Cancer Laringian

Cuprins
I paginǎ – Rolul asistentei medicale în îngrijiri

II paginǎ – Motivaţia
Capitolul I
Noţiuni de anatomie şi fiziologie legate de aparat
Capitolul II
Noţiuni generale despre boala
Definiţie;
Etiologie;
Clasificare;
Manifestǎri de dependenţǎ, semne, simptome;
Examene clinice şi paraclinice;
Intervenţii autonome şi delegate, tratament;
Evoluţie, complicaţii, pronostic;
Educaţie pentru sǎnǎtate;
Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor cu cancer laringian.
Capitolul III
Planul de îngrijire al pacienţilor cu cancer laringian:
Culegerea de date;
Date privind identitatea pacienţilor;
Condiţii socio-culturale;
Starea de sǎnǎtate anterioarǎ;
Informaţii legate de boalǎ.
Analiza şi interpretarea datelor:

Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale;
Pagina 1 din 66
Problemele pacientului;
Diagnostic de îngrijire;
Stabilirea gradului de dependenţǎ.
Planificarea îngrijirilor:
Obiective generale;
Obiective specifice.
Aplicarea planului de îngrijire

Îngrijiri acordate la externare
Data externǎrii:
Diagnostic medical la externare;
Starea pacientului la externare;
Plan de recuperare.
Examene paraclinice ale pacientului
Capitolul IV
Evaluarea finalǎ
Anexe
Bibliografie
Pagina 2 din 66
CANCER LARINGIAN
Pagina 3 din 66
Studiu de caz privind ingrijirea pacientilor cu cancer laringian
Rolul asistentei medicale în îngrijiri
Asistenta medicalǎ îşi îndreaptǎ atenţia asupra bolnavilor, ele au responsabilitatea de a

crea un mijloc psihic, social şi spiritual favorabil vindecǎrii şi se strǎduiesc prin pregǎtire şi
exemple sǎ previnǎ bolile şi sǎ promoveze sǎnǎtatea.
Asistentele sunt în serviciul sǎnǎtǎţii individului, al familiei şi al societǎţii, ele
coordonându-şi acţiunile împreunǎ cu membrii altor profesii din echipa sanitarǎ.
A servi umanitatea este funcţia esenţialǎ a asistentelor şi motivul profesiei lor.
Exerciţiul profesiei este bazat pe nevoile omului, în consecinţǎ el nu poate fi limitat
nici de consideraţie naţionalǎ, de rasǎ, de credinţǎ, de culoare şi nici de consideraţii de ordin
politic sau social.
Principiile fundamentale sunt credinţa în libertǎţile esenţiale ale omului şi respectul
pentru viaţa umanǎ. Profesia recunoaşte cǎ un cod internaţional nu poate sǎ ia în consideraţie,
în detaliu tot ceea ce înseamnǎ comportamentul individual şi social al asistentelor condiţionat
în caz cert de convingeri şi pǎreri personale.
Asistenta are trei responsabilitǎţi principale:
pǎstrarea vieţii;
alinarea suferinţei;
promovarea sǎnǎtǎţii.
În atenţia pe care ea o acordǎ şi în exerciţiul profesiei sale, asistenta trebuie ca în tot
acest timp sǎ menţinǎ cel mai înalt grad calitativ. Trebuie sǎ vegheze constant la menţinerea
unui nivel ridicat al cunoaşterii sale teoretice şi tehnice.
Asistenta trebuie sǎ respecte convingerile religioase ale pacientului. Ea este legatǎ
strict de secretul profesional.
Conştientǎ de întinderea responsabilitǎţilor sale, asistenta în cunoştinţa limitelor, nu
recomandǎ şi nu executǎ un tratament fǎrǎ prescripţie medicalǎ, iar în caz urgent şi într-o
eventualitate face raport medicului pânǎ la cel mai mic detaliu.
Pagina 4 din 66
Asistenta are obligaţia de a executa prescripţiile medicului cu inteligenţǎ şi loialitate.
Asistenta trebuie sǎ stimuleze şi sǎ încurajeze încrederea faţǎ de medic şi de ceilalţi
membrii ai echipei sanitare.
Ea trebuie sǎ coopereze cu colegii sǎi şi sǎ menţinǎ cu ei relaţii armonioase.
Asistenta trebuie sǎ facǎ dovada unei moralitǎţi care sǎ onoreze profesia sa.
În conduita sa personalǎ, asistenta nu trebuie sǎ meargǎ cu bunǎ ştiinţǎ contra
moravurilor şi tradiţiilor comunitǎţii în care trǎieşte şi munceşte.
Asistenta împarte resposabilitǎţile şi se alǎturǎ acţiunii concetǎţenilor şi altor membrii
ai echipei sanitare în vederea de a rǎspunde nevoilor publicului în domiciliul sǎnǎtǎţii pe plan
local, naţional şi internaţional.
Pagina 5 din 66
MOTIVAŢIA
„Rolul esenţial al asistentei medicale constǎ în a ajuta persoanele bolnave, sǎnǎtoase

şi sǎ recâştige sǎnǎtatea sau sǎ-l ajute pânǎ în ultimele sale clipe, prin îndeplinirea sarcinilor
pe care le-ar fi îndeplinit singur, dacǎ ar fi avut voinţǎ, putere şi cunoştinţele necesare sǎ
îndeplineascǎ aceste funcţii, astfel încât acesta sǎ-şi recapete independenţa cât mai repede
posibil.
Asistenta medicalǎ ajutǎ bolnavul sǎ respecte prescripţiile terapeutice ale medicului.
Ea este conştiinţa celui lipsit de conştiinţǎ, dorinţa de a trǎi pentru cel ce a gândit la suicid,
membru pentru cel cǎruia i-a fost amputat, ochi pentru cel ce a orbit de curând, mijloc de
locomoţie pentru copilul mic, încrederea pentru tânǎra mamǎ, vocea celor slabi pentru a se
putea exprima.”
Pagina 6 din 66
Capitolul I
Noţiuni de anatomie şi fiziologie legate de aparat
Anatomia laringelui
Organ impar şi median situat vertical în regiunea anterioarǎ a gâtului, laringele este
porţiunea iniţialǎ, diferenţialǎ a conductului laringo-traheo-bronşic şi se constituie punctul de
unire al cǎilor aeriene superioare cu cele inferioare.
Proiectat pe coloana cervicalǎ, la nivelul vertebrei 3-6 (mai sus la nou-nǎscut) şi
având forma unui trunchi de piramidǎ triunghiularǎ, cu baza în sus, cǎtre faringe,
continuându-se cu traheea, laringele este constituit dintr-un schelet vibro-cartilaginos acoperit
cu muşchi şi cǎptuşit cu o membranǎ mucoasǎ.
Scheletul laringian este constituit din cartilajele:
cricoid;
tiroid;
aritenoide;
epiglota;
cartilaje accesorii Santorini şi Wrisberg.
Cartilajele sunt unite între ele de ligamente şi membrane laringiene.
Membranele principale ale laringelui sunt:
membrana tirahioidianǎ;
membrana crico-tiroidianǎ;
Împreunǎ cu cartilajele ele conferǎ laringelui forma de tub.
Ligamentul cricotraheal este cel mai important ligament al laringelui.
Coarda vocalǎ cuprinde ligamentul vocal, muşchiul vocal şi mucoasa care le acoperǎ.
Lungimea corzii vocale este de 0,7 cm la nou-nǎscut, 1,6–2 cm la femei, 2- 2,4 cm la bǎrbaţi.
Spaţiul determinat de cele douǎ corzi vocale se numeşte glota.
Glota are douǎ porţiuni:
glota membranoasǎ sau porţiunea anterioarǎ a glotei;
glota cartilaginoasǎ sau posterioarǎ cuprinsǎ între cele douǎ cartilaje aritenoide.
Limita superioarǎ a laringelui este formatǎ de:
Pagina 7 din 66
marginea liberǎ a epiglotei;
rapliul ari-epiglotic;
spaţiul inter aritehoidian.
La acest nivel se determinǎ hipofaringele şi se aflǎ încrucişarea cǎilor aerodigestive
superioare. Limita inferioarǎ a laringelui este la nivelul marginii inferioare a cricoidului. De
la acest nivel în jos începe traheea.
Muşchii laringelui formeazǎ douǎ grupe, una extrinsecǎ şi alta intrinsecǎ, care din
punct de vedere funcţional reprezintǎ o singurǎ unitate.
Muşchii laringelui funcţioneazǎ sinergic sau ontogonic pentru închiderea glotei şi
pentru punerea în tensiune a corzii vocale.
Un singur muşchi asigurǎ deschiderea glotei (abducţia). Acesta este muşchiul crico-
aritenoidian posterior.
Trei muşchi asigurǎ închiderea glotei:
muşchiul cricoaritenoidian;
muşchiul interaritenoidian;
muşchiul tiroaritenoidian (fascicolul extern).
Inervaţia musculaturii laringiene provine din ramura externǎ a nervului laringian
superior care provine din pneumagastru.
Nervul laringian superior are o ramurǎ internǎ care inerveazǎ endolaringele şi o
ramurǎ externǎ motorie care enerveazǎ muşchiul cricotiroidian.
Nervul recurent asigurǎ inervaţia motorie a tuturor muşchilor laringieni intrinseci şi a
muşchiului interaritenoidian. Din punct de vedere senzitiv asigurǎ inervaţia mucoasei
laringiene subglotice.
Vascularizarea laringelui are douǎ teritorii distincte:
supraglotic prin artera laringianǎ superioarǎ, ramura din carotida externǎ;
subglotic din trunchiul arterial al arterei laringelui inferior – ramura din trunchiul
tirocervical al arterei subclaviculare.
Drenajul limfatic al laringelui se face în ganglionii limfatici jugulari profunzi,
superiori şi inferiori.
Pagina 8 din 66
Fiziologia laringelui
Funcţiile laringelui:
funcţia de fonaţie;
funcţia respiratorie;
funcţia de protecţie a cǎilor respiratorii inferioare; închiderea epilaringelui, închiderea
glotei, oprirea reflexǎ a respiraţiei, reflexul de tuse;
funcţia sfincterianǎ;
funcţia reflexǎ.
Funcţia fonatorie:
Sunetul de bazǎ, format în timpul fonaţiei poartǎ numele de tonalitate.
Tonul produs de laringe este modificat de traversarea cavitǎţii faringiene, cavitǎţii
bucale şi buze. Cavitatea nazalǎ şi anexele acestora adaugǎ tonului de bazǎ timbrul şi
rezonanţa vocii.
Funcţia respiratorie:
În timpul inspirului glota se deschide prin îndepǎrtarea corzilor vocale. Închiderea şi
deschiderea glotei este un act reflex dependent de schimbul gazos şi echilibrul acido-bazic.
Funcţia de protecţie a cǎilor aeriene inferioare:
În timpul deglutiţiei baza limbii, peretele posterior al faringelui, vǎlul palatin, pilierii
anteriori şi posterioari sub controlul gloso faringianului, asigurǎ propulsia bolului alimentar
oprirea respiraţiei, contractarea repliurilor ari-epiglotice, a benzilor vestibulare, închiderea
glotei şi acoperirea corzilor vocale de cǎtre epiglotǎ. Contractarea simultanǎ a muşchilor
suprahiodieni cu tragerea laringelui în sus şi înainte asigurǎ dirijarea bolului alimentar spre
esofag şi feresc perfect traheea şi arborele de pǎtrunderea alimentelor. Dacǎ totuşi pǎtrund
particule alimentare în laringe şi trahee se declanşeazǎ reflexul de tuse. Inspiraţia profundǎ cu
deschiderea glotei, apoi închiderea acesteia cu creşterea presiunii intra-toracice, deschiderea
rapidǎ a glotei cu o expiraţie explosivǎ care eliminǎ corpul strǎin.
Funcţia de fixare a toracelui:

închiderea glotei;
blocarea sistemului respirator;
fixarea toracelui;
Pagina 9 din 66
blocarea diafragmei în timpul tusei, actului de defecaţie, micţiune, expulzarea fǎtului,
vomisment.
Funcţia reflexǎ:
Laringele este receptorul unor reflexe vagovagale. Iritarea mecanicǎ a feţei interne a
laringelui poate declanşa aritmie, bradicardie, stop cardiac. Reflexul vagal poate fi blocat prin
atropinǎ, el este foarte puternic la fumǎtori.
Pagina 10 din 66
Capitolul II
Noţiuni generale despre
2.1. Definiţie, etiologie

Cancerul laringian se referă la o formaţiune tumorală malignă situată la nivelul laringelui,
prevalenţa cea mai mare fiind la bărbaţii de peste 60 de ani. Ca şi în cazul cancerului cavităţii
orale, factorii care îi accentuează apariţia sunt consumul cronic de alcool şi tabagismul sever,
mediul de muncă poluat, septicitatea buco-dentară, leziuni laringiene precanceroase (papilom
leucoplazie). Tumorile maligne ale laringelui reprezintă jumătate din cancerele din zona
ORL.
Etiologie:
Mecanismul formării oricărei tumori maligne implică mutații ale anumitor gene care duc la
proliferarea anormală ca și număr și funcții a celulelor afectate. Nu există o cauză propriu-
zisă responsabilă de dezvoltarea unei tumori laringiene, dar au fost identificați o serie de
factori de risc care cresc șansa unei persoane de a dezvolta acest tip de tumoră.
Factori de mediu
Fumatul: Este principalul factor de risc modificabil. Fumatul a două pachete de țigări pe zi
crește riscul de a face cancer de laringe de cinci ori, față de un nefumător.
Alcoolul: Consumul excesiv de alcool (echivalentul a cinci beri pe zi) crește și el cu 500%
șansa de a dezvolta o tumoră malignă de laringe.
Asocierea alcool + fumat: Consumând aceste cantități de tutun și alcool în mod constant,
riscul de cancer de laringe este de 38 de ori mai mare decât al unei persoane care nu bea și nu
fumează.
Infecția cu HPV: Human papilloma virus este un virus cu tropism pentru colul uterin,
regiunea ano-genitală, dar și mucoasele din gură sau gât. Acesta poate fi transmis și în cursul
sexului oral și este regăsit în 1/5 din biopsiile pacienților cu cancer de laringe. Acest lucru
sugerează că, similar cancerului de col uterin, infecția cu HPV crește riscul de dezvoltare a
unei tumori maligne laringiene.
Dieta: Unele studii au evidențiat o corelație între cancerul de laringe și consumul frecvent de
alimente prăjite sau intens procesate industrial, carne roșie. Totodată, alimentația bogată în
grăsimi animale și săracă în legume cu frunze verzi pare a crește riscul de tumoră a
laringelui.
Factori profesionali: Expunerea profesională la anumite substanțe poate favoriza apariția
acestui tip de cancer. Printre acestea se numără și: gaze produse în timpul vopsirii, azbest,
praf de cărbune sau lemn, formaldehidă, nichel.
Factori constituționali
Cancerul de laringe este mai frecvent (5:1) în populația masculină și după vârsta de 60 de ani.
Faptul că dintre cei care consumă tutun și alcool în cantități mari, doar unii dezvoltă cancer, a
dus la formularea ipotezei ca aceștia au o susceptibilitate genetică. Aceasta ar reduce
capacitatea laringelui de a repara țesuturile afectate de agresiunea din mediu.
Pagina 11 din 66
2.2. Clasificare
După examinarea anatomo-patologică și imagistică, se realizează o stadializare a tumorii, cu
importanță majoră pentru tratamentul și prognosticul acesteia. În cazul cancerului de laringe,
stadializarea TNM ține cont și de etajul în care se dezvoltă cancerul și include:
Tumora primară (T):

Tx – nu poate fi evaluată tumora primară
T0 – nu se poate decela tumora primară
Tis – carcinom in situ
Supraglotică:
T 1 – tumoră limitată la un element din conținutul supraglotic; mobilitate normală a corzilor
vocale
T2 - tumora invadează mucoasa a mai mult de un element supraglotic sau glotic; sau
extindere în afara regiunii supraglotice (baza limbii, valecula, sinusul piriform)
T3 – tumora invadează laringele, fixează corzile vocale și poate invada spațiile din jur (zona
post--criocoidă, pre-epiglotică, paraglotică) sau cartilajul tiroid, în profunzime
T4a – tumoră moderat avansată local: invadează țesuturile din jur, precum traheea, mușchii
extrinseci ai limbii, esofagul, glanda tiroidă
T4b – tumoră foarte avansată local: invadarea spațiilor prevertebrale, a mediastinului, sau
incapsularea arterei carotide
Glotică:
T1 – tumoră limitată la corzile vocale, cu sau fără afectarea comisurilor
T1a – afectarea unei singuri corzi vocale
T1b – afectarea ambelor corzi vocale
T2 – scade mobilitatea corzilor vocale; extinderea locală spre regiunile supraglotică sau
subglotică
T3 – tumora afectează doar laringele, cu fixarea corzilor vocale; poate invada cartilajul tiroid
sau spațiul paraglotic
T4a, T4b – tumoră moderat, respectiv foarte avansată local (idem afectării din etajul
supraglotic)
Subglotică:
T1 – tumoră situată exclusiv în regiunea subglotică
T2 – extinderea la corzile vocale
T3 – fixarea corzilor vocale și limitarea tumorii la laringe
T4a, T4b – idem localizărilor descrise anterior
Nodulii limfatici (N):

Nx – Nodulii regionali limfatici nu pot fi analizați
N0 – nu se decelează metastaze ganglionare regionale
N1 – un ganglion afectat, situat de aceeași parte cu tumora (ipsilaterali), cu diametrul maxim
<3 cm
N2a – metastază într-un singur ganglion ipsilateral, cu diametrul >3 cm, dar <6 cm
N2b – metastaze în mai mulți ganglioni ipsilaterali, toți cu diametrul maxim <6 cm
N2c – metastaze bilaterale sau contralaterale, în ganglioni cu diametrul maxim <6cm
N3 – prezența unui ganglion afectat, cu diametrul > 6cm
Metastaze la distanță (M):
Pagina 12 din 66
M0 – absența metastazelor la distanță
M1 – prezența metastazelor la distanță
În funcție de asocierea acestor factori, se disting cinci stadii ale cancerului de laringe, după
cum urmează:
0 – Tis + N0 + M0
I – T1 + N0 + M0
II – T2 + N0 + M0
III – T3 + N0 + M0
- T1/ T2/ T3 + N1 + M0
IVA – T4a + N0/N1/N2 + M0
- T1/T2/T3 + N2 + M0
IVB - T2b + orice N + M0
- orice T + N3 + M0
IVC – orice T, orice N, M1
2.3. Manifestǎri de dependenţǎ. Semne, simptome

Simptomele frecvente includ:
• Durere sau disconfort la înghițire (disfagie)
• Modificarea timbrului vocii (îngroșare, înăsprire - disfonie)
• Tuse persistentă, eventual cu sânge
• Respirație dificilă (dispnee)
• Miros neplăcut al respirației (halitoză)
• Durere la nivelul urechii (otalgie)
• Scădere inexplicabilă în greutate, astenie, anorexie
La examenul clinic, se pot decela:

• Sensibilitate la palpare în zona laringelui
• Palparea ganglionilor limfatici măriți de volum, nedureroși, la nivelul capului și gâtului
• Observarea masei tumorale sau a modificărilor induse de aceasta (inflamație, ulcerație,
necroză, sângerare) în cursul laringoscopiei indirecte, cu oglinda
2.4. Examene clinice şi paraclinice

La fiecare organ în parte examenul cuprinde interogatoriul asupra tulburǎrii
subiective, examenul fizic şi funcţional şi o serie de examene de laborator.
INTEROGATORIUL
Examenul laringeluiva începe prin interogatoriul (în cazul copilului a pǎrinţilor
acestora) asupra tulburǎrii subiective şi funcţionale pe care le poate manifesta acest organ,
rǎguşeala (disfonie), dispnee, tuse, disfagie, precum şi asupra modului în care au apǎrut şi
evoluat aceste tulburǎri.
EXAMENUL OBIECTIV al organului fonator cuprinde: inspecţia, palpare şi
examenul endocavitar (laringoscopia indirectǎ şi directǎ) completate cu controlul funcţiilor
laringelui.
Pagina 13 din 66
Inspecţia are un rol important în stabilirea modului cum se efectueazǎ mişcǎrile active
ale laringelui, ştiindu-se cǎ în mod normal laringele se ridicǎ în timpul inspiraţiei, coborârea
lui în acest moment fiziologic va indica prezenţa unui obstacol endolaringian.
Palparea este importantǎ pentru depistarea unei laringopatii cu ajutorul cǎruia se pune
în evidenţǎ prezenţa sau absenţa mişcǎrilor pasive ale laringelui; în mod normal laringele,
fixat între policele şi indexul examinatorului se poate mobiliza uşor în plan transversal
producându-se un sunet caracteristic.
Laringoscopia
Acest examen se poate efectua fie cu ajutorul oglinzii laringiene (laringoscopia
indirectǎ) fie cu ajutorul unui tub rectiliniu care deprimǎ puternic baza limbii şi face posibilǎ
inspecţia directǎ a laringelui (laringoscopia directǎ).
Laringoscopia indirectǎ
Examenul cu oglinda laringoscopicǎ este investigaţia cea mai simplǎ şi mai uşor
suportatǎ de cǎtre bolnavi. La aceasta sunt necesare:
un reflector frontal;
sursǎ luminoasǎ;
oglinda laringoscopicǎ;
un vas cu apǎ caldǎ;
comprese sterile.
Bolnavul în poziţie şezând cu corpul uşor aplecat înainte şi cu capul în uşoarǎ
extensie. Se cere bolnavului sǎ deschidǎ larg gura şi sǎ scoatǎ limba al cǎrei vârf învelit cu o
compresǎ se va trage uşor de cǎtre examinator cu mâna stângǎ. În felul acesta se mǎreşte
vizibilitatea asupra laringelui. În mâna dreaptǎ examinatorul ţine oglinda laringoscopicǎ pe
care o introduce în orofaringe.
Dacǎ pacientul respirǎ liniştit şi nu îşi contractǎ muşchii laringelui în oglindǎ va
apǎrea imaginea rǎsturnatǎ a coroanei laringiene cu toate elementele ei: epiglota, aritenoizi.
Laringoscopia forţatǎ
Aceastǎ metodǎ se practicǎ cu un apǎsǎtor de limbǎ special care are capǎtul îndoit şi
bilobat prevǎzut cu douǎ croşete butonate.
Laringoscopia directǎ: directoscopia se practicǎ cu o aparaturǎ şi un instrument
special:
- tubul spatulǎ a lui Chevallier-Jackson;
- spatule laringiene ce se adapteazǎ la transformator.
Pagina 14 din 66
Laringoscopia directǎ este metoda cu ajutorul cǎreia putem observa direct aspectele
cavitǎţii laringiene. Se foloseşte îndeosebi la copiii sub 5 ani.
Poziţia: culcat pentru copii, şezând pentru adulţi.
Copilul este culcat în decubit dorsal cu umerii imobilizaţi, alt ajutor ţinându-i capul în
hiperextensie. Examinatorul introduce în gura copilului spatula, cu care va apǎsa limba şi va
pune în evidenţǎ epiglota pe care o va încǎrca pe spatulǎ descoperind lungimea laringelui.
Ca accidente ale laringoscopiei direct, ruperea incisivilor, lezarea buzei superioare, a
mucoasei de la baza limbii. De asemenea tulburǎri asfixice, sincope respiratorii sau cardiace.
EXAMENUL FUNCŢIONAL
Prin examenul funcţional se va face o analizǎ finǎ a vocii cântate şi a vorbirii
controlând urmǎtorii factori: mişcarea respiratorie, mişcarea corzii vocale prin
laringostroboscopie. Stroboscoapele permit sincronizǎri sau diferenţieri de fazǎ mişcǎrile
corzilor vocale ale cǎror vibraţie sunt recepţionate de un microfon pus în legǎturǎ cu
stroboscopul. Alt medic are rolul de a poziţiona corect bolnavul în timpul acestor investigaţii,
de a ajuta medicul servindu-l cu materiale necesare şi susţinând pacientul în poziţia
corespunzǎtoare.
EXAMENUL DE LABORATOR
Examenul microbiologic şi imunologic
Prezenţa unei secreţii nazale, a unui exudat faringian sau laringo-traheo-bronşic
impune examenul bacteriologic. Examenul virusologic al secreţiei laringo-traheo-bronşic va
fi trimis la laboratoare specializate. Necesare sunt şi examenele serologice (reacţiile Bordet-
Waserman, ASLO şi reacţiile de neutralizare faţǎ de diferiţii virusuri), intradermoreacţiile (la
tuberculina sau la diverşi alergeni r. Shick) şi cercetarea diferitelor deficienţe imunitare prin
examenul histoimunologic, precum şi dozarea de imuniglobuline.
b) Examenele hematologice sunt de extremǎ importanţǎ şi uneori de urgenţǎ;
leucograma pentru depistarea şi controlul unui focar supurativ profund, hemograma,
determinarea numǎrului de trombocite, timpul de coagulare şi sângerare, VSH.
Examenul biochimic al sângelui utile în unele cazuri sunt glicemia – pentru depistarea
unui diabet decompensat, calcemia, fosfataza alcalinǎ, colesterolomia, probele hepatice,
electroforeza.
c) Examenul radiologic: - radioscopii, radiografii, arteriografia, limfografia,
radioscopia pulmonarǎ. Se pot practica în diferite incidente, simple sau cu substanţǎ de
contrast.
d) Examenul histopatologic
Pagina 15 din 66
Dacǎ existǎ leziuni infiltrative vegetante a cǎror origine nu poate fi precizatǎ chimic
trebuie practicatǎ biopsia regiunii respective cu o pensǎ adecvatǎ dupǎ o prealabilǎ anestezie
cu soluţie de xalinǎ 1-2. În cazul în care caracterul hemoragic al ţesutului infiltrativ nu
permite biopsierea lui, examenul histopatologic se va efectua prin producerea biopuncţiei.
e) Alte examene:
- examenul de urinǎ;
- examenul copraparazitologic;
- EKG;
- scintigrafie.
Examene complementare:
examenul oftalmologic;
neuropsihic;
examenul dermatologic;
examenul oncologic.
Biopsie
Biopsia reprezintă prelevarea unui fragment mic din țesutul suspectat de a fi anormal. Acest
lucru se poate face de la nivelul laringelui, prin tehnici endoscopice. Totodată, prin aspirația
cu ac fin, se pot obține pentru analiză celule din ganglionii limfatici suspecți.
Analiza anatomo-patologică a țesutului obținut prin biopsie este testul care pune diagnosticul
de certitudine de cancer laringian. Totodată, el decelează tipul histologic de cancer și
agresivitatea acestuia.
CT, RMN
Tomografia computerizată este o tehnică ce utilizează radiografii seriate, din diferite unghiuri,
pentru a analiza structura anumitor regiuni anatomice. Această metodă imagistică poate
evidenția prezența tumorii, dar și extinderea sa loco-regională sau limfatică.
Rezonanța magnetică nucleară folosește unde radio pentru a oferi imagini mult mai detaliate
decât CT-ul. Poate fi o explorare recomandată atunci când tomografia computerizată este
neconcludentă sau pentru evidențierea diseminării tumorale.
Pagina 16 din 66
2.5. Intervenţii autonome, delegate
Asigurarea condiţiilor de spitalizare
Mucoasa laringelui este mai sensibilǎ la factori nocivi de mediu extern, de aceea aerul
din camera bolnavului trebuie sǎ fie proaspǎt şi curat, umed şi prea cald. Temperatura aerului
cea mai potrivitǎ pentru cei cu afecţiuni laringiene este de 18-20°C, iar umiditatea 50%.
Asistenta va asigura aerisirea care poate fi continuǎ, dacǎ temperatura permite sau
împrospǎteazǎ aerul de mai multe ori pe zi prin deschiderea ferestrelor, timp în care pacienţii
vor fi bine înveliţi.
Bolnavii ce prezintǎ boli cu caracter infecţios vor fi amplasaţi separat, evitându-se
mai ales asocierea cu persoanele care mai au şi alte boli.
Asigurarea repausului fizic şi psihic
Repausul fizic este obligatoriu şi indispensabil în perioada acutǎ apoi alterneazǎ cu un
efort dozat în funcţie de stadiul bolii şi starea bolnavului.
Alimentarea
Va fi adaptat perioadei de evoluţie a bolii. În perioada febrilǎ regimul hidro-zaharat,
iar când fenomenele acute dispar se va trece la o alimentaţie echilibratǎ. În perioada febrilǎ
regimul va fi compus din lichide (ceaiuri, lapte, suc de fructe) sau alimente lichide (supǎ de
legume cu orez şi griş).
Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative

Temperatura – se urmǎreşte cu atenţie. Se mǎsoarǎ dimineaţa şi seara şi se noteazǎ în
funcţie de temperaturǎ. Febra se combate cu antipiretice. Se aplicǎ comprese sau împachetǎri
reci.
Pulsul – se mǎsoarǎ de 2-3 ori/zi. Înainte ca pulsul sǎ fie mǎsurat pacientul va sta în
repaus timp de 15 minute. Valoarea va fi în funcţie de vârstǎ, stǎri patologice şi fiziologice.
Tensiunea arterialǎ – valoarea depinde de vârstǎ.
Respiraţia – se mǎsoarǎ numǎrând mişcǎrile de expansiune a toracelui prin inspecţie
sau se aşeazǎ palma pe peretele toracic.
Se mai urmǎresc eliminǎrile de materii fecale şi urinǎ. Bolnavul trebuie sǎ aibǎ scaune
şi diurezǎ normale. În caz de constipaţie se efectueazǎ clisme uleioase, se administreazǎ
purgative. Bolnavul va trebui sǎ aibǎ micţiuni fiziologice, diureza sǎ fie în funcţie de vârstǎ,
de cantitatea de lichide ingerate, de starea de nutriţie.
Recoltarea produselor biologice şi patologice
Pagina 17 din 66
Se recolteazǎ în mod steril sânge venos şi capilar, în vederea cercetǎrii: calcemiei,
glicemiei, VSH, hemoleucogramǎ, probele hepatice.
Seringile şi acele trebuie sǎ fie sterile, iar recipientele în care s-a fǎcut recoltarea
trebuie sǎ fie curate.
La indicaţia medicului s-a administrat TR de urgenţǎ.
Tratamentul
În alegerea tratamentului pentru cancerului de laringe, se ține cont de stadiul în care se află
tumora (stadializarea TNM), etajul laringelui în care se dezvoltă, dar și agresivitatea
histologică. Scopul tratamentului este îndepărtarea completă a țesutului tumoral, cu
prezervarea a cât mai mult din funcțiile laringelui.
Radioterapia
Această terapie utilizează iradierea externă cu raze x sau alte tipuri de radiații a unei regiuni,
cu scopul de a distruge celulele tumorale. Poate fi singura terapie utilizată pentru tratamentul
cancerelor de laringe aflate în stadiul I sau II. Totodată, poate fi folosită ca și terapie pre sau
post-operatorie, pentru a micșora dimensiunile tumorii sau a preveni recidivele. De regulă,
tratamentul durează 3-7 săptămâni, cu o cură în fiecare zi lucrătoare, uneori și în weekend.
Chimioterapia
Medicația chimioterapică poate fi administrată înainte de radioterapie sau în același timp cu
aceasta, pentru a-i îmbunătăți eficiența. Aministrarea chimioterapiei după tratamentul
chirurgical este o terapie neo-adjuvantă care urmărește distrugerea oricăror celule canceroase
restante în organism. În anumite cazuri, chimioterapia poate fi folosită și paliativ, atunci când
efectele secundare sunt reduse comparativ cu beneficiul asupra calității vieții.
Chimioterapicele utilizate mai frecvent sunt: cisplatin, fluorouracil sau docetaxel.
Terapia biologică
Cancerul de laringe poate, uneori, beneficia și de terapia biologică țintită reprezentată de
anticorpii monoclonali. Preparatul recomandat pentru această tumoră este cetuximab și poate
fi utilizat în stadiile III sau IV, atunci când nu este posibilă utilizarea chimioterapicelor
(infecții, boală renală cronică, efecte secundare inacceptabile).
Tratamentul chirurgical
Deși radioterapia se poate dovedi curativă, intervenția chirurgicală reprezintă principala
metodă de abordare a cancerului de laringe. În funcție de stadiul tumorii, există diferite
tehnici chirurgicale, care realizează un echilibru între păstrarea funcționalității și rezecția
completă a tumorii.
Rezecția endoscopică
Prin vizualizarea laringelui video-asistată, se realizează excizarea țesutului tumoral, fie
folosind tehnica laser, sau cu instrumentar chirurgical endoscopic. Această tehnică este
aplicabilă stadiilor inițiale ale cancerului laringian – carcinomul in situ și stadiile I sau II.
Avantajele sale sunt timpul redus de spitalizare și cicatrizare.
În funcție de localizare și stadiul carcinomului, se poate realiza stripping-ul corzilor vocale
(eliminarea straturilor superficiale) sau cordectomie (ablația unei părți din corzile vocale).
Deși vocea poate fi modificată după această intervenție, vorbirea poate fi recăpătată cu
Pagina 18 din 66
timpul, cât timp nu a fost necesară eliminarea ambelor corzi vocale.
Laringectomia parțială
Această tehnică chirurgicală reprezintă rezecția unei părți din laringe, cu lăsarea pe loc a
conținutului ne-afectat, pentru a păstra funcționalitatea organului. Este aplicabilă în unele
tumori din etajul supraglotic, sau atunci când se elimină o coardă vocală
(hemilaringectomie).
Laringectomia totală
În cazurile avansate local, laringectomia totală (eliminarea în totalitate a laringelui) poate fi
necesară. Eliminarea acestui segment înseamnă întreruperea comunicării între cavitatea orală
și trahee; pentru a putea respira, va fi instaurată o traheostomă (orificiu care realizează
comunicarea între trahee și exterior), care se va menține pe toată durata vieții. Inițial, vocea
este compromisă, dar tehnici de recuperare vor permite restaurarea parțială a vorbirii.
Recuperarea vocală
Este important pentru pacienții care au suferit sau vor suferi laringectomie totală să
conștientizeze căvocea lor nu va mai suna niciodată la fel. Există, însă, câteva metode care
le permit să vorbească în continuare.
Vorbirea esofagiană: cu ajutorul unui specialist în rabilitarea vorbirii, aerul care trece prin
esofag și îl face să vibreze, poate fi transformat în cuvinte. Acest lucru necesită mult
antrenament și metoda tinde să fie înlocuită de tehnici mai noi.
Puncția traheo-esofagiană: Pentru a restaura vorbirea, chirurgul poate realiza o comunicare
de mici dimensiuni între traheostomă și esofag. Acest pas se poate realiza în același timp
operator cu laringectomia, sau la distanță. Plasarea unei valve unidirecționale face posibilă
eliminarea aerului din plămâni pe la nivelul esofagului și a gurii, cu articularea cuvintelor,
atunci când stoma este acoperită.
Electrolaringe: Acesta este un dispozitiv extern, care funcționează cu baterii. Se plasează în
colțul gurii sau la nivelul gâtului și produce vibrații care pot fi modulate pentru a deveni
vorbire inteligibilă. Ca și dezavantaje, necesită folosirea unei mâini pentru a vorbi și calitatea
vocii este una mecanică, atrăgând atenția asupra pacientului.
Terapii în curs de testare

Chemoprevenția: Este studiată intens proprietatea unor substanțe de a preveni dezvoltarea
carcinomului laringian, sau recurența sa. Sunt analizați analogii retinoizi (asemănători cu
vitamina A) și un medicament numit isotretinoin, dar cu rezultate echivoce.
Radiosensibilizatori: Se urmărește folosirea unor medicamente pentru a crește efectul
radioterapiei, reducând astfel efectele secundare ale acesteia.
Genele implicate: Mecanismul genetic al dezvoltării cancerului de laringe este încă
incomplet elucidat. Până acum, s-a constatat implicarea genei TP53, care are rolul de
supresor tumoral. Testele pentru a evidenția modificări ale acestei gene ar putea detecta
carcinomul laringian în stadii subclinice sau preveni asupra rezecției incomplete a tumorii.
Chiar dacă a fost eradicată complet, există o posibilitate ca tumora de laringe să recidiveze.
Pentru a micșora șansele ca acest lucru să se întâmple, este foarte importantă renunțarea la
tutun și alcool. Totodată, relatarea oricăror simptome noi medicului dvs. asigură că orice
recurență malignă va fi depistată la timp.
După finalizarea tratamentului, medicul va realiza o monitorizare atentă a cazului dvs. În

funcție de tipul de cancer, stadiul său și tratamentul aplicat, controalele medicale vor avea o
Pagina 19 din 66
anumită frecvență. Recurența tumorală este mai probabilă în primii ani, astfel încât examenul
clinic, laringoscopia, dar și controalele imagistice vor fi mai frecvente în această perioadă.
2.6. Evoluţie. Complicaţii. Diagnostic

Evoluţia diferǎ de la o formǎ clinicǎ la alta. Astfel evoluţia cancerului este de obicei
maligna
2.7. Educaţia pentru sǎnǎtate

Pǎstrarea sǎnǎtǎţii unui individ, dezvoltarea fizicǎ şi armonioasǎ a organismului sǎu
sunt strâns legate de buna funcţiune a cǎilor aeriene superioare.
Cum s-ar putea dezvolta un copil normal al cǎrui laringe obturat de un proces
inflamator nu permite trecerea cantitǎţii de aer necesarǎ?
Dacǎ normala funcţionare a nasului, laringelui este obligatorie pentru buna dezvoltare
fizicǎ şi psihicǎ a organismului, îmbolnǎvirea acestor organe constituie un permanent pericol
pentru sǎnǎtatea lui. Mǎsurile de dispensarizare întreprinse de cadrele sanitare în
colectivitǎţile de copii şi adulţi constituie modul cel mai eficace de a institui o profilaxie
raţionalǎ.
Asistenta medicalǎ are rolul de a aduce familia micului pacient şi pacienţii adulţi
asupra bolii în sine şi asupra mǎsurilor de prevenire a acestuia. Vor fi informaţi asupra
cauzelor bolii, simptomelor pe care le prezintǎ acestea, evoluţia bolii şi tratarea lor.
Mǎsurile generale de profilaxie sunt de ordin igienic adresându-se medicului sau
modului de viaţǎ al individului – de asemenea se adreseazǎ condiţiilor de creştere a
rezistenţei organismului împotriva infecţiilor.
Ambianţa în care trǎieşte un individ trebuie sǎ fie cât mai sǎnǎtoasǎ cu un microclimat
optim (camerǎ separatǎ, permanent aerisitǎ, o temperaturǎ între 18-20 °C şi atmosferǎ nu prea
uscatǎ).
De asemenea copilul trebuie obişnuit cu apa rece, soarele, aerul şi chiar prudent cu
curentul. Va trebui sǎ poarte îmbrǎcǎminte adecvatǎ temperaturii mediului unde se aflǎ în aşa
fel încât sǎ poatǎ avea mişcǎrile cât mai libere.
Pentru evitarea rǎcelilor important este protejarea capului şi menţinerea caldǎ a
mâinilor şi picioarelor.
Organizarea vieţii copiilor trebuie supravegheatǎ ca şi mediul în care trǎiesc.
Copilul trebuie alimentat conform cu cerinţele vârstei, atât în ceea ce priveşte
componenţa (cât mai echilibratǎ) cât şi orarul meselor sale.
Pagina 20 din 66
Este necesar ca asistenta medicalǎ sǎ educe mamele în scopul alǎptǎrii copiilor, timp
fiziologic necesar pentru întreţinerea imunitǎţii şi includerii unei alimentaţii mixte. Regimul
bogat în vitamine şi limitarea administrǎrii dulciutilor duc la prevenirea apariţiei inflamaţiilor
laringiene.
Folosirea factorilor naturali (aerul, soarele, apa) are de asemenea un rol important în
cǎlirea organismului copilului şi prevenirea îmbolnǎvirii.
Pagina 21 din 66
Capitolul III
Planul de îngrijire al pacienţilor cu cancer laringian
I. Plan de îngrijire a pacientului C.R.
3.1. Culegerea de date:

