Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Context intern.
-progresele societății românești după etnogeneză sub toate aspectele
(economic, politic, cultural, religios);
-stratificarea socială (apariția claselor sociale) ca urmare a
progresului: nobilimea feudală și țăranii dependenți.
Context extern.
Continuă migrațiile în spațiul românesc:
-sec IX – ungurii.
-după anul 1000, pecenegi, uzi, cumani.
-1241 – marea invazie tătaro-mongolă.
Consecințele migrațiilor:
1.)Au împiedicat expansiunea statelor vecine în spațiul românesc
(pozitivă.)
2.)Au oprit evoluția societății românești datorită distrugerilor
(negativă.)
Întemeierea Moldovei.
Formațiuni politice prestatale la est de Carpați:
-Sec. IX- XIII – izvoarele istorice menționează țările:
a) Țara Brodnicilor.
b) Țara Berladnicilor
c) Țara Bolohevenilor.
- sunt menționate „câmpuri” , „cobâle”, „ocoale”, „țineturi” , „codri.”
Context intern:
- Dezvoltarea societății sub toate aspectele.
- Dezvoltarea economică legată de traversarea drumului
comercial prin Moldova, acesta lega Marea Neagră de zona
Europei Centrale și a Mării Baltice.
- 1332 – document emis de cavaleria papală ce atesta prezența
„puternicilor” din zonă (Moldova) care confiscau bunurile
Episcopiei cumanilor.
Context extern:
- Dominația tătarilor.
- Lupta maghiarilor pentru oprirea dominației tătarilor și apărării
Carpaților Răsăriteni.
Formarea Moldovei este legată de două descălecate ale voievozilor
maramureșeni: Dragoș și Bogdan.
Descălecatul lui Dragoș.
- 1347 – regalitatea maghiară îl numește pe Dragoș să formeze o
„nearcă de apărare” (stat cu rol militar supus maghiarilor) la est
de Carpați cu capitala la Baia.
Descălecatul lui Bogdan.
- 1359 – Bogdan – voievod maramureșean a intrat în conflict cu
regalitatea maghiară și a sprijinit răscoala moldovenilor
împotriva stăpânirii lui Dragoș.
9
Consolidarea Moldovei:
-realizată de urmașii lui Bogdan:
a) Lațcu I.
b) Petru I Mușat : a întemeiat prima Mitropolie Ortodoxă la
Suceava(1386-1387), dependentă de Bizanț, a bătut prima monedă
moldovenească.
c) Ștefan I.
Formarea Dobrogei.
Formațiuni politice menționate:
- Sec X: Jupânatele lui Dimitrie și Gheorghe.
- Sec XI: „Alexiada”, lucrarea Anei Comnena(Bizanț)
menționează trei formațiuni conduse de TATOS, SANTZA,
SESTLAV.
- Sec XIII – 1230 „Țara Cavarnei” – nucleul statului Dobrogea,
situată la sud de Mangalia.
10
Concluzie:
Statele medievale românești s-au format în trei etape:
I. Etapa formațiunilor politice care au evoluat spre
unificare.
II. Etapa propriu-zisă(descălicatul.)
III. Etapa de consolidare.
Mod de formare: unificarea formațiunilor prestatale
românești.
Perioadă: Sec XIV.