PROIECT DE LECŢIE

ŞCOALA GIMNAZIALĂ MĂURENI

CLASA: a IV-a
PROF. ÎNV. PRIMAR: Rohozneanu Vasilica Daciana
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR
SUBIECTUL: Părți principale de propoziție- PREDICATUL VERBAL
TIPUL LECŢIEI: comunicare și însușire de noi cunoștințe
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1: să identifice predicate verbale din textele date pe baza întrebărilor;
O2: să realizeze acordul între subiect și predicat;
O3: să completeze propoziții lacunare cu predicatele potrivite ;
O4: să analizeze predicate verbale indicând categoriile gramaticale ale verbului;
METODE ŞI PROCEDEE:
conversaţia, explicaţia, problematizarea, analiza gramaticală, observarea
dirijată, exerciţiul, brainstorming-ul, jocul didactic.
FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, grupe
RESURSE MATERIALE:fişe de lucru, planşe, plicuri, rebus, creioane colorate.
BIBLIOGRAFIE:
 Ioan Şerdean, Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar,
Editura Corint, Bucureşti, 2007
 Ştefania Popescu, Gramatica practică a limbiii române, Editura Tedit FZH,
Bucureşti, 2007
 S. Ivolski, D. Spiridon, E. Popistaşu, Gramatica pentru clasele II-IV, Editura
Casa Editorială Regina, Iaşi , 2002
 M. Gardin, D. Berechet, F. Gardin, F. Berechet, Limba română,
Editura Paralela 45, Piteşti, 2007
 Ştefan Pacearcă, Anca Oprea, C. Silvăşanu, R. Gavrilă, Probe de
evaluare, Editura Sf. Olimpiada, Iaşi, 2007
 Anton Ilica, Metodica limbii române în invăţământul primar, Editura
Universității ” Aurel Vlaicu”, Arad, 2005
 D. Dănciulescu, Gh. Dănciulescu, Caiet auxiliar de limba şi
literatura română, Editura Natis, Craiova, 2007
 Nr. Momenetele Conţinuturi Resurse Evaluare
crt. lecţiei Ob. Resurse Resurse Forme de
Durata op. procedurale materiale organizare

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
1. Moment Se pregătesc materialele necesare pentru planşe
organizatoric lecţie. fişe
1’
2. Verificarea Verificarea calitativă şi cantitativă a Conversaţia Caiete frontal Observarea
temei acasă temei de teme individual sistematică
pentru acasă.
2’
3. Captarea şi Elevii sunt solicitaţi să completeze Conversaţia Săculeț Frontal Observarea
orientarea un rebus folosind cunoştinţe dobândite în Exercițiul Bilețele individual sistematică
lecțiile precedente. Ei vor extrage rebus proba orală
atenţiei cerințele dintr-un săculeț în urma
rezolvării corecte se va obține, pe
5’ orizontală PREDICAT ( anexa 1)

4. Anunţarea Se anunţă tema : Predicatul precum

temei şi a şi obiectivele urmărite în lecţie:
identificarea predicatelor pe baza Conversaţia frontal
obiectivelor întrebărilor, precizarea părților de Explicația
2’ vorbire prin care se exprimă, analiza
sintactico-morfologică a predicatelor,
alcătuire de propoziţii după scheme date.
Se scrie titlul pe tablă, elevii îl notează
pe caiete.

5. Dirijarea Jocul propozițiilor:

învățării Elevii sunt împărțiți pe grupe. Fiecare
grupă primește un plic cu cuvinte Jocul didactic Plicuri Frontal
30’ amestecate pe care trebuie să le ordoneze Conversaţia grupe
pentru a forma propoziții.( anexa 2) Problematizar
Cerințe: ea
- precizați felul propozițiilor Explicaţia
Anexa 1

A
1

2
3

7
8

1. Propoziţia „Pomii înfloresc” este o propoziţie ...............

2. Partea de vorbire care exprimă acţiunea, starea sau existenţa
fiinţelor, lucrurilor, fenomenelor naturii se numeşte ...............
3. Partea de vorbire care exprimă însuşirea unui obiect..........
4. Pronume personal de politeţe, persoana a II-a, numărul
singular..........
5. Partea de vorbire care denumeşte fiinţe, lucruri sau fenomene ale
naturii........................................
6. Cuvântul „pelican ” este un substantiv (felul) ...............
7. Numeralul ordinal arată ......................obiectelor prin numărare.
8. Se pune la sfârșitul propoziției enunțiative...........