Sursa de informaţii: directǎ - aparţinǎtorii (mama)
indirectǎ - dosarul medical
membrii echipei de îngrijire
3.1.1. Date privind identitatea pacientului:

Nume: C.R.
Prenume: 33 ani
Sex: masculin
Domiciliul: comuna Viteşti
Religia: ortodox
Naţionalitate: românǎ
Numele şi prenumele tatǎlui: C.E.
Numele şi prenumele mamei: V.E.
3.1.2. Condiţii socio-culturale:

Condiţii de locuit:
Locuinţǎ salubrǎ la casǎ compusǎ din 3 camere în care locuiesc 3 persoane.
Mod de alimentaţie: corespunzǎtoare vârstei, masticaţie uşoarǎ, eficientǎ.
3.1.3. Starea de sǎnǎtate anterioarǎ:

AHC – neagǎ afecţiuni acute sau cronice în familie
APP – afecţiuni digestive şi respiratorii tratate ambulatoriu
Date antropometrice:
greutate 80 kg;
Pagina 22 din 66
grupa sanguinǎ – 0I;
înǎlţime: 170 cm
3.1.4. Informaţii legate de boalǎ:

Data internǎrii: 22.IX.2003
Motivele internǎrii:
febrǎ ridicatǎ;
tuse lǎtrǎtoare;
dispnee inspiratorie, bradipnee;
agitaţie;
cornaj, tiraj;
inapetenţǎ;
anorexie
Istoricul bolii
Boala debuteazǎ în urmǎ cu 2-3 saptamani. Pacientul în vârstǎ de 33 ani este adus la
camera de gardǎ a secţiei ORL cu febrǎ ridicatǎ, tuse lǎtrǎtoare, dispnee inspiratorie cu
bradipnee, agitaţie, inapetenţǎ, rinoree unde este internat pentru investigaţii şi tratament de
specialitate.
Examenul clinic general
Stare generalǎ modificatǎ, febril.
Tegumente şi mucoase palide.
Ţesut celular subcutanat bine reprezentant.
Sistemul limfoganglionar – ganglioni nepalpabili.
Sistemul osteo-articular – aparent integru morfofuncţional, articulaţii mobile
nedureroase.
Aparatul respirator – tuse lǎtrǎtoare, disfonie, cornaj, AV – 120p/min.
Aparatul digestiv – abdomen elastic, suplu, mobil în mişcǎrile respiratorii, R – 15
s/min.
Aparatul urogenital – loje renale libere, nedureroase, micţiuni fiziologice.
Sistemul nervos – fǎrǎ semne de iritaţie meningalǎ.
Stare generalǎ – mediocrǎ.
Stare de nutriţie – bunǎ.
Facies – palid.
Pagina 23 din 66
Pavilioane normal conformate, canal auditiv extern normal.
Diagnosticul medical – Cancer laringian
Diagnosticul medical – Cancer laringian

3.2. Analiza şi interpretarea datelor
3.2.1. Analiza satisfacerii nevoilor fundamentale
Nevoia Manifestǎri de Manifestǎri de Sursa de Nivel de

fundamentalǎ independenţǎ dependenţǎ dificultate dependenţǎ
Nevoia de a Respiraţie – 15 Dispnee de tip Obstrucţia
respira şi de a r/min inspirator cu cǎilor
avea o bunǎ AV – 120 p/min discretǎ bradipnee. respiratorii:
circulaţie Respiraţie de tip Respiraţie pe nas. -procesul
abdominal prin Secreţii nazale inflamator la
mǎrirea diametrului mucoase, tuse nivelul
vertical al cutiei lǎtrǎtoare, cǎilor
toracice. disfonie, respiratorii; 2
tegumente calde, -alterarea
transpiraţii palide. mucoasei
cǎilor
respiratorii
superioare;
Aerul cald şi
uscat din
încǎpere.
Nevoia de a bea Dentiţie bunǎ, gingii Dificultatea de Disfagia,
şi a mânca aderente dinţilor, deglutiţie, procesul
mucoasa bucalǎ roz inapetenţǎ, scǎdere inflamator, 2
şi umedǎ, limba roz. ponderalǎ. agitaţia.
Nevoia de a Frecvenţa
elimina micţiunilor 4-5/zi,
Pagina 24 din 66
ritmul – 2/3 din
numǎrul micţiunilor
în timpul zilei şi 1/3
noaptea, culoarea –
galben deschis pânǎ
la galben închis. Se 1
modificǎ în funcţie
de alimente şi
medicamente,
mirosul – de bulion,
reacţie acidǎ PH –
4,5-7, aspectul –
clarǎ, transparentǎ,
la început iar dupǎ
un timp devine
tulbure, densitate –
1010-1025.
Frecvenţa scaunului
– 1-2/zi sau unul la
douǎ zile.
Nevoia de a Somn agitat, Dispneea,
dormi şi a se treziri frecvente, obstrucţia
odihni ore de odihnǎ nazalǎ, 2
insuficiente, durerea.
iritabilitate,
nelinişte.
Nevoia de a se Sistemul osteo- Poziţie inadecvatǎ Tulburǎri
mişca şi a avea articular integru, (care favorizeazǎ respiratorii,
o bunǎ posturǎ efectueazǎ mişcǎri respiraţia), febrǎ,
adecvate. restricţii în a se durere, 2
imobiliza (febrǎ), anxietate.
dificultate de a
rǎmâne în posturǎ
funcţionalǎ.
Pagina 25 din 66
Nevoia de a se Veşminte alese
îmbrǎca şi adecvate climatului
dezbrǎca şi statuluisocio- 1
cultural.
Nevoia de a Febrǎ ridicatǎ, Procesul
menţine tegumente calde, infecţios,
temperatura transpiraţie, lipsa de
corpului în agitaţie. cunoaştere a
limite normale mijloacelor 2
de prevenire
a efectelor
cǎldurii din
partea
pǎrinţilor.
Nevoia de a Mǎsuri de prevenire Anxietate, durere Insuficienţa
evita accidente a infecţiilor, bolilor cunoaşterii
de sine, 2
durere,
anxietate.
Nevoia de a fi Tegumente Procesul
curat şi a-şi acoperite de inflamator.
proteja transpiraţii,
tegumentul roşeaţǎ, secreţii
nazale.
Nevoia de a Funcţionarea Comunicare Edemul
comunica adecvatǎ a organelor verbalǎ laringian.
de simǎ, posturi şi ineficientǎ.
gesturi ale mâinii,
facies expresiv, 2
privire
semnificativǎ,
acuitate vizualǎ,
auditivǎ.
Nevoia de a Posibilitatea de a
acţiona conform acţiona conform
Pagina 26 din 66
propriilor propriilor credinţe şi 1
cerinţe şi valori dorinţe.
Nevoia de a se Dificultatea de a Durere,
recrea îndeplini activitǎţi anxietate, 2
recreative. stres.
Total puncte: 22 – pacient cu dependenţǎ moderatǎ
3.2.2. Problemele pacientului
Probleme actuale:
respiraţie şi circulaţie inadecvate;
obstrucţia cǎilor respiratorii superioare;
hipertermie;
dificultatea de a se alimenta;
somn inadecvat cantitativ şi calitativ.
Probleme potenţiale:
vulnerabilitate faţǎ de pericole;
risc de suprainfecţie;
risc de alterare a respiraţiei.
3.2.3. Diagnostic de îngrijire
Respiraţie şi circulaţie inadecvate din cauza procesului inflamator manifestat prin

dispnee de tip inspirator, bradipnee zgomotoasǎ.
Obstrucţia cǎilor respiratorii superioare din cauza procesului inflamator al cǎilor
respiratorii, rinoreei, şi manifestatǎ prin respiraţie dificilǎ pe nas, tuse lǎtrǎtoare.
Hipertermie consecinţa procesului inflamator şi infecţios manifestat prin creşterea
temperaturii peste valorile normale, tegumente, calde, transpiraţie.
Somn inadecvat cantitativ şi calitativ din cauza tusei, dispnee, dureri manifestat prin
treziri frecvente, somn agitat, nelinişte, obosealǎ.
Pagina 27 din 66
Dificultate de a se alimenta din cauza procesului inflamator, disfagiei manifestatǎ prin
aport alimentar şi hidric insuficient, uşoarǎ scǎdere ponderalǎ.
Vulnerabilitate faţǎ de perioade din cauza modificǎrilor produse de boalǎ în organism,
manifestatǎ prin riscul de suprainfecţie.
3.2.4. Stabilirea gradului de dependenţǎ
Pacientul este dependent atât prin vârstǎ, cât şi datoritǎ bolii, are anevoie de echipa de
îngrijire care sǎ-l ajute în satisfacerea nevoilor fundamentale.
Grad de dependenţǎ III
3.3. Planificarea îngrijirilor
3.3.1. Obiective generale:

- Pacientul sǎ beneficieze de un microclimat adecvat afecţiunii.
- Sǎ i se acorde îngrijiri specifice.
- Sǎ nu prezinte complicaţii.
3.3.2. Obiective specifice:

