INFLAMATIA PULPARA

= pulpita = inflamatia pulpara evolueaza similar cu cea din tesutul conjunctiv

DT DPI
Frecvente :
- caria netratata / incorect tratata
- caria netratata (cauza bacteriana) - traumatisme :
Etiologie - tratamente incorecte (cauza medicamentoasa/traumatica = cauza iatrogena)  acute intense (iatrogene sau nu)
- traumatisme dento-parodontale  dento-parodontale
 cronice (mici si repetate)
Rare :
- parodontita marginala juvenila
- forte ortodontice prost dozate

1. Pe criterii histopatologice + clinice

A. HIPEREMIE PREINFLAMATORIE 1. Pe baza simptomatologiei

- predomina vasoD
B. PULPITE ACUTE - pulpite asimptomatice (R) care au simpt stearsa cu posibilitati de
vindecare .
 SEROASA
Caracterul R = marcat de existenta durerii provocate cu prelungirea durerii
- predomina edemul P
dupa incetarea stimului , localiz
- apar tromboze
 partiala - o parte din pulpa C / pulpa C + o parte din R
 totala - toata pulpa e inflamata - pulpite simptopmatice ( IR) :
 PURULENTA  acute = care au simpt cvasizgomotoasa
- predomina diapedeza elem sang + initierea abceselor care cresc - durerea e spontana si exacerbata la ag fizici , intensa , de
si mai mult presiunea intrapulpara => pulpa se autostranguleaza => necroza lunga durata sau continua , difuza
 partiala  cronice
Clasificare:
 totala
C. PULPITE CRONICE
- pot aparea ca o continuare a inflamatiei acute sau de sine
statator
- infiltrat pulpar limfocitar 2. Pe baza etiologiei
- capilare proeminente
- polipi pulpari - caria care produce intai fenomne adaptative dentinare (depunerea de
- microabcese D sclerotica + tertiara) si apoi modificari adaptative pulpare cu aparitia de
 DESCHISA fenomene inflamatorii cronice la care ulterior se supra-adauga focare infl
- polipoasa = frecv la copii + adolescenti si sunt caract printr-o acute
reactie proliferativa excesiva Evolutia = favorabila spre vindecare
- ulceroasa Vindecarea frecv nu se face prin restitutio ad integrum ci prin zone de cicatrici
pulpare
 INCHISA
- propriu-zisa / granulom intern
 2. Pe criterii clinice + de raspuns la tratament
- pulpite R (asimpt) care se vindeca prin tratament conservator :
- hiperemia preinflamatorie
- pulpita seroasa partiala in stadiul incipient (de debut)
- pulpite IR (simpt) care se vindeca prin tratam conservator :
- pulpita seroasa partiala in stadiul avansat
- pulpitele seroase totale
- pulpite purulente
- pulpite cronice (deschise/inchise)
1. interesarea precoce a pulpei explicata prin particularitatile morfo-str
ale DT
 grosime mica a TDD
 structura mai poroasa si mai permeabila a S + D
 CP mai voluminoasa cu coarne pulpare f apropiate de suprafata
 canaliculi dentinari mai largi spre S
Particularitati 2. reducerea numerica a formelor clinice cu selectionarea unor
pulpite
anumite forme clinice :
 la varste mici = apar mai frecv pulpite acute totale (cele R = scurte)
 la varste mari = apar mai frecv pulpite cronice + pulpite purulente
RR si procesul de regresie pulpara avanseaza in acest timp accentuand
aceasta particularitate si conduce la scaderea progresiva a puterii de aparare
pulpara
3. extinderea procesului patologic se face rapid fara tendinta de
limitare indiferent de forma clinica , de la pulpa C la cea R si de la o forma de
pulpita mai usoara la unu mai grava pana la necroza sau gangrena
4. amestecul de forme clinice care coexista in acelasi organ pulpar
(ex: pulpita cronica pe un canal si gangrena pe altul)
5. simptomatologia nu este colerata cu modificarile histopatologice
(modif sunt mai avansate si durerea e cu un pas mai in urma)
- traumatismele cronice produc modificari pulpare degenerative lente ->
scaderea puterii de aparare dar cu mentinerea indelungata a integritatii
apicale
- traumatismele acute (iatrogene/fracturi) produc modificari pulpare acute
pt ca factorii agresori actioneaza rapid + brutal , frecv tranzitorii si care cu
vremea pot duce la cronicizare
1. evolutia favorabila a proceselor inflamatorii cu cantonarea
cat mai spre coronar a inflamatiei , un timp indelungat , e asigurata
de zona terminala a R cu mare autonomie functionala si de capacitatea
g buna de aparare a pulpei tinere
2. exista tendinta ca portiunea apicala a pulpei R sa ramana
multa vreme vitala si sa preia fctiile restului pulpei (fav pt
apexogeneza)
3. simpt dureroasa e mai atenuata decat la DPM (mentinerea
constanta a presiunii intrapulpare e asigurata de contactul larg al
pulpei cu tesutul periapical - pasajul rapid al subst toxice si al lichidelor
rezultate din inflamatie)
4. modificarile pulpare nu sunt omogene :
- coex a diferitelor forme clinice in acelasi organ pulpar
5. selectionarea anumitor forme clinice care reflecta puterea
buna de aparare (psp , p cronice inchise sub obt mari sau deschise)
Diagnosticul - se pune pe baza urm aspecte : ananeza , ex sub , ex ob , teste
complementare (teste de vit , Rx , probe terapeutice)
Ex sub :
- intensitatea durerii : ... tabel
Ex ob :
- tabel
Tratament Obiectivele tratamentului :
- amendarea simptomatologiei dureroase
- pastrarea d functional pe arcada pana la exfoliere
- nemodificarea RR
Alegerea metodei = dificila datorita greutatii de precizare a dg
Metode de trat = conservator / extractia
Criterii de alegerea a metodei de tratament :
 diagn
 starea fiz a DT (DT imatur = coafaje sau pulpotomie , DT matur-
orice tratam , DT imbatranit - pulpect part/ pulpotomie)
 varsta pacientului (in functie de RR)
 gradul distr coroane (>2/3 extr , <2/3 conserv + obt/coroane
prefabricate)
 importanta DT pe arcada (M2 se pastreaza)
 starea de sanatate generala (bolile cronice pot limita succesul in
cazul metodelor de conservare totala sau partiala a pulei)
1. conservarea in totalitate a pulpei prin COAFAJE
2. conservarea partiala a pulpei prin amputatie = pulpotomie vitala/devitala
3. indepartarea in totalitate prin extirpare = pulpectomie vitala/devitala
- e greu de stabilit
- se pune pe baza coroborarii datelor din anamneza , ex sub + ob
- din anamneza ( dureri in antecedente + conditii de aparitie)
- ex sub = precizeaza caracterul durerii (spontan/provocat , cat dureaza
dupa incetarea stimulului , ce o exacerbeaza/calmeaza ,
iradiata/localizata , caract pulsatil / lacinant / intepaturi / denomene
asociate : lacrimare )
- copilul mic nu poate preciza intodeauna aceste elemente datorita
varstei si a laturii emotionale
- durerea la pulpitele acute la DPI e de mai mare imp fata de la DT dar
mai redusa fata de cea de la DP M
- ex ob (inspectie , palpare , percutie) =
Obiectivele tratamentului :
- amendarea simptomatologiei dureroase
- restaurarea morfo-funct a d
- pastrarea vitalitatii pulpare pt crearea cond pt cresterea R si
inchiderea apexului
APEXOGENEZA = termen histologic ce descriere dezv fiziologica a R si
conformarea zonei ei terminale (inchiderea apexului)
Formarea apexului la DPI , vitali cu pulpite poate fi obtinuta prin
implementarea metodelor de terapie pulpara vitala (coafaje , pulp part
, pulpotom cervicala , pulpect part)
Toate aceste metode de tratament favorizeaza apexogeneza la DPI
Din pacate termenul de apexogeneza sugereaza mai mult cresterea
portiunii terminale a R care e doar o parte din lungimea ei totala . In
acest sens mai potrivit pare a fi termenul de maturogeneza care
descrie mai bn procesul adica nu numai inchiderea apexului ci si
alungirea si ingrosarea peretilor laterali cu producerea unei radacini
mai rezistente
=> in apexogeneza e necesara prezenta unei cant de tesut pulpar VIU
pt ca OB sa mai poate depuna D
Alegerea metodei
- sunt selectionate doar metode VITALE de tratament pulpar
- sunt selectionate metode de tratament pulpar care conserva cat mai
mult din pulpa in corelatie cu tipul pulpitei :
 pulpita R = coafaje / pulpotomie partiala/totala
 pulpita IR = pulpectomie PARTIALA
 Particularitati metode de tratament selectionate :
- se folosesc metode de tratament blande , netraumatizante
mecanic , chimic , termic , cu folosirea de medicam nenocive pt pulpa
restanta (preparate biologice)
- se folosesc anestezii fara vasoC (pt a nu masca aspectul pulpei
restante)
- se lucreaza in conditii perfect aseptice , cu instrumente noi , bine
izolat si luminat (pt a menaja pulpa care trebuie sa fie pastrata)

Caracteristici ale tehnicilor vitale / devitale de terapie pulpara - DT

TEHNICI VITALE TEHNICI DEVITALE
1. cu anestezie 1. cu medicam. devitalizant
2. insensibilizarea pulpei = R 2. insensibilizarea pulpei = IR
3. sedinte - mai putine 3. sedinte - mai multe
- mai lungi - mai scurte
4. modifica putin RR 4. modifica mai mult RR (accelereaza / incetineste)
5. nu modifica aspectul pulpei (daca facem anestezie fara vasoC) 5. modifica aspectul pulpei
6. nu e acceptata de copii 6. e acceptata de copii

PULPOTOMIA / AMPUTATIA
= metoda de tratament pulpar prin care e indepartata pulpa C iar pulpa R = acoperita cu o pasta de amputatie
Clasif :
1) in functie de extinderea partii amputate :
- partiala
- totala

2) in functie de tipul desensibilizarii pulpei :

- vitala = prin anestezie
- devitala = prin preparate chimice
- non-vitala = nu necesita devitalizata deoare pulpa = necrozata
 PULPOTOMIA VITALA
CONTRA I
1. pulpite IR
2. semne de degenerescenta pulpara (calcificari pulpare)
3. dd cu RR patologica (interna/ext , ambele evaluate pe Rx)
4. afectarea parodontiului apical :
 mobilitate anormala a d
 durere intensa spontana si exacerbata la masticatie sau al percutia in ex
 semne de exteriorizare ale proceselor periapicale
- congestie
- tumefactie
- abces
- fistula
 radiotransparenta periapicala sau la furcatie
5. afecarea d S
6. d neretaurabil (distructie coronara mare)
6. dT care se va exfolia in curand

Principalele preparate + metode folosite in pulpotomia vitala : DT

 fixative :  coagulante :
- formocrezol - sulfat feric
- glutaraldehida - clorura de aluminiu
 agenti mineralizanti +/- bacteriostatici :  AB
- hidroxid de calciu - eritromicina
- fosfat tricalcic - altele
 agenti mineralizanti , bacteriostativi , obturatoare :  agenti de vindecare tisulara :
- MTA (mineral trioxid agregat) - colagen
 sigilante poliative :  antiinflamatoare :
- ZOE - corticosteroizi
 pasta mumifianta :
- paraformaldehida
 FORMOCREZOLUL 20%
= preparatul de electie pt pulpotomia vitala TOTALA la DT
- contine :
 crezol 35%
 formaldehida 19%
 glicerina 25%
 apa 21%
Crezolul = produce necroza superficiala a tesuturilor + e puternic antiseptic
Formaldehida = difuzeaza in pulpa unde se combina cu proteine celulare producand o zona de fixare a tesuturilor
Din cauza R acestei fixari tesutul pulpar fixat poate mai tarziu sa fie inlocuit de tesut de granulatie vital
-> sub aceasta zona fixarea = incompleta iar spre apex filetul pulpar ramane viu

Dezavantaje FC
1) zona de fixare = R => exista posibilitatea de desfacere a legaturii ,
urmata de difuziunea subst in circulatia generala
unde se fixeaza pe diferite organe (ficat, rinichi)
2) FC pretinde timp indelungat de actiune
3) preparatul poate trece dincolo de apex provocand afectiuni ale DP aflati in formare
4) efecte cancerigene , caracter mutagen
5) relatii alergice sau autoimune

