MARKETING AGROTURISTIC

Cap. I. Conceptul de marketing turistic si agroturistic

1. Specificul activitatii turistice

2. Structura prestatiei turistice
3. Caracteristicile serviciilor turistice
4. Marketing – concepte actuale
5.Continutul si functiile marketingului turistic
6. Marketing  agroturistic
Cap. II. Mediul extern al firmei turistice
1.1. Specificul activitatii turistice
 1991 Ottawa - Conferinta Organizatiei Mondiale de Turism (OMT) - a definit conceptele
de baza din turism.
Termenul de turism cuprinde :
• activitatile care sunt angajate de persoane in cursul voiajelor sau sejurului lor,
• in locuri situate in afara mediului rezidential,
• pentru o perioada de peste 24 de ore sau de cel putin o noapte, fara a depasi un an,
• in alte scopuri decat:
 prestarea unei activitati remunerate in locul vizitat,
 pentru afaceri ori pentru alte motive.
Forme de turism:
• turism intern: rezidentii unei tari calatoresc in propria tara;
• turism international receptor: nerezidentii unei anumite tari viziteaza tara respectiva;
• turism international emitent: rezidentii unei tari viziteaza alte tari decat cea din care provin;
• turismul interior: cuprinde turismul intern si turismul receptor;
• turismul national: cuprinde turismul intern si turismul emitent;
• turismul international: cuprinde turismul receptor si turismul emitent.
Produsul turistic:
 individualizarea: se realizeaza pornind de la calitatea activitatii de prestatii turistice;
 componenta:
- parte a activitatilor care compun prestatia turistica vizeaza acoperirea unor necesitati obisnuite,
cotidiene: odihna, hrana;
- alta parte determina specificitatea turismului si particularizeaza formele sale de manifestare:
• vizite,
• agrement,
• sport .
Serviciul turistic :
Definire:
 Reprezinta un ansamblu de activitati ce au ca obiect satisfacerea nevoilor
turistului in perioada in care se deplaseaza si in legatura cu aceasta;
 Scop:

1
 • sa creeze si sa asigure conditiile necesare refacerii capacitatii de munca,
in mod simultan cu petrecerea placuta si instructiva a timpului liber;
• in urma realizarii consumului turistic persoanele trebuie sa dobandeasca
un plus de informatii :
• cunostinte, deprinderi si obiceiuri noi, care sa duca la
cresterea calitatii vietii;
• serviciul turistic trebuie sa asigure posibilitati multiple de raspuns,
conform criteriilor odihnei active, pornind de la tendinta de micsorare a timpului necesar
odihnei pasive, respectiv de sporire a dimensiunilor si formelor de odihna activa;
• turismul a devenit un fenomen de masa, iar frecventa de petrecere a
timpului liber in afara resedintei permanente a crescut, de aceea organizatorilor de turism le
revin sarcini sporite in vederea diversificarii agrementului traditional si cresterii atractivitatii
manifestarilor turistice.
Prestatia turistica presupune urmatoarele tipuri de servicii:
 servicii de cazare;
 servicii de alimentatie;
 servicii de agrement-divertisment;
 servicii de transport;
 servicii suplimentare (complementare).
1.2. Structura prestatiei turistice
Consumul serviciilor turistice presupune derularea, intr-o anumita ordine:
 a unor tipuri de activitati:
• specifice turismului,
• nespecifice turismului,
 functie de:
• tipul prestatiei,
• momentul ,
• locul prestatiei,
• forma de turism.

A. Servicii turistice de organizare si pregatire a consumului turistic :

 organizarea calatoriilor,
 consultanta acordata turistilor,
 promovarea serviciilor turistice,
 rezervarea serviciilor etc.;

B. Servicii de baza:
a. servicii de cazare:
b. servicii de alimentatie:
c. servicii de agrement-divertisment
d. servicii de transport turistic
a)serviciul de cazare:
 vizeaza crearea conditiilor si a confortului necesar adapostirii si odihnei calatorului;
 reprezinta produsul de baza a ceea ce se numeste industrie hoteliera, acel sector care
inglobeaza ansamblul activitatilor desfasurate in spatiul de cazare;
 este o activitate complexa, a carei calitate depinde de :

2
 • baza tehnico-materiala : adecvata, astfel incat sa poata fi asigurate conditiile optime de
cazare ale turistilor :
- hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, popasuri , pensiuni etc;
• personal calificat si in numar corespunzator, care-si desfasoara munca in conditii optime de
organizare;
b) serviciul de alimentatie:
Importanta:
 determina calitatea prestatiei turistice;
 influenteaza atat continutul, cat si atractivitatea ofertei turistice;
 are implicatii directe asupra modului de orientare a fluxurilor turistice;
Trasaturi specifice:
 necesitate primara:
 trebuie sa permita asigurarea procurarii hranei de catre turist, raspunzand cerintei de
satisfacere a nevoii cotidiene;
 necesitatea asigurarii unui mod de hrana adecvat, atat pentru turistii autohtoni, cat si
pentru turistii straini, conform specificului anumitor tari sau zone
geografice.
 gama larga de unitati de alimentatie publica:
• se pot satisface o paleta larga de trebuinte, atat de baza (hrana), cat si de
divertisment;
 rol suplimentar:
 in cazul turismului balneo-medical, serviciul de alimentatie publica indeplineste un
anume rol, acela de a contribui in mod direct la reusita tratamentului, prin asigurarea
unui regim de hrana adecvat (diete specifice, hrana bio etc);
c) serviciul de agrement-divertisment :
• cuprinde acele activitati care contribuie la satisfacerea nevoilor fizice si
psihice ale turistului, prin asigurarea cadrului necesar petrecerii placute
si instructive a timpului liber;
• principalele functii ale serviciului de agrement trebuie sa indeplineasca
urmatoarelor cerinte:
• individualizeaza oferta turistica;
• asigura reconfortarea psihica si fizica a turistului;
• raspunde exigentelor de crestere a atractivitatii si competitivitatii
statiunilor turistice;
• poate constitui o motivatie turistica propriu-zisa: schi, inot, surfing,
yachting etc.
• constituie o importanta sursa de venituri;
d) serviciul de transport turistic :
 are un rol determinant in cresterea calitatii prestatiei turistice:
 intalnirea cererii cu oferta turistica,
 transformarea din stare potentiala in una
efectiva;
 asigura accesul turistilor in zonele de interes turistic:
 timpul total de vacanta al unui turist poate fi considerat ca fiind compus
din doua elemente:
 timp de transport ;

3
  timp de sejur;
 necesitatea asigurarii unui transport rapid, care sa permita reducerea
timpului de deplasare, atat intre punctele-cheie ale itinerariilor turistice,
cat si la nivelul unei statiuni sau localitati;
 ponderea ridicata a costurilor serviciilor de transport in tarifele pentru un aranjament
turistic:
 este necesar sa se realizeze o optimizare a transportului prin utilizarea
rationala a mijloacelor de transport, dar si prin combinarea eficienta a
formelor tipice de transport (rutier, feroviar, aerian, naval, transportul pe
cablu etc);

C.Servicii turistice complementare

Cuprind activitati care au drept scop asigurarea unei odihne active, dar care nu se substituie
serviciilor de agrement.
Caracteristici:
- varietate:
• unele dintre ele pot fi anticipate de catre turisti, intrand in costul initial al
programului turistic,
• altele pot fi cunoscute abia la destinatie, iar solicitarea lor ramane la
alegerea turistilor.
• tipuri de servicii complementare :
• servicii de informare a clientelei turistice;
• servicii de intermediere: inchirieri, rezervari etc.;
• servicii si activitati turistice cu caracter special: organizarea de simpozioane,
festivaluri, expozitii etc.;
• servicii si activitati turistice cu caracter sportiv;
• servicii de tratament balnear, medicale;
• alte servicii diverse.

D. Servicii turistice nespecifice:

Sunt asigurate de catre diferite unitati prestatoare de servicii, contribuie la satisfacerea nevoilor
turistilor :
• transport in comun,
• gospodarie comunala,
• reparatii si intretinere,
• telecomunicatii,
• servicii de igiena si infrumusetare etc.

1.3. Caracteristici ale serviciilor turistice

Caracteristicile serviciilor turistice influenteaza in mod direct activitatea prestatorilor de servicii
turistice si determina gradul de eficienta a activitatii turistice in general.
• intangibilitatea:
• exprima faptul ca serviciile turistice nu pot fi evidentiate printr-un suport
material propriu-zis, motiv pentru care prestatorii de servicii incearca sa le
adauge anumite caracteristici tangibile, prin care sa se poata sugera calitatea
lor, sa se poata micsora riscul si incertitudinea actului achizitiei de catre
cumparator:
4
 • ambianta: naturala sau creata (design, arhitectura, mobilier etc.),
constituie mecanismul initial de formare a imaginii despre un
anumit serviciu;
• comunicatiile referitoare la serviciile turistice, din randul carora
se detaseaza mijloacele publicitare si fortele de vanzare;
• personalul aflat in contact direct cu clientul are un rol esential in
evaluarea calitatii serviciului turistic, atat prin modul de
exprimare, cat si prin intreaga atitudine non-verbala afisata;
• pretul, prin marimea sa, poate permite aprecieri asupra calitatii
unui serviciu turistic, cu conditia sa fie dimensionat in mod
corespunzator situatiei reale, starii de fapt;
• inseparabilitatea serviciilor turistice fata de prestatori:
• exprima faptul ca prestatia turistica se realizeaza simultan cu
consumul;
• aceasta presupune ca fiecare consumator participa efectiv la
prestarea serviciului, iar interactiunea client-prestator determina
influente reciproce asupra rezultatului prestatiei;
• variabilitatea serviciilor turistice:
• exprima faptul ca acestea sunt imposibil de repetat identic de la
o prestatie la alta, deoarece depind de persoana care le realizeaza,
de momentul si de locul in care sunt prestate;
• constituie o trasatura derivata, prestatia turistica constituie un
ansamblu de servicii independente;
• asigura reusita prestatiei, este necesar sa se personalizeze
serviciile, asigurandu-se o tratare corespunzatoare a fiecarui
client;
• perisabilitatea:
• exprima faptul ca serviciile turistice nu pot fi stocate in scopul
vanzarii sau utilizarii lor ulterioare, nu pot fi inmagazinate pentru
a fi folosite in alte momente de timp;
• de aici rezulta necesitatea sincronizarii cererii cu oferta
turistica, ca o consecinta principala a acestei trasaturi;
• sezonalitatea serviciilor turistice;
• lipsa dreptului de proprietate:
• constituie o trasatura legata de faptul ca accesul la un anumit
serviciu turistic achizitionat se realizeaza pe o perioada limitata
de timp;
• pentru a fideliza clientela, prestatorii de servicii turistice apeleaza
la o serie de metode care sporesc atasamentul turistilor.
Rezulta ca obiectivul principal al marketingului serviciilor turistice este :
• asigurarea sincronizarii cererii cu oferta turistica,
• stabilirea celor mai adecvate strategii vizand corelarea celor doua laturi ale
pietei serviciilor turistice;
• atenuarea sezonalitatii turistice;
Rezulta ca obiectivul principal al marketingului serviciilor turistice este :
• asigurarea sincronizarii cererii cu oferta turistica,
• echilibrarea cererii cu oferta prin stabilirea celor mai adecvate strategii vizand
corelarea celor doua laturi ale pietei serviciilor turistice;

5
 • atenuarea sezonalitatii turistice;

1.4. Marketing – concepte actuale

Concepte de marketing utilizate in economie :
• conceptul de marketing axat pe productie,
• conceptul de marketing axat pe produs,
• conceptul de marketing axat pe vanzare,
• conceptul de marketing modern,
• conceptul de marketing social.
1. Conceptul de marketing axat pe productie:
Sunt preferate de consumatori produsele caracterizate prin disponibilitate si pret scazut, astfel:
• cererea pentru un anumit produs depaseste oferta:
• consumatorii sunt mult mai interesati de obtinerea produsului decat de calitatea
acestuia, iar furnizorii vor cauta, in principiu, modalitati de crestere a productiei;
In Romania:
• consumatorii nu sunt interesati in mod clar de calitatile produsului, ci de pretul cat mai scazut al
produsului ;
• ex: morarit-panificatie: au aparut in ultimii ani o serie de firme foarte mici, care comercializeaza
produse de panificatie cu un pret mult mai scazut dar fara calitate deosebita: covrigi, gogosi,
placintele etc.
• cererea pentru produsele bune dar cu costuri mari:
• costurile trebuie reduse prin cresterea productivitatii, in vederea extinderii pietei.
Concluzie: Managerii organizatiilor cu marketing axat pe productie isi concentreaza eforturile
pentru:
• obtinerea unei eficiente ridicate a productiei;
• asigurarea unei distributii pe scara cat mai larga.
2. Conceptul de marketing axat pe produs
Consumatorii prefera acele produse care ofera cea mai buna calitate, sunt cele mai performante sau
care au caracteristici de noutate.
• Conceptul de marketing axat pe produs duce la asa-numita “miopie de marketing”, adica
la o concentrare exclusiva asupra produsului realizat, ignorand nevoile cumparatorului:
• firmele de acest gen isi proiecteaza produsele fara a sti suficient
de bine ceea ce vor proprii lor clienti;
• se bazeaza pe faptul ca inginerii lor sunt capabili sa proiecteze
produsul sau sa-l imbunatateasca;
• nu examineaza produsele concurentei, nu-i intereseaza.
Concluzie: Managerii organizatiilor axate pe marketing de produs isi concentreaza eforturile
pentru:
• obtinerea unor produse cu calitati superioare si imbunatatirea lor in timp;
• pornesc numai de la presupunerea ca un client pretuieste produsele bine
realizate si stie sa aprecieze calitatea si performantele produsului;

6
 • deseori ei sunt devotati realizarii propriului lor produs si sunt atat de orbiti incat
scapa din vedere faptul ca este posibil ca piata sa nu doreasca ceva atat de
performant.
3. Conceptul de marketing axat pe vanzari:
Conceptul se bazeaza pe ideea ca, in general, consumatorii manifesta rezistenta la cumparare, deci
consumatorul trebuie sa fie convins sa cumpere, anume numai de la firma respectiva.
• In cazul in care sunt lasati sa decida singuri, consumatorii nu vor cumpara
niciodata de la o singura firma intreaga cantitate necesara de produse.
• De aceea firma trebuie sa duca o politica agresiva de vanzare si de promovare
a produselor.
• Pentru a-si stimula vanzarile firma arunca in lupta un intreg arsenal de tehnici
de vanzare si de mijloace de promovare:
• scopul : a identifica potentialii clienti si a-i determina sa cumpere,
prezentandu-le avantajele produsului;
In conditiile actuale industria este principala ramura a economiei, capacitatea de
productie a crescut intr-o masura atat de mare incat majoritatea pietelor au devenit
piete de consumatori.
Cumparatorii ocupa o pozitiei dominanta, iar vanzatorii trebuie sa lupte pentru atragerea
acestora:
• clientela potentiala este bombarda cu reclame in media (tv, presa, posta, tefefon, internet etc);
• rezulta ca publicul consumator identifica marketingul cu efortul de vanzare si cu publicitatea,
vanzarea nu este componenta cea mai importanta a marketingului, ci doar varful
aisbergului;
• pentru a fi eficienta, vanzarea trebuie sa fie precedata de o serie de activitati specifice de
marketing (identificarea nevoilor consumatorilor, studiul pietei, crearea produsului,
stabilirea pretului si distributia);
Marketingul bazat pe efortul de vanzare implica asumarea unor riscuri mari:
• se porneste de la ipoteza ca unui client il va placea produsul pe care a fost convins sa-l
cumpere;
• se estimeaza ca daca nu-i va placea, el nu se va plange prietenilor sau organizatiilor de
protectie a consumatorilor;
• In fapt rezultatele unui studiu au aratat ca, de fapt, un client nemultumit se poate plange de un
produs la cel putin zece cunoscuti de-ai sai, ceea ce are efect negativ pentru firma si confirma
ideea ca vestile rele circula repede.
4. Conceptul de marketing modern
Atingerea de catre organizatie a obiectivelor proprii consta in determinarea nevoilor si dorintelor
consumatorilor vizati si in furnizarea satisfactiei asteptate intr-un mod mai eficient si mai
operativ decat concurenta
Aceasta abordare se bazeaza pe patru elemente esentiale:
• piata-tinta,
• nevoile consumatorilor,
• marketingul coordonator,
• rentabilitatea.
Comparatie:
• conceptul de marketing axat pe vanzari:

7
 • abordare dinspre interior catre exterior: pornind de la fabrica se concerteaza asupra
produselor firmei si apeleaza la activitatea de vanzare si promovare pentru obtinerea
profitului;
• conceptul de marketing modern:
• abordare dinspre exterior catre interior: pornind de la o piata bine definita, firma se
concentreaza asupra nevoilor consumatorului, coordoneaza toate activitatile care vor
avea o influenta asupra acestuia si urmareste obtinerea unui profit prin satisfactia
oferita cumparatorilor.
5. Conceptul de marketing social
Sarcina principala a unei organizatii este sa determine nevoile, cerintele si interesele pietelor-tinta si sa
ofere satisfactia asteptata intr-un mod mai eficient decat concurentii sai, in asa fel incat sa sporeasca
bunastarea consumatorilor si a societatii, in ansamblul ei.
Acest concept ii obliga firmele ca in elaborarea politicii de piata sa aiba in vedere intre alte considerente
ca profiturile firmei, satisfactia consumatorilor dar si interesul public.
• Civilizatia umana actuala este marcata de mari probleme globale:
• deteriorarea mediului inconjurator,
• epuizarea resurselor naturale,
• cresterea exploziva a populatiei,
• saracie si foamete,
• neglijarea serviciilor sociale etc.
In ultimii ani specialistii au relevat cateva aspecte legate de marketing si au pus niste probleme in fata
firmelor :
• marketingul este un concept adecvat acestei epoci ?
• firmele care satisfac cerintele individuale ale consumatorului
activeaza intr-adevar in conformitate cu interesele pe termen
lung ale consumatorilor si societatii?
Din aceasta perspectiva sunt si alte intrebari:
• este moral ca unitatile de alimentatie ofera clientelei alimente
gustoase, dar necorespunzatoare din punct de vedere nutritiv, cu
continut ridicat in grasimi si amidon ?
• este in acord cu politica global de economisire ca produsele sunt
ambalate corespunzator, dar acest lucru duce la o risipa de
materiale mai necesare in alte sectoare ?
Evolutia in marketing:
• La inceputurile marketingului, deciziile de marketing vizau maximizarea profitului firmei pe
termen scurt.
• In secolul trecut firmele au inceput sa inteleaga cata importanta are pe termen lung satisfacerea
consumatorilor, astfel a aparut conceptul de marketing modern.
• In prezent in procesul de luare a deciziilor de marketing se tine seama si de interesele societatii:
• reducerea poluarii,
• ocuparea fortei de munca locale,
• dezvoltarea zonelor etc.
• Firmele care au adoptat conceptul de marketing social incep sa fie sprijinite de consumatori,
obtin realizari notabile in ceea ce priveste volumul vanzarilor si profitul.
Conceptul actual de marketing evita conflictele potentiale dintre:
• cerintele consumatorilor,

8
 • interesele consumatorilor,
• prosperitatea sociala pe termen lung.
Activitatea turistica
• In spiritul conceptului de marketing social, firmele implicate in activitatea turistica trebuie
sa urmareasca doua obiective majore:
• maximizarea profitului, in deplina concordanta cu asteptarile societatii ;
• cresterea standardelor ecologice de baza:
• prin specificul sau aparte, activitatea turistica se bazeaza, in primul rand, pe
valorificarea potentialului natural si cultural al unei zone;
• efecte potentiale, in timp si spatiu, asupra intregului mediu inconjurator;
• dezvoltarea durabila: in armonie cu mediul inconjurator, omenirea trebuie sa poata
garanta un viitor mai sigur, sa constientizeze faptul ca numai o astfel
de abordare granteaza existenta noastra perena.
Concluzie:
• Fundamentarea politicilor de marketing in turism trebuie realizata astfel incat sa se
asigure:
 profitabilitatea firmei;
 conservarea pe termen lung a calitatii si cantitatii resurselor
naturale;
Marketingul turistic asigura, pe termen mediu si lung, pentru firme si regiuni geografice, urmatoarele
elemente:
• mijloacele de fundamentare si armonizare a politicilor firmelor
implicate in prestatia turistica;
• concordanta activitatii turistice cu politica economica de
ansamblu a unei tari;
• maximizarea profitului firmelor;
• satisfactia turistica a consumatorilor;
• conservarea si consolidarea patrimoniului turistic.
1.5. Continutul si functiile marketingului turistic
Necesitatea unei abordari de marketing corespunzatoare a prestatiei turistice datorita:
• complexitatii fenomenului turistic;
• specificului produsului turistic, al carui continut este determinat atat de structura sa
materiala, cat si de o serie intreaga de prestatii adiacente:
 activitatile turistice: constituie parti unitare ale unui intreg care trebuie sa ramana
omogen;
 eforturile fiecarui agent economic implicat in serviciile turistice trebuiesc
conjugate, sincronizate, sa creasca nivelul calitatii prestatiei turistice si eficienta
activitatii desfasurate de acestia;
 fiecare dintre aceste elemente componente descrie o piata proprie si, in acelasi
timp, constituie raspunsul individual la o cerere specifica;
 produsul global, rezultat al interconditionarii acestora, raspunde unei cereri
turistice de ansamblu.
 caracterului particular al activitatii firmei turistice, care este obligata sa ia in
considerare toate celelalte activitati adiacente turismului;
Necesitatea sincronizarii activitatilor din turism:
• sincronizarea deciziilor luate la nivelurile superioare, care pot afecta strategia firmelor turistice:

9
 • politica valutara,
• modul de acordare a vizelor,
• politica de investitii in infrastructura etc.
• sincronizarea fiecarei verigi a lantului de prestatii turistice;
cAbordarea prestatiei turistice
• Micro-marketing turistic:
• permite optimizarea activitatii fiecarui agent economic;
• permite o justa conjugare a eforturilor tuturor factorilor implicati.
• Macro-marketing turistic:
• permite o mai buna corelare cu celelalte sectoare economice;
• prin intermediul unor masuri adecvate, politica in domeniul turismului poate
constitui un suport al dezvoltarii nationale durabile.
Particularitati ale functiilor marketingului turistic:
• cercetarea pietei, a nevoilor care stau la baza consumului de servicii turistice;
• conectarea dinamica a firmei la mediul economico-social, adaptarea la
tendintele inregistrate in evolutia acestuia, in vederea contracararii influentelor negative si
fructificarii oportunitatilor exterioare;
• satisfacerea nevoilor de consum turistic in conditii superioare;
• maximizarea profitului, printr-o alocare justa a resurselor si optimizarea
desfasurarii intregului lant de procese economice;
• armonizarea si integrarea intereselor firmei cu interesul de ansamblu al
societatii in ceea ce priveste conservarea parametrilor calitativi si cantitativi ai resurselor
turistice naturale, functie a marketingului turistic modern .
Rezulta, ca o concluzie, ca aspecte esentiale ce trebuie avute in vedere atunci cand se elaboreaza
politicile de marketing sunt:
• satisfacerea dorintelor consumatorilor;
• cresterea profiturilor firmei;
• apararea intereselor societatii, in ansamblul ei.
1.6.MARKETING  AGROTURISTIC
Concept, caracteristici
• Turismul rural este o forma de turism ce se desfasoara in mediul rural,
valorificand  resursele turistice locale (naturale, culturale, umane) ca si dotarile si
echipamentele turistice, inclusiv pensiunile si fermele agroturistice.
• Agroturismul reprezinta o forma particulara de turism rural organizata de fermieri in
cadrul pensiunilor si fermelor agroturistice”
• beneficiaza de un mediu nepoluat si pitoresc, de atractiile turistice naturale, de
valorile cultural-istorice, traditiile si obiceiurile specifice;
• aceasta activitate este organizata, de obicei, ca o activitate secundara,
agricultura ramanand principala ocupatie si sursa de venit a localnicilor.
• Marketingul agroturistic are in vedere valorificarea integrala a mediului rural cu
potentialul sau agricol, turistic si tehnico-economic.
Caracteristici ce-l diferentiaza de turismul traditional:
• consumul turistic are loc in mediul rural, unde esentiale sunt: calitatea primirii
si serviciilor de primire la fermieri, cunoasterea mediului natural, uman si
cultural, originalitatea produselor  turistice;
• oferta turistica este autentica, diferentiata, organizata si condusa de fermieri;

10
 • este o activitate economica complementara exploatatiei agricole si nu o
alternativa a acesteia;
• ofera populatiei consumatorilor cu venituri reduse posibilitatea de odihna si
recuperare, de petrecere a timpului liber in mediul rural;
• nu necesita investitii foarte mari pentru amenajari de infrastructura si
suprastructura turistica sau pentru alte dotari de profil;
• se evita marile aglomerari din statiunile turistice ;
• este un turism difuz prin specificul ofertei sale diversificate si de mare
diseminare in spatiu;
• nu este compatibil cu turismul de masa.
Dezvoltarea  agroturismului
Factori
• existenta unei infrastructuri adecvate in satele romanesti: turistul doreste ca durata
transportului pana in zona aleasa pentru petrecerea sejurului sa fie cat mai scurta;
• modificarea raportului cerere-oferta in cadrul pietei turistice rurale:
• cresterea disponibilitatilor de timp liber a populatiei(durata concediului de
odihna, sarbatori legale etc;
• se solicita un nivel calitativ din ce in ce mai ridicat al produsului turistic:
• gradul de confort, asigurarea de servicii auxiliare (transport,
excursii etc.);
• gradul de sezonalitate al activitatii agroturistice :
• o buna parte din timpul perioadelor de sejur corespunde cu activitatile
desfasurate in agricultura;
• activitati de informare si promovare:
• daca aceste elemente sunt utilizate se constata extindere turismului rural;
• ca urmare a promovarii initiativei de angrenare in cadrul circuitelor
agroturistice si a profitului inregistrat, numarul gospodariilor agroturistice este
in crestere ;
• elemente de natura sociala a consumatorilor: nivelul veniturilor, structura pe varste,
educatia, dorinta de a cunoaste natura si tezaurul cultural-folcloric, elementele de agrement
ale zonelor rurale etc;
• sprijinirea de catre stat a gospodariilor taranesti : sustinerea investitiilor necesare prin
programe specifice (dobanzi bonificate, cofinantare, modernizarea unor obiective
agroturistice importante din zona etc.);
Functii ale agroturismului :
• reducerea /oprirea migratiei populatiei, mai ales in zonele montane;
• asigurarea pentru populatia din unele zone a unui nivel de trai si civilizatie
comparabil cu cei din zonele de ses sau mediu urban;
• valorificarea complexa a resurselor naturale din anumite zone;
• protectia mediului si combaterea factorilor de poluare;
• valorificarea resurselor hidroenergetice si piscicole;
• armonizarea raporturilor dintre subramuri  si sectoare agricole si
mestesugaresti din zona.
Evaluarea potentialului agroturistic
• agrearea zonei:
• existenta unei infrastructuri minime;

11
 • integrarea in cadrul natural a posibilitatilor realizarii unor programe de odihna
si agrement, care sa activeze traditia si mestesugurile ce pot constitui elemente
de atractie pentru turisti.
• evaluarea capacitatilor agroturistice:
• se pot evalua conform unor proceduri specifice:
• gospodariile amplasate in puncte centrale, zone si regiuni
turistice sunt situate pe o anumita treapta care trebuie sa
corespunda unei clase de confort;
• intervine obligatia gospodarului de a pregati si amenaja interiorul
si exteriorul gospodariei pentru gospodarile rurale care
materializeaza oferta de cazare si de servicii agroturistice ;
• In acest fel gospodarul care va intra in competitie isi va desfasura activitatea intr-un mediu
concurential si va fi obligat sa devina competitiv, sa ridice calitatile serviciilor si a
produselor proprii pentru a fi solicitat.
Dezvoltarea turismului rural, a agroturismului contribuie la amplificarea si diversificarea activitatilor
economice ale satului:
• perspectiva dezvoltarii satului pe termen lung, in stransa legatura cu
agricultura, infrastrustura, protectia mediului;
• posibilitatea de a deveni un suport pentru noi afaceri si locuri de munca, care
sa determine  dezvoltarea pe plan local;
• incurajarea activitatilor locale, cu precadere artizanatul, dar si cele care pot
determina dezvoltarea unui comert specific si crearea de noi locuri de munca;
• cresterea veniturilor locuitorilor din localitatile rurale, prin valorificarea
resurselor locale, produse agroalimentare ecologice pentru consumul turistilor
sau vanzarea catre acestia;
• cresterea calitatii vietii in mediul rural.
Agroturismul are efecte de natura sociala si culturala:
• cresterea nivelului de cultura si civilizatie a locuitorilor din zona rurala,
largirea orizontului de cunoastere a acestora;
• sporirea confortului interior si imbunatatirea amenajarilor pentru casele
taranesti;
• punerea in valoare a peisajului natural, a obiceiurilor, traditiilor si
obisnuintelor din diverse zone ale tarii;
• valorificarea in interes turistic si introducerea in circuitul international a
aptrimoniului natural peisagistic romanesc si a patrimoniului construit,
constand din monumente istorice, de cult si memoriale, schimbul de cunostinte
si experiente intre sat si oras.

12