Sunteți pe pagina 1din 62

Cuprins

1. Memoriu justificativ 1
1.1. Importanța, originea și începutul creșterii ovinelor 2
1.2. Situația actual creșterii ovinelor în țara noastră 4
1.3. Date din literatura de specialitate privitoare la rasa Țurcană 7
2. Programarea structurii și evoluției efectivelor de ovine 12
2.1. Programarea reproducției și fundamentarea ei tehnică 13
2.1.1 Programul de montă și fătări 14
2.2. Programarea evoluției lunare a efectivului de ovine 15
2.3. Programarea evoluției trimestriale a efectivului de ovine 27
2.4. Programarea evoluției anuale a efectivului de ovine 31
2.5. Programarea numărului de zile furajate 32
3. Programarea producțiilor 33
3.1. Programarea producției de lână 33
3.2. Recoltarea și valorificarea producției de lână 35
3.2.1. Organizarea, dotarea și funcționalul la un centru de tuns ovine 36
3.3. Programarea producției de lapte 37
3.4. Recoltarea și valorificarea producției de lapte 38
3.4.1. Sistemul de muls, stâna ți strunga-organizare, dotare și functional 39
4. Programarea tehnologiei de creștere și exploatare a ovinelor 40
4.1. Fluxul tehnologic anual de producție 40
4.2. Specificul întreținerii ovinelor pe categorii 41
5. Programarea și organizarea bazei furajere 42
5.1. Hrănirea ovinelor pe categorii 42
5.2. Sortimente de furaje utilizate 43
5.3. Norme și rații utilizate 44
5.4. Modul de preparare și administrare a hranei 55
6. Eficiența pragului de rentabilitate a producției 57
7. Concluzii 60
8. Bibliografie 61
Memoriu justificativ
Ferma zootehnică pe care o conduc este amplasată la periferia municipiului
Paşcani (jud. Iaşi),în N-E ţării, mai exact la 4 Km. de oraş, în Lunca -Paşcani, pe valea
râului Şiret. Ferma are un sector de creştere a ovinelor de rasă Ţurcană.
Municipiul Paşcani are o piaţă atractivă, cu 150.000 consumatori, cu o mare
capacitate de antrenare în zonele limitrofe şi prezintă un potenţial uman cu grad de
instruire ridicat, structurat pe o gamă largă de profesii, începând de la cele tradiţi onale
până la noile tehnologii. Capacitatea industrială existentă este dotată cu utilităţi, zone
agricole extinse şi sector terţiar în plină dezvoltare. Mediu natural este protejat fără
surse majore de poluare.
Învestitia este motivată de faptul că în această zona, este singura unitate cu
astfel de obiectiv şi animale de prăsilă, singura concurenţă făcând-o gospodariile
populaţiei cu rase de oi neameliorate, întreţinute şi hrănite după vechile concepte.
Hrana se poate asigura relativ uşor în zonâ, datorită suprafeţelor mari de teren
agricol şi pasune din zonă, ceea ce duce la:
- asigurarea furajelor din producţie proprie;
- asigurarea ritmică, uniformă şi la nivel optim a hranei;
- extinderea culturilor duble şi succesive;
- practicarea unui păsunat raţional şi extinderea pajiştilor cultivate.
Înfiinţarea unei astfel de ferme contribuie la refacerea efectivelor de ovine din
zona atât calitativ cât şi numeric.
Eficienţa investiţiei presupune investiţii mici, cheltuieli de întreţinere reduse.
Se pretează la îmbinarea raţionala cu alte ramuri zootehnice sau vegetale cu o
rentabilitate ridicată.
Oaia este specia cu cele mai reduse cerinţe pentru întretinere, iar utilizarea în
hranã a aditivilor furajeri se face în mică măsură.
Păsunea oferă cel mai ieftin furaj iar în perioada de stabulaţie, furajele de volum
ocupă un loc însemnat în hrana animalelor.
Cunoaşterea valorificării producţiilor ovine va determina creşterea veniturilor şi
sporirea eficienţei economice.

1
1.1. Importanță, origine și începutul creșterii ovinelor

Multiplele producții ce se obtin ca urmare a creșterii și a exploatării ovinelor,