- se poate face in 1 timp / 2 timpi

1 timp 2 timpi
-1) Preg instrumentar + materiale necesare Indicata
2) Tratam comportamental - la copii nelinistiti care se plictisesc repede
3) Anestezie - plexala , fara vasoC - daca se mai obs sangerare pulpara dupa aplicarea buletei cu FC
4) Realizarea cavitatii de acces endo - daca plaga R s-a contaminat cu saliva (izolare pierduta)
- izolare
- EDA
- reperare cu sonda a orif de desch a CP (in mom intrarii se percepe o TIMP 1
usoara senzatie de cadere in gol) retragerea sondei => sensibilitate + sangerare - se aplica buleta cu FC in dilutie 1/5
rosu deschis - obturatie provizorie timp de 7 zile
- indepartarea in totalitate a tavanului CP cu freza cilindrica
- verificarea indepartarii in totalitate a tavanului CP = inspectie + sonda
5) Excizia pulpei coronare
- excavatoare / lingura Black TIMP 2
- toaleta + hemostaza : - se acopera pulpa R cu pasta cu FC
irigarea plagii cu ser fiziologic - obt provizorie cu Caryosan
in general hemoragia se opreste repede (1-2 min) - postoperator se prescriu antialgice (Paracetamol) Daca apar dureri mari care
persista peste 24 de h se revine la tratament
6) Aplicarea unei bulete cu formocrezol Buxkley timp de 5 min peste - obt definitiva in urmatoarele sedinta
orificiile canalelor radiculare : - urmarire timp de 6-12 luni
! pt reducerea efectelor toxice ale FC se poate recurge la :
 dilutia FC = 1/5
 scaderea timpului de actiune (2-3 min)

7) Verificarea aspectului tesutului pulpar R dupa indepartarea FC

= tesutul pulpar care , initial = rosu-deschis trebuie sa fie de culoare bruna +
fara sangerare

8) Aplicarea pastei antiseptice + mumifiante de amputatie

- pe podeua CP se aplica o pasta de eugenat de zn cu priza rapida
primul strat = mai moale
apoi de o consistenta mai chitoasa

9) Aplicarea obturatiei definitive in aceiasi sedinta

10) Indicatii + prescriptii postoperatorii

- sa nu manance , poate sa bea
- prescriere de antialgice la nevoie , daca durerea persista peste 24 h trebuie sa
revina la control

11) monitorizarea clinica + radiologica (3-5 ani)

SUCCESUL metodei cu FC poate fi apreciat clinic , radiologic si histologic

- eficacitatea metodei folosinf criterii clinice e mai mare dar daca se folosesc criterii histologice metoda nu pare a fi ideala deoarece nu produce
vindecarea pulpara
- rata succesului clinic = relativ mare 85-100% dupa 3-5 ani
 SULFATUL FERIC
= dintre toate medicamentele folosite pt pulpotomia vitala , sulfatul feric , pare de departe , cea mai promitatoare alternativa a FC , deoarece in
studii clinice , a dovedit un succes similar cu cel al FC

Efecte :
 hemostatic
 bacteriostatic

Mecanism de actiune :
- la contactul cu sangele aglutineaza proteinele sang producand complexe intre ionii de fier si proteinele din sange ,
care blocheaza mecanic capilarele si controleaza astfel hemoragia producand si hemostaza
Rata de succes = 92.7 %

Tehnica + timpi
1-5 =
6) Aplicarea sulfatului feric 15.5%
- toaleta + hemostaza
- aplicarea cu seringa a 1-2 picaturi de sulfat feric in CP peste bonturile pulpare R
- excesul = abs cu o buleta sterila
- preparatul se lasa in contact cu pulpa 2-5 sec
- hemostaza ar trebui sa apara in max 5-10 sec
- daca hemoragia continua ar trebui sa se repete

7) Verificarea aspectului tesutului pulpar dupa spalarea sulfatului feric

- sub izolare + aspiratie continua se spala cu ser fiziologic timp de 5-10 secunde
- daca hemostaza s-a produs apsectul pulpei = negru + uscat
- in caz contrar = reaplicare
- daca tot nu se opreste => pulpectomie

8) Aplicarea pastei de pulpotomie = pasta semichitoasa ZOE + FC etc

GLUTARALDEHIDA 2-4 %
= alternativa la FC avand potential de inlocuire a acestui preparat in pulpotomiile vitale la dd temporari
- totusi majoritatea clinicienilor prefera in continuare sa foloseasca formocrezol
Efecte :
 locale
- rapida fixare IR a tesutului , fixare se face instantaneu , penetrarea in adancime e limitata , restul pulpei ramane vitala
 generale
- nu difuzeaza dincolo de apex deoarece are molecula mare
- are o distributie sistemica mica imediat dupa aplicare
- are o mica afinitate pt legarea de tesuturi
- e rapid metabolizata
- are toxicitate si antigenitate mica in comparatie cu FC
C% sau timpul ideal de aplicare mai trebuie sa fie cercetate
Mec de ACT = asemanator cu cel al FC
Rata succ = 88%

HIDROXIDUL DE CALCIU
- la DPI
- utilizat datorita proprietatilor sale :
 biostimulatoare
 antiseptice
 antialgice
ce favorizeaza pastrarea pulpei R sanatoase

Efecte
- la contactul cu pulpa , datorita ph-ului intens bazic se produce o zona de necroza superficiala
- efectul iritant al preparatului se manifesta si prin aparitia unei bariere de tesut dentinar sclerotic sub care filetul pulpar e mentinut viu , asigurandu-se astfel
vindecarea

Dezavantaje
- daca diagn de pulpita R nu e corect (frecv la DT) si pulpa R e afectata , aplicarea HC e nefavorabila producand resorbtii interne
- preparatul e f susceptibil la cheagurile de sange , aschiile de D alterata care il activeaza
HC = rar indicat pt pulpotomia vitala la dT fiind preparatul de electie pt DPI , fiind folosit in lipsa altor preparate
EUGENAT DE ZINC
= neodentinogenetic
- produce inflamatii pulpare cronice si resorbtii interne
- se foloseste in lipsa altor preparate

TRIOXID MINERAL AGREGAT

= ca agent de pulpotomie a dovedit rate ale succesului clinic + radiologic apropiate cu cele ale FC
- preparatul e inca insuficient testat
= ciment endodontic , de mare viitor , care e extrem de biocompatibil , capabil de a stimula vinderea
- preparate :
 MTA
 ProRoot MTA

Compozitie :
- TMA = pulbere hidrofila care contine un amestec de 3 oxizi :
- oxid tricalcic
- oxid de bismut
- oxid silicat
- si alte particule hidrofile :
- silicat tricalcic
bismut
- aluminat tricalcic
- sulfat calcic

Proprietati :
- material de reparatie ideal :
- biocompatibil
- bacteriostatic
- neresorbabil
- initiaza vindecarea
- asigura o buna sigilare
- pare a avea toate caract unui ciment ideal pt sigilarea comunicarii dintre pulpa si cavitatea orala (deschiderile mecanice , accidentale sau prin evolutia
procesului de carie ale CP)
- are un pH alcalin
- face priza in mediu umed
Prin hidratarea pulberii de MTA se produce un gel coloidal alcalin
Gelul se solidifica in aprox 3-4 ore
Este o proprietate care il deosebeste de toate celelalte materiale
MTA = nu e afectat de umezeala (sange , alte fluide tisulare) ba chiar umezeala e necesara pt priza
- are o f buna compatibilitate
Induce rapid cementogeneza , osteogeneza , dentinogeneza
- are o solubilitate mica
- are prop. antibacteriene superioare amalgamului
- prop de adaptare mg si sigilare sunt de departe superioare amalgamului , IRM , Super EBA
- rezistenta la compresiune a MTA = egala cu a IRM sau superEBA dar mai mica decat a amalgamului

Indicatii
- pt acoperirea pulpei expuse accidental sau prin evolutia procesului de carie (coafaj direct)
- acoperirea pulpei in pulpotomie (partiala /cervicala) in cazul pulpitelor R
- repararea perforatiilor interR sau laterale
- apexificarea la dd Ptineri cu gangrena la care accesul vizual direct spre apex = posibil
- rezectie apicala + obturatie retrograda
- resorbtie inerna + externa

SUCCESUL PULPOTOMIILOR
- posibilitatea folosirii d in masticatie
- absenta durerilor spontane
- absenta abcesului
- absenta durerii la percutia in ax
- absenta radioT periapicale + la furcatie
- absenta resorbtii interne
- absenta calcificarii pulpare
 TEHNICI ALTERNATIVE pt pulpotomia dT (in curs de experimentare)
- electrocoagularea
- ca metoda de hemostaza in pulpotomia vitala
- presupune aplicarea unor curenti electrici de intensitati reduse
- o sonda chirurgicala in U
- se foloseste cu intensitatea 3 sau 4
Timpi
- o aplicatie de obicei = suficienta, dar daca mai trebuie sa se repete e necesara o pauza de 10 sec intre aplicatii
- tesutul pulpar ar trebui sa devina maro inchis
- apoi se aplica eugenat de Zn cu priza rapida peste bonturile radiculare
- obturatie definitiva
- laserul
- folosirea laserului se numara printre tehnicile ne-farmaco de hemostaza in pulpotomia dT alaturi de electrochirurgie
- unele studii demonstreaza
 potentialul de vindecare crescut pe care il are folosirea laserului asupra tesuturilor dentare
 stimularea dentinogenezei
 pastrarea vitalitatii pulpei dentare
Indicatiile laserului in pedo :
 decapusonarea dd in E
 pulpotomia vitala
 tratam cariilor dd T + P
 terapia de sigilare laser
 tratam chisturilor de E
 incizia + drenajul abceselor dT
 tratamentul mucocelului
 reparatia intraorala a unor mentinatoare de spatiu rupte sau a alor aparate orto fixe

APLICAREA INTERNATIONALA A TEHNICILOR DE PULPOTOMIE

In lume : In USA + Canada = FC = 94 %
FC = 67 %
Ca OH = 17 %
Glutaraldeh = 9 %
AMPUTATIA / PULPOTOMIA VITALA PARTIALA
= metoda de tratament pulpar prin care e indepartata , sub anestezie , o parte din pulpa C imbolnavita , pulpa R ramanand vie , sanatoasa ,
plaga pulpara fiind acoperita cu hidroxid de ca + o obt provizorie etansa

DT DPI
INDICATII 1. dd cu deschideri traumatice ale CP prin fracturi coronare
1. pacienti sanatosi cooperanti la care se poate efectua anestezia pentrante mai vechi de 6 ore si orificiu de desc a CP de 1-2 mm
2. DT cu esecuri dupa coafaje , la care nu mai e indicat coafajul direct
3. DT cu pulpite R 2. dd cu esecuri dupa coafaje
4. DT cu FCP (unde nu se poate aplica coafajul direct) 3. deschideri ale CP prin carie cu afectare limitata a pulpei
coronare (greu de diagn)
4. unii autori recom efectuarea pulpotomiei partiale doar in cazul
modificarilor pulpare de tip hiperplazic (polip) strict localizate
la orificiul de desch iar in rest pulpa e normala
1. Preg instrum + materialelor necesare
- trusa de cons TIMPII = LA FEL
- spatula bucala/de cement
- excavator
- turbina + <
Evolutie
- freze - semne de succes 70% :
- rulouri , comprese , bulete sterile  d nedureros
- aspirator
- ser fiz
 culoarea se pastreaza
Timpi - hidrox de calciu  d e functional
operatori - bloc pt amestecarea hidrox de ca  nu apar semne de iritare paro
- seringa
 R isi continua formarea
- ace atraumatice
- anestezie  lipsa mobilitatii patologice
2. Tratamentul comportamental
- semne de insucces :
3. Anestezie plexara (fara vasoC)
 durere spontana + provocata de masticatie
4. Izolare  d se coloreaza in gri (ca semn de pierdere a vitalitatii)
5. EDA  mobilitate anormala
(doar la expunerile de origine carioasa)
6. Reperarea orificilor de desc a CP = cu o sonda ascutita + largirea cu 1 mm AVANTAJE pulpotomie partiala
7. Excizia unei parti din pulpa = 1-3 mm - pastreaza o cat mai mare parte din pulpa crescand astfel
- excavator / freza la < potential reparator al pulpei
8. Toaleta + hemostaza - reduce hemoragia intraoperatorie
- reduce astfel posibilitatea calcificarii pulpare
- irigarea plagii cu ser fiziologic
Daca sangerarea continua se trece la pulpotomia totala
- in general hemoragia se opreste rapid (in 1-2 min)
- daca hemoragia continua un timp mai indelungat => indepartare pulpa C in totalitate
 - uscare cu bulete sterile
9. Aplicarea Ca (OH)2 bicomponent
- cu fuluar sferic , direct pe plaga dentinara
10. Sigilarea etansa a HC cu CIS
11. Indicatii + prescrieri postoperatorii
12. Monitorizare Rx + clinica (3-5 ani)

Amputatia / PULPOTOMIA VITALA TOTALA

= metoda de tratament pulpar ce consta in indepartarea in totalitate a pulpei C , sub anestezie , si pastrarea pulpei R vii , protejata de o pasta de
amputatie
INDICATII DPI
- DPI cu esecuri dupa coafaje sau pulpotomie partiala
- DPI cu pulpita R (coronara)
- pacientii sanatosi care accepta anestezia

