Simbolismul este un curent literar apărut în a doua jumătate a secolului
XIX în Franța, ca o reacție împotriva romantismului. Reprezentații români ai acestui curent sunt: Dimitrie Anghel, Ștefan Petică și George Bacovia. Poezia „Plumb” de George Bacovia, deschide volumul de debut cu același titlu apărut în 1916.
2. Evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului
poetic studiat într-un curent literar, într-o perioadă sau într-o orientare.
Un prim argument pentru apartenența la simbolist este utilizarea sugestiei.
Simboliștii folosesc această tehnică pentru a reda vagul, imprecizia și obscurul. Acest procedeu se realizează prin faptul că poetul induce un anume „concept”, spre exemplu „moarte”, prin elementele din câmpul semantic al morții, regăsindu-se astfel: „cavoul”, „funerar veșmânt”, „sicriele”. Astfel, nu afirmă cuvântul propriu-zis,ci autorul doar induce starea pe care dorește să o transmită lăsându-l pe cititor să o contureze. De asemenea, poetul Mallarme afirmă că: „a numi un obiect înseamnă a suprima două treimi din frumusețea sa”. Acest citat ilustrează faptul că este mult mai frumos să interpretezi și să modelezi singur starea pe care dorește să ți-o transmită un anumit concept ,obiect sau vers. Un al doilea argument este evidențierea muzicalității. Sursele muzicalității în text sunt imaginile auditive,asonanțele,aliterațiile și repetițiile. Aliterația este vizibilă în cazul cuvintelor: „singur ”, „stăm ”, „scârțâiau ”și „sicriele ”,unde se accentuează consoana „s” dar, de asemenea ,si starea de solitudine. Repetițiile constituite în poezie așa numitul refren precum sintagma „ stam singur ”, care intensifică starea de singurătate. În textul poetic este prezent si paralelismul sintactic. Tehnica aceasta este vizibilă în această poezie prin repetarea aproape identică a aceleiași structuri cu efect de simetrie precum: „Dormeau adânc sicriele de plumb/ Dormea întors amorul meu de plumb ”. Tema poeziei este moartea,deoarece Bacovia este un poet monocord,tema centrală a poeziilor sale fiind moartea. Pe lângă această temă se regăsesc și teme precum: tema condiției poetului într-o lume artificială,lipsită de aspirații și într-o societate care nu-l înțelege și tema singurătății.
3. Comentarea a două idei/imagini poetice relevante pentru tema textului
studiat.
O primă imagine poetică relevantă o constituie prima strofă. Aceasta
descrie cadrul exterior , regăsindu-se elemente din câmpul semantic al naturii precum: „flori de plumb”, „funerar veșmânt”, „coroanele”. Se evidențiază spațiul apăsător și tensionat. Atmosfera este în comuniune cu starea sufletească a poetului. Punctele de suspensie intensifică faptul că în fața morții cuvintele nu-și mai au rostul. O a două imagine poetică se regăsește în strofa a doua,în care accentual se mută în interioritate. Din nefericire, sinele nu se poate salva nici prin iubire: „Dormea intors amorul meu de plumb” . Adverbul „întors” , din ultima strofă,creează misterul poeziei 4. Analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție