2.

DETERMINĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND

INFLUENŢA FACTORILOR TEHNOLOGICI
ASUPRA RUGOZITĂŢII LA PRELUCRAREA
CU SCULE AŞCHIETOARE METALICE

2.1. OBIECTUL LUCRĂRII

În cadrul lucrării se prezintă influenţa factorilor tehnologici asupra

rugozităţii suprafeţei la prelucrarea cu scule aşchietoare metalice.

2.2. CONSIDERAŢII TEORETICE

Conform STAS 5730/1-85 starea suprafeţelor unei piese poate fi

definită prin caracteristicile care exprimă starea geometrică şi starea
fizico-chimică a suprafeţelor respective.
Calitatea stratului superficial influenţează caracteristicile de
exploatare ale pieselor: rezistenţa la uzură, rezistenţa la oboseală, rezistenţa
la coroziune, rezistenţa la eroziune, caracterul ajustajului etc.
Calitatea stratului superficial obţinut în urma prelucrării mecanice
este influenţată de un complex de factori: metoda de prelucrare, forma
părţii active a sculei aşchietoare şi materialul acesteia, materialului de
prelucrat, parametri regimului de aşchiere (viteza de aşchiere, avansul de
lucru, adâncimea de aşchiere), condiţiile de răcire-ungere, vibraţii etc.

2.2.1. INFLUENŢA PARAMETRILOR GEOMETRICI ASUPRA

RUGOZITĂŢII

Influenţa geometriei sculei aşchietoare asupra rugozităţii se exprimă

prin următorii parametri: raza la vârf r, unghiul de atac principal  şi
secundar 1, unghiul de degajare  şi unghiul de aşezare . Influenţa reală
a factorilor geometrici enunţaţi asupra rugozităţii suprafeţei prelucrate este
complexă, fiind rezultatul combinării influenţei directe (geometrice) cu
influenţa fizică a acestor factori (modificarea condiţiilor deformării plastice
la formarea aşchiei şi a suprafeţei prelucrate).
a) Influenţa razei la vârf a sculei aşchietoare asupra rugozităţii suprafeţei
– experimental s-a stabilit că prin mărirea razei la vârf a sculei aşchietoare,
rugozitatea scade indiferent de valoarea vitezei de aşchiere (fig. 2.1).
 Determinări experimentale privind influenţa factorilor tehnologici asupra rugozităţii

b) Influenţa unghiului de atac principal  şi secundar 1 asupra

rugozităţii suprafeţei – unghiurile  şi 1 influenţează în aceeaşi măsură
valoarea rugozităţii Ry şi anume cu micşorarea acestor unghiuri valoarea lui Ry
se micşorează (fig. 2.2).

Fig. 2.1. Influenţa razei la vârf

a sculei aşchietoare asupra rugozităţii
la strunjirea cu plăcuţe din carburi
metalice a oţelului OLC 45:
1 – pentru v = 15,4 m/min;
2 – pentru v = 109 m/min.

Fig. 2.2. Influenţa unghiurilor  şi 1 asupra rugozităţii:

a – influenţa unghiului  ; b – influenţa unghiului 1;
1– pentru s = 0,12 mm/rot; 2 – pentru s = 0,24 mm/rot; 3 – pentru s = 0,38 mm/rot.

2.2.2. INFLUENŢA PARAMETRILOR REGIMULUI DE

AŞCHIERE ASUPRA RUGOZITĂŢII

a) Influenţa vitezei de aşchiere asupra rugozităţii

Dintre parametrii regimului de aşchiere influenţa predominantă asupra
rugozităţii o prezintă viteza de aşchiere care determină mecanismul de
formare a aşchiei. Cu creşterea vitezei de aşchiere, la viteze de 20…30
m/min, în cazul prelucrării oţelurilor, ca urmare a ecruisării materialului
aşchiat, pe vârful sculei aşchietoare, pe suprafaţa de degajare, se formează
tăişul de depunere care înrăutăţeşte calitatea suprafeţei prelucrate (fig. 2.3).
 B.P.T.F.– îndrumar de lucrări practice

Înrăutăţirea rugozităţii suprafeţei se explică prin modificarea

parametrilor geometrici ai sculei aşchietoare, creşterea deformaţiei plastice
a suprafeţei aşchiate, netezirea, lipirea şi antrenarea unei părţi din
depunerile pe tăiş de către suprafaţa prelucrată. Cu creşterea vitezei de
aşchiere, ca urmare a creşterii temperaturii are loc dezecruisarea
materialului tăişului de depunere, eliminarea acestuia şi scăderea rugozităţii
suprafeţei.

Fig. 2.3. Influenţa vitezei

de aşchiere asupra rugozităţii:
1 – oţel; 2 – fontă; 3 – bronz.

La prelucrarea fontelor tăişul de depunere nu se formează ca urmare a

prezenţei grafitului (fragmentarea aşchiei şi reducerea coeficientului de
frecare). La prelucrarea materialelor neferoase la care temperatura de
recristalizare fără schimbare de fază este mai joasă, tăişul de depunere nu
se formează.
b) Influenţa avansului asupra rugozităţii suprafeţei
Cu creşterea avansului se produce mărirea rugozităţii suprafeţei
prelucrate. În figura 2.4 este redată influenţa avansului de lucru asupra
rugozităţii suprafeţei prelucrate în funcţie de viteza de aşchiere şi materialul
de prelucrat.
c) Influenţa adâncimii de aşchiere asupra rugozităţii
Adâncimea de aşchiere nu influenţează, în general, rugozitatea suprafeţei
prelucrate; influenţa apare mai pregnant în cazul în care valoarea adâncimii de
aşchiere depăşeşte mărimea avansului de lucru. Rugozitatea suprafeţei
obţinute la prelucrarea cu scule aşchietoare metalice depinde şi de alţi factori:
materialul de prelucrat, calitatea lichidului de răcire-ungere, vibraţiile
sistemului MUDSP etc.
 Determinări experimentale privind influenţa factorilor tehnologici asupra rugozităţii

a b

Fig. 2.4. Influenţa avansului asupra rugozităţii suprafeţei:

a – pentru oţel OLC 45, viteza de aşchiere v = 50 m/min;
b – pentru oţel, viteza de aşchiere v = 80 m/min; r – raza la vârf a sculei aşchietoare (mm).

2.3. DESFĂŞURAREA LUCRĂRII

a) Determinarea influenţei vitezei de aşchiere asupra rugozităţii

Se prelucrează prin aşchiere (strunjire) epruveta având forma şi
dimensiunile din figura 2.5.
d

Fig. 2.5. Epruvetă utilizată pentru determinarea influenţei diverşilor

factori (v, s, r) asupra rugozităţii suprafeţei prelucrate.

La prelucrarea celor cinci tronsoane s-au menţinut constante avansul de

lucru (s) adâncimea de aşchiere (t), modificându-se viteza de aşchiere (turaţia
de lucru).
 B.P.T.F.– îndrumar de lucrări practice

Rugozitatea suprafeţei prelucrate se determină cu ajutorul profilometrului.

Determinările experimentale sunt înregistrate în tabelul 2.1.
Se va trasa graficul Ra = f (v).
Tabelul 2.1. Rezultatele determinărilor experimentale Ra = f (v)
Tipul cuţitului de strunjit: cuţit drept cu plăcuţă din carburi metalice P10
STAS 351 - 86
Geometria părţii active a cuţitului:  = 450, 1 = 150,  = 60,  = 30, r = 0,5 mm
Mărimi constante Diametrul tronsonului: oţel d = … …..mm;
Materialul părţii active a cuţitului: carburi metalice P10
Marca materialului de prelucrat: oţel ………… …….…… ….
Avansul de lucru: s = 0,14 mm/rot
Adâncimea de aşchiere: t = 0,4 mm
Mărimi variabile Tronson
1 2 3 4 5
Turaţia n (rot/min)
Viteza de aşchiere
v (m/min)
d n
v
1000
Rugozitatea
Ra (m)

b) Determinarea influenţei avansului asupra rugozităţii suprafeţei

Metodologia de lucru este următoarea:
- - se prelucrează prin strunjire epruveta având forma şi dimensiunile
din figura 2.5. Fiecare tronson se prelucrează cu o altă valoare a avansului
(conform tabelului 2.2); se măsoară rugozitatea suprafeţei prelucrate Ra (m).
Parametrii regimului de aschiere si rezultatele experimentale sunt prezentate
în tabelul 2.2.
Se va trasa graficul Ra = f (s);
Tabelul 2.2. Rezultatele determinărilor experimentale Ra = f (s)
Tipul cuţitului de strunjit: cuţit drept cu plăcuţă din carburi metalice P10 STAS
351 - 86
Geometria părţii active a cuţitului:  = 450, 1 = 150,  = 60,  = 30,
Mărimi constante r = 0,5 mm
Diametrul tronsonului: d = ……… mm
Materialul părţii active a cuţitului: carburi metalice P10 STAS 351 - 86
Marca materialului de prelucrat: ………………………………………
Turaţia de lucru: n = 185 rot/min
Adâncimea de aşchiere: t = 0,4 mm
Mărimi variabile Tronson
1 2 3 4 5
Avansul s (mm/rot)
Rugozitatea Ra (m)
 Determinări experimentale privind influenţa factorilor tehnologici asupra rugozităţii

c) Determinarea influenţei razei la vârf a cuţitului asupra rugozităţii

Metodologia de lucru este următoarea:
- se prelucrează prin strunjire epruveta având forma şi dimensiunile din
figura 2.6 ,
- fiecare tronson se prelucrează cu o altă sculă aşchietoare având raza la
vârf conform tabelului 2.3;
- se măsoară rugozitatea suprafeţei prelucrate Ra (m);
- rezultatele sunt înregistrate în tabelul 2.3;
- Se va trasa graficul Ra = f (r).

Fig. 2.6. Epruvetă utilizată pentru determinarea influenţei razei

la vârf a cuţitului asupra rugozităţii suprafeţei prelucrate.

Tabelul 2.3. Rezultatele determinărilor experimentale Ra = f (r)

Tipul cuţitului de strunjit cuţit drept cu plăcuţă din carburi metalice P10
STAS 351 - 86
Geometria părţii active a cuţitului:  = 450, 1 = 150,  = 60,  = 30
Mărimi constante Diametrul tronsonului: d = ……… mm
Materialul părţii active a cuţitului: carburi metalice P10
Marca materialului de prelucrat: ………………………………………
Avansul de lucru: s = 0,14 mm/rot
Turaţia de lucru: n = 185 rot/min
Adâncimea de aşchiere: t = 0,4 mm
Mărimi variabile Tronson
1 2 3
Raza la vârf r (mm)
Rugozitatea Ra (m)