Timpii operatori
1. Preg instrum + materialelor necesare
2. Tratamentul comportamental
3. Anestezie plexara (fara vasoC)
4. Izolare
5. EDA
(doar la expunerile de origine carioasa)
6. Reperarea orificilor de desc a CP = cu o sonda ascutita + largirea cu 1 mm
7. Excizia pulpei C in totalitate
- excavator / lingura Black / fr sf mare la <
8. Toaleta + hemostaza
- irigarea plagii cu ser fiziologic
- in general hemoragia se opreste rapid (in 1-2 min)
- daca hemoragia continua un timp mai indelungat => pulpectomie partiala
- uscare cu bulete sterile
9. Daca sangerea s-a oprit se aplica preparatul medicamentos biostimulator pe bonturile radiculare : hidroxid de Ca/ MTA (antiseptic , neodentinogeneza , calmeaza durerile
prin neutralizarea aciditatii)
- cu fuluar sferic , direct pe plaga dentinara
10. Sigilarea etansa a HC cu CIS
11. Indicatii + prescrieri postoperatorii
12. Monitorizare Rx + clinica (3-5 ani)
 TEHNICI DEVITALE
- folosesc diferite preparate chimice pt desensibilizarea IR a pulpei
Preparate chimice de desensibilizare :
1. preparate arsenicale
INDICATII
1) dd cu pulpa vie inflamata (pulpite R dupa mai multe pusee acute , pulpita seroasa totala)
2) pacienti la care nu se poate efectua anestezia (necooperanti , bolnavi)
3) DT cu RR neinceputa
CONTRAINDICATII
1) dd cu pulpa moarta
2) pulpite IR
3) pacienti la care se poate aplica anestezia (cooperanti , sanatosi)
4) DT cu RR avansata (apex larg din cauza RR)
5) DPI (apex larg neformat)
AVANTAJE
+ are o actiune rapida
+ necesita contact mic cu pulpa sau poate lipsi deschiderea pt ca difuzeaza prin canaliculele dintinare
+ nu lasa sensibilitate si sangerare restanta (cu conditia sa fie aplicat in doza optima si sa fie lasat sa actioneze timpul optim :1-3 zile)
+ daca se aplica o cant mai mica sau se lasa un timp mai scurt poate ramane sensibilitate si sangerare restanta

!! tehnica NU se repeta

DEZAVANTAJE
- difuzeaza dincolo de apex 1/150 din doza aplicata provocand osteita arsenicala
- cu cat forma de pulpita = mai grava cu atat arsenicul trece mai repede prin pulpa si ajunge dincolo de apex
- difuzeaza in parodontiul marginal provocand papilita arsenicala => pt prevenirea acestei complicatii se prepara o cavitate retentiva si peste pansam arsenical se aplica
o obt prov dintr-un material mai rezistent (FOZ) si mai aderent care va etanseiza f bine arsenicul si nu`l va lasa sa difuzeze spre gg
Forma de prezentare :
- pulbere , pasta , fibre = care nu sunt indicate la copii pt ca nu pot fi precis dozate
- granule predozate (colorate diferit : DP MATURI = roz si DT = albastru)
Prepate arsenicale :
- TRIOXID DE ARSEN = are o actiune mai rapida , extensiva . Timp de actiune = 1-3 zile
- PREPARAT ARSENICAL DE UZ PEDODONTIC = indicat la DT , la care asocierea arsenicului cu un anestezi si un vasoC poate reduce viteza de actiune , limiteaza
teritoriul devitalizat , reduce durerile care se pot asocia cu aplicarea unui preparat arsenical
Timpul de actiune = 2-3 zile
2. inlocuitori de arsenic
- pe baza de paraformaldehida
 DEVITEC
 CAUSTINERF
 TOXAVIT
- contin anestezic (lidocaina)
- solutia Walkhoff , Bonain = pot fi folosite cand sensibilitatea = mai redusa

Avantaje
+ nu difuzeaza dincolo de apex
+ se pot repeta

Dezavantaje:
- au actiune lenta (7-10 zile)
- nu difuzeaza prin canalicule (necesita contact lung cu pulpa)
- lasa sensibilitate + sangerare restanta
- se inactiveaza dupa deschiderea flaconului (la 2 ani)

PULPOTOMIA DEVITALA
INDICATII
- dd cu inflamatie pulpara R cand nu ex conditii pt efectuarea pulpotomiei vitale
- dd cu sistem canalar inabordabil
- pac la care e CI anestezia
- pac la care anestezia nu a prins din cauza inflamatiei
- pac necooperant care nu accepta anestezia

CONTRAINDICATII
- dd cu RR avansata la care arsenicul nu se poate aplica deoarece difuzeaza dincolo de apex
- dd cu inflamatie pulpara IR
- dd cu distructie coronara mare , la care nu se poate aplica o obt provizorie etansa
- pac cooperanti care ar accepta anestezia

AVANTAJE
+ aplicarea preparatului chimic de devitalizare al pulpei = manopera scurta , relativ nedureroasa ceea ce face ca pacientul sa fie cooperant
 TIMPI OPERATORI
SEDINTA 1 SEDINTA 2
1. pregatirea instrumentarului 1. indepartarea obturatiei provizorii + preparatului devitalizant
2. tratamentul comportamental 2. realizarea cav de acc endo
3. Preapararea unei cavitati retentive - indepartarea tavanului CP = cilindrica
- EDA - verificare
- izolare 3. Indepartarea pulpei coronare mortificate
- toaleta + hemostaza - excavatorul
4. Aplicarea preparatului devitalizant 4. Reperarea orif canalelor radiculare
- arsenicul = aplicat strict pe deschiderea CP sau in zona cea mai profunda a cav - cu sonda
(deoarece difuzeaza prin canaliculele dentinare) 5. toaleta = apa ox
 aplicare a 0.5 mg arsenic , timp de 1-3 zile 6. Aplicarea pastei mumifiante pe baza de
- prep pe baza de paraformoladehida = aplicate pe CP larg deschisa pt ca nu difuzeaza  paraformaldehida
prin canaliculele dentinare  tricrezolfomalina
 aplicarea prep inlocuitor , timp de 1-2 saptamani - pasta mumifianta tipizata
5. Aplicarea obturatiei provizorii cu  paraformaldehida 15%
FOZ/CIS - pt arsenic  crezol 15%
FERMIN / CITODUR - pt inlocuitorul de arsenic  excipient radioopac 100%
6. Indicatii post-op - pasta mumifianta extemporanee
- antialgice la nevoie = Paracetamol / Ibuprofen  oxid de ZN
 eugenol / solutie Walkhoff
 tricrezolfomalina
= consistenta semichitoasa