- Pacientul sǎ prezinte respiraţie şi circulaţie în limite fiziologice.
- Sǎ prezinte tuse diminuatǎ în intensitate.
- Pacientul sǎ prezinte temperaturǎ în limite fiziologice.
- Pacientul sǎ fie alimentat cantitativ şi calitativ corespunzǎtor vârstei.
- Sǎ prezinte stare de confort psihic.
- Pacientul sǎ fie ferit de infecţii nosocomiale.
3.4. Aplicarea planului de îngrijiri
Intervenţii
Perioada de Probleme Obiective Autonome Delegate Evaluare
Pagina 28 din 66
timp
Pagina 29 din 66
13-X-2003 Respiraţie şi Pacientul sǎ Pacientul s-a La indicaţia 13-X-2003
→ circulaţie prezinte tuse instalat într-un medicului i s-a Pacientul
17-X-2003 inadecvate diminuatǎ în salon liniştit, administrat prezintǎ
intensitate în aerisit, tratament de respiraţie şi
aproximativ suficient de urgenţǎ pentru circulaţie
8h şi sǎ încǎlzit. scoaterea inadecvate. Dupǎ
disparǎ în 3-4 Pentru pacientului din administrarea
zile. Pacientul restabilirea crizǎ. tratamentului de
sǎ prezinte permeabilitǎţii HHC 50 mg IV, urgenţǎ cu HHC
respiraţie şi nazale de 3-4 ampicilinǎ 1 g, 25 mg IV şi în
circulaţie în ori pe zi cu Ca gluconic. urma
limite ser fiziologic S-a administrat intervenţiilor
fiziologice. Sǎ efedrinat 0,5 ambroxol, autonome
prezinte stare câte 4-5 soluţie 3X10 pacientul şi-a
de confort picǎturi pe picǎturi/zi, reluat treptat
psihic. narǎ. S-a inhalaţii cu respiraţia.
pregǎtit soluţii sedative 14-X-2003
pacientul şi şi balsamice, Persistǎ paloarea,
materialele aerosoli şi tusea lǎtrǎtoare,
necesare instalaţii cu disfonia; s-au
recoltǎrii soluţie de recoltat probe
produselor efedrinǎ 1-2% pentru examenul
biologice de 2-3 ori/zi, de laborator.
pentru sub strictǎ 15-X-2003
examenul de supraveghere, Dupǎ 3 zile de
laborator, având în vedere tratament
VSH, vârsta şi intensiv pacientul
glicemie, pericolul se restabileşte
calcemie, arsurilor. S-a respirator şi
hemoleucogra administrat în circulator. La
ma. S-au continuare internare:
aplicat tratamentul I resp = 15r/min
comprese prescris cu II zi = 20r/min
calde în jurul ampicilinǎ III zi = 32r/min
gâtului. S-au 1g/24h, o fiolǎ a IV zi = 35r/min
Pagina 30 din 66
Hipertermie Pacientul sǎ S-a mǎsurat La indicaţia În urma
prezinte ritmic medicului intervenţiilor
temperaturi în temperatura pentru temperatura a
limite pacientului în combaterea scǎzut ajungând
fiziologice în rect. S-a febrei s-a dupǎ 3 zile la
termen de 3 înregistrat în administrat valori normale.
zile. foaia de paracetamol I zi T°-39,4°C
temperaturǎ. supozitor 3/zi, II zi T°-38,3°C
S-a efectuat algocalmin 0,6 III zi T°-37,5°C
împachetǎri ml IM la IV zi T°-36,5°C.
toracice cu internare. La externare
apǎ la pacientul este
temperatura afebril.
camerei.
Pagina 31 din 66
Alimentaţie Pacientul sǎ S-a asigurat La indicaţiile 13-X-2003
inadecvatǎ prezinte pacientului medicului s-a Pacientul este
din punct de toleranţǎ regimul administrat în inapetent, a
vadere digestivǎ corespunzǎtor primele 10h un primit greu şi
calitativ şi normalǎ, sǎ ţinându-se regim lichidele. Dupǎ
cantitativ. fie alimentat cont de starea hidrolactat 48h se
cantitativ şi febrilǎ şi compus din restabileşte
calitativ modificǎrile ceaiuri, lapte toleranţa
corespunzǎtor apetitului. cǎlduţ, apoi s-a digestivǎ.
vârstei, sǎ Astfel cǎ în trecut la un 14-X-2003
prezinte apetit perioada regim lacto- Pacientul îşi
normal. febrilǎ fǎinos recapǎtǎ treptat
pacientul a vegetarian apetitul, a pierdut
primit un compus din în greutate 100 g.
regim format supe, griş, orez 15-X-2003
din supe cu lapte. Dupǎ Greutatea – 20
strecurate în restabilirea kg, primeşte bine
cantitǎţi mici, toleranţei alimentaţia
repetate la digestive la corespunzǎtoare
intervele indicaţiile vârstei acestuia.
regulate de medicului La externare
timp. S-a regimul greutatea era
asigurat o alimentar mixt a staţionarǎ.
alimentaţie fost repartizat în
adecvatǎ 4 mese la
vârstei. interval de 4h.
Pacientul a
primit
alimentaţia în
condiţii
igienice cu
rǎbdare şi
înţelegere. A
fost cântǎrit
zilnic, valorile
Pagina 32 din 66
Somn Pacientul sǎ S-a asigurat La indicaţiile Pacientul şi-a
inadecvat prezinte somn mediu medicului s-a recǎpǎtat treptat
din punct de liniştit, ambiant administrat un somnul liniştit,
vedere odihnitor liniştit, plǎcut, sedativ, cantitativ şi
calitativ şi corespunzǎtor odihnitor, cu o Diazepam 0,5 calitativ în limite
cantitativ vârstei în 2-3 temperaturǎ ml IM. fiziologice. La
zile. Sǎ constantǎ de externare
prezinte stare 18-20°C. pacientul
de confort prezintǎ somn în
psihic. limite
fiziologice.
Pacientul sǎ Pacientul sǎ S-a Pacientul a avut
fie ferit de fie ferit de supravegheat evoluţie
infecţii infecţii. permanent favorabilǎ, nu a
nosocomiale comportament pǎrǎsit camera,
ul copilului, nu a prezentat
apariţia unor complicaţii.
manifestǎri Tegumentele s-au
patologice, menţinut curate
funcţii vitale. şi integre.
I s-a asigurat
igiena
tegumentarǎ
prin bǎi
parţiale
zilnice la pat,
a lenjeriei
curate de corp
şi pat.
Data Examen de Mod de Valori normale Valori obţinute

laborator recoltare
Pagina 33 din 66
14-X-2003 VSH Se recolteazǎ 1h: 2-13 mm 1h: 7 mm
prin puncţie 2h: 12-17 mm 2h: 16 mm
venoasǎ cu o
seringǎ de 2 ml
0,4 citrat de Na
3,8% plus 1,6 ml
sânge.
Hemoleucograma Se recolteazǎ Hb: 13% Hb: 7,03%
sânge capilar L: 4-8000/mmc L: 13600 mmc
prin înţepǎturi în Neutrofile Neutrofile
pulpa degetului. segmentate: 40- segmentate: 48%
70% Eozinofile: 2%
Eozinofile: 1- Limfocite: 47%
3% Nonocite: 4-8%
Limfocite: 20-
48%
Nonocite: 4-8%
Calcemia Se recolteazǎ 9-11 ng% 8 ng%

prin puncţie 4,5-5,5 ml Eq/L 4 ml Eq/L
venoasǎ 5-6 ml
sânge simplu
nehematiat.
Glicemia Se recolteazǎ 0,80 – 1,20 % 0,83 %
prin puncţie
venoasǎ 2 ml
sânge şi 4 mg
florurǎ de sodiu.
Pagina 34 din 66
II. Plan de îngrijire a pacientului D.C. cu cancer laringian

Sursa de informaţie: directǎ – pacienţii;
indirectǎ – membrii echipei de îngrijire;
dosarul medical.
Numele şi prenumele: D.C.
Vârsta: 38 ani
Sex: feminin
Starea civilǎ: cǎsǎtoritǎ
Ocupaţia: contabilǎ
Domiciliu: sat Corlǎteşti, comuna Berceni
Religia: ortodoxǎ
Relaţia cu familia şi colectivitatea – Bunǎ.
Locuieşte împreunǎ cu fiica şi soţul într-o casǎ compusǎ din 3 camere spaţioase
salubre.
Preferinţe alimentare:
Dentiţie bunǎ, bine îngrijitǎ.
Mese regulate, preferǎ sǎ ia o masǎ în compania familiei.
Preferǎ mâncǎrurile vegetariene şi fructele, bea 1-2 cafele pe zi, consumǎ ocazional
alcool, bea lichide reci.
Obiceiuri:
Este pasionatǎ de lecturǎ şi sǎ viziteze expoziţiile de picturǎ. Îi place sǎ tricoteze, sǎ
coasǎ pentru fiica sa, adorǎ florile.
Obiceiuri de igienǎ:
Pagina 35 din 66
Deprinderi bune de igienǎ. Se spalǎ singurǎ, îi place sǎ fie curatǎ.
Odihna:
Înainte de internare dormea 4-5 ore noaptea, iar ziua se odihnea foarte puţin. De când
este internatǎ adoarme, dupǎ care se trezeşte, somnul reluându-se cu greutate din cauza tusei
uscate spasmatice.
Modul de petrecere a timpului liber: în timpul liber se ocupǎ de treburile casnice,
citeşte, vizioneazǎ diverse emisiuni TV.
Date antropometrice
Greutate – 67 kg
Înǎlţime – 1,64 m
Grupa sanguinǎ – 0I RH (+)
Acuitate vizualǎ, auditivǎ, tactilǎ – normale
Nu prezintǎ proteze
Nu este alergicǎ
AHC – fǎrǎ importanţǎ, pacienta neagǎ TBC în familie
APF - la 14 ani, ciclu menstrual – flux abundent, durata 5 zile dureros
vaccinǎri efectuate
APP – uşoare afecţiuni digestive şi respiratorii
bolile copilǎriei
avort la cerere la 23 ani
Data internǎrii: 22.IX.2005
febrǎ ridicatǎ;
disfagie;
tuse uscatǎ, spasmaticǎ, disfonie;
dispnee, cornaj, tiraj;
inapetenţǎ.
Istoricul bolii
Boala debuteazǎ în urmǎ cu trei luni cu febrǎ ridicatǎ, disfagie, tuse uscatǎ
spasmaticǎ, dispnee, cefalee, inapetenţǎ. Pacientul a urmat ambulatoriu tratament cu oxalinǎ
2 cp/6h, în urma cǎruia simptomele s-au mai ameliorat puţin dar dupǎ câteva zile simptomele
au revenit, motiv pentru care se prezintǎ la camera de gardǎ a secţiei OR2.
Pagina 36 din 66
Examenul clinic general
Starea generalǎ modificatǎ, febrǎ ridicatǎ 39,3°C, tegumente şi mucoase palide.
Aparatul respirator: torace normal conformat, discretǎ disfonie, cornaj, R – 15r/min.
Aparatul cardio-vascular: cord în limite normale. TA = 120/70 mm Hg, puls bine
bǎtut, valoare 80 p/min.
Aparatul digestiv – cavitate bucalǎ şi gingivalǎ de aspect normal, limba umedǎ curatǎ
fǎrǎ depozite. Abdomen suplu, nedureros la palpare.
Nas şi sinusuri – piramidǎ nazalǎ de aspect normal, simţ olfactiv dezvoltat, fose
nazale permeabile. Mucoasa nazalǎ curatǎ, de aspect normal. Buco-faringe-buze, vǎlpalatin
de aspect normal, alimentaţie corespunzǎtoare vârstei, limbǎ roz, faringe roşu edematiat.
Mucoasa laringianǎ tumefiatǎ destinsǎ, lucioasǎ, de culoare roşie cu forme cenuşiu
roşiatice şi aspect gelatinos.
Corzile vocale sunt congestionate.
Pavilioane normal conformate, canal auditiv extern normal.
Diagnosticul medical – Laringita acutǎ edematoasǎ subgloticǎ

Diagnosticul medical – Laringita acutǎ edematoasǎ subgloticǎ
3.2. Analiza şi interpretarea datelor pacientei D.C. cu diagnosticul
Cancer laringian
Punctaj: 29
Nevoia Manifestǎri de Manifestǎri de Sursa de dificultate Nivel de
fundamentalǎ independenţǎ dependenţǎ dependenţǎ
Nevoia de a Respiraţie – 13 Dispnee – Infecţiuni la nivelul
respira şi a avea r/min bradipnee cǎilor respiratorii,
o bunǎ circulaţie TA = 120/70 mm inspiratorie proces inflamator.
Hg însoţitǎ de tiraj şi Alterarea mucoasei
Puls ritmic, cornaj. Respiraţie nazale, faringiene şi
respiraţie de tip dificilǎ pe nas. laringiene. Aerul 2
costal superior, Disfonie, cald şi uscat din
torace normal tegumente palide. încǎpere.
conformat.
Nevoia de a bea Dentiţie bunǎ, Disfagie, Proces infecţios,
Pagina 37 din 66
şi a mânca gingii aderente slǎbiciune, febrǎ, proces
dinţilor, mucoasa inapetenţǎ, greaţǎ, inflamator,
bucalǎ roz şi scǎdere ponderalǎ. anxietate, stare 2
umedǎ, limba roz, depresivǎ.
tranzit intestinal
normal.
Nevoia de a Micţiuni spontane Constipaţie, Alimentare şi
elimina oligurie hidratare
insuficientǎ, 2
imobilitate, stare
febrilǎ.
Nevoia de a Somn agitat, treziri Dispnee, tuse,
dormi şi a se frecvente, ore de durere, anxietate.
odihni odihnǎ 2
insuficiente,
iritabilitate,
nelinişte.
Nevoia de a se Sistem osteo- Poziţie inadecvatǎ Tulburǎri
mişca şi a avea o articular integru, (care favorizeazǎ respiratorii, febrǎ,
bunǎ posturǎ efectueazǎ mişcǎri respiraţia), durere, anxietate. 2
adecvate. restricţii în a se
mobiliza (febrǎ),
dificultatea de a
rǎmâne în posturǎ
funcţionalǎ.
Nevoia de a se Veşmintele alese Dificultatea de a se Durere
îmbrǎca şi dupǎ gust şi modǎ, îmbrǎca şi
dezbrǎca veşminte adecvate dezbrǎca.
climatului şi 2
statutului socio-
cultural.
Nevoia de a Temperatura Febrǎ ridicatǎ Proces infecţios
menţine mediului 18-20°C. 39,3°C, tegumente inflamator.
temperatura calde, transpirate, 2
corpului în limite cefalee.
Pagina 38 din 66
normale
Nevoia de a fi Prezintǎ tabieturi Uscǎciunea Circulaţia şi
curat şi a-şi igienice. mucoaselor, respiraţia
proteja neglijeazǎ inadecvatǎ,
tegumentul efectuarea imobilitatea,
îngrijirilor durerea, febra, 2
igienice, anxietatea.
dificultatea de a-şi
acorda îngrijiri
igienice.
Nevoia de a evita Mǎsuri de Afectarea psihicǎ Durere, anxietate,
accidentele prevenire a şi fizicǎ, anxietate, stres, insuficienţa
infecţiilor, bolilor durere, stare cunoaşterii de sine. 2
depresivǎ.
Nevoia de a Funcţionarea Dificultatea de a Dispnee, tuse,
comunica adecvatǎ a vorbi, apatie, durere, anxietate,
organelor de simţ. izolarea de stare depresivǎ. 2
Posturi şi gesturi persoanele
ale mâinii. Facies apropiate.
expresiv, privire
semnificativǎ,
acuitate vizualǎ,
auditivǎ.
propriilor cerinţe propriilor cerinţe 1
şi valori sau dorinţe.
Nevoia de a fi Integritate fizicǎ şi Incapacitatea de a- Anxietate,
ocupat şi a se psihicǎ. şi îndeplini rolurile neacceptarea bolii,
realiza sociale. imobilitate.
Incapacitatea de a-
şi îndeplini 2
acţiunile favorite,
sentiment de
inulitate.
Pagina 39 din 66
Nevoia de a se Se relaxeazǎ citind Dificultatea de a Durere, anxietate,
recrea reviste. îndeplini activitǎţi stres. 2
recreative.
Nevoia de a Cunoştinţe Dezinteres, lipsǎ de
învǎţa insuficiente legate material 2
de boalǎ. documentar.
3.2.2. Probleme ale paciemtului
Probleme actuale:
obstrucţia cǎilor respiratorii;
alterarea vocii;
somn inadecvat;
vulnerabilitate faţǎ de pericole;
stare de disconfort;
alimentaţie inadecvatǎ;
hipertermie.
accentuarea tulburǎrilor respiratorii şi circulatorii;
hipoxie marcatǎ;
crize de asfixie cu sfârşit letal.
3.2.3. Diagnostic de îngrijire
Pagina 40 din 66
Respiraţie şi circulaţie inadecvate datorite procesului infecţios şi inflamator
manifestat prin dispnee de tip inspirator, bradipnee zgomotoasǎ, tahicardie, cianozǎ,
tegumente palide.
Obstrucţia cǎilor respiratorii din cauza procesului inflamator la nivelul laringelui
manifestat prin obosealǎ.
Somn inadecvat cantitativ şi calitativ datorat tusei, dispneei, durerii, manifestat prin
Stare de disconfort datoratǎ durerii, febrei, tesei, dispneei, manifestatǎ prin agitaţie.
Alimentaţie inadecvatǎ cantitativ şi calitativ datoratǎ disfagiei, febrei, anxietǎţii,
manifestatǎ prin aport alimentar şi lichidian insuficient.
Hipertermie – consecinţa procesului inflamator şi infecţios manifestat prin creşterea
temperaturii peste valorile normale, tegumente calde, transpiraţie.
Vulnerabilitate faţǎ de pericole datoritǎ modificǎrilor produşilor de boalǎ în organism,
manifestatǎ prin riscul suprainfecţiei.
Pacienta prezintǎ probleme majore ce a determinat sǎ solicite ajutor, la început în

permanenţǎ, treptat gradul ei de independenţǎ se normalizeazǎ datoritǎ ajutorului acordat de
echipa de îngrijire.
Grad de dependenţǎ temporarǎ II – III
29 puncte – pacient cu dependenţǎ moderatǎ pentru o perioadǎ limitatǎ de timp.
3.3.1. Obiective generale:

- pacienta sǎ beneficieze de condiţii optime de îngrijire;
- sǎ i se asigure tratament corespunzǎtor;
- sǎ i se asigure îngrijiri igienice normal;
- sǎ nu prezinte complicaţii.
Pagina 41 din 66
3.3.2. Obiective specifice:
- pacienta sǎ prezinte respiraţie şi circulaţie în limite normale;
- sǎ poatǎ comunica verbal în mod corespunzǎtor;
- sǎ prezinte stare de confort psihic;
- pacienta sǎ prezinte temperaturǎ în limite fiziologice;
- sǎ prezinte somn liniştit, odihnitor cantitativ şi calitativ;
- pacienta sǎ fie feritǎ de infecţii.
3.4. Aplicarea planului de îngrijire
Intervenţii
Perioada Probleme Obiective Autonome Delegate Evaluare
de timp
Pagina 42 din 66
22.IX.2005 -Alterarea -Pacientul sǎ S-a instalat La indicaţia 22.09.2005
→ funcţiilor prezinte pacientul într- medicului s-a Pacienta prezintǎ
28.IX.2005 respiratorii şi respiraţie şi un salon administrat alterarea
circulatorii circulaţie în liniştit, curat, tratament de funcţiilor
-Obstrucţia limite aerisit, urgenţǎ pentru respiratorii. I se
cǎilor normale. suficient de scoaterea administreazǎ
respiratorii -Tuse încǎlzit cu pacientului HHC 2f IV,
-Alterarea diminuatǎ în umiditate din crizǎ: zinacef pentru
vocii intensitate în normalǎ. Am HHC-2f la combaterea stǎrii
aproximativ ajutat internare. infecţioase şi
8h şi sǎ pacientul sǎ se Pentru inflamatorii.
disparǎ în 3-4 aşeze într-o combaterea Dupǎ
zile. poziţie stǎrii administrarea
-Sǎ poatǎ comodǎ, care infecţioase şi tratamentului
comunica sǎ-i inflamaţiei s-a pacienta şi-a
verbal în mod favorizeze administrat: reluat treptat
corespunzǎtor. respiraţia. S- -zinacef III respiraţia iar
-Sǎ prezinte au efectuat f/24h, 1f/8h în tusea a fost
stare de vaporizǎri zilele 23- diminuatǎ în
confort psihic. medicamentoa 24.09.2005 intensitate în
se în -prednison 4 aproximativ 8h.
apropierea ei. cp/zi timp de Frecvenţa
Pentru 3 zile pulsului a revenit
restabilirea -dicarbocalm treptat la normal,
permeabilitǎţii 3cp/zi însǎ mai persistǎ
nazale s-au -vitamina C paloarea, tusea
efectuat 200 1f/zi, IM lǎtrǎtoare,
instilaţii -vitamina A disfonia. S-au
nazale de 4-5 1f/zi, IM recoltat probele
ori/zi. S-au -paracetamol pentru examenul
pregǎtit 3 cp/zi. de laborator.
materialele În zilele 24- 23.09.2005
necesare 25-26.09.2005 Dupǎ 3 zile de
pentru s-a tratament nu mai
examenul de administrat prezintǎ tuse,
Pagina 43 din 66
Hipertermie Pacientul sǎ S-a observat, La indicaţia Dupǎ
prezinte mǎsurat şi medicului s-a intervenţiile
temperaturǎ în notat administrat autonome şi
limite temperatura. Paracetamol 3 delegate
fiziologice în S-a combǎtut cp/zi; temperatura a
termen de 3 febra prin Vitamina C ajuns la valori
zile. aplicarea de 200 3 f/zi IM; normale dupǎ 3
comprese Algocalmin zile.
umede cu apǎ 1f/zi IM. I zi T°C=39,3°C
caldǎ pe II zi T°C=38,2°C
frunte şi III zi
torace. T°C=37,6°C
IV zi
T°C=36,6°C.
La externare
pacientul este
afebril.
Pagina 44 din 66
Alimentaţie Pacienta sǎ fie S-a asigurat La indicaţia 22.09.2005
inadecvatǎ din alimentatǎ pacientei medicului s-a Pacientul este
punct de cantitativ şi regimul administrat în inapetent,
vedere calitativ alimentar primele 12h primeşte greu şi
cantitativ şi corespunzǎtor corespunzǎtor un regim lichidele. A
calitativ. vârstei. Sǎ vârstei şi hidrolactat, pierdut în
prezinte stare stadiului compus din greutate 250 g.
de nutriţie evolutiv al lichide calde Dupǎ 48h se
normalǎ. bolii. S-a ţinut (ceaiuri, restabileşte
cont şi de lapte). Dupǎ toleranţa
starea febrilǎ combaterea digestivǎ.
în care s-a durerilor s-a 23.09.2005
administrat trecut la un Pacienta îşi
ceaiuri calde regim recapǎtǎ treptat
cu liguriţa. S- semisolid apetitul.
a compus din 24.09.2005
supravegheat supe, griş, Primeşte bine
pacienta. orez cu lapte, lichidele.
Regimul piureuri. Dupǎ 25.09.2005
alimentar a restabilirea Primeşte bine
fost toleranţei alimentaţia
administrat în digestive şi corespunzǎtoare
ciondiţii de ameliorarea vârstei.
igienǎ. fenomenului 26.09.2005
inflamator Primeşte regim
hrana zilnicǎ a alimentar
fost normal. La
completatǎ externare
treptat pânǎ la greutatea este
reluarea staţionarǎ.
regimului
alimentar
normal.
Pagina 45 din 66
Somn Pacientul sǎ I s-a asigurat La indicaţia În urma
inadecvat prezinte somn pacientului un medicului s-a intervenţiilor
calitativ şi liniştit, mediu administrat un autonome şi
cantitativ odihnitor ambiant sedativ: delegate
cantitativ şi liniştit, plǎcut, Diazepam 1f pacientul şi-a
calitativ. Sǎ odihnitor, cu o – IM. reluat treptat
prezinte stare temperaturǎ somnul obişnuit,
de confort constantǎ astfel cǎ la
psihic. între 18-20°C. externare
prezintǎ somn în
limite
fiziologice.
Risc de Pacienta sǎ fie S-au Pacienta nu a
infecţii feritǎ de supravegheat prezentat
infecţii. funcţiile vitale complicaţii.
şi Evoluţia a fost
comportament favorabilǎ astfel
ul pacientei. I cǎ dupǎ 5 zile de
s-a asigurat spitalizare
igienǎ pacienta se
riguroasǎ externeazǎ
tegumentarǎ, vindecatǎ.
vestimentarǎ
şi a patului,
3. 5. Îngrijiri acordate la externare
3.5.1. Data externǎrii: 28.IX.2005

3.5.2. Diagnosticul medical la externare:
- cancer laringian stadiu 2. Se continua radioterapie
3.5.3. Starea pacientului la externare:

- dupǎ administrarea imediatǎ a tratamentului de urgenţǎ cu:
- Zinocef IM timp de 3 zile;
- Prednison 4 cp/zi timp de 3 zile;
Pagina 46 din 66
- Vitamina C 3f/zi IM, pe toatǎ perioada spitalizǎrii;
- Vitamina A 3 f/zi IM;
- Paracetamol 3 cp/zi;
- Ca gluconic 10% 3 f/zi IM;
- Diazepam 1 f/zi IM timp de 3 zile;
- instilaţii cu ser efedrinat 3%.
Boala a evoluat favorabil, pacienta externându-se în stare favorabilǎ vindecatǎ.
3.5.4. Bilanţul autonomiei:

În urma obiectivelor stabilite şi a intervenţiilor autonome şi delegate aplicate, pacienta
prezintǎ respiraţie amplǎ regulatǎ pe nas cu o frecvenţǎ de 16r/min, puls ritmic bine bǎtut cu
o frecvenţǎ de 80p/min, temperaturǎ în limite normale, prezintǎ tranzit intestinal fiziologic,
micţiuni fiziologice, toleranţǎ digestivǎ bunǎ, comunicare eficientǎ, stare de igienǎ
corespunzǎtoare.
3.5.5. Plan de recuperare:

S-a conştientizat pacienta asupra modului de viaţǎ şi de muncǎ dupǎ externare,
instruind-o cu privire la regulile şi condiţiile pe care aceasta trebuie sǎ le aplice şi sǎ le
respecte. Astfel, alimentaţia raţionalǎ în care sǎ se limiteze consumul de condimente şi
alimente alergizante. Sǎ aibǎ un regim de viaţǎ ordonat, sǎ evite frigul, curenţii de aer rece,
schimbǎrile atmosferice bruşte, au un rol nociv în producerea inflamaţiilor cǎilor aeriene.
Trebuie evitat stresul, contactul cu persoanele bolnave.
S-a explicat importanţa continuǎrii tratamentului prescris:
- Ampicilinǎ 250 mg 2 cp la 6h/3zile.
- Vitamina A 3 cp/zi/10 zile.
- Vitamina C 3 cp/zi/10 zile.
Revenirea la control peste zece zile.
Data Examene de Modul de Valori normale Valori obţinute

laborator recoltare
Pagina 47 din 66
22.IX.2005 Se recolteazǎ
→ prin puncţie
28.IX.2005 venoasǎ cu o 1h: 2-13 mm 1h: 20 mm
VSH seringǎ de 2 ml: 2h: 12-17 mm 2h: 55 mm
- 0,4 citrat de Na
3.8%, plus 1,6
ml sânge.
Se recolteazǎ Hb: 13 (+-) 2g% Hb: 8,28%;
sânge capilar Trombocite:
Hemoleucograma prin înţepare în 250000 – Trombocite:
pulpa degetului. 400000 350000
Se recolteazǎ
prin puncţie
Ureea sanghinǎ venoasǎ 5-6 ml 0,20 – 0,40% 0,38%
sânge simplu,
nehemolizat.
Se recolteazǎ
prin puncţie
Glicemia venoasǎ 2 ml 0,80 – 1,20‰ 0,90‰
sânge şi 4 mg
florurǎ de Na.
Se recolteazǎ ZnSO4: 0-8
Teste de prin puncţie USH ZnSO4: 4,06 U
disproteinemie venoasǎ 5-6 ml Rtymol:0-4 MC Rtymol: 4,5 U
sânge simplu.
III. Plan de îngrijire a pacientului R.I. cu cancer laringian

Sursa de informaţie: directǎ - pacientul;
indirectǎ - membrii echipei de îngrijire;
dosarul medical.
Pagina 48 din 66
Nume şi prenume: R.I.
Vârsta: 25 ani
Sex: masculin
Stare civilǎ: necǎsǎtorit
Domiciliul: Ploieşti
Culturǎ: şcoala profesionalǎ auto
Ocupaţie: manevrare vagoane SNCFR Ploieşti
Religia: ortodoxǎ

- relaţia cu familia şi colectivitatea – bunǎ.
Locuieşte împreunǎ cu pǎrinţii într-un apartament compus din trei camere.
Preferinţe alimentare: dentiţie bunǎ, intactǎ, bine îngrijitǎ.
limba umedǎ, roz, fǎrǎ depozite.
mese regulate, preferǎ ciorbele, mâncǎrurile cu sos, bea douǎ cafele pe zi şi fumeazǎ.
Ritmul de viaţǎ:
Ca muncitor pacientul are un program de lucru de 12h/zi, cu pauzǎ de 24h, se
odihneşte dupǎ orele de lucru, lucreazǎ într-un mediu stresant, în condiţii climatice diferite,
frig, umezealǎ sau cǎldurǎ mare.

Date antropometrice:
greutate: 70 kg;
înǎlţime: 1,76 m;
grupǎ sanguinǎ: AII, RH (+);
acuitate vizualǎ, auditivǎ, tactilǎ – normale;
nu prezintǎ proteze;
nu este alergic.
Pagina 49 din 66
AHC – fǎrǎ importanţǎ;
APF – vaccinǎri efectuate, dezvoltarea psihomotorie normalǎ;
APP – uşoare afecţiuni digestive, bolile copilǎriei, fracturǎ de membru superior drept
la 17 ani, bronhopneumonie la 20 ani.
Data internǎrii: 18.X.2003

febrǎ ridicatǎ;
disfagie;
tuse uscatǎ spasmaticǎ;
disfonie;
dispnee, cornaj, tiraj;
dureri laringiene sub formǎ de înţepǎturi;
inapetenţǎ.
Istoricul bolii:
Boala debuteazǎ în urmǎ cu douǎ sǎptǎmâni cu urmǎtoarele simptome: febrǎ ridicatǎ,
disfagie, tuse uscatǎ spasmaticǎ, disfonie, dispnee, dureri laringiene, inapetenţǎ.
Pacientul a urmat ambulatoriu – tratament cu amoxicilinǎ 2 cp/6h, în urma cǎruia
simptomele s-au mai ameliorat puţin, dar dupǎ o sǎptǎmânǎ simptomele au revenit fiind chiar
mai intense, motiv pentru care se prezintǎ la camera de gardǎ a secţiei OR2.
Examenul clinic general:
Starea generalǎ modificatǎ, febrǎ ridicatǎ 39,21°C.
Tegument şi mucoase palide.
Aparatul respirator – tuse seacǎ iritativǎ, torace normal conformat, discretǎ disfonie,
cornaj, R=15s/min.
Aparatul cardio-vascular – cord în limite normale TA=120/70 mm Hg. Puls ritmic
bine bǎtut AV=70p/min.
Aparatul digestiv – cavitate bucalǎ cu aspect normal, bine îngrijitǎ. Mucoasa bucalǎ şi
gingivalǎ de aspect normal, limba umedǎ curatǎ, fǎrǎ depozite. Faringe congestiv, abdomen
suplu, nedureros, mobil cu mişcǎrile respiratorii. Nas şi sinusuri: piramida nazalǎ de aspect şi
conformaţie normalǎ, sinţ olfactiv dezvoltat, fose nazale permeabile.
Examen laringe: mucoasa laringianǎ tumefiatǎ distinsǎ, lucioasǎ de culoare roşie cu
forme cenuşiu roşiatice şi aspect gelatinos.
Pagina 50 din 66
Diagnostic medical – Cancer laringian stadiu 3
3.3. Analiza şi interpretarea datelor
Nevoia Manifestǎri de Manifestǎri de Surse de Nivel de

fundamentalǎ independenţǎ dependenţǎ dificultate dependenţǎ
Nevoia de a Respiraţia – Dispnee – Infecţii la
respira şi a avea 15r/min bradipnee nivelul
o bunǎ circulaţie TA – 120/70mm inspiratorie însoţitǎ cǎilor
Hg de cornaj; respiratorii
AV – 70p/min Respiraţie dificilǎ superioare, 2
Respiraţie de tip pe nas disfonie, proces
costal inferior tegumente palide, inflamator.
prin mǎrirea mucoasa Alternarea
diametrului respiratorie uscatǎ. mucoasei
lateral al cutiei nazale,
toracice. faringiene şi
laringiene.
Nevoia de a lua Dentiţia bunǎ, Disfagie, Durere
şi a mânca gingii aderente slǎbiciune, Febrǎ
dinţilor, mucoasa inapetenţǎ, scǎdere Anxietate. 2
umedǎ, roz, ponderalǎ.
tranzit intestinal
normal.
Nevoia de a Micţiuni Absenţa scaunului Procesul
elimina sporadice. de 3 zile, oligurie, infecţios,
sete, greţuri. imobilitatea, 2
starea
febrilǎ, aport
hidric redus.
Nevoia de a Somn agitat, treziri Tusea,
dormi şi de a se frecvente, ore de durerea,
Pagina 51 din 66
odihni odihnǎ insuficiente, anxietatea, 2
iritabilitate, neacceptarea
nelinişte. bolii.
Nevoia de a se Sistem orteo- Poziţie inadecvatǎ Tulburǎri
mişca şi a avea o articular integru (care favorizeazǎ respiratorii, 2
bunǎ posturǎ. – efectueazǎ respingerea). febrǎ,
mişcǎri adecvate. Dificultatea de a durere,
rǎmâne în posturǎ anxietate.
funcţionalǎ.
Nevoia de a se Veşminte alese Dificultatea de a se Durere.

îmbrǎca şi dupǎ gust şi îmbrǎca şi
dezbrǎca modǎ, veşminte dezbrǎca.
adecvate 2
climatului şi
statutului socio-
cultural.
Nevoia de a Temperatura Febrǎ ridicatǎ Procesul
menţine mediului ambiant 39,10°C, tegumente infecţios
temperatura 18-20°C. calde, transpirate, inflamator. 2
corpului în limite frisoane.
normale
Nevoia de a fi Uscǎciunea Circulaţia şi
curat şi de a-şi mucoaselor respiraţia
proteja neglijeazǎ inadecvate.
tegumentele efectuarea Imobilitatea,
îngrijirilor igienice. durerea, 2
Incapacitatea de a- febra,
şi acorda îngrijiri anxietatea,
igienice. condiţiile
nou create.
Nevoia de a evita Mǎsuri de Risc de complicaţii. Procesul
accidentele prevenire a Agitaţie, teamǎ, infecţios şi
Pagina 52 din 66
infecţiilor, insomnie. inflamator.
bolilor. Boala 2
(evenimente
marcate).
Nevoia de a Funcţionarea Dificultatea de a Procesul
comunica adecvatǎ a vorbi. inflamator
organelor de Anxietatea.
simţ, posturi şi 2
gesturi ale
mâinii, facies
expresiv, privire
semnificativǎ,
acuitate vizualǎ,
auditivǎ.
propriilor propriilor 1
credinţe şi valori credinţe şi valori.
Nevoia de a fi Incapabilitatea de a- Durere,

ocupat şi a se şi îndeplini rolurile anxietate,
realiza sociale. neacceptarea
Incapabilitatea de a- bolii,
şi îndepliniacţiunile imobilitate. 2
favorite. Sentiment
de inulitate.
Nevoia de a se Dificultatea de a Durere,
recrea îndeplini activitǎţi anxietate, 2
recreative. stres.
Nevoia de a Dorinţǎ, interes
învǎţa în acumularea 1
cunoştinţelor
Total: 26 – pacient cu dependenţǎ moderatǎ.
Pagina 53 din 66
3.3.2.Problemele pacientului
Probleme actuale:
alterarea vocii;
hipertermie;
somn inadecvat;
alimentare inadecvatǎ.
risc de complicaţii respiratorii;
cronicizarea laringitei.
3.3.3. Diagnosticul de îngrijire
Respiraţie şi circulaţie din cauza procesului infecţios şi inflamator manifestat prin

dispnee de tip inspirator, bradipnee zgomotoasǎm paloare.
Alterarea vocii din cauza procesului inflamator la nivelul laringelui, manifestat prin
obosealǎ, rǎguşealǎ, dificultate de a comunica.
Hipertermie, consecinţa procesului inflamator şi infecţios manifestat prin creşterea
temperaturii peste valorile normale.
Somn inadecvat cantitativ şi calitativ din cauza tusei, dispneei, durerii, manifestat prin
Alimentaţie inadecvatǎ cantitativ şi calitativ din cauza disfagiei, febrei, anxietǎţii şi
manifestat prin aport alimentar şi lichidian insuficient, scǎdere poderalǎ.
Pacientul prezintǎ probleme ce-l determinǎ sǎ solicite ajutorul echipei de îngrijire

pentru satisfacerea unor nevoi fundamentale.
Grad de dependenţǎ temporarǎ II
Pagina 54 din 66
3.3.1. Obiective generale
Pacientul sǎ beneficieze de condiţii optime de îngrijire.

Sǎ i se asigure tratament corespunzǎtor.
Sǎ i se asigure îngrijiri igienice normale.
Sǎ nu prezinte complicaţii.
3.3.2. Obiective specifice
Pacientul sǎ prezinte cǎi respiratorii permeabile, sǎ prezinte respiraţie şi circulaţie în

limite fiziologice.
Pacientul sǎ-şi recapete vocea normalǎ sǎ poatǎ comunica verbal.
Pacientul sǎ-şi menţinǎ temperatura corpului în limite normale.
Pacientul sǎ beneficieze de somn corespunzǎtor cantitativ şi calitativ.
Pacientul sǎ prezinte fǎrǎ greutate actul deglutiţiei.
Sǎ fie alimentat cantitativ şi calitativ corespunzǎtor vârstei.
Pacientul sǎ nu devinǎ sursǎ de infecţie nosocomialǎ.
3.4. Aplicarea planului de îngrijire
Intervenţii
Data Probleme Obiective Autonome Delegate Evaluare
Pagina 55 din 66
18.X.2003 Respiraţie şi Pacientul sǎ S-au asigurat S-a administrat 18.X.2003
→ circulaţie prezinte cǎi condiţii de îngrijire, tratamentul Pacientul
23.X.2003 inadecvate. respiratorii salon curat, indicat prezintǎ
permeabile, temperaturǎ respectând respiraţie
tusea se moderatǎ 18-20°C, doza, ora şi inadecvatǎ,
dimuneazǎ umiditate, ventilaţie, modul de tuse seacǎ,
în s-a umezit aerul din administrare. paloare redusǎ.
intensitate. încǎpere. Pacientul a Pentru Dupǎ
Sǎ prezinte fost învǎţat sǎ combaterea administrarea
respiraţie şi expectoreze şi sǎ stǎrii tratamentului
circulaţie în colecteze sputa în infecţioase şi de urgenţǎ
limite recipientul special. inflamaţiei s- pacientul şi-a
fiziologice S-au aplicat tehnici au administrat: reluat treptat
în decurs de de favorizare a codeinǎ 3/zi, respiraţia, dar
3 zile. circulaţiei, masaje, sirop persistǎ tusea.
exerciţii active. S-au expectorant 3 19.X.2003
mǎsurat pulsul şi linguri/zi, Atenuarea
respiraţia. S-au instilaţii cu respiraţiei,
pregǎtit materiale soluţii de ulei persistǎ tusea
necesare pentru de pin. S-au seacǎ, paloarea
recoltare. S-au efectuat redusǎ. S-au
recoltat probe enhalaţii cu recoltat probe
pentru examenul de ceai de pentru
laborator, pentru muşeţel. S-a examenul de
VSH, administrat laborator.
hemoleucogramǎ, oxigen. 20.X.2003
uree sanguinǎ, Examenele de
glicemie, teste de laborator au
disproteinemie. prezentat
urmǎtoarele
valori:
VSH: 1h: 5mm
2h: 15 mm
Hemoleucogra
ma:
Pagina 56 din 66
Alterarea Pacientul I s-a recomandat La indicaţia 18.X.2003
vocii; sǎ-şi repaus vocal. medicului s-a Pacientul
alterarea recapete Pacientul a fost administrat prezintǎ
mucoasei. vocea servit cu ceaiuri vitamina C dificultate de a
normalǎ, sǎ calde. S-au aplicat 1f/zi şi comunica.
poatǎ comprese calde în vitamina A Dupǎ
comunica jurul gâtului. I s-a 1f/zi pentru administrarea
verbal în recomandat consum combaterea tratamentului
decurs de crescut de fructe. S- stǎrilor pacientul nu şi-
48h, a umezit aerul din inflamatorii şi a recǎpǎtat
pacientul sǎ încǎpere, s-au infecţioase. S- vocea în 48h.
prezinte facilitat modalitǎţi au efectuat 19.X.2003
mucoasa de comunicare non- inhalaţii cu Pacientul
laringianǎ verbalǎ. infuzii de prezintǎ
umedǎ şi sǎ muşeţel; disfonie; acesta
poatǎ antiseptice. este servit cu
comunica ceaiuri calde şi
verbal în i se aplicǎ
mod comprese calde
satisfǎcǎtor în jurul gâtului.
în decurs de 20.X.2003
3 zile. Dupǎ
efectuarea
tratamentului
şi a
intervenţiilor
autonome
mucoasa
laringianǎ este
umedǎ şi
integrǎ.
21.X.2003
Procesul
inflamator
local a
Pagina 57 din 66
Alimentaţie Pacientul sǎ S-a asigurat La indicaţia 18.X.2003
inadecvatǎ prezinte pacientului regimul medicului s-a Pacientul este
cantitativ şi toleranţǎ corespunzǎtor administrat în inapetent,
calitativ. digestivǎ ţinând cont de starea primele 24h un primeşte greu
normalǎ. Sǎ febrilǎ, unde s-a regim lichidele.
fie alimentat administrat ceaiuri hidrolactat, 19.X.2003
calitativ şi calde cu linguriţa. format din Se restabileşte
cantitativ S-a supravegheat ceaiuri şi lapte. toleranţa
corespunzǎt pacientul privind Dupǎ calmarea digestivǎ.
or vârstei. respectarea durerilor s-a 20.X.2003
regimului alimentar. trecut la un Pacientul îşi
A fost servit în regim recapǎtǎ treptat
condiţii de igienǎ. semisolid. apetitul.
Dupǎ stabilirea 21.X.2003
toleranţei Primeşte bine
digestive şi alimentaţia
ameliorarea corespunzǎtoar
fenomenului e vârstei. La
inflamator externare
hrana zilnicǎ a greutatea este
fost staţionarǎ.
completatǎ
treptat pânǎ la
reluarea
regimului
normal.
Pagina 58 din 66
Somn Pacientul sǎ S-a asigurat S-a administrat În urma
inadecvat prezinte pacientului un la indicaţia intervenţiilor
somn mediu ambiant medicului un autonome şi
liniştit, liniştit, plǎcut, sedativ: delegate
odihnitor. odihnitor, cu Diazepam pacientul şi-a
Sǎ prezinte otemperaturǎ 1f/IM reluat treptat
stare de constantǎ între 18- somnul
confort 20°C. obişnuit, astfel
psihic. cǎ la externare
prezintǎ somn
în limite
fiziologice.
Risc de Pacientul sǎ S-a supravegheat Pacientul nu a
infecţii fie ferit de pacientul, s-a prezentat
infecţii. asigurat igiena complicaţii.
tegumentarǎ şi Evoluţia a fost
vestimentarǎ. favorabilǎ.
3.5. Îngrijiri acordate la externare
3.5.1. Data externǎrii: 23.X.2003

