EXAMENUL CLINIC ÎN REUMATOLOGIE

Anamneza si examenul obiectiv atent şi minuţios sunt elemente importante în stabilirea

diagnosticului în toate specialităţile medicale, cu atât mai mult în reumatologie, unde localizarea relativ
superficială a structurilor aparatului osteoarticular permite un examen facil şi precis al acestor structuri.
In reumatologie anamneza şi examenul clinic permit precizarea diagnosticului probabil în
proporţie de 90%.

EXAMENUL CLINIC ÎN REUMATOLOGIE

1. Starea de nutriţie- curba ponderală.

2. Tip constituţional:
- nanism dismorfic: rahitism, osteocondrodisplazii;
- tip somatic marfanoid: sdr Marfan.

3. Curba febrilă, diureza.

4. Facies:
- „de icoană bizantină”- SSP;
- „de hârciog” - sdr Sjögren;
- „de boxer cu nas în picior de marmită şi urechi în conopidă”- policondrita recidivantă;
- „de lună plină”- corticoterapie;

- erupţie facială „în fluture” (vespertillio) - LES;

- „ochelari dermatomiozitici” – PDM;
- sclere albastre - osteogenesis imperfecta;
- pete gri-albăstrui la nivel scleral şi limb, urechi - ocronoză;
- nas „în şa” cu rinoree sangvinolentă - granulomatoza Wegener;

5. Tegumente:
- erupţii cutanate pe suprafeţele expuse razelor UV: LES;
- erupţii eritemato-scuamoase la nivelul scalpului, coatelor, genunchilor, torace: psoriazis;

- eritem nodos - noduli roşii, dureroşi situaţi pe faţa anterioară a gambelor bilateral: sarcoidoză,
enterocolopatii inflamatoare, TBC, infecţie streptococică;
- noduli - roşii violacei pe traiect vascular: PAN;
- reumatoizi
- sarcoidotici
- artrozici
 - tofi gutoşi;
- calcinoză cutanată în sdr CREST;

- papule Gottron pe suprafeţele extensoare ale articulaţiilor IFP, MCF: DM;

- purpură palpabilă: vasculite (purpura Henoch Schonlein, crioglobulinemie);

- livedo reticularis: SAFL, vasculite;
- teleangiectazii: sdr CREST;

- tulburări trofice pe fata AE, 1/3 inferioară a gambei: sdr Felty;

- sdr Raynaud: SSP, sdr CREST, LES, PR;
- sclerodermie: SSP;

- hipohidroză: sclerodermie;
- hiperhidroză: OAH;

Mucoase:
- ulceraţii bucale, afte bucale dureroase: LES, Behcet,
nedureoase: sdr Reiter;
- aftoza bipolară: boala Behcet;

Fanere:
- alopecie parcelară sau totală: LES, tratament CFA;
- păr friabil, lipsit de luciu, ce nu depăşeşte 2 cm la nivelul frunţii: LES;

- psoriazis unghial, onicoliză, onicomicoză;

- hemoragii unghiale „în aşchie”: vasculite;
- infarcte periunghiale: vasculite, SS

6. Adenopatii:
- adenopatia satelită: artrita septică;
- micropoliadenopatii : PR, LES, boala Still;

7. Aparat respirator:
- semne clinice de colecţie pleurală: PR, LES;
- reducerea expansiunii toracice – IETM sub 2,5cm: SA;

8. Aparat cardiovascular:
- tulburări de ritm cardiac în cadrul sdr cardiac din PR, LES, PM, SA;
- semne clinice de colecţie pericardică: PR, LES;
- sufluri-afectare valvulară: PR, LES, SA;

9. Aparat digestiv:
- abdomen acut chirurgical: vasculită mezenterică;
- hepatosplenomegalie: PR, LES;
10. Aparat urogenital:
- hematurie: GN, necroza papilară;

11. SNC:
- modificări de personalitate, sdr multiple-sclerosis like: SAFL;
- psihoze, convulsii, tulburări de personalitate: neurolupus, neuroBehcet, vasculite;
- dezorientare: AINS;
- psihoza cortizonică (la doze de peste 40mg/zi).

12. Sistem osteoarticular:

- examinarea se face centripet la nivelul membrului superior şi centrifug la nivelul membrului
inferior;
- metodele utilizate sunt:
a. inspecţia (articulaţii;
oase- boala Paget, acromegalie, rahitism, tu osoase;
muşchi-hiper/atrofii musculare)
b. palparea (inclusiv aprecierea modificărilor de tonus muscular-hipo/hipertonie);
c. percuţia –apofizelor spinoase;
d. mobilizarea- goniometria (măsurarea unghiurilor de mişcare). Amplitudinea mişcărilor
poate creşte în condiţii fiziologice (balerine, gimnaşti)
în condiţii patologice, prin laxitate articulară congenitală -sdr Ehler-Danlos,
-sdr Marfan.
e. teste şi manevre specifice,
testingul muscular
măsurători articulare (circumferinţa articulară în cm),
dimensiuni segmentare (inegalitatea de segmente simetrice);

Testingul muscular:
gr 0 - nu se schiţează contracţie musculară
gr 1 - se schiţează contracţie, fără deplasare de segment
gr 2 - mişcare posibilă în direcţia forţei de gravitaţie
gr 3 - mişcare posibilă împotriva forţei de gravitaţie
gr 4 – mişcarea este posibilă şi împotriva unei contrarezistenţe dar mişcarea nu este completă
gr 5 - forţă musculară normală

A. Membrul superior:
Mână:
a. inspecţia
- mână suculentă - PR/SSP la debut, BMTC;

- degete fusiforme pe seama tumefacţiei articulaţiei IFP;

- degete efilate, scurtate, cu tegumente destinse, lucioase, neplicaturabile în SS;
- degete „în cârnat” (dactilita) prin tumefacţie IFD, IFP, MCF şi tenosinovită: artrita psoriazică,
artrite reactive;
- tumefacţii IFD: artroza activată, artrita psoriazică asociată cu psoriazis unghial, SSP, artrită urică
etc;
IFP: PR, artrita psoriazica, artroza activată, artrită urică;
MCF: PR, artroza erozivă a mâinii, hemocromatoza;
RC: PR, RAA, SpA;

- deformări articulare prin tumefierea părţilor moi periarticulare, hipertrofie capsulo-sinovială,

epanşament articular, remodelarea capetelor osoase (nodulii Heberden şi Bouchard) şi rupturi
tendinoase cu subluxări:
- degete „în gât de lebădă” (flexie IFD, MCF, hiperextensie IFP): PR, LES;
- degete „în butonieră” (flexie IFP, hiperextensie IFD): PR;
- degete „în ciocan” (flexie IFD);
- degete „în bătaia vântului” sau mână „în labă de cârtiţă” prin dezaxare MCF: PR;
- mână „în spate de cămilă” prin tumefacţie RC, MCF şi atrofie de interosoşi: PR;

- noduli artrozici (Heberden, Bouchard), noduli reumatoizi, tofi gutoşi, chiste sinoviale;

- necroze ale pulpei degetelor – vasculită, SSP- muşcătura de şobolan;

- modificări de culoare a tegumentelor supraiacente;

b. palparea pe linia articulară- permite obiectivizarea durerii şi aprecierea caracterului tumefacţiei

articulare (proliferare capsulo-sinovială/ epanşament articular);

c. mobilizare- goniometria
- articulaţia pumnului:
flexia palmară cu amplitudine de 80- 90*
extensia sau dorsiflexia 70*
adducţia 30-45*
abducţia 20-30*
circumducţia – mişcarea combinată a celor 4;

- articulaţia RC:
pronaţia 90*
supinaţia 90*;

d. teste şi manevre specifice

- manevra Gaensslen – presiune exercitată dinspre lateral asupra şirului MCF sau MTF (durere =
Gaensslen pozitiv = artrită MCF/ MTF)
- manevra Bunnell – presiune exercitată asupra articulaţiei MCF prin intermediul falangei proximale,
cu articulaţia IFP în flexie de 90*, examinatorul prinzând falanga medie (durere = Bunnell + =
artrită IFP, MCF);

Cot:
- poate fi afectat în PR, RAA, SpA;
a. inspecţie: tumefacţii, modificare de culoare;
b. palpare: durere, tumefacţii, modificări de temperatură, palparea eventualilor noduli;

c. mobilitate:
flexia 145-160*
extensia – mişcarea de revenire în poziţia anatomică, din poziţia anatomică este 0-10*;

Umeri:
-afectat PR, RAA, SpA, omartroza
a. inspecţie: tumefacţii, modificări de culoare;

b. palpare: durere, tumefacţii, modificări de temperatură;

c. mobilitate:
- mişcări complexe realizate de centura scapulară (articulaţiile sternoclaviculară, acromioclaviculară,
scapulotoracică)
antepulsia (mişcări de proiecţie anterioară) cu o amplitudine de 10-12cm
retropulsia 10-12cm;

- mişcările din articulaţie scapulo-humerală

abducţia 180*
adducţia revenirea în poziţia iniţială
flexia sau anteducţia 180*
extensia sau retroducţia 50-60*
rotaţia (se execută cu antebraţul în flexie) internă 90*, externă 60*
circumducţia – prin combinarea celor de mai sus;

TM:
- interesată în PR, SA, LES
- palparea articulaţiei din CAE;

B. Coloana vertebrală:
- interesată în următoarele afecţiuni:
colona vertebrală cervicală: PR (C1, C2), artrita psoriazică, cervicartroză, HDC;
colona vertebrală dorsală: SA ( D10-12 localizarea tipică, iniţială a sindesmofitului), artrita
psoriazică, osteoporoză (durere interscapulară cu caracter de arsură), spondilartroză, tumori
primare/metastaze;
coloana vertebrală lombară: SA, spondilartroză, HDL;
SI: SA, SpA, ileita condensantă;

a. inspecţie:
- tegumente: cicatrice, echimoze posttraumatice;
- implantarea joasă a pilozităţii în sdr Klippel-Feil; hipertricoza regiunii lombosacrate sugestivă
pentru spina bifida;

- contractură musculară: hernii de disc, tumori / meta vertebrale;

- accentuarea sau ştergerea curburilor fiziologice:
 cifoza dorsală poate fi de două tipuri:
- cifoza angulară cu rază mică de curbură- în afecţiuni care se asociază cu distrugerea
unui corp vertebral (fracturi vertebrale, morb Pott, spondilite supurate, metastaze)
- cifoza arcuată are o rază mare de curbură şi se întâlneşte în afecţiuni cu interesare largă
a coloanei vertebrale (OP senilă, OP postmedicamentoase, SA, rahitism, OM;
 scolioza - devierea laterală a coloanei vertebrale în plan frontal, denumirea se face în fcţ de
orientarea convexităţii. Poate avea diverse etiologii: congenitală, traumatică (fracturi, hernie
de disc), infecţioasă (spondilită), carenţială (rahitism), neurologice (poliomielită, tabes),
posturale, statice (deformări de bazin, şold, inegalităţi ale membrelor inferioare);
 lordoza - deviaţia în plan sagital a coloanei vertebrale: compensatorii (purtarea de greutăţi
pe cap, tocuri înalte, luxaţie congenitală de şold); dezechilibrul dinamic al musculaturii
extensoare şi flexoare a peretelui abdominal - paralizia, atonia peretelui abdominal,
obezitate; afectare osoasă - spondilolisteză);

b. palpare:
- contractura paravertebrală, trapez;
- pct Arnold;
- articulaţii condrocostale dureroase la palpare în SA;
- pct Walleix;

c. percuţia: apofizelor spinoase;

d. mobilizare
- coloana cervicală:
flexia 30-45*, mentonul atinge sternul
extensia 30-45*, fruntea devine orizontală
lateralitatea 30-45*, tragusul în apropierea umărului
rotaţie 40-70*, mentonul în apropierea umărului
circumducţia;

- coloana lombară:
flexia 90*, testul Schöber 10/15
extensia 20-30*
lateralitatea 20-35*
rotaţia 35-40*;

e. teste specifice:
- EPB (elongaţia plexului brahial);
- manevra Adson;
- distanţa menton-stern, tragus-acromion, occiput-perete (săgeata Forestier);

- IETM (indice de expansiune toracica maxima);

- testul Schöber (ortostatism: pct A - apofiza L5, se măsoară 10cm în sus – pct B, bolnavul este rugat
să facă anteflexie cu genunchii în extensie, până la apariţia durerii, se măsoară distanţa A-B, N:
 10/15), testul Macre-Wright (pct A – cu 5 cm mai jos de apofiza L5, pct B – cu 15 cm mai sus, N:
distanţa A-B creşte cu mai mult de 8 cm); Stibor (L5-C7, N: 10), Ott (C7- 30 cm caudal, N: 3,5-5);

- manevrele pentru SI (mobilizarea coxalului contra sacrului) - Eriksen (bolnavul in decubit dorsal,
presiune pe SIAS), Volkmann (decubit lateral, presiune pe aripile iliace), Illouz-Coste (decubit
ventral, presiune pe sacru);

- manevrele pentru elongaţia sciaticului: semnul Laseque direct, bilateral, contralateral, în ortostatism
(proba indice–sol), semnul Bonnet, manevra Bechterew, Siccard, Naffzier, Keerning, Neri,
Chanley;
- manevrele pentru elongaţia cruralului: semnul Wassermann;

- ROT membru superior şi inferior;

- obiectivizarea tulburărilor de sensibilitate la nivelul membrului superior şi inferior;

C. Membrul inferior
Articulaţiile CF:
- interesate în coxartroză, coxită (PR, SA), ONA cap femural, coxa vara / valga;
- inspecţia, palparea dificilă datorită localizării profunde;

- goniometria:
flexia anterioară cu genunchiul în extensie 90*
în flexie 125*
extensia 20*
abducţia 45*
adducţia 30*
rotaţia internă 45*
rotaţia externă 45*
circumducţia;

Genunchii:
- afectaţi în gonartroză, leziune de menisc, PR, SpA, RAA, condrocalcinoză, artrita urică;
a. inspecţie: tumefacţie, modificări de culoare şi temperatură, dezaxări (valg / var);

b. palpare: pentru obiectivizarea durerii, tumefacţii, modificări de temperatură,

„şocul rotulian”- evidenţierea epanşamentului articular
palparea fosei poplitee – chist Baker;

c. mobilitatea în articulaţia genunchiului:

flexia gambei 120-140*
extensia 0*;

TT:
- interesaţi în PR, SpA, RAA, artroză;
a. inspecţie: tumefacţie, modificări de culoare
b. palpare: pentru obiectivizarea durerii, evidenţierea epanşamentului, tumefacţiei, modificărilor de
temperatură,

c. mobilitatea
fexia plantară 45*
dorsalflexia 20*
eversia
inversia;

Picioarele:
- articulaţiile mici ale picioarelor intersate în PR, SpA; MTF I în artrita urică (podagra);
a. inspecţie:
- tumefacţie – „degete în cârnat”,
- modificări de culoare, clavus, modificări ale plăcii unghiale (psoriazis unghial, onicomicoza),
- deformări – halux valgus, deget „în ciocan”, subluxaţia dorsală a degetelor, prăbuşirea boltei
plantare (picior rotund);

b. palpare: pentru obiectivizarea durerii, evidenţierea epanşamentului, modificărilor de temperatură;

c. mobilitatea

d. teste specifice: manevra Gaensslen.

Bibliografie
1. Bijlsma JWJ et al: EULAR Textbook on Rheumatic Diseases, BMJ, 2016
2. Boloşiu Horaţiu - 10 teme alese de reumatologie, ed. Medicală Universitară „ Iuliu Haţeganu” Cluj
Napoca, 2003
3. Moldovan Tiberiu - Semiologie clinică medicală, ed. Medicală, Bucureşti, 1993
4. Paun Radu – Tratat de medicina interna – Reumatologie, ed. Medicală, Bucureşti, 1999
5. Poór Gy.: A reumatológia tankönyve, Medicina, Budapest, 2008
6. Popescu Eugen – Compendiu de reumatologie, ed. Tehnică, Bucureşti, 1999
7. Szekanecz Z.: Reumatológia, Medicina, Budapest, 2019