7. Acoperirea pastei mumifiante cu o pasta moale cu priza rapida de eugenat de Zn

8. Obt restului cav cu ZOE/FOZ de consistenta chitoasa
- baza + amalgam / coroane prefabricate

PULPECTOMIA
= metoda de tratam pulpar ce consta in indepartarea pulpei corono-radiculare imbolnavita + obt spatiului pulpar astfel eliberat cu o pasta de canal specifica

INDICATII
- pacienti sanatosi si cooperanti la care se poate practica anestezia
- DT cu esecuri in urma pulpotomiei
- DT cu pulpite IR ca urmare a evolutiei cariei sau ca urmare a unor traumatisme
- DT restaurabil ( cu distructie coronara <2/3 din volumul initial al coroanei)
- DT care mai are cel putin 2 ani pana la exfoliere
- DT cu morfo canalara accesibila instrumentarii cu ace de canal
CONTRAINDICATII
- pacient cu orice boala sistemica cronica care scade rezistenta org la ing sau reumatism poliarticular acut in antecedente
- pacient necooperant
- d cu perforatie interR
- d ce evidentiaza pe Rx resorbtie patologica excesiva
- RR mai mare de 2/3 din lungimea R
- d care nu mai poate fi rest
- d pe cale de exfoliere cu mob gr 3
- d cu pierdere exc a osului (osteite extinse)
- d cu chisturi dentigere / foliculare

OBIECTIVE
- amendarea simpt dureroase prin tratarea pr inflamator si inf
- folosirea d in masticatie dupa o rest morfo-funct adev
- rezolvarea lez tesutului de suport
- obturarea corecta a canalelor R
- nemodificarea RR
- precenirea ap de complicatii ulterioare (dureri ,tumefactii , RR patologice)

Conditii pt efectuarea obt de canal

- pansament ocluziv a fost suportat
- buleta cu miros nefetid
- absenta secretiilor purulente sau a celor sero-sanguinolente in cant mare
(secre sero-sang in cant mica=permise)

Recomandari pt obt de canal

a. daca d S ex se foloseste un material de obt de canal resorbabil
!! nu se foloseste eugenat de zn de tip IRM , CARYOSAN care nu se resoarbe si vor interfera cu E dS
b. daca nu ex d S se obt cu pasta de canal neresorbbila + con de gutaperca
c. pasta de canal poate fi aplicata pe canal cu:
- ac spiral Lentulo
- bulete de vata uscate folosind presiunea
- condensator verical (plugger vertical / ace Kerr)
- seringa (in sp la dd ant care au canale mai largi si sunt mult mai usor de obt fata de cei post)
d. excesul de pasta de canal = indepartat cu bulete sterile uscate (pasta trebuie sa raman doar pe podeaua CP)
PROPRIETATI IDEALE ale unei paste de canal = LA DT
1. sa se resoarba odata cu R
2. surplusul periapical (in caz de depasire) sa se resoarba rapid
3. neiritanta + netoxica pt tesuturile periapicale
4. actiune antimicrobiana buna + sa previna reinfectarea canalului
5. sa dizolve resturile organice restante si sa permita pastei sa intre in canaliculele dentinare
6. sa sigileze adecvat canalul
7. sa nu se dizolve in fluidele orale
8. pret de cost redus
9. sa aiba o consistenta adecvata
10. sa nu coloreze dintele
11. sa poate fi introdusa + dezobturata usor
12. sa nu afecteze DP succesor intraosos
13. sa fie radiopaca

TIPURI DE PASTE DE CANAL

1. paste iodoformate
2. paste cu hidroxid de calciu
3. paste cu eugenat de zn iodoformat

PASTE IODOFORMATE (resorbabile)

Pastele iodoformate initiale contineau in solutie
 Walkhoff
- para mono clor fenol
- camfor
- mentol
 mult iodoform
Ulterior , au fost adaugate si alte ingrediente ( oxid de Zn , timol) pt a le spori calitatile
Calitati - dizolva resturile restante si penetreaza canaliculele dentinare
- sunt bune antiseptice - sunt bn tolerate de tesuturi
- sunt relativ netoxice - usuca canalele cu cant mici de secretii
- se aplica si se indeparteaza usor de pe canal deoarece nu se intaresc - sunt radioopace
- sigileaza satisfacator canalul - excesul de mat care a trecut dincolo de apex se resoarbe usor
DEFECTE
- pot colora usor dintele in galben
- se resorb de pe canal repede => creste riscul reinfectiei
!! OXIDUL DE ZN adaugat in pasta scade viteza de resorbtie a pastei => pasta se resoarbe aproape in acelasi timp cu RR

Exemple de paste iodoformate :

 pasta Kri 1
- iodoform : peste 80%
- sol Walkhoff
- excipient

 pasta iodoformata
- iodoform : peste 80%
- solutie Walkhoff
- excipient

 pasta Walkhoff iodoformata

- oxid de zn
- eugenol
- bi iod timol
- solutie Walkhoff
- pulbere de Ag
- excipient

 pasta Walkhoff iodoformata extemporanee

- solutie Walkhoff (cate 2-3 pic pt fiecare canal de obt)
- iodoform (un vf de spatula)
- oxid de Zn
PREPARARE = se dizolva bn iodoformul in sol Walkhoff si apoi sunt inglobate portii mici de pulbere de ZnO pana cand pasta are o consistenta smantanoasa (lasa un mot
la ridicarea cu spatula de pe placuta) si devine omogena

 pasta Maisto + pasta Maisto modificata

- iodoform
- oxid de Zn
- sol Walkhoff
- timol
- lanolina
PASTELE CU HIDROXID DE CALCIU
- in amestec cu alte subtante , in special iodoform
Calitati
+ sunt bine tolerate de tesuturi
+ nu sunt toxice
+ sunt radioopace
+ se resorb repede din tesuturile periapicale in caz de depasire
+ se aplica si se indeparteaza usor de pe canal (nu se intaresc)
+ adera bn la peretii canalului
+ nu coloreaza dd

Defecte
- sunt antiseptice usoare
- se resorb repede de pe canal
- pastele de canal ce contin vehicule apoase au rate de solubilitate si difuziune mari ceea ce conduce la disparitia mat de pe canal

