GHIOCEL ELENA ADRIANA OFERTA DE PRODUSE ŞI BĂUTURI DINTR-UN RESTAURANT CLASIC

COLEGIUL TEHNIC BALS

PROIECT
PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE
COMPETENTE PROFESIONALE
NIVEL 4 DE CALIFICARE
Specializarea: TEHNICIAN IN GASTRONOMIE

Coordonator:
Prof: DRAGHICI IONELA LUMINITA

Elev: GHIOCEL ELENA ADRIANA

Clasa: a XII-a

BALS

1
GHIOCEL ELENA ADRIANA OFERTA DE PRODUSE ŞI BĂUTURI DINTR-UN RESTAURANT CLASIC

TEMA DE PROIECT:
OFERTA DE PREPARATE SI BAUTURI
DINTR-UN RESTAURANT CLASIC

Indrumator:
Prof:DRAGHICI IONELA LUMINITA

Elev: GHIOCEL ELENA

ADRIANA

Clasa: XII-A
BALS

-2018-

2
GHIOCEL ELENA ADRIANA OFERTA DE PRODUSE ŞI BĂUTURI DINTR-UN RESTAURANT CLASIC

Cuprins

Argument.............................................................................................................pag 4

Cap.1 Activitatea restaurantului clasic

1.1.Clasificarea şi caracterizarea restaurantului clasic........................................pag 3

1.2. Amplasare, dotare şi organizare........................................................................pag 7

1.3.Procese operative desfăşurate.........................................................................pag10

1.4. Mijloace şi tehnici de promovare a ofertei de produse şi servicii......................... 14

Cap.2 Ofertă de produse şi servicii din cadrul restaurantelor

Bibliografie……………………………………………………………………………....pag 24

Argument

3
GHIOCEL ELENA ADRIANA OFERTA DE PRODUSE ŞI BĂUTURI DINTR-UN RESTAURANT CLASIC

Oferta de produse din restaurante este în general foarte ramificata. Din acest punct de vedere se
impune găsirea unor mijloace simple prin care să se asigure promovarea şi pubicitatea eficientă a ofertei.

Restaurantul trebuie să identifice satisfacţiile pe care le aşteaptă clientul şi pe baza acestora să

construiască comunicarea cu posibili cumpărători şi diferiţi în special.

Proiectul meu cuprinde doua capitole. În prima parte am abordat probleme legate de organizare,
amplasare şi dotarea spaţiilor  într-o unitate de alimentatie publica, procesele operative
desfasurate,circuite,fluxuri tehnologice, activităţi specific; mijloace şi tehnici de promovare a ofertei de
produse şi servicii.

Tehnicile de promovare sunt numeroase. Dintre acestea exemplificam distribuirea unor obiecte de
folosinta individuala; oferirea unor mese gratuite pentru clientii fideli, respectiv cei care in mod constant
servesc masa in unitatea respectiva; oferirea unor servicii la preturi mai reduse in zilele in care
restaurantul nu are un grad de incadrare suficient; oferirea promotionala, gratuit a noilor produse
introduse in oferta unitatilor respective.

Un restaurant ofera posibilitatea de a imbina placutul cu nevoile fiziologice, aceste doua elemente
imbinandu-se intr-un tot unitar care desavarsesc cunostintele omului modern.

Emanciparea si evolutia populatiei a facut ca toate elementele care intregesc cursul unei zile sa fie
dezvoltate si modernizate direct proportional. Astfel, de la infrastuctura unui oras, caile de comunicatie si
transport, pana la cladiri , unitati de agrement, unitati de cazare si unitati de alimentatie au reinviat
inevitabil .

CAPITOLUL I

4
GHIOCEL ELENA ADRIANA OFERTA DE PRODUSE ŞI BĂUTURI DINTR-UN RESTAURANT CLASIC

Activitatea restaurantului clasic

1.1. Clasificarea si caracterizarea restaurantului clasic

Activitatea restaurantelor o constituie întreaga producţie şi distribuţie de mâncare şi băuturi,

respectiv, după caz, pregătirea cu mărfuri, consumul produselor pe loc sau în afara
unităţilor,cât şi crearea unei ambianţe favorabile destinderii şi recreerii clienţilor.Unităţile de
alimentaţie se pot clasifica după mai multe criterii:

După destinaţia lor:

-cu vocaţie comercială, deschise tuturor clienţilor, care esteîn întregime supusă legii cererii şi
ofertei. Acestea au, pe langăfuncţia de nutriţie ( unităţile de alimentaţie) şi funcţii dedivertisment
( dispun de orchestre, solişti vocali, programfolcloric, video). În acest tip de unităţi se respectă
cultura şitradiţia fiecărui popor, adaptate la tendinţele şi evoluţiileînregistrate pe plan
internaţional. Aici se afirmă şi se pun învaloare obiceiurile fiecărui popor, arta culinară, ordinea
servirii preparatelor şi asocierea cu băuturi, decorul şi vesela pentru masă.

-cu vocaţie socială( restaurante pentru colecitivităţi), careeste rezervată diferitelor categorii de
persoane care aparţin uneicererii şi ofertei. Acestea au, pe langă functia de nutritie (unitatile de
alimentatie) si functii de divertisment ( dispun de orchestre, solişti vocali, program folcloric,
video).

În acest tip de unităţi se respectă cultura şi tradiţia fiecarui popor ,adaptate la tendintele
şi evoluţiile înregistrate pe plan internaţional. Aici se afirmă şi se pun în valoare obiceiurile
fiecărui popor, arta culinară, ordinea servirii preparatelor si asocierea cu bauturi ,decorul si vesela
pentru masa.

 2. După locul amplasării lor:

-integrate într-un complex hotelier;

-independente;

3. După sortimentul de preparate şi băuturi comercializate şi servicii oferite:

-unităţi de alimentaţie cu funcţie recreativă: restaurantele clasice ,restaurante cu specific

( naţional, local, cramă),restaurante specializate, restaurante cu program artistic;

- unităţi de alimentaţie destinate cu prioritate desfacerii preparatelor culinare (pensiune,

dietetic, lacto-vegetarian rotisserie, express, unitati de tip fast-food)

- unităţi care desfac cu preponderenţă băuturi( baruri,cafenele);

- unităţi de cofetărie-patiserie( cofetării, patiserii,ceainării);

5
GHIOCEL ELENA ADRIANA OFERTA DE PRODUSE ŞI BĂUTURI DINTR-UN RESTAURANT CLASIC

 4. După nivelul de confort :

- de lux 4-5 stele;

- de nivelul mediu 2-3 stele;

- de categorie modestă: o stea.

 5. Dupa capacitatea unităţii:

- cu capacitate mică;- cu capacitate medie;

- cu capacitate mare.

Unitatile de alimentatie se clasifica dupa destinatia

lor acestea fiind cu vocatie comerciala si sociala, dupa locul
amplasarii , dupa sortimentul de preparate si bauturi comercializate si servicii oferite, dupa
nivelul de confort si dupa capacitatea unitatii.

1.2. Restaurantele clasice

Din categoria unităţilor de alimentaţie cu funcţie recreativă face parte şi restaurantul

clasic.Restaurantul clasic oferă consumatorilor un bogat şi variat
sortiment de preparate şi băuturi, servirea se face de către personalul de specialitate
cu înaltă calificare, sunt amplasate de regulă în oraşe, în zone de interes turistic, in spatii
balneoclimatere.
Pe lângă asigurarea diversificată a meniurilor la consumatori, pot asigura şi confortul recreativ prin 
formaţii orchestrale, programe artistice, solişti vocali.Un efect important asupra consumatorilor îl
are ansamblul de mici obiecte care completează mobilierul specific al holului de intrare, al sălii de
servire care pe lângă aspectul lor plăcut denotă grija deosebită a manageriatului şi întregului
personal al unităţii.
Prin ambianţa mediului interior se oferă consumatorilor  posibilitatea de a servi masa în condiţii de 
linişte şi confort, cu servicii care se asigură la masa de lucrători cu înaltă pregătire profesională.
Activităţile specifice se realizează în spaţii special
amenajate pentru primirea consumatorilor, spaţii de servire(salonul), spaţii de producţie (organizate
distinct pe grupe de produse) cu secţiile aferente (prelucrare primara şi
termica).Procesele importante desfăşurate sunt aprovizionarea,depozitarea, prelucrarea produselor
finite ,eliminarea resturilor menajere.

1.2.1. Servirea şi personalul: se asigură, după caz, servirea micului dejun, a dejunului, a cinei şi a
unor mese comandate; se pune la dispoziţia clienţilor un sortiment variat de preparate culinare si
bauturi; servirea se efectuează alegându-se metoda
corespunzătoare şi adecvată fiecărui preparat; personalul de servire şi producţie trebuie să aibă o
calificare de profil, să cunoască două limbi străine de circulaţie internaţională, purtând,după caz,
echipamentul de prezentare sau de protecţie;

6
GHIOCEL ELENA ADRIANA OFERTA DE PRODUSE ŞI BĂUTURI DINTR-UN RESTAURANT CLASIC

unitatea poate avea orchestra sau alte mijloace de distracţie;unitatea are portar uşier.De regulă, pers
onalul acestor restaurante este organizat în brigăzi complexe.

