PROIECT DE ACTIVITATE

Unitatea de invatamant: Gradinita ”Learn&Play, Sibiu”

Educatoare: Marcu Cristina-Elena
Grupa: Ursuletilor, Mare
Data: 24.02.2021
Tema anuala de studiu: „Cum este, a fost si va fi aici, pe Pamant?”
Tema proiectului : „Din lumea celor care nu cuvanta”
Subtema: „In adancuri”
Domeniul experiential: Domeniul limba si comunicare
Categoria de activitate: Educarea limbajului
Tipul activitatii: Transmitere de noi cunostinte
Tema activitatii: ”Povestea pestisorului de aur” de fratii Grimm
Mijloc de realizare: povestirea educatoarei
Scopul: Participarea cu interes la activitate a copiilor, demonstrand ca au audiat cu atentie textul si au
retinut ideile acestuia.
Dimensiuni ale dezvoltarii:
 Mesaje orale in contexte de comunicare cunoscute
 Mesaje orale in diverse situatii de comunicare
 Premise ale citirii si scrierii, in contexte de comunicare cunoscute

Comportamente vizate:
 Demonstreaza ințelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificarii ideilor, emotiilor, semnificatiilor etc.
(comunicare expresiva)
 Demonstrează capacitate de comunicare clara a unor idei, nevoi, curiozitați, acțiuni, emotii proprii
(comunicare expresiva)
 Respecta regulile de exprimare corecta, in diferite contexte de comunicare
 Demonstreaza extinderea progresiva a vocabularului

Obiective operationale:
 Sa urmareasca linia povestirii concomitent cu prezentarea planselor;
 Sa relateze ideile principale cu ajutorul imaginilor din poveste, respectand ordinea cronologica a faptelor;
 Sa raspunda la intrebari legate de continutul textului prezentat ;
 Sa se exprime corect din punct de vedere gramatical, folosind un limbaj adecvat;
 Sa se manifeste emotional potrivit varstei in legatura cu starea/intamplarile personajelor.

STRATEGIA DIDACTICA:
 Metode si procedee: povestirea, observatia, exercitiul, conversatia, explicatia, explozia stelara.
  Material didactic: planse cu imagini din poveste, tabla, textul scris, un pestisor confectionat din balon, o
plansa cu stelute.
Durata: Aproximativ 30 de minute.
Forme de organizare: frontal, individual
Bibliografie:

*Revista invatamantului prescolar nr. 3-4/2010, Editura ARLEQUIN, Bucuresti.

** Curriculum pentru educație timpurie 2019
*** Suport pentru explicitare si intelegere a Curriculumului pentru educatie timpurie, 2019
 SCENARIUL ACTIVITATII

SECVENTELE CONTINUTUL ACTIVITATII METODE

ACTIVITATII SI MATERIAL EVALUARE
PROCEDEE DIDACTIC
(1) Crearea condiţiilor necesare bunei
Organizarea desfăşurări a activităţii:
activitatii  Aerisirea salii de grupa;
 Amenajarea spatiului de
desfasurare a activitatii (sala de
grupa).
 Pregatirea materialului necesar
activitatii.
 Introducerea copiilor în sala de
grupa.
(2) Captarea atentiei o voi realiza cu Conversati Un pestisor de Evaluarea
Captarea ajutorul pestisorului Nemo care a a plus receptivitatii
atentiei venit in vizita la gradinita deoarece copiilor.
a aflat ca saptamana aceasta copiii
invata despre vietuitoarele apelor.
Pestisorul le spune copiilor ca are un
prieten foarte bun, pestisorul auriu,
care l-a rugat sa le povesteasca despre
el. Prescolarii afla ca pestisorul auriu
implineste dorinte copiilor care il
roaga, astfel ca pestisorul Nemo va
 saluta pe fiecare micut si va asculta
rugamintea pentru a o transmite
prietenului sau.
Se activeaza astfel motivatia, starile
afective si interesul copiilor pentru
activitate.
(3) Voi face cunoscuta copiilor tema Conversati
Anuntarea activitatii, si anume a
temei si a obiectivelor „Povestea pestisorului de aur” de fratii
Grimm, la finalul careia vor putea sa
povesteasca conţinutul
povestii, vor descoperi care sunt
personajele, cum sunt acestea şi ce
emotii trăiesc.

(4) Folosindu-ma de imagini, voi relata Expunerea Planse cu Atitudinea fata de

povestea. După fiecare idee principala Povestirea povestea expunerea
Prezentarea continu- din poveste voi afisa pe tabla cate o Tabla povestii;
tului si imagine din povestire. magntica Capacitatea de
dirijarea Expunerea continutului povestii va fi Magneti ascultare a
invatarii insotita de imaginea corespunzatoare: povestii pana la
 A fost odata un pescar batran si final;
sarac, care traia alaturi de baba
sa intr-un bordei saracacios.
Mergand la pescuit, intr-o zi a
prins un pestisor auriu, pe care
 apoi l-a eliberat deoarece acesta
i-a cerut sa ii crute viata in
schimbul indeplinirii unei
dorinte.
 Cand batranul pescar s-a intors
acasa cu mainile goale si i-a
povestit sotiei intamplarea,
aceasta l-a trimis sa il caute pe
pestisor si sa ii ceara sa ii
indeplineasca o dorinta, sa ii dea
o covata noua in locul celei
vechi.
 Batranul pescar s-a intors si l-a
strigat pe pestisor, rugandu-l sa
ii dea o covata mai mare in
schimbul celei vechi, ponosite.
Pestisorul i-a implinit dorinta.
 Ajuns acasa, pescarul a vazut
covata cea noua insa nu peste
mult timp sotia l-a trimis sa ii
ceara pestisorului sa ii
indeplineasca inca o dorinta,
voia o casa mare si frumoasa.
 Pescarul s-a intors rusinat, i-a
 spus ce dorinta avea sotia lui si
l-a rugat pe pestisor sa i-o Explicatia
indeplineasca. Acesta l-a
asigurat ca ii va indeplini si ce-a
de-a doua dorinta.
 Pescarul s-a intors acasa, a
vazut casa cea mare si frumoasa,
insa sotiei lui nu ii era de ajuns,
acum voia un palat. Pescarul l-a
cautat din nou pe pestisor si l-a
rugat sa ii indeplineasca dorinta
iar pestisorul l-a ajutat din nou.
Dupa ce a primit palatul, sotia
l-a izgonit pe batran fara sa ii
dea nici macar o bucatica de
paine.
 Batranul a parasit palatul dar l-a
rugat pe pestisor sa ii redea
vechiul bordei si sa faca sa
dispara palatul. Cei doi
contiuara sa traiasca saracacios
iar lacomia batranei il supara pe
pestisor.
 La final voi explica anumite expresii
literare si cuvinte noi în scopul
cresterii gradului de intelegere a
povestirii cat si a imbogatirii
vocabularului copiilor: covata, bordei,
darapanat, vorbe taioase, chircit.
Voi cere apoi copiilor sa alcatuiasca
propozitii cu cuvintele nou intalnite in
poveste: covata, bordei, darapanat,
vorbe taioase, chircit.

(5) In scopul fixarii cunostintelor si Explicatia Stelute

Obtinerea obtinerii performantei, voi folosi Metoda colorate din Aprecierea
performantei metoda „Explozia stelara”. Copiii vor explozia carton pe care comportamentului
fi indemnati sa raspunda la cate o stelara sunt lipite si a raspunsurilor
intrebare aflata pe una dintre cele cinci biletele cu copiilor;
stelute mici aflate alaturi de steluta intrebari
mare, care va contine titlul povestii si o
imagine sugestiva. Copiii aleg pe rand
cate un biletel de pe stelute si raspund
astfel unor intrebari menite sa verifice
gradul de intelegere al textului.
 (6) Voi face aprecieri globale si Conversati Evaluarea
Evaluarea activitatii individuale privind atentia acordata a modului de
povestii si implicarea copiilor in implicare in
activitate. activitate.

(7) In incheiere voi reaminti copiilor titlul Conversati Evaluarea

Incheierea activitatii povestii si ii voi incuraja sa o a receptivitatii
povesteasca si acasa. Activitatea se copiilor.
incheie cu intonarea cantecelului
„Pestisorul nazdravan”.
ANEXA 1 Pestisorul de aur
de fratii Grimm
A fost odata ca niciodata un pescar batran, care locuia impreuna cu sotia lui in apropierea tarmului unei mari indepartate.
Bordeiul lor era neingrijit si darapanat, iar batranul, slabit de povara anilor, de abia-si mai tinea zilele. Nu mai iesea pe mare, la
pescuit, de teama ca n-ar putea face fata valurilor mai puternice. Indraznea doar sa se urce in barca lui veche, legata de o
radacina uscativa de pe tarm, de unde isi arunca-n apa undita. Prindea doar pestisori mai mici, cu care nu prea reuseau sa-si
astampere foamea.
Nevasta lui era o femeie infumurata, certareata si mereu nemultumita. Zi de zi se plangea de viata pe care o duceau si nu
contenea sa-si invinovateasca barbatul pentru neajunsurile lor. Intr-o buna zi, pescarul isi arunca undita-n apa, nadajduind sa
prinda cat mai mult peste. Trecu o buna bucata de vreme de cand statea chircit cu undita-n mana. Deodata, insa se petrecu o
minune: prinse un pestisor mic, din cale afara de frumos si de stralucitor. Batranul nu mai vazuse ceva asemanator: era poleit cu
aur.
Pestisorul, cu glas de om, ii ceru pescarului sa-l lase in viata si sa-l arunce in apa. Pescarul era un om milostiv, insa-i era
teama de gura nevestei, gandindu-se ca se va intoarce acasa fara hrana. In cele din urma, cruta viata bietei vietati, hotarandu-se
s-o lase sa se intoarca-n imparatia apelor. Pestisorul, drept rasplata, ii promise pescarului ca-i va indeplini trei dorinte. Insa
batranelul, trecut prin atatea necazuri, nu mai credea in minuni. Isi spuse doar ca l-ar fi maniat pe Dumnezeu daca n-ar fi crutat
viata micului pestisor auriu.
Cand pescarul se intoarse acasa cu traista goala, nevasta il dojeni aspru. Pentru a o imbuna, ii povesti intamplarea ciudata de
care avu parte, ba pomeni si de promisiunile pestisorului de aur. Pret de cateva clipe, nevasta batranului se arata neincrezatoare.
Isi spuse ca are un papa-lapte de barbat, mult prea milostiv. Asta trebuie sa fi fost pricina pentru care crutase viata pestisorului.
Dar, sireata cum era, se hotari sa puna la-ncercare promisiunea facuta de pestisor. Porunci batranului sa se intoarca indata pe
tarm si sa-i ceara pestisorului sa-i indeplineasca o dorinta.
Pescarul porni inspre mare si, cam sovaielnic, il striga pe pestisorul de aur. Acesta nu intarzie sa se arate, iar pescarul ii
destainui ce-i ceruse nevasta sa-i porunceasca. Ii ceru o covata mai mare, in locul celei vechi, ponosite. Pestisorului nu i se paru
greu sa-i indeplineasca dorinta si-i promise pescarului ca sotia lui va fi multumita. Auzind acestea, pescarul porni agale spre
casa. Cand ajunse aici, spre uimirea lui, vazu-n odaia mica a casutei o covata mare si frumoasa, cum nu-i fusese dat sa vada
vreodata. Nevasta lui insa statea nerabdatoare langa covata, clatinandu-si capul in semn de uimire. Acum dadea crezare puterii
nemaipomenite a pestisorului, dar nu trecu mult timp ca nascoci din nou o dorinta demna de lacomia ei.
Gandindu-se ca aceasta covatica nu-i este de ajuns, isi trimise din nou barbatul la malul marii, pentru a cere pestisorului de aur
sa-i indeplineasca cea de-a doua dorinta. De asta-data, femeia vroia o casa frumoasa si impodobita, in locul celei darapanate.
Zbiera cat o tinea gura, fugarindu-l pe bietul pescar. Vorbele-i taioase se auzira pana departe si pescarul n-avu de ales decat sa-l
cheme din nou pe pestisorul auriu.
Om cinstit, cumpatat si modest, ii era rusine de lacomia sotiei sale. Se temea ca pestisorul se va supara daca-l cauta dupa atat de
putin timp. Poate isi va spune ca este si el la fel de necinstit si de lacom ca si nevasta lui. Isi ascunse rusinea, isi lua inima-n
dinti si-l chema din nou pe pestisor. Si-i spuse cea de-a doua dorinta a femeii sale. Pestisorul il asigura ca dorinta ii era ca si
indeplinita - la intoarcere va gasi o casa noua, incapatoare, din care nu va lipsi nimic.
Pescarul merse inspre casa, cu capul plecat. Dar iata ca-n locul bordeiului darapanat, se afla o casa mare, nou-nouta.
Nevasta lui insa statea in prag, scrasnind din dinti de nemultumire. „Te pomenesti ca nu-i sunt de ajuns toate bogatiile din
lume”, gandi mohorat batranul. Si cata dreptate mai avea!
Caci de indata ce-l vazu, batrana ii porunci mosului sa faca din nou cale intoarsa si sa se-nfatiseze inaintea pestisorului. Urma
sa i se-ndeplineasca cea de-a treia dorinta: vroia un palat. Pestisorul ii indeplini dorinta, desi parea deja satul si plictisit de
lacomia lor. Cand barbatul se intoarse acasa, nu-i veni sa-si creada ochilor. In locul casei era un palat care se inalta falnic in
tinutul acela parasit ce pana nu demult fusese parca uitat de Dumnezeu.
 Nevasta-sa era acum imparateasa si se asezase deja pe locul de cinste din sala mare a palatului. Cand isi vazu barbatul la
poarta, ii zise numai vorbe de ocara, izvorate din inima ei haina, de piatra. Il goni de la palat, strigandu-i ca este un biet muritor,
impovarat de ani, si ca ar face bine sa-si caute norocul in alta parte. Il izgoni ca pe un dusman si-i spuse sa ia seama ca nu
cumva sa indrazneasca sa mai puna piciorul in palatul ei.
Batranul pescar parasi palatul si porni incotro vazu cu ochii, iar pentru drum nu i se dadu nici macar o bucata de paine.
Paznicii palatului il inghiontira si-l batjocorira. I se interzise sa se mai apropie vreodata de palat. Bietul pescar nici nu intelegea
bine ce se petrecea. Cazu pe ganduri, stia ca doar pestisorul de aur putea sa-i dea vreun sfat. Cobora din nou la tarm si-l chema
inca o data desi cele trei dorinte fura deja indeplinite. Totusi, pestisorul se arata si acum. Batranul ii povesti de necazul care
dadu-se peste el, de trufia nevestei sale.
Batranul avea o ultima rugaminte, pornita din suflet. Ii ceru pestisorului sa naruie palatul si sa faca sa dispara bogatiile
primite, iar acasa vroia s-o gaseasca pe nevasta lui asteptand in usa subreda a vechiului lor bordei, in care sa domneasca pacea
si impacarea.
Lacomia nevestei pescarului il supara din cale-afara pe pestisor, astfel ca se indura de sufletul necajit care venise sa-si jeleasca
amaraciunea. Hotari sa faca dreptate si sa-i indeplineasca aceasta ultima dorinta. Il imbuna pe bietul pescar si-l trimise acasa.
Nu mai era nici urma de palat, de curte imparateasca si de multimea de servitori care forfoteau prin palat sa-i faca pe plac
stapanei.
Cand batranul vazu vechea lor casuta, cu peretii scorojiti, se simti cu sufletul impacat. Inauntru isi gasi nevasta, cea
vesnic nemultumita, cum era si mai inainte. Totul era ca la inceput: viata lor era lipsita de bucurii si de bogatii, asa cum
fusesera obisnuiti. Pescarul mai iesea din cand in cand la pescuit, dandu-si toata silinta sa prinda cat mai multi pestisori in
carligul unditei. Duceau o viata grea, plina de griji, dar pescarul stia ca era tocmai viata pe care si-o dorise, desi nevasta
continua sa-l dojeneasca pe nedrept in fiecare zi