Exemple de paste cu hidroxid de calciu :

 VITAPEX
 ENDOFLAS
 PULPDENT

PASTELE CU EUGENAT DE ZN IODOFORMAT

+ adera f bn de peretii canalului
+ sunt radioopace
+ se aplica relativ usor
+ nu coloreaza d

- prez o act antimicrobiana limitata

- se resotb de pe canal mai lent decat se resoarbe radacina dT
- in cazul depasirilor in parodontiul periapical sunt relativ iritante
- au o rata de resorbtie mica
- au rate de difuziune + solubilitate mici => indepartarea lor e dificila
PULPECTOMIA PARTIALA - la DPI
= metoda de tratament pulpar ce presupune indepartarea , sub anestezie a pulpei coronare si a unei parti din pulpa R , cu pastrarea unui bont radicular biu cat mai mare +
obturarea canalului astfel eliberat cu pasta de canal specifica

INDICATII
- DPI cu esec dupa amputatie (pulpotomie)
- DPI cu pulpite totale , IR , simptomatice
+ pac sanatosi care acc anestezia

TIMPI OPERATORI
1. Preg instrum + materialelor necesare
2. Tratamentul comportamental
3. Anestezie plexara (fara vasoC)
4. Izolare
5. EDA
6. Reperarea orificilor de desc a CP = cu o sonda ascutita + largirea cu 1 mm
7. Excizia pulpei C in totalitate
- excavator / lingura Black / fr sf mare la <
8. Toaleta + hemostaza
- irigarea plagii cu ser fiziologic
9. Reperarea cu sonda a orificiilor canalelor radiculare
-odontometria = masurarea lungimii de lucru cu a canalului
10. indepartata cu ace Tirr nerf groase sau cu Headstrom cu vf rotunjit , a unei parti din pulpa R
- se lasa un bont R viu sanatos => pana se poate opri sangerarea
11. Tratamentul mecanic de canal
= vizeaza debridarea pulpei de pe peretii radiculari
- cu ace Kerr file mari (>25)
- nu vizeaza largirea canalelor
12. Toaleta + hemostaza + uscare = irigatii => conuri de hartie groase
13. Obt canal = hidrox de Ca (hidrox de Ca pur sau in ameste cu pasta Walkhoff)
14. Obt provizorie/de durata

- control Rx + clinic periodic , la 3 luni , pana la realizarea apexogenezei

- inlocuirea pastei de HC daca aceasta s-a resorbit
- dupa apexogeneza = pulpectomie totala + obt definitva de canal = pasta zoe iodoformata
 PULPECTOMIE TOTALA - VITALA (la DT ssau la DP dupa inchiderea apexului)
= metoda de tratament pulpar ce consta in indepartarea pulpei C-R imbolnavite in totalitate , desensib prin anestezie + obt canalelor R astfel eliberate cu o pasta de canal
specifica
1. Preg instrum + materialelor necesare
2. Tratamentul comportamental
3. Anestezie plexara (fara vasoC)
4. Izolare
5. EDA
6. Reperarea orificilor de desc a CP = cu o sonda ascutita + largirea cu 1 mm
7. Excizia pulpei C in totalitate
- excavator / lingura Black / fr sf mare la < Tehnica obt cu ac Lentulo
8. Toaleta + hemostaza
1. alegerea acului Lentulo
- irigarea plagii cu ser fiziologic
9. Reperarea cu sonda a orificiilor canalelor radiculare
(grosime +lungime)
-odontometria = masurarea lungimii de lucru cu a canalului
10. indepartata cu ace Tirr nerf groase sau cu Headstrom cu vf rotunjit , 2. verificarea acului Lentulo pe canal
a pulpei R in totalitate (fara turatie , pana la niv stopperului fixat prin odontometrie)
11. Tratamentul mecanic de canal
- indep pulpei de pe peretii canalului 3. incarcarea cu pasta de canal
- calibrarea sa (ori manual : prin trecerea acului prin pasta , fara turatie ori rotativ : prin trecerea
- conformarea canaluluii acului in pasta si actionarea turatiei inverse a piesei)
- ace Kerr file 15 -> 20 -> 25 -> iar 20
- sau rotativ 4. introducerea pastei de canal
- lavaje endo = solutii de irigare : hipoclorit de sodiu / ser fiziologic - e introdus in canal ,pana la niv stopperului , fara turatie
12. Toaleta + uscarea cu conuri de hartie - se act turatia mica a piesei pt ca pasta sa fie impinsa pe canal
13. Obt de canal - concom cu miscarea de rotatie se realizeaza si miscari de rotatie manuale
= pasta iodoformata + ac Lentulo - dupa cateva sec de act , se retrage acul in turatie
- operatiunea se repeta pana cand la niv CP se obs un exces de pasta
14. Obt FOZ/CIS
15. Indicatii + presc postop
5. indepartarea excesului de pasta de pe peretii laterali ai cav , cu bulete
uscate

6. Obturatia provizorie coronara : FOZ/CIS

PULPECTOMIA DEVITALA
I = pacienti bolnavi la care nu se poate efectua anestezia sau la copii necooperanti care nu accepta anestezia
- pacienti la care anestezia nu a prins din cauza inflamatiei
- dd cu pulpite IR
- d fara RR sau cu RR mai mica de 2/3 din lungimea R

Timpi operatori
1 sedinta 2 sedinta
1. pregatirea instrumentarului 1. izolare
2. tratamentul comportamental 2. indep obt proviz
3. Preapararea unei cavitati retentive 3. indep tavanul CP
- EDA 4. indep pulpei coronare in totalitate
- izolare 5. toaleta si uscarea cav
- toaleta + hemostaza 6. reperarea cu sonda a orif canalelor R
4. Aplicarea preparatului devitalizant (se verifica sensib pulpei R , daca sensib persista se completeaza desensb prin
- arsenicul = aplicat strict pe deschiderea CP sau in zona cea mai profunda a cav aplicarea unui inlocuitor de arsenic pt 1-2 sapt)
(deoarece difuzeaza prin canaliculele dentinare) 7. extirparea pulpei radiculare cu tirr nerf
• aplicare a 0.5 mg arsenic , timp de 1-3 zile
8. TM de C = ace kerr 15-25
- prep pe baza de paraformoladehida = aplicate pe CP larg deschisa pt ca nu
difuzeaza prin canaliculele dentinare 9. toaleta si uscare
• aplicarea prep inlocuitor , timp de 1-2 saptamani 10. obt de canal cu pasta resorbabila
5. Aplicarea obturatiei provizorii cu 11. indep exc de pasta
FOZ/CIS - pt arsenic
FERMIN / CITODUR - pt inlocuitorul de arsenic 12. aplic obt prov de eugenat de zn cu priza rapida
6. Indicatii post-op 13. rest definitiva a d
- antialgice la nevoie = Paracetamol / Ibuprofen - controale periodice
- daca apr complicatii se impune reluarea tratam sau extractia
 NECROZA + GANGRENA
ETIOLOGIE
1. caria profunda netratata sau tratata incorect
2. traumatisme dento-parodontale
3. parodontita juvenila
4. forte ortodontice prost dozate

FORME CLINICE
1. necroza = mortificarea aseptica a pulpei
2. gangrena = mortificarea septica a pulpei cu germeni anaerobi , aerobi + fungi
a) simpla partiala (intereseaza doar pulpa coronara)
totala (intereseaza si pulpa c+R)
b) complicata :
PAA
PAC

DT DPI
- simpt dureroasa cand e prezenta (PAA) = apreciabila dar mai atenuata
- semne + simpt sunt mai blande fata de DP fata de DPmaturi
- evolutie rapida = extindere rapida in toata pulpa , trece rapid in parodontiu - evolutia formelor clinice de imbolnavire pulpara = lenta , dinspre C-> R
Particularitati apical / interR , invazia inf in osul alv = rapida si fara tendinta de limitare cu si apoi periapical
aparitia osteitei extinse pana la germenul DP aflat intraosos - amestecul de forme clinice de imbolnv pulpara care coexista in acelasi
- amestecul de forme clinice diferite in acelasi organ pulpar (cooex in acelasi organ pulpar
organ pulpar a unor canale cu necroza / gangrena dar si a unor cu pulpita) - peretii R subtiri = sursa permanenta de iritatie pt parodontiul apical
- are loc o contaminare permanenta a canalului cu secretii venite dinspre
parodontiul apica => uscarea canalului in vederea obt = dificila
COMPLICATII 1) PAA cu stadiile :
comune DT +  ENDO-OSOS (neexteriorizat)
DPI  PAA hiperemica
 PAA seroasa
 PAA purulenta
 SUB-PERIOSTAL (preexteriorizat)= PAA purulenta
 SUB-MUCOZAL (abces = parulis)
 de fistulizare spontana (exteriorizat)
 inflamatia de vecinatate a partilor moi faciale (celulita) -rar la DT
2) PAC (asimpt) + PAC reacutizata (simptomatica)
3) granulomul + chistul periapical (rar la DT)
4) abcese ale lojilor faciale
5) boala de focar
 1. modificarea tiparului + vitezei de RR
 RR de obicei se accelereaza dar poate fi si incetinita
 RR patologica (interna/externa) care pierde contactul cu apexul

2. sindromul dentar TURNER

 hipoplazia de S de cauza locala
 localiz = dd P succesori (PM+F) : 1-2 dd vecini
Complicatii  cauza locala :
 infectia reprez de osteita DT extinsa la DP S care a provenit de la PAA a DT
specifice  traumatica : prin impact traumatic direct a DT asupra DP S aflat in formare
DT  complicatie infectioasa posttraumatica
 Mec de producere :
 reactia inflamatorie periapicala de la DT interfera cu formarea corecta a S
in timpul ODG
 reactia inflamatorie poate produce R smaltului care deja s-a format
 uneori o mica cant de C poate aparea peste leziunea hipoplazica
 clinic :
 dP cu zone de hipoplazie/hipomineraliza a S prezente la E d
 Defectele de str au dif grade (zone albe opace sau maronii de dim
variabile distribuite la intamplare pe supraf d , sau zone cu lipsa de
subt de dif dimens si forme)
 localiz = predilecta : fata V a dd F sau vf cuspizilor PM
 cariile se pot grefa frecv pe defect => afectari pulpare precoce
 RX : se obs - defectul de str = radiotransparent
- depozite de D secundara ce mics CP + canalele R

3. Chisturile pericoronare ale DP

 se produc prin lezarea sacului folicular al DP ca urmare a inf de la procesul
osteitic produs de DT cu gangrena complicata fie ca urmare a lezarii sacului
folicular in cursul tratamentului endo
 stadii :
- latenta
- deformare
- exteriorizare
- fistulizare

DIAGN = TABEL
TRATAMENT
DP
- exista 3 directii :
1. tratament conservator = tratament endo finalizat prin obt de canal + refacere coronara
2. extractie
3. metode de compromis ce permit pastrarea dintelui pe arcada fara efectuarea tratamentului endo sau prin efectuarea unui tratament
endo sumar :
- tratam in stilul unei amputatii (pulpotomie nonvitala)
- drenajul continuu (permanent)

Criterii folosite pt alegerea metodei de tratam

1. f. locali
 forma clinica de imbolnavire
 gradul RR
 gradul distructiei coronare
 complicatiile locale / loco-regionale si generale
2. f. generali
 starea generala a copilului
 gradul de cooperare cu copilul +parintele
 varsta copilului
 posib de dispensarizare
TRATAMENT
DPI
OBIECTIVE
- indepartarea pulpei mortificate + infectate
- controlarea infectiei endo prin tratament mecanic + medicamentos
- obt canalului cu Ca(OH)2 care va induce conformarea zonei apicale a R (producerea unei bariere dure apicale fara crestereaR ) = apexificare
sau continuarea cresterii R daca mai ex pulpa vie in zona terminala a R = apexogeneza , cu stabilirea prop optime coroana/radacina
- dupa realiz inch apexului se va relua tratatm endo care va fi finaliz printr-o obt de canal definitiva + con de gutaperca

CONFORMAREA ZONEI APICALE

APEXIFICAREA
= metoda de tratament prin care e indusa o bariera apicala dura (osteoid , dentina , cementoid) la DPI cu pulpa complet mortificata in lipsa cresterii R
- uneori , daca pulpa R e mortificata partial se poate produce continuarea dezvoltarii R
- apexificarea presupune lipsa functionalitatii tecii lui Hertwig din cauza necrozei si inf pulpare si se realiz pe baza potentialului parodontiului periapical tanar cu mare autonomie
functionala care preia unele din functiile pulpei
- vor rezulta la final diferite morfologii apicale dintre care forma rotunjita e cea mai frecventa
- durata necesarii form barierei apicale = 6-24 luni (in medie 1 an +/- 7 luni)