Vertical:

A-B Parte principală de propoziţie

Anexa 2

Dunărea străbate
zece țări și patru
capitale.

Pelicanul nu a
prins nici un
pește?
În vacanța mare
noi vom vizita
Delta Dunării.
În deltă sunt
păsări ocrotite
de lege.
Delta Dunării
este fascinantă.
Anexa 3
Fişă de lucru

1. Identificaţi predicatele din textele de mai jos și analizați-le:

Un paradis natural se întinde la vărsarea Dunării în Marea Neagră.

Acest incredibil tărâm al apelor adăpostește peste trei sute de specii de
păsări și nenumărate specii de pești.
.......................................................................................................................
.......................................................................................................................
.......................................................................................................................
.......................................................................................................................

2. Alcătuiţi câte o propoziţie în care predicatul să fie exprimat prin verbele:

a) A vizita, timpul prezent, persoana I , numărul singular, forma
afirmativă
.......................................................................................................................
.............................
b) A descoperi, timpul trecut, persoana a III-a, numărul singular, forma
negativă;
.......................................................................................................................
............................
c) A învăța, timpul viitor, persoana a II-a, numărul plural, forma
afirmativă.
.......................................................................................................................
.............................
3.Formulează propoziţii în care cuvântul poartă să aibă înţeles diferit.
.......................................................................................................................
.......................................................................................................................
..............................................................................
4. Scrie în spaţiile libere predicatele verbale din prima propoziție, la forma
corespunzătoare:
Satul se zăreşte în depărtare.
Casele şi uliţele satului_____________ în depărtare.
Din coşurile caselor ies valuri de fum.
Din coşul casei _______________ un val de fum.
Câinii latră la porţi.
Câinele ______________ la porţi.
ANEXA 4

URCĂ, DACĂ ŞTII !

BRAVO
!

Realizează acordul:
Stufărişurile bogate( a adăposti)
………………..vulpişirete, mistreţi
fioroși şi enotul.Delta Dunării ( a
avea) …………un farmec aparte.

Încercuiește doar predicatele:

Delta Dunării s-a format prin depunere aluviunilor aduse de
fluviu.. Ea se află între cele trei braţe.

Predicatul este...................................
................care arată................................ .......
Întrebările prin care se află
sunt:................................................................................
.......................................... .

PROIECT DE LECŢIE
ŞCOALA GIMNAZIALĂ MĂURENI
DATA: 22.O3.2013
CLASA: a IV-a
PROF. ÎNV. PRIMAR: Rohozneanu Vasilica Daciana
DISCIPLINA: Matematică
ARIA CURRICULARĂ: Matematică și științe ale naturii
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Fracții
SUBIECTUL: Fracții
TIPUL LECŢIEI: consolidarea și sistematizarea cunoștințelor

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

Obiective cognitive
O1.- să definească noțiunea de fracție;
O2.- să clasifice corect fracțiile, în funcție de mărimea lor raportată la un întreg;
O3.- să compare numerele fracționare care au același numitor/numărător;
O4.- să efectueze operații de adunare și scădere cu numere fracționare;
O5.- să afle o fracție dintr-un număr.

STRATEGII DIDACTICE:
Metode și procedee:
conversația, explicația, observația,exercițiul, jocul didactic, problematizarea,
demonstrația, cubul
Materiale și mijloace: fișe de lucru, cerc, triunghi, pătrat, dreptunghi (cartonate),
cub
Forme de organizare: frontal, individual, perechi, grupe
Bibliografie :
Curriculum Național-Programa școlară pentru clasa aIV- a, București, 2004.
I. Neacșu- Metodica predării matematicii la clasele I-IV, Ed. Didactica și Pedagogică,
București,1988.
 Nr. Momenetele lecţiei Ob. Conţinuturi Resurse Evaluare
crt. Durata Op. Resurse Resurse Forme de
procedurale materiale organizar
e
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
1. Moment Se pregătesc materialele necesare
organizatoric pentru lecţie.
1’
2. Verificarea temei Verificarea calitativă şi cantitativă a conversaţia caiete de frontal Observare
acasă temei pentru acasă. teme individu a
al sistematic
2’ ă
3. Precizarea Se face prin prezentarea unui
materiei supusă „CAREU MAGIC” (anexa 1)
Elevii vor fi îndrumaţi să Fişă de
recapitulăriii descopere cât mai multe cuvinte – lucru
01 noţiuni referitoare la fracții. Pe
10’ 02 măsură ce descoperă cuvintele vor Conversaţia În
preciza și semnificaţia acestora. Problematizare perechi Observare
Exemplu: numitorul- a individu a
reprezintă în câte părți a fost explicaţia al sistematic
împărțit întregul; ă
subunitară – fracția în
care numitorul este mai mare ca
numărătorul ş.a.m.
Se concluzionează că astăzi, la
matematică, se va face o
recapitulare a fracțiilor: citire,
scriere, comparare, ordonare,
 calcule.

Scriu pe tablă titlul: Fracții.

Exerciții și probleme
recapitulative

4. Recapitularea
conţinuturilor Întrebări teoretice : Observare
 Cum scriem fracțiile: două Conversaţia a
10’
pătrimi, o doime, cinci euristică Frontal sistematic
cincimi, nouă optimi, trei Problematizare Individu ă
noimi, o treime, trei zecimi, a al
patru cincimi? ( se discută Explicaţia
fiecare element al fracției)
 Câte cincimi are un întreg?
 Câte pătrimi au doi întregi și
jumătate?
 Ce fracție din numărul lunilor
anului reprezintă luna martie?
O5  Ce fracție din numărul
anotimpurilor reprezintă
anotimpul primăvara? Observarea
 Cât reprezintă 30 de minute dirijată proba
dintr-o oră? Exerciţiul orală
Dar 45 de minute? Câte minute are
un sfert de oră?
problematizare
a
 Activitate practică:
Elevii, împărţiţi pe grupe, vor
realiza sarcinile date:
 Fiecare grupă primește o Conversația
figură geometrică
O1 *Împarte triunghiul în 2 părți exercițiul
egale, colorează o parte, notează problematizare
fracția obținută. a Observare
*împarte dreptunghiul în 6 părți explicația a
egale, colorează 3 părți, notează sistematic
fracția obținută. ă
*împarte pătratul în 4 părți egale,
colorează 4 părți, notează fracția
obținută.
*împarte cercul în 8 părți egale,
colorează 5 părți, notează fracția
obținută.
*împarte rombul în 4 părți egale,
colorează 2 părți, notează fracția
obținută.

Se poartă discuții cu privire la

rezultatele obținute

5. Asigurarea feed- Elevii împărțiți pe grupe vor rezolva problematizare Cub sistematic
sarcinile cerute prin aruncarea a Fișe de ă
back- O2 Conversația lucru Grupe
cubului (anexa 2)
 ului O3 Explicația individu proba
22 O4 Se aduc lămuriri și completări și se Cubul al orală
notează câțiva elevi Exercițiul
O5 Proba
scrisă

6. Tema pentru Conversaţia Fişă de frontal

acasă Explicaţia lucru
5’

ANEXA 1
E R T V D O I M E C O B C R
U R R F V B B C X E R T Z S
S F E R T A C V R T N S G U
Z T R G V E U J O I U L H B
H U N U M I T O R U M U U U
F T H R R Y Y U I O A O P N
C E C H I U N I T A R A I
V D G T P O T R E T A O A T
I N T R E G V R D O T O Y A
F A R V E Y T F D E O R S R
M E L O R E S T P R R O P A
C U T R E M U R D E L T A P
S U P R A U N I T A R A I P
D U N A R E Y T E N T R O I
Anexa 2

METODA CUBUL:

I. DESCRIE
Ce este fracția?
.......................................................................................
.......................................................................................
.......................................................................................
..................................................................

Scrie fracțiile corespunzătoare desenelor( descrie părțile

componente):
II. COMPARĂ:

6 2 12 12 5 9 7 10
4 4 2 9 9 9 12 12

9 9 12 3 6 10 23 50
15 11 16 4 17 17 23 50

4 4 9 13
3 3 1 17 17
 III. ASOCIAZĂ FRACȚIILE EGALE CU CELE DATE:

4 2 6 2 20 1 8
12 7 2 6 60 3 17

10 8 2 1 5 100
40 32 8 4 20 34

3 9 9 1 12 24 32
4 12 7 2 16 32
15

Găsește intrusul:
5 1 4 10 2 3 5
30 6 24 60 12 18 3
 IV. ANALIZEAZĂ problema apoi rezolv-o!

Într-o colonie de păsări sunt 50 de pescăruși albi și argintii, 2 din

5
ei sunt albi, iar restul argintii .

Câți pescăruși argintii sunt ?

V. ARGUMENTEAZĂ

Scrie fiecare fracţie în coloana corespunzătoare din

tabel:
1 ; 2 ; 3 ; 4 ; 5 ; 6 ; 7 ; 4 ; 7 ; 4 ; 1 ; 8 ; 34 ; 23 ; 9
3 3 3 2 2 6 3 9 7 2 2 1 34 10 9

Fracţii echiunitare Fracţii subunitare Fracţii supraunitare

……………………… ……………………… ………………………

……… …….. ……….

……………………… ……………………… ………………………

……… ………. ……….

……………………… ……………………… ………………………

……… ……… ……….

Explică de ce ai ales așa!

VI. APLICĂ
Cât reprezintă 2 din:
6

a) 36

b) 72

c) 480

d) 540
 PROIECT DIDACTIC

ŞCOALA GIMNAZIALĂ MĂURENI

Data: 22.03.2013
Prof. înv.primar: Rohozneanu Vasilica Daciana
CLASA : a IV-a
OBIECTUL : Geografia României
ARIA CURRICULARĂ: Om şi societate
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Relieful
SUBIECTUL : Delta Dunării
TIPUL LECŢIEI : Dobândire de cunoştinţe
OBIECTIVE OPERAŢIONALE :
O1 - să localizeze pe hartă spațiul geografic studiat ;
O2- să descrie principalele caracteristici ale Deltei Dunării; 
O3 - să identifice, pe baza materialelor prezentate principalele aspecte ale
vegetației și faunei Deltei Dunarii;
O4 - să argumenteze de ce Delta Dunării  este considerată un paradis al
plantelor şi animalelor precum și necesitatea protejării Deltei Dunării ; ;

METODE ŞI PROCEDEE : conversaţia, explicaţia, lucrul cu harta, învățarea

prin descoperirea, observaţia sistematică , expunerea, exerciţiul independent,
brainstorming, ciorchinele structurat.
|MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT : harta fizică a României, fişe, fotografii,
reviste, rebus, leptop, retroproiector, harta Deltei Dunarii, material ppt.

TIPUL DE ACTIVITATE : frontală, individuală, grupe a câte 6 elevi.

BIBLIOGRAFIE:
www.didactic.ro
 Manu I., Colagiu E., Metodica predării geografiei la clasele I - IV ,
E.D.P., Bucureşti, 1967
 Oancea Dumitra Radu, Geografie, suport didactic pentru fixarea şi
îmbogăţirea cunoştinţelor, Ed. Aramis, Bucureşti, 2003
Nr. Momenetele Conţinuturi Resurse Evaluare
crt. lecţiei Ob. Resurse Resurse Forme de
Durata Op. procedurale materiale organizare

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
1. Moment Se pregătesc materialele necesare fişe individual
organizatoric pentru lecţie. hărţi
atlase
1’ planşe
2. Verificarea
temei
ciorchinele Harta fizică
anterioare Conversaţia a României
Se verifică tema anterioară printr-un
5’ O1 ciorchine (anexa1) Lucrul cu harta harta Europei
frontal
Jetoane individual Observarea
magnetice cu sistematică
simbolurile
țărilor prin Evaluarea
care trece orală
Dunărea

Conversația Harta fizică a

Captarea şi  Se poartă o discuţie legată de Explicația României Frontal
3. călătoria Dunării de la izvor Lucrul cu harta Harta Europei individual
orientarea
atenţiei până la vărsare.
7’
4. Anunţarea  Se anunţă tema lecţiei Delta
 temei şi a Dunării, apoi obiectivele
obiectivelor lecţiei : localizarea şi conversaţia frontal
caracterizarea deltei din ţara
2’ noastră, sesizarea importanţei
acesteia.

5. Dirijarea După o lungă călătorie, Dunărea se

pregăteşte de vărsare în mare. conversaţia
învăţării Formare:
28’ Delta Dunării este cel mai nou explicaţia
O1 pământ al ţării, format prin
depunerea aluviunilor (nisip, mâl) Observaţia
aduse de Dunăre.
 Se explica termenii: aluviuni,
deltă, grinduri (anexa 2)
Delta Dunării este darul suprem
„frumoasa Dunăre albastră îl face
uscatului înainte de a-şi contopi
apele sale, cu acelea ale Mării
Negre” Lucrul cu harta Atlase Frontal observarea
 Elevii sesizează observarea Fişe cu harta Individual sistematică
caracteristicile Deltei Dunării dirijată Deltei Dunării
folosindu-se de harta fizică şi exerciţiul
de atlasele şcolare. observarea
(anexa 3) sistematică
Aşezare: în partea de est a ţării , învăţarea prin
la vărsarea Dunării în Marea descoperire
Neagră;
Limite:
-nord: graniţa cu Ucraina
 -est: Marea Neagră conversaţia
-sud: Marea Neagră
-vest: Podişul Dobrogei explicaţia
O1 Braţe:
- la nord, braţul Chilia ;
- la est de Tulcea, braţul Sulina ; frontal
O2 - la sud braţul Sfântul Gheorghe Harta Deltei individual
În locul unde este astăzi Delta Dunării
Dunării a fost un golf. observarea
Porţiunile mai întinse de uscat din sistematică
deltă se numesc grinduri. Pe acestea
s-au construit sate şi oraşe. Lucrul cu harta
Învăţarea prin
 Se discută cuvintele explicate descoperire recompense
la vocabular. Explicaţia
 Elevii împărţiţi în 4 grupe exerciţiul
vor realiza urmtătoarele Frontal
cerinţe: Material ppt individual
lacuri, grinduri, râuri, oraşe. Retroproiector
 Se prezintă un material PPT Calculator
care conţine date Fişe de lucru
schematizate, hărţi şi imagini Observaţia Harta recompense
sugestive. Explicaţia
 Se identifică principalele
aspecte ale vegetaţiei şi faunei
Deltei Dunării pe baza Conversaţia
materialului prezentat
 Elevii, vor surprinde, din expunerea
materialele prezentate, aspecte
legate de: Retroproiector
 Material ppt observarea
O3 - Vegetaţia, faună, importanţa Text suport sistematică
Deltei Dunării. Frontal
Vegetaţia Deltei Dunării cuprinde individual
diferite medii: apele curgătoare,
apele stătătoare, terenurile
inundabile, grindurile.
Principalele plante din deltă sunt: recompense
stuf, papură, pipirig, salcie, nufăr alb Conversaţia
şi galben. Explicaţia

Principalele animale sunt:

- peştii: crap, şalău, somn, ştiucă,
morun, nisetru, păstrugă,
sturion
- păsări: pelican, egretă. lebădă,
raţa şi gâsca sălbatică,
cormoranul
- mamifere: lup, vulpe, mistreţ,
vidră, nurcă, nevăstuică, pisica
sălbatică, câinele enot şi nutria

Pentru frumuseţea şi bogăţia ei, Conversaţia

Delta Dunării a fost numită Explicaţia
Rezervaţia naturală a biosferei.
(anexa 3)
O4
6. Asigurarea Se discută( în limita timpului ) conversaţia observarea
schema lecţiei pe care elevii o vor fişă de lucru Individual sistematică
feed-back-
primi acasă (anexa 3-4)
ului evaluarea
6’ orala
7. Tema Realizaţi un mini-proiect care să conversaţia frontal
pentru conţină date geografice şi imagini cu explicaţia
frumuseţile Deltei Dunării.
acasă
1’

ANEXA 1

IZVOR.......................
...................................
....... LUNGIME......
CURS................ ........................
........................... ........................
... ......
ȚĂRI..................................
............................................
............................................
AFLUENȚI.............
............................................
.................................
.........................................
.................................
................ DUNĂREA
 IMPORTANȚĂ..............
.......................................
.......................................
.......................................
.......................................
.......................................
Anexa 2 ............
VĂRSARE...........
..............................
Vocabular
CAPITALE........
...........................
...........................
...........................
...........................
.....

Aluviuni= mâl, nisip, pietriş depuse de o apă curgătoare la gura de vărsare

Deltă= formă de relief rezultată din depunerile de mâl şi nisip la vărsarea unei ape
curgătătoare în mare sau ocean

golf=parte a unui ocean, unei mări care pătrunde în uscat printr-o deschizătură largă

grinduri= ridicatură de teren de formă alungită care rezultă din depunerile de aluviuni

Rezervaţia= suprafaţă de protecţie a unor plante şi animale pe cale de dispariţie

Biosfera= totalitatea fiinţelor care trăiesc pe pământ, în apă sau în atmosfera

 ANEXA 3
Delta Dunării
Formare:
Delta Dunării este cel mai nou pământ al ţării, format prin depunerea aluviunilor (nisip, mâl) aduse de Dunăre.
Aşezare: în partea de est a ţării , la vărsarea Dunării în Marea Neagră;
Limite: -nord: graniţa cu Ucraina
-est: Marea Neagră
-sud: Marea Neagră
-vest: Podişul Dobrogei
Brțe:-la nord, braţul Chilia ;
-la est de Tulcea, braţul Sulina ;
-la sud , braţul Sfântul Gheorghe
Lacuri: L. Gorgova, L.Trei Iezere, L.Matiţa, L. Lumina
Grinduri: Letea, Caraorman, Chilia, Sulina, Dranov, Sărăturile
Oraşe: Sulina, Tulcea
Vegetaţia Deltei Dunării cuprinde diferite medii: apele curgătoare, apele stătătoare, terenurile inundabile, grindurile.
Principalele plante din deltă sunt: stuf, papură, pipirig, salcie, nufăr alb şi galben.
Principalele animale sunt:
- peştii: crap, şalău, somn, ştiucă, morun, nisetru, păstrugă, sturion
- păsări: pelican, egretă. lebădă, raţa şi gâsca sălbatică, cormoranul
- mamifere: lup, vulpe, mistreţ, vidră, nurcă, nevăstuică, pisica sălbatică, câinele enot şi nutria.
Pentru frumuseţea şi bogăţia ei, Delta Dunării a fost numită Rezervaţia naturală a biosferei.
Importanţa Deltei Dunării
Pescuit: reprezintă o constantă a activităţii umane din regiune, participand cu ¾ din producţia interna de peste.
Turism: reprezintă un obiectiv de mare atracţie prin prezenţa în cadrul ei a unei variate vegetaţii şi faune.
Economie:
-din stuful recoltat se produc fire pentru ţesături, hârtie şi carton.
-din salcie şi plop se produc la Brăila plăci aglomerate.
-România este un mare exportator de icre negre produse de sturionii din deltă

ANEXA 4
 DELTA DUNĂRII

Este cel mai nou pământ al ţării, format prin depunerea continuă a aluviunilor (nisip şi mâl) aduse de fluviul Dunărea.
Delta s-a format acolo unde Dunărea este aproape de vărsare în mare şi se desparte în trei braţe, denumite: Chilia, Sulina şi Sfântul Gheorghe.
Din loc în loc, deasupra apelor se văd ridicături de pământ înguste şi lungi, formate prin depunerea aluviunilor. Ele se numesc grinduri. Pe grindurile mai
întinse cresc pâlcuri de păduri de sălcii, plopi şi stejari. Aici îşi găsesc adăpost mistreţi, vulpi, lupi etc.
Delta Dunării constituie o zonă unică în Europa prin bogăţia şi varietatea de plante şi animale. Putem afirma că Delta Dunării este paradisul păsărilor şi al
peştilor. Întâlnim păsări precum: lopătari, cocori, raţe şi gâşte sălbatice, cormorani, egrete, lebede, pelicani etc. Unele trăiesc în Deltă permanent, altele pleacă toamna
spre ţările calde şi revin primăvara. Hrana preferată a păsărilor o constituie insectele: ţânţari, libelule, fluturi. Alte păsări se hrănesc cu peşte (scrumbii, crap, somn,
şalău).
În ape trăiesc animale mici: scoici, păianjeni de apă, broaşte, şerpi de apă, peşti. Cele 60 de specii de peşti constituie hrana omului, a păsărilor şi a animalelor.
Stufărişurile şi pădurile adăpostesc animale precum vidra, nurca, vulpea şi mistreţul.
În Deltă se află o suprafaţă foarte întinsă acoperită cu stuf (240 mii ha). Aceasta formează la suprafaţa apei insule plutitoare (0,6-2m). În largul apei, covorul
plutitor este întregit de nuferi albi şi galbeni, lintiţă, alge verzi etc. În adânc cresc plante (ciuma apelor, brădişorul) şi îşi găsesc adăpostul şi hrana vieţuitoarele acvatice:
racii, melcii, lipitorile, larvele de insecte, scoicile, şerpii de apă şi broaştele.
Din anul 1990, Delta Dunării este declarată „Rezervaţie a Biosferei”, fiind unul din cele mai interesante şi complexe medii de viaţă din lume. Delta este
protejată şi conservată pentru bogăţia de specii, pentru importanţa ştiinţifică, estetică, şi turistică. Ca mediu de viaţă complex, Delta Dunării oferă hrană şi pentru
animale dar şi pentru oameni. Animale (iepuri, mistreţi, vulpi, vidre) şi păsări (raţe, gâşte sălbatice) sunt vânate pentru carne, piele, blană, coarne, pene. Pentru protecţia
animalelor vânatul este interzis în anumite perioade din an (în special în perioada de împerechere a animalelor şi a păsărilor). Ca şi vânatul, pentru protecţia speciilor de
peşti (mai ales a peştilor care depun icre negre, foarte scumpe- sturioni, cegă, păstrugă, nisetru) pescuitul este interzis în perioada în care peştii depun
ouăle.
 PROIECT DE LECȚIE

ŞCOALA GIMNAZIALĂ MĂURENI

CLASA: a IV-a
DATA: 22.03.2013
PROF. ÎNV.PRIMAR.: ROHOZNEANU VASILICA DACIANA
ARIA CURRICULARĂ: Tehnologii
DISCIPLINA: EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ
SUBIECTUL: Tehnici combinate aplicate pentru obţinerea de produse utile- Nufărul-
TIPUL LECŢIEI: formare de priceperi și deprinderi

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1: să descopere răspunsul la ghicitoare;
O2 : să recunoască materialele folosite pentru realizarea nufărului;
O3: să decupeze corect elementele componente ale lucrării după şabloane;
O4 : să asambleze corect şi estetic părţile componente ale nufărului, respectând etapele de lucru stabilite;
O5 : să aprecieze corect lucrările realizate de ceilalti colegi după criteriile stabilite.

STRATEGIA DIDACTICĂ:

a) Metode şi procedee: conversaţia, expunerea, observaţia, explicaţia, demonstraţia, activitate practică, turul galeriei;
b) Resurse materiale: lucrarea model, şabloane pentru elevi, hârtie glasată verde,hârtie albă, foarfece, carioca verde, pastă de
lipit, hârtie creponată galbenă;
c) Forme de organizare: frontală, individuală;
d) Forme şi tehnici de evaluare: observaţia sistematică, proba practică, autoevaluare, evaluare de către colegi.

BIBLIOGRAFIE:

M.E.N. „ Curriculum naţional” – Programe şcolare pentru învăţământul primar, Bucureşti, 2004
S., Matei, I., Sârbu, D., Cosma, M.A., Sârbu, Metodica predării educaţiei tehnologice în gimnaziu, Ed.Arves, 2006

Nr. Momenetele Conţinuturi Resurse Evaluare

crt. lecţiei Ob. Resurse Resurse Forme de
Durata op. procedurale materiale organizar
e
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
1. Moment  Se pregătesc materialele
organizatoric necesare pentru lecţie.
1’
2. Captarea şi  Se prezintă elevilor o Conversaţia Text Frontal Observarea
orientarea O1 ghicitoare. explicaţia suport sistematică
Stau pe balta ouă sparte    individual
atenţiei
Între frunze mari si late.
Sau
10’ Floare din Delta…

 Prezint elevilor mai multe

imagini cu nuferi din Delta
Dunării: albi, galbeni..și
câteva informații despre
nufăr.(ANEXA1)
Se poartă o discuție pe baza textului
3. Anunţarea Se anunţă tema : Nufărul
temei şi a și obiectivele pe înțelesul elevilor
Explicația frontal
obiectivelor
2’

Frontal
Prezentarea
4. modelului şi Conversația Lucrarea
explicarea  Se prezintă lucrarea model model
 modalităţii de  Se solicită identificarea
realizare 10’ materialelor de lucru și
O2 tehnicilor folosite
 Se explică etapele realizării
lucrării
ETAPE DE LUCRU:
I- -se decupează după model 3 flori Explicația
de dimensiuni diferite și culori Observația
diferite;
(şablonul îl ataşez la sfârşit) Demonstrația Individual
II- se decupează din hârtie verde un
model de frunză asemănător
nufărului;
III- petalele florilor albe decupate se
întorc la vârfuri cu foarfeca;
IV- se pune lipici pe mijlocul
frunzei şi se lipeşte floarea cea mai
mare;
V- se pun apoi celelalte două flori,
în ordine descrescătoare astfel încât
sa se intercaleze petalele, iar în
mijloc se lipesc câteva fâşii din
hârtie creponată;
 Se solicită unui elev să
prezinte etapele de lucru
5. Realizarea O3  Fiecare elev are pe bancă Exerciţiul Carton Individual Observarea
(execuţia) O4 materialele necesare realizării Conversaţia verde sistematică
lucrării 20’ lucrării. Activitatea
 Se supraveghează modul de practică Hârtie
 execuţie corectând colorată
eventualele greşeli sau dând Lipici
unele indicaţii. Foarfece
 Cei mai harnici dau o mână CD
de ajutor celorlalți.
Pentru ca elevii să fie relaxaţi le pun
ca auditie Rapsodia Română de
G.Enescu
6. Analiza şi  Lucrările elevilor vor fi Conversaţia Lucrările Frontal Autoevaluare
aprecierea O5 apreciate de către ei după: Explicaţia executate individual a
lucrărilor - aspectul îngrijit al lucrării; Turul galeriei de elevi
elevilor - finalitatea lucrării. Suport
7’ Lucrările vor fi expuse pe un suport pentru
albastru sugerând faptul că așa am expunerea
adus o parte din Delta Dunării în lucrărilor
clasa noastră.

ANEXA 1

Nufărul este o poboaba a apelor românești, în speță a Deltei Dunării. O floare mare, albă înfrumusețează mai ales apele stătătoare.
Petalele multe, albe, formează o floare mare, care se deschide dimineața, pe la orele 6-7 și se închide seara, la orele 16-17. Floarea de nufăr
iubește soarele.Semințele se lasă la fund, departe de planta mamă și se înfundă în mâl. După 1-2 ani, ele încolțesc, dând naștere la niște puișori
care vor zâmbi într-o zi, înflorind la sărutul dulce al soarelui. (Taine, curiozități, fenomene din științele naturii dezlegate pentru elevi-clasa a IV
a, Editura Porțile Orientului, Iași, 2006)

ANEXA 2

NUFĂR
ETAPE DE LUCRU:

I- -se decupează după model 3 flori de dimensiuni diferite și culori diferite;

 (şablonul îl ataşez la sfârşit)
II- se decupează din hârtie verde un model de frunză asemănător nufărului;
III- petalele florilor albe decupate se întorc la vârfuri cu foarfeca;
IV- se pune lipici pe mijlocul frunzei şi se lipeşte floarea cea mai mare;
V- se pun apoi celelalte două flori, în ordine descrescătoare astfel încât sa se intercaleze petalele,
iar în mijloc se lipesc câteva fâşii din hârtie creponată;