1.2.1.1. Sisteme privind tehnica servirii

Operaţiile de cea mai mare importanţă ce se efectuează într-o unitate publică de alimentaţie,
constau în manipularea obiectelor de servire pentru că preparatele şi băuturile opţionale să fie
consumate, să ajungă la dispoziţia consumatorilor, dându-le posibilitatea să le ingereze cu un efor
t cât mai redus şi într-un climat de destindere, de plăcere. Aceste operaţii se realizează în mai
multe moduri, diferenţiate de caracteristicile fizice, chimice şi tehnologice ale preparatelor şi
băuturilor, numărul persoanelor servite, timpul destinat de consumatori pentru servirea
mesei,volumul cerinţelor şi preferinţele culinare, momentul desfăşurării dotate a unităţii cu
obiectele de servire.În restaurantul clasic servirea preparatelor se realizează prin doua sisteme de
servire:

-  sistemul  de  servire direct sau  englezesc, caracterizat prin faptul că toate operaţiile se

efectuează de personalul de servire;

-  sistemul  de  servire indirect sau francez , când o mică parte din operaţiile de servire se

efectuează de către clienţi;Sistemul de servire direct se foloseşte la servirea celor mai multe feluri
de preparate (cu excepţia celor mai fragile: ouă
ochiuri,creier pane etc.), când timpul de servire este redus, iar personalul are calificarea necesară 
pentru a şti să mânuiască cleştele, să prezinte preparatele şi să le porţioneze în mod egal.Acest
sistem scoate în evidenţă nivelul de pregătire profesională a personalului. Se foloseşte în mod
curent în toate unităţile publice de alimentaţie, unde servirea se face de către chelner.Formele
specifice acestui sistem de servire sunt:

- sistemul de servire la gheridon, este un serviciu elegant, mai îngrijit, mai spectacular.

- sistemul de servire de către doi lucrători, acest sistem de servire se foloseşte în situaţii în
care mesele sunt aşezate pe lângă perete sau coloane de susţinere din salon, sau nu este suficient
spaţiu între consumatori pentru a se practica alt sistem de servire.

- sistemul de servire la farfurie, acestă servire se la mese festive,organizate pentru un numar

mai mare de persoane in care timpuldestinat consumării preparatelor este limitat.- sistemul de
servire la ceaşcă-sistemul de servire cu ajutorul căruciorului, acest sistem sefoloseşte, în general,
în unităţile în care numărul de consumatorieste mare.

 Sistemul de servire indirect constă în aducerea preparatelor tranşate, montate de la secţie într-

un număr sau cantitate mai mare, pe obiecte de servire şi se prezintă consumatorilor în două
modalităţi :

-in prima metoda serviciul se realizează prin montarea preparatelor la platou sau altă vesela

de prezentare şi servire, pentru gustări, antreuri, salate, specialităţi culinare.- a doua metodă, se
aplică cu platoul,cu preparate culinare şi

7
GHIOCEL ELENA ADRIANA OFERTA DE PRODUSE ŞI BĂUTURI DINTR-UN RESTAURANT CLASIC

cleştele corespunzător, se prezintă la masă, iar la cerinţele consumatorilor, aşaza platoul la locul

cel mai potrivit pe masă,urmând autoservirea de către fiecare consumator având mise-en- place-ul
aranjat la masa.

1.3. Caracteristicile şi comportamentul personalului

Activitatea de servire presupune un contact direct şi permanent

a personalului din restaurant cu clienţii. De aceea, o componenta importanta
a calităţii serviciilor o reprezintă comportamentul personalului , cel care crează în final
mulţumirea şi satisfacerea clientului.Comportamentul profesional al întregii echipe poate fi
definit ca fiind totalitatea reacţiilor individuale la sarcinile profesionale. El
este dobandit în timp fiind rezultatul însuşirii, respectării normelor şi regulilor specifice
activităţii desfăşurate.La baza comportamentului profesional al lucrătorilor dintr-o structură de
primire stau calităţile personale ale acestora .

Lucrătorul din alimentaţie publică trebuie să îndeplinească:

- calitati fizice:aspect placut, cu proporţii armonioase între părţile corpului; constituţie

fizică robusta; armonia mişcărilor şi a gesticii; îndemanare; dicţie corectă, voce placută; vedere
bună,auz perfect, simţul mirosului; rezistenţă la efort fizic,; stare de sănătate bună a organismului.

- calitati morale:cum ar fi cinste, corectitudine;responsabilitate; politeţe; solititudine;
discretie, loialitate; punctualitate; respect faţă de sine şi faţă de ceilalti.

- calitati psiho-intelectuale: acestea fiind capacitate activă de ascultare şi înţelegere;

capacitate de analiză şi sinteză; uşurinţă în asimilarea informaţilor; memorie bună; imaginaţie
creatoare;uşurinţă în exprimare; spirit de observaţie; spontaneitate, centrare şi atenţie distributivă;
sociabilitate; stabilitate emoţională; calm,răbdare, tact; si calitati educationale
presupun: calificare profesională; cultură generală;  vocabular bogat, corect adecvat; cunoştinţe
operare PC ; cunoştinţe de limbi străine.

Reguli generale de comportament

Personalul care intră în contact cu clienţii trebuie să manifeste un comportament care să-l facă
pe turist să se simtă bine şi să-i câştige încredere.

1.4. Amplasare, dotare si organizare

Complexitatea activităţii desfăşurate în cadrul unei activităţi de alimentaţie publică face

necesară existenta unei diversităţi de tipuri de spaţii şi echipamente pentru dotarea
acestora. Necesarul de spaţii în care se desfăşoara activitatea:

1.4.1.

 Spaţii pentru consumatori: spatiul pentru primirea consumatorilor: garderoba

( fotolii, canapele, masuţe, cuiere );spaţiul pentru servire: sala de consumaţie

8
GHIOCEL ELENA ADRIANA OFERTA DE PRODUSE ŞI BĂUTURI DINTR-UN RESTAURANT CLASIC

( mobilier din dotarea salonului de servire, mese de lucru, scaune); grup sanitar pentru
consumatori;
 Spaţii pentru producţie: spaţii pentru prelucrarea primară
amaterilor prime (curăţare, spălare, tranşare); spaţiul pentru  prepararea la cald (bucăta
ria calda); spaţiul pentru pregătirea preparatelor ce se servesc reci (bucătăria rece);
 Spaţiul pentru secţia de distribuţie este barul.
 Spaţiile anexe sunt: spaţiul pentru spalarea veselei de servit;spaţiul pentru spălarea
paharelor; spaţiul pentru spălarea vaselor de bucătărie;

Din categoria spatiilor de depozitare fac parte: spaţii

pentru primirea şi receptarea mărfii; spaţii pentru păstrarea articolelor de băcănie (făină, zahăr,
paste făinoase); spaţiu pentru păstrarea alimentelor perisabile (carne, peşte, produse lactate
proaspete) dotarea cu utilaje frigorifice; spaţiu pentru păstrarea legumelor şi
fructelor proaspete şi conservate; spaţiul pentru păstrarea băuturilor; spaţiul pentru depozitarea amb
alajelor; spaţii pentru păstrarea obiectelor de inventar de rezervă şi a hainelor de protecţie; spaţiu
pentru deşeuri alimentare;

 Spaţiul pentru acces: oficiul de legătură între sala deconsumaţie şi bar, spălător de vase,

bucătărie.
 Spaţii pentru personalul unităţii: biroul şefului de unitate;vestiare; grup sanitar.
 Spaţii tehnice pentru: tabloul electric general; centrala
pentru producerea aburului tehnologic; camera hidroforului şi a
pompelor; camera agregatelor frigorifice; instalaţia de aer condiţionat;
 Spaţii auxiliare sunt spălătoria si garajul pentru autovehiculele unităţii. Amplasarea
acestor spaţii în cadrul suprafeţei unităţii urmăreşte satisfacerea într-
o măsură cât mai mare a necesităţilor tehnologice şi funcţionale.

1.5. Echipamente din spaţiile destinate consumatorilor

  Mobilierul  holurilor  de  primire şi garderobei este format din fotolii, canapele, măsuţe,
cuiere, suporturi.

  Echipamentul din salonul de servire este format din mobilieruldin dotarea salonului de

servire acestea fiind mese pentru servit,care pot avea diferite forme şi dimensiuni, scaune,
console,mesele de lucru.

Utilajul tehnologic pentru servire este format din

căruciorul pentru transportul farfuriilor cu preparate, căruciarele de prezentare-servire, spirtierele, 
vitrinele frigorifice şi lovelatoarele şi plăcile şofante.

  Inventarul pentru servire este format din veselă din porţelan,faianţă ceramică (farfurii,

platouri, supiere, servicii de cafea, osiere, presărători de piper şi sare, oliviere,

9
GHIOCEL ELENA ADRIANA OFERTA DE PRODUSE ŞI BĂUTURI DINTR-UN RESTAURANT CLASIC

muştariere,flacoane de condimente, tocător de lemn, suporturi de lumânări), vesela din sticlă

( pahare pentru aperitive, pahare cu picior pentru vin alb şi roşu, cafere speciale),
veselă pentru servire ( cupe pentru îngheţată, spirtiere, tăvi, coşuleţe,tacâmuri), inventarul textil
( feţe de masă ,naproane, şervete de pânză, draperii, perdele, covoare).

1.5.1. Depozitarea alimentelor:

 Condiţiile generale ale depozitelor în care se păstrează alimentele se refera la:

- spaţiul de depozitare;

- microclimatul (temperatura aerului, umiditatea şi curenţii de aer);

- ventilaţia, iluminatul, curaţenia;

- prevenirea infestării cu insecte şi rozătoare;

- modul de depozitare propriu-zisă;

Spaţiul de depozitare trebuie să fie salubru pentru a nu duce la alterarea sau contaminarea
alimentelor. Se interzice depozitarea alimentelor în încăperi cu in filtraţii de ape reziduale de la
instalaţiile sanitare degradate sau fluviale de la acoperişul
defect. Acesta să fie suficient de mare pentru a permite depozitarea mărfii în condiţii de aerisire
şi acces corespunzător. Spaţiile de păstrare a produselor alimentare vor fi reprezentate de
depozite,magazii,spaţii frigorifice.Microclimatul reprezentat de temperatură, umiditate şi viteza
curenţilor de aer are o deosebită importanţă pentru pastrarea în condiţii de siguranţa
a alimentelor.Aceşti parametrii sunt diferiţi în funcţie de natura produselor depozitate:

-pentru alimente greu perisabile, temperatura poate fi cea a camerei (15-20 grade C şi
umiditatea trebuie să fie redusă);

-pentru alimentele uşor perisabile, temperatura trebuie săfie scăzută (maxim 4 grade C) şi

umiditatea relativă 30-60%;-pentru fructe (legume) proaspete, temperatura optimă este de 12-16
grade C şi umiditate 85-95%.Reguli de depozitare. Depozitarea propriu-zisă trebuie să
respecte câteva principii:

a) rotarea stocurilor: alimentele mai vechi se pun pe rafturi mai in fata pentru a fi date in
consum mai repede decat cele nou achizitionate;

b) rafturile şi dulapurile:-trebuie să fie rezistente, să nu degaje substante toxice sau sa

murdăreasca cu vopsele ambalajele şi marfa;

-să existe spaţii între ele pentru accesul personalului,manipularea mărfii şi curăţeniei;

-să fie o distanţă de minim 0,5m de pereţi;

-să aibă picioare de metal de formă cilindrică.

10
GHIOCEL ELENA ADRIANA OFERTA DE PRODUSE ŞI BĂUTURI DINTR-UN RESTAURANT CLASIC

c) alimentele se depozitează separat, în funcţie de natura lor.

Aprovizionarea are o importanţă deosebită pentru fiecare restaurant, dacă ţinem cont de
mărfurile şi materiale cu care acestea trebuie să se aprovizioneze( în restaurantele ce depăsesc o
mărire medie, numărul articolelor necesare poate fi mai mare de 500-
600).Pentru asigurarea unei aprovizionări corespunzătoare, fiecare patron, girant sau manager
trebuie să definească cât mai exact:

1.metodele şi mijloacele de gestionare a stocurilor;

2.frecvenţa aprovizionării pentru a asigura în permanenţăstocurile necesare;

3.condiţiile de păstrare pentru fiecare categorie de mărfuri sau produse.Ansamblul sarcinilor

pe linie de aprovizionare poate fi îndeplinita vându-
se în vedere cele 4 functii principale ale activităţii respective acestea fiind funcţia de cumpărare,
receptie, sondaj şi distribuţie.

Funcţia de cumpărare presupune stabilirea responsabilităţii pentru cel care se ocupă de cumpăr
ări  direcţionarea obiectivelor serviciului; stabilirea sarcinilor concrete, limite de competente şi
anume: stabilirea standardelor pentru cumpărări; determinarea
necesarului de aprovizionat; stabilirea nomenclatorului de produse; alegerea furnizorilor; lansarea 
şi supravegherea executării comenzilor; controlul intrărilor de mărfuri de la
furnizori.Funcţia de recepţie a mărfurilor are în vedere stabilirea persoanei ce va face
recepţia; definirea obiectivelor generale ale funcţiei şi stabilirea sarcinilor privind recepţia
mărfurilor acestea fiind planificarea şi organizarea primirii mărfurilor,
controlul( recepţia) mărfurilor primite, cantitativ şi calitativ,întocmirea documentelor de
recepţie.Funcţia de stocaj este în deplina dupa caz de patron, econom,magaziner şi presupune
definirea obiectului funcţiei şi stabilirea atribuţiilor şi a responsabilităţii funcţiei acestea fiind
organizarea aranjării şi păstrării mărfurilor în spaţii şi pe categorii de produse prescrise
şi gestionarea stocurilor.Funcţia de distribuţie are in vedere pregătirea şi distribuirea la secţii a
produselor necesare. Sarcinile de îndeplinit în

cadrul acestei funcţii sunt organizarea distribuirii

mărfurilor,controlul livrărilor şi valorificarea ieşirilor de mărfuri.

CAPITOLUL II

11
GHIOCEL ELENA ADRIANA OFERTA DE PRODUSE ŞI BĂUTURI DINTR-UN RESTAURANT CLASIC

Oferta de produse şi servicii din restaurant clasic

Oferta de produse şi servicii din restaurant este în general foarte diversificată. Din acest punct
de vedere se impune găsirea unor mijloace simple prin care să se asigure promovarea şi
pubicitatea eficientă a ofertei.

2.1. Publicitatea
reprezintă orice formă impersonală de promovare şi prezentare a unor idei, bunuri,srvicii sau chia
r întreprinderi, prin intermediul cuvintelor, imaginilor şi sunetelor.
Publicitatea presupune utilizarea mai multor mijloace si tehnici:

- reclama prin presa, radio, televizor, internet;

- publicitatea exterioara prin afise si anunturi publicitare;

- materiale promotionale prin pliante, brosuri, cataloage.

2.2. Promovarea vânzărilor presupune folosirea unor mijloace

de promovare care să determine creşterea vânzărilor. Acest instrument urmăreşte creşterea
vânzărilor pe termen scurt prin stimularea impulsului de cumpărare. Merchandising reprezintă
procesul de prezentare a produselor la punctele de vânzare în aşa fel încât consumatorii să fie
determinaţi să cumpere PLV ( publicitate la locul vânzării) este inrudită cu
merchandisingul. Foloseşte promovarea prin marcă, ambalaj, etichetare la locul de vânzare. In
cadrul restaurantului acesta tehnica poate fi utilizata pentru bauturi. Se stie ca fiecare client poate
avea anumite preferinte legate de marca. Degustări sau demonstraţii practice la locul de vanzare .
Au rolul de a atrage atenţia, şi de a câştiga încrederea consumatorilor în produsele promovate.
Organizarea unei degustari de vinuri intr-un restaurant are rolul de a atrage clientii si de a-i
fideliza. De asemenea, realizarea unor preparate chiar in fata clientului are rolul atat de a a-i
castiga increderea, dar si de a atrage atentia si a trezi interesul si altor clienti. Reducerile de pret
au cel mai puternic efect promoţional. Pot atrage noi consumatori, din rândul celor ce considerau
produsele sau serviciile prea scumpe pentru buzunarele lor, pot duce la intensitatea consumului, şi
implicit, la idensificarea consumului şi implicit, la creşterea vânzărilor.
Oferta de cadouri este o altă tehnică cu un puternic efect promoţional. In cadrul restaurantului cad
ourile se materializeaza, de regula, in preparate sau bauturi oferite ”din partea casei”. In
cazul solicitarii unui meniu de pranz complet se
poate oferi gratuit desertul sau un nou preparat ce trebuie promovat. Premiile de fidelizare sunt
valori oferite sub formă de numerar sau sub alte forme, cele sunt proporţionale cu fidelitatea
clientului faţă de o anumită firmă. Restaurantul poate oferi clientilor fideli un discount de 25%
pentru un pranz complet. Vânzările grupate , presupun vânzarea simultană a două sau mai multe
produse sau prestarea unui pachet de servicii la un preţ
pe pachet mai mic decât suma preţurilor produselor continute. In cadrul restaurantului se poate
oferi un meniu fix pentru pranz, la un pret mai mic decat suma preturilor  preparatelor incluse in
meniu. Promavarea ofertei de produse şi servicii presupune, şi are ca rol principal, prezentarea
acestora către clientela potenţială.

12
GHIOCEL ELENA ADRIANA OFERTA DE PRODUSE ŞI BĂUTURI DINTR-UN RESTAURANT CLASIC

2.3. Tehnicile de promovare sunt numeroase. Dintre acestea

exemplificăm distribuirea unor obiecte de folosinţă individuală cum ar fi: agende, calendare,
pixuri, brelocuri, mape; oferta de preţuri speciale pentru viitorii clienţi potenţiali: firme,
reprezentante, grupuri de turişti, elevi; oferirea unor mese gratuite pentru clienţii fideli, respectiv
cei care în mod constant servesc masa în unitatea respectivă; oferirea unor servicii la preţuri mai
reduse în zilele în care restaurantul nu are un grad de încărcare suficient ( anumite zile din cursul
săptămânii sau după caz, în week-end sau în afara sezonului); oferirea promoţională,gratuit, a
noilor produse introduse în oferta unităţilor respective;oferirea de pliante, cărţi poştale ilustrate,
cărţi de vizită, liste de preparate şi băuturi, meniuri pentru copii, sugestii pentru aniversări şi
altele.

Tehnicile de promovare amintite anterior, trebuie avute în vedere de către fiecare întreprinzător în
mod realist şi în funcţie de poziţia pe care o are pe piaţă, să decidă asupra clienţilor către care-şi va
îndrepta eforturile de vanzare. Tocmai în aceasta constă forţa vănzărilor pe care trebuie să le
realizeze. Prioritar, pentru realizarea unei politici coerente de promovare, trebuie să avem în vedere
clientela căreia să ne adresăm:

-Clientela locala?

-Clientela din hotel?

-Clientela individuală sau grupuri?

-Clientela pentru servicii a la carte sau mese comandate?

-Clientela pentru banchete, seminarii, congrese?

-Clientela cu venituri mici, mijlocii sau mari? Odată făcută analiza clientelei, următorul pas îl 
constituie stabilirea grupurilor ţintă ce se au în vedere şi mijloacele de
promovare pentru atragerea şi fidelizarea acestora. Se au învedere clienţii individuali şi clienţii de
grup.

2.4. Materialele promoţionale reprezintă o formă a publicităţii. În categoria materialelor

promoţionale intră pliantul, broşura, catalogul, fluturaşii, afişele şi lista meniu.

 2.4.1. Pliantele reprezintă oferta unei firme, pe o foaie publicitară cu mai multe feţe, care se
împătureşte. Hârtia utilizată trebuie să fie de bună calitate. Oferă mai puţine informaţii şi sunt
economice. Pot fi distribuite la coltul străzii, pe parbrize,
cu prilejul unor evenimente. Sunt mai eficiente atunci când anunţă oferirea unui premiu, prezintă
o ofertă limitata în timp sau sunt legate de o campanie de promovare deja lansată.

Broşura oferă mai multe detalii despre produsele oferite. În general, într-o broşură sunt
prezentate produsele oferite de o firmă la un moment dat, acesta constituind oferta a
firmei,reducerile de preţ, produsele noi.

13
GHIOCEL ELENA ADRIANA OFERTA DE PRODUSE ŞI BĂUTURI DINTR-UN RESTAURANT CLASIC

Catalogul este un rezumat al tuturor articolelor oferite de

firma, precizând caracteristicile lor şi preţurile de vânzare. Catalogul este o adevarată vitrină a
producătorului sau prestatorului de servicii şi are rolul unui ghid pentru clienţii potenţiali.

Fluturaşii cuprind mai puţine informaţii, dar esenţiale pentru

atragerea potenţialilor clienţi în unitatea de alimentaţie promovată. Se folosesc în
deosebi pentru anunţarea unor evenimente şi au o viaţă scurtă, limitată în timp.Toate aceste
materiale pot face obiectul publicităţii directe sau ceea ce numim distribuţia materialelor
promoţionale prin poşta. Publicitatea prin poştă este o tehnică locală, utilizată în multe ţări. Are
marele avantaj al rapidităţii şi selectivităţii şi, dacă este folosită corespunzător, cataloagele,
broşurile sau pliantele ajung la destinatarul care ne poate deveni client.

Afişele joacă un rol important în publicitatea serviciilor. Rolul afişului este de a încerca să

imprimeze o idee în subconştient sau s-o reamintească. În cazul afişului imaginea este cea mai
importantă. Ea trebuie să fie reprezentativă pentru produsul sau serviciul oferit.

Listele meniu pot fi folosite ca materiale promoţionale. Pentru aceasta este bine ca listele

meniu să fie realizate pe materiale
de bună calitate, să aibă o formă deosebită, să fie personalizate. În funcţie de specificul şi stilul
unităţii de alimentaţie listele
meniu pot fi introduse în mape speciale de forme şi culori diferite, personalizate cu emblema
unităţii. Prin meniu se întelege totalitatea preparetelor şi produselor care se prezintă şi se servesc
într-o anumită ordine şi constituie, după caz, o masă completă. Prin meniu se poate întelege şi
hârtia sau cartonul pe care se prezintă, în

Ordinea servirii, produsele, preparatele şi băuturile servite la masa respectivă, de una sau mai multe

persoane.

CAPITOLUL III

Oferta de produse şi băuturi din restaurantul x

3.1

14
GHIOCEL ELENA ADRIANA OFERTA DE PRODUSE ŞI BĂUTURI DINTR-UN RESTAURANT CLASIC

LISTA MENIU

GUSTARI RECI

PREPARATE GRAME PRET

Frigarui de rosii cherry 100 20 lei
cu mozzarella
Castraveti umpluti cu 100 6 lei
pasta de branza
Cornete din sunca cu 150 4.5 lei
hrean
Pate de gasca cu trufe 100 4 lei
Pepene cu sunca 150 9 lei
Piept de curcan invelit 150 7.8 lei
in fulgi de gelatina
Oua cu sunca in aspic 60 5 lei
Rulada de cascaval cu 100 9.8 lei
struguri
Masline umplute 100 5 lei
Crochete din sunca cu 100 4 lei
sos tartar
Oua cu maioneza 60 8 lei

15
GHIOCEL ELENA ADRIANA OFERTA DE PRODUSE ŞI BĂUTURI DINTR-UN RESTAURANT CLASIC

GUSTARI CALDE

PREPARATE GRAME PRET

Calamar pane 150 11 lei
Ciuperci umplute 100 5 lei
Cosulete din parmezan 100 4 lei
Chiftelute speciale 100 5 lei
Crochete de somon 100 7 lei
Cascaval la capac 100 7 lei
Frigarui cu ciuperci 90 6.5 lei
Vinete umplute cu 100 6 lei
legume
Cartofi cu ciuperci 100 3 lei
Sufleu de peste 100 5 lei
Ciuperci cu brocoli 100 5 lei
Saleuri crocante 100 4 lei

SALATE

PREPARAT GRAME PRET

16
GHIOCEL ELENA ADRIANA OFERTA DE PRODUSE ŞI BĂUTURI DINTR-UN RESTAURANT CLASIC

Salata din gruditati cu 200 9 lei

sunca si branza telemea
Salata boeuf 150 5 lei
Salata de peste cu 150 7 lei
legume si maioneza
Salata din cruditati cu 150 7 lei
mere
Salata orientala de vara 150 8 lei
Salata cu ton si oua 160 10 lei
Salata din telina cu 140 11 lei
smantana
Salata cu maioneza 120 9 lei
Salata combinata 150 10 lei
Salata franceza 100 7 lei
Salata greceasca 150 8 lei
Salata cu piept de pui 300 7 lei

PREPARATE LICHIDE

PREPARATE GRAME PRET

Supa crema de cartofi 400 4 lei
Supa cu ciuperci si orez 400 6 lei
Supa din legume 400 5 lei
Supa din carne de pui cu 400 8 lei
taitei
Ciorba cu perisoare 350 7 lei
Ciorba taraneasca din 400 8 lei
legume

GARNITURI

PREPARATE GRAME PRET

Cartofi la cuptor 100 4 lei
Legume asortate 100 6 lei
Pilaf turcesc 100 3 lei

17
GHIOCEL ELENA ADRIANA OFERTA DE PRODUSE ŞI BĂUTURI DINTR-UN RESTAURANT CLASIC

Fasole verde sote 100 4.5 lei

Spanac cu smantana 100 6 lei
Cartofi inabusiti cu 100 3 lei
ciuperci
Mazare sote 100 5 lei

DESERTURI

PREPARATE GRAME PRET

Tiramisu cu inghetata 150 9 lei
Minitarte cu fructe 140 11 lei
Panna cota cu fructe de 90 12 lei
padure
Clatite cu dulceata de 100 5 lei
capsuni
Prajitura ,,Alba ca Zapada’’ 100 6 lei
Salata de fructe cu nectar 100 10 lei
Prajitura cu ananas 110 8 lei
Papanasi 100 12 lei
Savarine 100 7 lei

BAUTURI ALCOOLICE

BAUTURA MILILITRI PRET

Tequila Camino 100 21 lei
Rum Bacardi 100 16 lei
Ouzo 100 8 lei
Garrone 100 4 lei

18
GHIOCEL ELENA ADRIANA OFERTA DE PRODUSE ŞI BĂUTURI DINTR-UN RESTAURANT CLASIC

Voronskaia 100 4 lei

Jack Daniel’s 100 23 lei
Ballantaine’s 100 20 lei
Lichior Angelli Cherry 100 4 lei
Sampanie 100 15 lei

BAUTURI NEALCOOLICE

BAUTURA MILILITRI PRET

Prigat Nectar 330 6 lei
Sprite 500 4 lei
Cappy 500 5 lei
Coca-cola 500 5 lei
Ice Tea 330 4 lei
Apa Dorna 500 2.5 lei
Apa Izvorul alb 500 2.5 lei
Cafea Expresso 75 3 lei

 Bibliografie

1. Nicolescu R. „Tehnologia restaurantelor” -Editor Inter Rebs Bucuresti-2006.

2. Mihai S. Costea M. „  Alimentaţie publică şi turism”. -Editor  Niculescu.

19
GHIOCEL ELENA ADRIANA OFERTA DE PRODUSE ŞI BĂUTURI DINTR-UN RESTAURANT CLASIC

3. Dobrescu E Stavrositu S „Tehnica servirii cosumatorilor  ” - Editura didactică şi pedagogică Bucureşti.

4. Dincă C. „Ospătar” -Editura didactică şi pedagogică Bucureşti.

20