3.5.2. Diagnostic la externare: laringitǎ cataralǎ acutǎ.
3.5.3. Starea pacientului la externare:
Dupǎ administrarea tratamentului de urgenţǎ boala a evoluat favorabil, pacientul
externându-se în starea vindecat.
3.5.4. Bilanţul autonomiei:
În urma obiectivelor stabilite şi a intervenţiilor autonome şi delegate aplicate,
pacientul nu prezintǎ respiraţie amplǎ, suplǎ, regulatǎ, pe nas, cu o frecvenţǎ de 16r/min, puls
ritmic bine bǎtut cu o frecvenţǎ de 70p/min, temperatura în limite normale, prezintǎ tranzit
intestinal fiziologic, micţiuni fiziologice, toleranţǎ digestivǎ bunǎ, comunicare eficientǎ la
toate nivelurile, igienǎ corespunzǎtoare.
3.5.5. Plan de recuperare:
Pagina 59 din 66
S-a conştientizat pacientul asupra modului de viaţǎ şi de muncǎ dupǎ externare,
instruindu-l cu privire la regulile şi condiţiile pe care acesta trebuie sǎ le aplice şi sǎ le
respecte.
Astfel alimentaţia raţionalǎ în care sǎ se limiteze, consumul de condimente şi alimente
alergizante, consolidarea generalǎ prin viaţa în aer liber, exerciţii fizice care modificǎ
structura funcţionalǎ şi mǎreşte capacitatea de apǎrare as organismului.
Pacientul trebuie sǎ aibǎ un regim de viaţǎ ordonat, sǎ evite frigul, umezeala, curenţii
de aer rece, schimbǎrile atmosferice bruşte, ce au rol nociv în producerea inflamaţiilor cǎilor
aeriene. Trebuie sǎ evite stresul, contactul cu persoanele bolnave.
De asemenea s-a explicat importanţa continuǎrii tratamentului prescris de medic.
Revenirea la control peste 7 zile.
Data Examen de Mod de recoltare Valori normale Valori obţinute

laborator
19.X.2003 Se recolteazǎ
prin puncţie
VSH venoasǎ cu o 1h: 2-13 mm 1h: 5 mm
seringǎ de 2 ml 2h: 12-17 mm 2h: 15 mm
0,4 citrat de
N38% plus
1,6ml sânge.
Se recolteazǎ
sânge capilar Hb: 13+-2 g% Hb: 11,59%
Hemoleucograma prin înţepare în L: 4-8000/mmc L: 7900/mmc
pulpa degetului.
Se recolteazǎ
prin puncţie
Ureea sanghinǎ venoasǎ 5-6 ml 0,20 – 0,40 % 0,24%
de sânge simplu
nehemolizat.
Pagina 60 din 66
Se recolteazǎ
prin puncţie
Glicemia venoasǎ 2 ml 0,80-1,20% 0,86%
sânge pe 4 mg
florurǎ de Na
Teste de Se recolteazǎ ZnSO4: 0-8 ZnSO4: 8,12
disproteinimie prin puncţie USH USH
venoasǎ 5-6 ml Rtymol: 0-4 Rtymol: 2,82
sânge simplu UML UML
nehemolizat.
Capitolul IV
Evaluare finalǎ
Evolutia cancerului depinde de o serie de factori care ţin de virulenţa germenilor şi

masivitatea infecţiei cât şi de rezistenţa organismului pacientului. Cel mai important factor îl
constituie precocitatea diagnosticului şi instituirea unui tratament igieno-dietic medicamentos
corect şi prompt.
Cei trei pacienţi îngrijiţi de mine sunt:

C.R. în vârstǎ de 33 ani de sex masculin;
D.C. în vârstǎ de 38 ani de sex feminin;
R.I. în vârstǎ de 25 ani de sex masculin.
Aceşti pacienţi au avut urmǎtoarele nevoi afectate:
nevoia de a avea o bunǎ respiraţie şi circulaţie;
nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale;
nevoia de a bea şi a mânca;
nevoia de a elimina;
nevoia de a dormi şi a se odihni;
nevoia de a comunica;
nevoia de a se îmbrǎca şi dezbrǎca;
nevoia de a se recrea;
Pagina 61 din 66
nevoia de a învǎţa;
nevoia de a fi curat, de a-şi proteja tegumentele şi mucoasele.
Pe baza acestor nevoi s-au stabilit urmǎtoarele probleme:
obstrucţia cǎilor respiratorii;
hipertermie;
alternarea vocii;
dificultatea de a se alimenta;
somn inadecvat;
stare de disconfort.
Pe baza problemelor s-au stabilit urmǎtoarele obiective:
pacientul sǎ prezinte respiraţie şi circulaţie în limite normale;
sǎ prezinte tuse diminuatǎ în intensitate;
pacientul sǎ prezinte temperaturǎ în limite fiziologice;
sǎ fie alimentat cantitativ şi calitativ corespunzǎtor vârstei;
sǎ prezinte somn liniştit, odihnitor corespunzǎtor vârstei;
sǎ prezinte stare de confort psihic;
sǎ fie ferit de infecţii nosocomiale.
Intervenţiile autonome
S-a instalat pacientul într-un salon liniştit, curat, aerisit, suficient de încǎlzit cu
umiditate normalǎ;
Pacientul a fost ajutat sǎ se aşeze într-o poziţie comodǎ care sǎ-i favorizeze respiraţia;
S-au aplicat comprese calde în jurul gâtului;
S-au efectuat vaporizǎri medicamentoase în apropierea pacientului;
Pentru restabilirea permeabilitǎţii nazale s-au efectuat instilaţii nazale;
S-a administrat oxigen;
S-au pregǎtit materialele necesare recoltǎrii;
I s-au supravegheat funcţiile vitale;
S-a combǎtut febra prin aplicarea de comprese umede pe frunte şi torace.
S-a asigurat pacientului regimul alimentar corespunzǎtor vârstei şi stadiului evolutiv
al bolii;
Pagina 62 din 66
S-a ţinut cont de starea febrilǎ în care s-a administrat ceaiuri calde cu linguriţa;
Regimul alimentar a fost administrat în condiţii de igienǎ;
I s-a asigurat pacientului un mediu ambiant liniştit, plǎcut, odihnitor, cu o temperaturǎ
constantǎ între 18-20°C;
- I s-a asigurat o igienǎ riguroasǎ tegumentarǎ, vestimentarǎ şi a lenjeriei de pat.
S-a instituit tratament cu antibiotice, antitermice, expectorante, sedative,

antiinflamatorii, adicǎ: Ampicilinǎ, Zinocef, Calciu gluconic, Hemisuccinat de hidrocortizon
(HHC), Romergon, Ambroxol, Prendinson, Dicarbocalm, Vitamina C, Vitamina A,
Paracetamol, Algocalmin, Aspirinǎ, Polidin.
În urma tratamentului instituit şi a intervenţiilor autonome cei trei pacienţi au avut o
evoluţie favorabilǎ, externându-se cu o stare generalǎ bunǎ.
Anexe
Pagina 63 din 66
Pagina 64 din 66
Bibliografie
Pagina 65 din 66
1. Tehnica ingrijirii bolnavului-Editura Medicala
2. Titirica-tehnici de eva;uare si ingrijire acordate bolnavilor
3. Ghid de nursing
4. Dr. Alina Bacalbasa-Chirurgia functionala a cancerului laringian
5. Anatomies si fiziologie pentru asistentii medicali
6. Oncologie Clinica, Editura Medicala
Pagina 66 din 66

Cancer Laringian

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cancer Laringian

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

I paginǎ – Rolul asistentei medicale în îngrijiri

Analiza şi interpretarea datelor:

Aplicarea planului de îngrijire

Examene paraclinice ale pacientului

Rolul asistentei medicale în îngrijiri

Asistenta medicalǎ îşi îndreaptǎ atenţia asupra bolnavilor, ele au responsabilitatea de a

„Rolul esenţial al asistentei medicale constǎ în a ajuta persoanele bolnave, sǎnǎtoase

Noţiuni de anatomie şi fiziologie legate de aparat

Funcţia de fixare a toracelui:

Noţiuni generale despre

2.1. Definiţie, etiologie

Tumora primară (T):

Nodulii limfatici (N):

Metastaze la distanță (M):

2.3. Manifestǎri de dependenţǎ. Semne, simptome

La examenul clinic, se pot decela:

2.4. Examene clinice şi paraclinice

Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative

Terapii în curs de testare

După finalizarea tratamentului, medicul va realiza o monitorizare atentă a cazului dvs. În

2.6. Evoluţie. Complicaţii. Diagnostic

2.7. Educaţia pentru sǎnǎtate

Planul de îngrijire al pacienţilor cu cancer laringian

I. Plan de îngrijire a pacientului C.R.

3.1. Culegerea de date:

3.1.1. Date privind identitatea pacientului:

3.1.2. Condiţii socio-culturale:

3.1.3. Starea de sǎnǎtate anterioarǎ:

3.1.4. Informaţii legate de boalǎ:

Diagnosticul medical – Cancer laringian

Diagnosticul medical – Cancer laringian

Nevoia Manifestǎri de Manifestǎri de Sursa de Nivel de

3.2.2. Problemele pacientului

3.2.3. Diagnostic de îngrijire

Respiraţie şi circulaţie inadecvate din cauza procesului inflamator manifestat prin

3.2.4. Stabilirea gradului de dependenţǎ

Grad de dependenţǎ III

3.3. Planificarea îngrijirilor

3.3.1. Obiective generale:

3.3.2. Obiective specifice:

3.4. Aplicarea planului de îngrijiri

Examene paraclinice ale pacientului

Data Examen de Mod de Valori normale Valori obţinute

Calcemia Se recolteazǎ 9-11 ng% 8 ng%

3.2. Culegerea de date:

Diagnosticul medical – Laringita acutǎ edematoasǎ subgloticǎ

3.2.2. Probleme ale paciemtului

3.2.3. Diagnostic de îngrijire

3.2.4. Stabilirea gradului de dependenţǎ

Pacienta prezintǎ probleme majore ce a determinat sǎ solicite ajutor, la început în

3.3. Planificarea îngrijirilor

3.3.1. Obiective generale:

3.4. Aplicarea planului de îngrijire

3.5.1. Data externǎrii: 28.IX.2005

3.5.3. Starea pacientului la externare:

3.5.4. Bilanţul autonomiei:

3.5.5. Plan de recuperare:

Examene paraclinice ale pacientului

Data Examene de Modul de Valori normale Valori obţinute

III. Plan de îngrijire a pacientului R.I. cu cancer laringian

3.3. Culegerea de date:

3.3.2. Condiţii socio-culturale: