Construcția echipamentelor de tratare a gazelor arse

evacuate de M.A.I. - convertorul catalitic cu trei căi

Denumirea acestui sistem catalitic provine din abilitatea acestuia de a elimina (sau
diminua) simultan trei compuşi poluanţi din gazele de evacuare: CO, HC, NOx. Eficienţa
maximă în neutralizarea celor trei noxe se obţine la funcţionarea motorului cu amestecuri
stoichiometrice (λ ≈ 1). Dacă valoarea coeficientului excesului de aer al amestecului
proaspăt este diferita de unitate atunci se diminuează eficienţa sistemului catalitic cu trei
căi.

Procentul de transformare a emisiilor poluante în emisii neutre se numește eficiența

conversiei.
Eficiența transformărilor din catalizator este optimă la temperaturi înalte. Punctul la care
eficiența catalizatorului depășește valoarea de 50% se numește punctul de „aprindere al
catalizatorului”.
Convertorul catalitic cu trei căi.
Convertoarele catalitice, pe scurt catalizatoarele, au fost introduse în industria
automobilelor pe la mijlocul anilor 1970. De atunci și până astăzi tehnologia de fabricație și
performanțele acestora s-au îmbunătățit continuu. În cazul motoarelor pe benzină,
catalizatorul reprezintă sistemul principal de reducere a emisiilor poluante.

Rolul esenţial al suportului pe care este impregnat metalul catalitic activ este de a
asigura o distribuție maximă a componentelor active metale nobile, necesară atunci când se
utilizează metale scumpe ca platina sau rhodiul.

Componentele active sunt metalele platinice, în primul rând platina, paladiul şi

rhodiul, prezente fie ca metal, fie ca oxid. Cantitatea totală de metal preţios utilizat este de
1-2 grame / convertor. Platina și paladiul se utilizează pentru activitatea lor în reacțiile de
oxidare a HC și CO, iar rhodiul pentru reacțiile de reducere a NOx, deoarece Rh reduce
oxizii de azot la azot molecular și nu la alți compuși ai azotului (N2O, NH3).