precum și calitatea deosebită și valoarea biologică ridicată a acestora, dar și
economicitatea obținerii lor, au făcut ca încă din cele mai stră vechi timpuri speciile de
ovine și caprine să fie extrem de apreciate, bucurându-se totodată și de o atenție
deosebită din partea crescatorilor.
Actualmente, la nivel internațional și național, creșterea ovinelor reprezintă o
activitate de bază și o ramură principală a zootehniei și are o contribuție deosebită la
dezvoltarea economică a statelor crescătoare, participând în mod direct, alături de
celelalte sectoare specifice creșterii animalelor, la îmbunătațirea nivelului de trai al
fermierilor.
Cu toate că de-a lungul timpului obiectivele creșterii ovinelor au suferit modificări
sub influența diferitelor etape ale istoriei, crescătorul a căutat mereu să selecționeze, să
amelioreze și să perfecționeze, pentru creștere în interesul sau, doar acele animale
care corespundeau scopului urmărit. Procedându-se în acest fel s-au creat și
perfecționat diferite tipuri de rase specializate pentru diferite producții existând în
prezent, pe glob, conform multor date publicate în literatura de specialitate, peste 750
de rase de ovine, având diferite directii de exploatatre ( carne, lapte, lână, pielicele,
blănuri ).
De asemenea, selecția severă coroborată cu asigurarea unor condiții de
creștere, întretinere, exploatare și alimentație la parametrii optimi au permis crearea
unor rase cu performanțe de producție și de reproducție remarcabile. Așa este cazul
raselor englezești care dispun de calitați pentru producția de carne deosebite, a raselor
germane și franceze de lapte care produc peste 400 l pe duruta unei lactații normale, a
rasei Karakul care produce pielicele de o valoare estetică și comercială remarcabilă , a
raselor Romanov, Blueface Leicester, Friza și Finnish Landrace care au procentul de
prolificitate de peste 200%.
Cu toate acestea, pe plan internațional, datorită condițiilor diferite, de la țară la
țară și adesea în arealul aceluiași stat, producțiile totale și medii înregistrează
diferențieri accentuate în funcție de gradul de intensivizare al agriculturii dar și de

2
realizările înregistrate în directia explatării și a ameliorării ovinelor, la care se adaugă și
factorii naturali de influența.
Dezvoltarea creșterii animalelor și nivelul producțiilor acestora sunt determinate
de substratul ereditar și de condițiile de mediu. Raportul dintre aceste două mari grupe
de factori este net în favoarea condițiilor de mediu. Astfel, coeficientul de heritabilitate,
care exprimă ponderea de influentă a factorilor genetici asupra productiilor animale,
pentru diferitele producții ale ovinelor , are valori medii cuprinse între 0,11 și 0,46 la
Merinos de Palas.
Altă cale de creștere a producțiilor rezultate prin creșterea și exploatarea ovinelor
o constituie ridicarea performanțelor reproductive la efectivelor existente și
îmbunătațirea tehnologiilor de creștere aplicate în cazul tineretului ovin, mergându-se,
atunci și acolo unde condițiile concrete permit, până la intensivizarea totală, însă în
condiâiile de eficiență economică

3
1.2. Situația actual creșterii ovinelor în țara noastră

Studiul izvoarelor istorice care au dăinuit până în present confirm faptul că


ovinelor sunt crescute pe teritorul actual al României încă de la începutul formării
acestui stat, iar numeroși istorici, scriitori și poeți subliniază contribuția acestei specii la
unitatea de limbă și tradiție a poporului roman.
În mare parte oile crescute în țara noastra până în a doua jumătate a secolului al
XIX-lea erau reprezentate în principal de rasa Țurcană și Țigaie la care se adauga și
diverse populații de Spancă și Stogoșe. Aceste efective erau însă neameliorate și se
caracterizau prin rezistență organic deosebită, adaptabilitate ridicată și rusticitate
accentuată.
Primele date statistice referitoare la efectivele de ovine crescute în țara noastră
datează din anul 1860. În acel an numărul total de ovine era de 4.411 mii indivizi după
care evoluția numeric înregistrează o curbă ascendentă înregistrându-se o sporire a
acestora cu 55,5% la sfârșitul anului 1920. În perioada interbelică numărul ce l mai mare
de ovine se află în creștere și exploatare în anul 1938 și era reprezentată de peste 10
milioane ovine.
După sfârșitul celui de-al doilea război mondial, datorită conjuncturii
internaționale favorabile, numărul de ovine aflat între granițele act uale ale României a
înregistrat o evoluție progresivă, ajungându-se practice ca, într-un interval de circa cinci
decenii, efectivul total înregistrat în anul 1985 să fie de 18,6 milioane de ovine,
reprezentând maximul atins vreodată de țara noastră.
Începând cu anul 1986 curba ce redă evoluția numeric a efectivului total de ovine
crescut în țara noastră intră pe o pantă descendentă. Cauzele care au impus acest
trend sunt multiple însă în mare măsură se datoreazsă desființării marilor ferme și
complexe zootehnice de stat și cooperatiste pe de o parte și a schimbării formei de
proprietate asupra fondului funciar pe de altă parte.
În aceste condiții, nemaideținând teren agricol, pășuni s-au fânețe, marii
crescătorii au purces la diminuarea efectivului de animale, inclusive a celor de ovine.
Astfel, pe fondul diminuarii interesului față de producția de lână dar și a vânzărilor
reduse de material biologic de reproducție, efective valoroase care aparțineau unor

4
nuclee de elită, constituie în cadrul fiecărei rase autohtone sau de import, au fost
valorificate la producția de carne, fiind livrate, într-o pondere de peste 90% în viu, pe
piețele tradiționale aflate în țări din oriental apropiat și în cel mijlociu.
La nivel mondial, România era situată în 1980 pe locul 10 în ceea ce privește
efectivul de oi și pe același loc la producția de lână, ocupând, de asemenea, și un loc
important în primele țări producătoare de carne. Față de anul 1989 reducerea
efectivelor a fost cu 29,1% la finele lui 1994, cu 40,38% în 1997 și c u 50,09% la finalul
anului 2000
După anul 2001, în evoluția efectivelor totale de ovine din țara noastră, se
conturează două tendințe diferite ca sens și valoare. Prima tendință se referă la
intervalul 2001-2002 și practice coincide cu cea conturată déjà, adică de reducere a
efectivului. În continuare, începand cu anul 2002 se constată o reducere a efectivului
total cu 406 mii capete ceea ce în valori relative înseamnă 5,3%
A doua tendință corespunde cu intervalul de timp 2002-2004 se caracterizează
printr-o evoluție pozitivă în ceea ce privește numărului total de ovine. Față de anul
2002, în anul 2003, are loc o creștere a efectivelor totale cu 61 mii indivizi, iar în 2004
cca 416 mii adică cu 0,8% și respective cu 5,74%. Tot în 2004, la finele anului efectivul
total de ovine era mai mare cu 10 mii capete față de cel înregistrat în aceeași perioadă
însă în anul 2000.
Conform ultimelor date statistice în România media efectivului de ovine present
în fiecare exploatație agricolă este actualmente de 7,73 indivizi. Cu toate acestea prin
promovarea unor acțiuni susținute și prin aplicarea de măsuri specific de acordare ale
unor prime pentru creșterea tineretului de ovine de prăsilă și pentru berbecuții din rasele
de carne și lapte, se preconizează o creștere semnificativă a efectivelor totale și, de
asemenea, se estimează ca până în anul 2008 numărul de ovine din fiecare exploatație
va depași 12 capete. În aceste condiții aproximativ 98% din totalul efectivului va
îndeplini condițiile de eligibilitate precizate în documentele încheiate ca urmare a
negocierilor cu Uniunea Europeana și cuprinse în Raportul 3493/90
Atingerea acestor parametri presupune că efectivul matcă național va ajunge la
aproximativ 9.100.000 oi mame dar și faptul că acest nivel ar corespunde întrutotul

5
numărului de 8.900.000 capete eligibile la prime anuale, la care se adaugă și o rezervă
națională suplimentară de ovine de cca. 3%.
Procentul de 3% reprezintă în cazul țării noastre cca. 270.000 capete ovine,
care, împreuna cu plafonul național solicitat, vor acoperi necesarul de prime ce vor fi
acordate efectivului eligibil prognozat pentru 2007 și perioada următoare.
Din cadrul unitaților cu personalitate juridică, exploatațiile agricole care au în
creștere și exploatare această specie, cele mai numeroase sunt societățile comerciale.
Acestea formă de proprietate dețin o pondere totală de 46,19 din totalul celor cu
personalitate juridică.
Prin particularitățile biologice valoroase de care dispun, ovinele vor constitui și în
viitoarea Europă lărgită o specie apreciată de către marii și micii fermieri.
Ca urmare a avantajelor care derivă din faptul că oile aparțin unor grupe care fac
obiectul acțiunilor specific controlului official în ultimul timp au crescut efectivele care
aparțin exploatațiilor agricole cu peste 200 de indivizi. În anul 2004 în acest gen de
exploatații se regăseau aproximativ 25% din numărul total al ovinelor din țara noastră

6
1.3. Date din literatura de specialitate privitoare la rasa Țurcană

Din totalitatea raselor crescute în România, Țurcana este cea mai răspândită și
cea mai veche din țara noastră. Oile Țurcană, împreună cu cele Stogoșe, în trecut
reprezentau peste 60% din efectivul total de ovine crescut la nivel național. În literature
de specialitate, rasa Țurcană mai este cunoscută si sub alte denumiri, cum ari fi: oaia
bârsană, țușca, oaia valahă sau Rațca.
Origine și mod de formare. Originea rasei Țurcană nu este cunoscută cu
precizie. Mulți cercetători care au studiat originea animalelor domestic susțin că
Țurcana ar deriva din Ovis vignei arkar, însă când și unde au fost domesticite, precum
și modul de răspândire nu sunt cunoscute cu certitudine. Conform celor scrise de N.,
Teodoreanu, oaia Țurcană a fost domesticită în ținutul Carpați încă din perioadele
preistorice, de unde s-a răspândit prin transhumanță și în alte zone.
Aria de răspândire. Rasa Țurcană este foarte bine adaptată la condițiile
geoclimatice specific țării noastre. În ultimele decenii, concomitant cu declanșarea
acțiunilor de creștere numeric a oilor cu lână fină și semifină, efectivul rasei și arealul
ocupat s-au redus. Și în condițiile date, ca areal de creștere, această rasă ocupă unul
extreme de larg și cu relief variat, fiind întâlnită de la câmpiile joase din sudul și vestul
țării, la zone cui peste 1500 m altitudine.
Este o rasă rustică și rezistentă, face parte din tipul morfoproductiv mixt, fiind
exploatată în funcție de varietate pentru producțiile de lână grosieră, lapte, pielicele și
carne. În present, este răspândită compact în zonele submontane și montate de pe tot
cuprinsul țării, însă poate fi întâlnită sporadnic și în zonele de deal.
În afara țării noastre, alte rase de oi considerate ca având o afinitate strânsă
filogenetic, precum și însușiri morfoproductive asemănătoare cu Țurcana, se mai cresc
în Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Grecia, Turcia, Ucraina și în
număr mai redus în Ungaria, Cehia și Slovacia.
Însușiri morfoproductive. După exteriorul său, Țurcana este de tip dolicomorf,
cu caractere și însușiri specific raselor tardive. Este o rată sprintenă, vioaie și cu talia
intermediară celorlalte tipuri productive.

7
Greutatea corporală are evoluția fluctuantă, fiind influențată îndeosebi de tipul de
fătare și de condițiile de creștere asigurate de tipul ovin.
Capul la Țurcană este alungit și îngust, cu profilul drept la female și ușor convex
la masculi. Urechile sunt mici, subțiri și purtate oblic. Coarnele la berbeci sunt spiralate
și lungi, iar la femele pot fi întâlnite la doar cca. 15% din total și de regulă sunt mai mici,
uneori rudimentare. Gâtul este lung, subțire și purtat oblic.
Trunchiul alungit, relative strâmt și puțin adânc. Grebănul este ascuțit; spinarea
și șalele înguste; crupa teșită, îngustă și oblică. Osatura este fină, însă rezistentă.
Cornul este de culoarea varietații respective, fiind dur facilitează parcurgerea unor
terenuri accidentate sau lungi.
Constituția este robust, iar rezistența organic și adaptabilitea sunt foarte
pronunțate. Nu se adaptează însă la limitarea posibilităților de mișcare, jprecum și la
întreținere în stare de stabulație prelungită. Cerințele față de sistemul de întreținere sunt
reduse; poate fi menținută timp îndelungat sub cerul liber atunci cănd precipitațiile sunt
reduse cantitativ
Producția de lână. Oaia Țurcană are cojocul de lână alcătuită din șuvițe ascuțite
cu aspect exterior de suliță și tirbușon, formate din fibre diferite, însă neomogene. Lâna
este rară, iar cusătură de pe linia superioară este largă.
Fibrele groase. Constituie scheletul șuvițelor și au o lungime absolută între 14-
35cm și o finețe cuprinsă între 55 și 95 µ;. Acestea ajung până la capătul distal al
șuvițelor, imprimând astfel acestora o formă conică cu vărful ascuțit. De asemenea,
datorită acestei caracteristici se facilitează scurgerea rapidă a apei din precipitații.
Fibrele subțiri și scurte au finețea sub 30 µ, lungimea cuprinsă între 5 și 15 cm,
se găsesc șa baza șuviței și constituie îmbrăcămintea piloasă propriu-zisă
Fibrele intermediare sunt mai reduse numeric și prezintă valori medii între
primele două categorii.
Extinderea lângii pe extremități este satisfăcătoare. Fruntea este acoperită cu un
smoc de fibre scurte, fața cu jar, iar pe membrele extinderea lânii se oprește la
genunchi și pe jaret.

8
Cantitatea medie de lână este de 1,7 – 2,2 kg la oi și 2,5 – 3,5 kg la
berbeci,depășind 5 kg în unele zone în care se cresc efective valoroase de ovine
Țurcană varietatea albă. Randamentul lânii la spălare este cuprins între 65 și 70%
Producția de lapte. La această rasă, producția de lapte se caracterizează printr-
o mare variabilitate. În condiții obișnuite de hrănire și întreținere, pe durata unei lactații
poate fi obișnuită o producție totală de lapte cuprinsă între 70-90 kg. La plus variante
cantitatea de lapte depașeste adesea 235 l lapte în aceeași perioadă de lactație.
Privitor la această producție, în zona montană și aceeleași condiții geoclimatice,
Țurcana poate produce cu peste 20% mai mult lapte comparativ cu Țigaia. Laptele de la
Țurcană are 7% grăsime și 5,9% proteină
Producția de pielicele. Pielicelele mieilor din varietatea brumărie si neagră au
însușiri caracteristice, însă sunt inferioare celor obținute de la Karakul. Acestea sunt
utilizate în gospodăriile populației și în ateliere specializate la confecționarea căciulilor,
gulerelor, mantourilor etc. Alături de Karakul, față de care manifestă o mare capacitate
de combinabilitate, Țurcana neagră și brumărie a participat la formarea rasei Karakul de
Botoșani.
Indici de reproducție. Sunt exprimați în general prin valori superioare altor rase
și tipuri locale de ovine.
Comparativ cu alte rase autohtone, la Țurcană, în timp ce indicelel de prolificitate
înregistrează valorile cele mai reduse, cele specifice fecundității, fertilității și natalității
sunt superioare.
Varietăți ale rasei. Această rasă are patru varietăți de culoare, și anume: albă,
neagră, brumărie și rațca.
Varietatea albă are lâna și jarul de culoare albă, iar la unii indivizi pot apărea pe
extremități unele pete pigmentate. Această varietate ocupă cea mai largă arie de
răspândire, fiind și cea mai numeroasă. Este apreciată pentru producția mai mare de
lapte precum și pentru lâna lungă și albă utilizată în gospoddăriile populației la
confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte tradițională, a celor de artă populară, iar în
industria textilă la fabricarea stofelor și covoarelor de tip persan și de Dorna.

9
În cadrul acestei varietăți s-au conturat deja unele ecotipuri valoroase, cum ar fi
de pildă Țurcana sibiană, caracterizată prin omogenitatea conformației, dezvoltarea
corporală mai pronunțată și producții de lână si lapte mai mari.
Simbolul varietății esteȚa
Varietaea neagră. Se deosebește de cea albă prin culoarea învelișului pilos
care, la naștere, este în totalitate negru. La animalele adulte roba este depigmentată
apărând și fibre albe diseminate în masa lânii, în prima fază a depigmentării lâna devine
la început roșcată, iar mai târziu gri – cenușie. Este exploatată pentru producția de de
lapte și pielicele.
Ca areal, această varietate ocupă unul mai restrâns situat în partea centrală și
de nord a Moldovei unde este utilizată șa încrucișări cu berbeci Karakul în vederea
obținerii pielicelelor. Încrucișarea cu karakul poate fi practicată până la obținerea
generației a treia, în regiunile cu un regim pluviometri mai redus de 450 mm anual, și
până la a doua generație, urmată apoi de reproducere în sine, în zonele cu precipitații
anuale maxime cuprinse între 550-600mm. În regiunile cu un regim pluviometric mai
bogat, metișii obținuti cu karakul nu rezistă, iar ataunci când se obțin trebuie sacrificați
pentru pielicele.
Simbolul varietății este Țn.
Varietatea brumărie este exploatată pentru lapte și pielicele. Efective mai
importante sunt răspândite în partea de nord-est a Moldovei. La naștere, pieliceleleau
culoarea gri de nuanțe diferite, cu linia mediană mai albă. Concomitent cu înaintarea în
vârstă, culoarea brumărie se păstrează doar pe extremități, iar roba se depigmentează
căpătând nuanțe spălacite uneori alb-murdare.
Simbolul varietății ese Țb.
Varietatea rațca. Se întâlnește în efective restrânse în partea de sud-vest a țării;
are șuvițele de lână și coarnele răsucite în tirbușon. Culoarea lânii poate fi albă sau
neagră, iar a jarului de pe extremitați brună de diferite nuanțe.
Perspective de creștere. În perspectivă, varietatea albă va fi selecționată în
direcția îmbunătățirii însușirilor calitative ale lânii și îndeosebi a compoziției fibrelor a
șuvițelor, luciului și mătăsozității. De asemenea, prin selecție se va urmării și
îmbunătățirea producției de lapte în paralel cu ridicarea dezvoltării corporale. În vederea

10
creșterii dezvoltării corporale, precum și a gradului de precocitate și de prolificitate pot fi
utilizate la încrucișări de infuzie rase englezești cu lână lungă, îndeosebi Lincoln și
Border Laicester.
Varietățile neagră și brumărie vor fi ameliorate în continuare prin selecție în
vederea creșterii producției de lapte și prin încrucișare cu berbeci de rasă Karakul în
direcția îmbunătățirii însușirilor calitatative ale pielicelelor.
Varietatea Rațca, fiind în efective reduse, nu prezintă importanță economică
deosebită.

11
2. Programarea structurii și evoluției efectivelor de ovine

1. Programarea efectivelor de ovine.


a) Efectivul de ovine total si pe categorii, existent la inceputul anului si cel
programat pentru sfarsitul anului.

Efectiv existent la
Efectiv programat pentru
Nr. crt. Categoria de ovine inceputul anului
sfarsitul anului (nr./to)
(nr./greutate med. Kg)
1 Berbeci reproducatori 6/300 6/0,3
2 Oi adulte 245/9800 247/9,88
3 Tineret femel 0-3 luni 55/1820 0
4 Tineret femel 3-6 luni 44/500 0
5 Tineret femel 6-9 luni 80/3,545
6 Tineret femel 9-12 luni 0
Tineret femel 12-18
7 44/1,008
luni
8 Tineret mascul 0-3 luni 0
9 Tineret ovin la ingrasat 0
10 Ovine adulte la recond. 0
11 Efectiv de ovine total 350/12420 377/14,733

a) Programul de monte si fatari pentru anul curent

Luna Total
Specificare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 anual
Anul Oi 37 147 61 245
precedent Mioare 6 27 11 44
Monta Total 43 174 72 289
Anul Oi 49 148 49 246
curent Mioare 9 26 9 44
Total 58 174 58 290

12
2.1. Programarea reproducției și fundamentarea ei tehnică

Reproductia ovinelor reprezintă o verigă importantă in tehnologia de exploatare


a acestora si de modul cum se realizează aceste obiective depinde rentabilitatea
cresterii oilor.
In ultimele decenii, reproductia la ovine s -a imbunătătit datorită aplicării la scară
larga a insământărilor artificiale, iar pe de altă parte, datorită cercetării stiintifice in
combaterea sterilitătii si imbunătătirii indicilor de reproductie.
Manifestarea instinctului genezic apare odată cu pubertatea sau maturitatea
sexuală arunci când este capabil sa fecundeze (masculul) sau sa ramana fecundat
(femela).
Vârsta optima de utilizare la reproductie este atunci când organismul a ajuns la
maturitate fiziologica, iar greutatea corporală reprezintă minim 75% din greutatea
specifica categoriilor adulte.
Durata de folosire la reproductie pentru rasele cu lână fină este cuprinsă intre 6-
8 ani.
Ciclul sexual la ovine este poliestric si dureazã 18 zile impartit in 4 stadii:
proestru, estru, metestru, anestru, fiecare cu o durată variabilă.
S-a constatat că 85% din oile care dau nastere la un miel in perioada de vară,
manifestă călduri după parturitie, inca din perioada de alăptare, permitând realizarea a
2 fatari pe an fara tratamente hormonale.
In ultimele decenii s-au facut cerecetări privind nasterea fără fecundare sau
clonarea, astfel In 1986 s-a obtinut prima clonă la oi, folosind celule de embrioni, formati
din 16 si 32 diviziuni reusindu-se sa se obtină un embrion identic.

13
2.1.1. Programul de montă și fătări
Programul de montă şi fătări la ovine
Perioada 1august 2008 -31 decembrie 2009
Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III Trimestrul IV Total/an
Specificare
I II III Total IV V VI Total VII VIII IX Total X XI XII Total
Gestanta 42 42 171 71 242 284
precedent

Ovine

Negestante 1 1 3 1 6 6
Anul

Fătate
Miei fătaţi
Oi 49 49 148 49 246
Monte

Mioare 9 9 26 9 44
Total 58 58 174 58 290
Oi 36 147 180 60 60 240
Fătări
Anul curent

Mioare 6 27 33 11 11 44
Total 42 171 213 71 71 284
Masculi 22 90 112 37 37 149
Produşi
obţinuţi

Femele 22 90 112 37 37 149


Total 44 180 224 74 74 298
Mortalităţi 3 2 5 2 2 7
Iezi înţărcaţi 41 178 219 72 72 291

14
2.2.Programarea evoluției lunare a efectivului de ovine
Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Ianuarie
Intrări Ieşiri
Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu la animal
Vânzăr Vânzări Treceri Sacrificări SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul de la Total l iniţial Tota sfârşitul e
Naşte Cumpărăr i pentri la alte de Pierder ) ă (%)
perioadei alte Spor intrăr +intrări l perioade furajat
ri i pentru îngrăşa categori necesitat i
catego i ieşiri i e
prăsilă t i e
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

Berbeci nr 6 6 6 186
1
reproducători t 0.300 0.300 0.300

nr 245 245 245 7595 0


2 Oi adulte
T 9.800 9.800 9.800
nr
3 Tineret femel 0-3
T 170
nr
4 Tineret feme 3-6
T 156
nr
5 Tineret feme 6-9
T 73
nr 55 55 55 1650
6 Tineret feme 9-12
T 1.820 0.024 0.024 1.844 1.844 14

Tineret feme 12- nr 44 44 44 1364


7
18 T 1.500 0.019 0.019 1.519 1.519 14

Tineret mascul 0- nr
8
3 T 170
nr
9 Tineret la îngrăşat
t 156

1 Ovine la nr
0 recondiţionat T
nr 350 350 350 10850
EFECTIV TOTAL
t. 13.420 0.043 0.043 13.463 13.463

15
Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 28 Februarie

Intrări Ieşiri Efectivul Zile


Efectivul la Treceri Efectivu Vânzăr Vânzări Treceri Sacrificăr la animal
SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul Total l iniţial sfârşitul e
naşter Cumpă de la i pentri la alte i de Pierder Total ) ă (%)
perioadei Spor intrăr +intrări perioade furajat
i rări alte pentru îngrăşa categori necesitat i ieşiri
i i e
categorii prăsilă t i e
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
nr 6 6 6 168
Berbeci
1
reproducători t 0.300 0.300 0.300

nr 245 245 245 6860


2 Oi adulte
t 9.800 9.800 9.800

nr 22 22 22 2 2 20 616
3 Tineret femel 0-3
t 0.060 0.052 0.112 0.112 0.006 0.006 0.106 170

nr
4 Tineret feme 3-6
t 156

nr
5 Tineret feme 6-9
t 73

nr 55 55 55 1540
6 Tineret feme 9-12
t 1.820 0.022 0.022 1.842 1.842 14

Tineret feme 12- nr 44 44 9 9 35 1232


7
18 t 1.520 0.017 0.017 1.537 0.270 0.270 1.267 14

nr 22 22 22 1 1 21 616
8 Tineret mascul 0-3
t 0.060 0.052 0.112 0.112 0.003 0.003 0.109 170

nr
9 Tineret la îngrăşat
T 156

1 Ovine la nr
0 recondiţionat t

nr 350 44 44 394 9 3 12 382 11032


EFECTIV TOTAL
t 13.440 0.120 0.144 0.264 13.704 0.270 0.009 0.279 13.425

16
Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Martie

Intrări Ieşiri
Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu la animal
Vânzăr Vânzări Treceri Sacrific SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul de la Total l iniţial sfârşitul e
Cumpăr i pentri la alte ări de Pierder Total ) ă (%)
perioadei naşteri alte Spor intrăr +intrări perioade furajat
ări pentru îngrăşa categori necesit i ieşiri i e
catego i
prăsilă t i ate
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
nr 6 6 6 186
Berbeci
1
reproducători t 0.300 0.300 0.300

nr 245 9 9 254 254 7874


2 Oi adulte
t 9.800 0.270 0.270 10.070 10.070

nr 20 90 90 110 1 1 109 3410


3 Tineret femel 0-3
t 0.106 0.270 0.343 0.613 0.719 0.003 0.003 0.716 170

nr
4 Tineret feme 3-6
t 156

nr
5 Tineret feme 6-9
t 73

nr 55 55 55 55 0 1705
6 Tineret feme 9-12
t 1.866 0.024 0.024 1.890 1.890 1.890 0 14

Tineret feme 12- nr 35 35 26 26 9 1085


7
18 t 1.266 0.015 0.015 1.281 0.950 0.950 0.331 14

nr 21 90 90 111 1 1 110 3441


8 Tineret mascul 0-3
t 0.109 0.270 0.348 0.618 0.727 0.003 0.003 0.724 170

nr
9 Tineret la îngrăşat
t 156

1 Ovine la nr
0 recondiţionat t

nr 382 180 9 0 189 571 81 2 83 488 17701


EFECTIV TOTAL
t 13.447 0.540 0.270 0.729 1.539 14.986 2.840 0.006 2.846 12.140

17
Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 30 Aprilie

Intrări Ieşiri
Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu la animal
Vânzăr Vânzări Treceri Sacrific SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul de la Total l iniţial sfârşitul e
naşter Cumpăr i pentri la alte ări de Pierder Total ) ă (%)
perioadei alte Spor intrăr +intrări perioade furajat
i ări pentru îngrăşa categori necesit i ieşiri i e
catego i
prăsilă t i ate
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
nr 6 6 6 180
Berbeci
1
reproducători t 0.300 0.300 0.300

nr 254 26 26 280 280 8400


2 Oi adulte
T 10.070 0.950 0.950 11.020 11.020

nr 109 37 37 146 1 1 145 4380


3 Tineret femel 0-3
t 0.716 0.110 0.650 0.760 1.476 0.003 0.003 1.473 170

nr
4 Tineret feme 3-6
T 156

nr
5 Tineret feme 6-9
t 73

nr
6 Tineret feme 9-12
t 14

Tineret feme 12- nr 9 55 55 64 9 9 55 1920


7
18 t 0.331 0.890 0.027 0.917 1.248 0.175 0.175 1.073 14

nr 110 37 37 147 1 1 146 4410


8 Tineret mascul 0-3
t 0.724 0.110 0.655 0.765 1.489 0.003 0.003 1.486 170

nr
9 Tineret la îngrăşat
t 156

1 Ovine la nr
0 recondiţionat t

nr 488 74 81 0 155 643 9 2 11 632 19290


EFECTIV TOTAL
t 12.141 0.220 1.840 1.332 3.392 15.533 0.175 0.006 0.181 15.352

18
Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Mai

Intrări Ieşiri
Efectivul
Zile
Efectivul la Trecer Efectivu la
Vânzăr Vânzări Treceri Sacrificări animal SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul i de la l iniţial sfârşitul
naşter Cumpăr Total i pentri la alte de Pierde Total e ) ă (%)
perioadei alte Spor +intrări perioade
i ări intrări pentru îngrăşa categori necesitat ri ieşiri furajate
catego i
prăsilă t i e
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
nr 6 6 6 186
Berbeci
1
reproducători t 0.300 0.300 0.300

nr 280 9 9 289 30 30 259 8959 10


2 Oi adulte
t 2.020 0.175 0.175 2.195 0.227 0.227 1.968

nr 145 145 20 20 125 4350


3 Tineret femel 0-3
t 1.473 0.764 0.764 2.237 0.308 0.308 1.929 170

nr
4 Tineret feme 3-6
t 156

nr
5 Tineret feme 6-9
t 73

nr
6 Tineret feme 9-12
t 14

Tineret feme 12- nr 55 55 55 1705


7
18 t 1.073 0.024 0.024 1.097 1.097 14

nr 146 146 21 21 125 4526


8 Tineret mascul 0-3
t 1.486 0.769 0.769 2.255 0.324 0.324 1.931 170

nr
9 Tineret la îngrăşat
t 156

1 Ovine la nr
0 recondiţionat t

nr 632 9 0 9 641 71 71 570 19871


EFECTIV TOTAL
t 6.352 0.175 1.557 1.732 8.084 0.859 0.859 7.225

19
Programarea efectivului de ovine de în perioada: 1 – 30 Iunie

Intrări Ieşiri
Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu la animal
Vânzăr Vânzări Treceri Sacrificări SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul de la Total l iniţial sfârşitul e
naşter Cumpără i pentri la alte de Pierde Total ) ă (%)
perioadei alte Spor intrăr +intrări perioade furajat
i ri pentru îngrăşa categori necesitat ri ieşiri
catego i i e
prăsilă t i e
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
nr 6 6 6 180
Berbeci
1
reproducători T 0.300 0.300 0.300

nr 259 259 259 7770 0


2 Oi adulte
T 10.968 10.968 10.968

nr 125 0 125 90 90 35 3750


3 Tineret femel 0-3
T 1.929 0.638 0.638 2.567 1.848 1.848 0.719 170

nr 20 20 20 0 20 600
4 Tineret feme 3-6
T 0.308 0.094 0.402 0.402 0.000 0.402 156

nr
5 Tineret feme 6-9
T 73

nr
6 Tineret feme 9-12
T 14

Tineret feme 12- nr 55 55 55 1650


7
18 T 1.097 0.023 0.023 1.120 1.120 14

nr 125 125 90 90 35 3750


8 Tineret mascul 0-3
T 1.931 0.638 0.638 2.569 1.849 1.849 0.720 170

nr 21 21 21 21 630
9 Tineret la îngrăşat
T 0.324 0.098 0.422 0.422 0.422 156

1 Ovine la nr 30 30 30 30 900 0
0 recondiţionat T 0.227 0.014 0.241 0.241 0.241 15

nr 570 71 0 71 641 180 180 461 19230


EFECTIV TOTAL
T 16.225 0.859 1.503 2.362 18.587 3.697 3.697 14.890

20
Programarea efectivului de ovine de în perioada: 1 – 31 Iulie

Intrări Ieşiri
Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu la animal
Vânzăr Vânzări Treceri Sacrificări SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul de la Total l iniţial sfârşitul e
naşte Cumpărăr i pentri la alte de Pierde Total ) ă (%)
perioadei alte Spor intrăr +intrări perioade furajat
ri i pentru îngrăşa categori necesitat ri ieşiri
catego i i e
prăsilă t i e
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
nr 6 6 6 186
Berbeci
1
reproducători T 0.300 0.300 0.300

nr 259 259 259 8029


2 Oi adulte
T 10.968 10.968 10.968

nr 35 35 35 35 0 1085
3 Tineret femel 0-3
t 0.719 0.184 0.184 0.903 0.898 0.898 0.000 170

nr 20 90 90 110 110 3410


4 Tineret feme 3-6
t 0.402 1.848 0.532 2.380 2.782 2.782 156

nr
5 Tineret feme 6-9
t 73

nr
6 Tineret feme 9-12
T 14

Tineret feme 12- nr 55 55 55 1705


7
18 T 1.120 0.024 0.024 1.144 1.144 14

nr 35 0 35 35 35 0 1085
8 Tineret mascul 0-3
T 0.720 0.184 0.184 0.904 0.899 0.899 0.000 170

nr 21 90 90 111 111 3441


9 Tineret la îngrăşat
T 0.422 1.849 0.537 2.386 2.808 2.808 156

1 Ovine la nr 30 0 30 30 930
0 recondiţionat T 0.241 0.014 0.014 0.255 0.255 15

nr 461 180 0 180 641 70 70 571 19871


EFECTIV TOTAL
T 14.892 3.697 1.475 5.172 20.064 1.797 1.797 18.257

21
Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31August

Intrări Ieşiri
Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu la animal
Vânzăr Vânzări Treceri Sacrificări SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul de la Total l iniţial sfârşitul e
Cumpăr i pentri la alte de Pierde Total ) ă (%)
perioadei naşteri alte Spor intrăr +intrări perioade furajat
ări pentru îngrăşa categori necesitat ri ieşiri
catego i i e
prăsilă t i e
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
nr 6 6 6 186
Berbeci
1
reproducători t 0.300 0.300 0.300

nr 259 259 259 8029 0


2 Oi adulte
t 10.968 10.968 10.968

nr
3 Tineret femel 0-3
t 170

nr 110 35 35 145 145 4495


4 Tineret feme 3-6
t 2.765 0.898 0.701 1.599 4.364 4.364 156

nr
5 Tineret feme 6-9
t 73

nr
6 Tineret feme 9-12
t 14

Tineret feme 12- nr 55 0 55 55 1705


7
18 t 1.143 0.024 0.024 1.167 1.167 14

nr
8 Tineret mascul 0-3
t 170

nr 111 35 35 146 146 4526


9 Tineret la îngrăşat
T 2.790 0.899 0.706 1.605 4.395 4.395 156

1 Ovine la nr 30 0 0 30 30 30 0 930
0 recondiţionat T 0.255 0.000 0.014 0.014 0.269 0.269 0.269 0.000 15

nr 571 70 70 641 30 30 611 19871


EFECTIV TOTAL
T 18.221 1.797 1.445 3.242 21.463 0.269 0.269 21.194

22
Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 30 Septembrie

Intrări Ieşiri
Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu la animal
Vânzăr Vânzări Treceri Sacrificări SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul de la Total l iniţial sfârşitul e
Cumpăr i pentri la alte de Pierd Total ) ă (%)
perioadei naşteri alte Spor intrăr +intrări perioade furajat
ări pentru îngrăşa categori necesitat eri ieşiri
catego i i e
prăsilă t i e
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
nr 6 6 6 180
Berbeci
1
reproducători T 0.300 0.300 0.300

nr 259 259 23 23 236 7770 6


2 Oi adulte
T 10.968 10.968 0.973 0.973 9.995

nr
3 Tineret femel 0-3
T 170

nr 145 145 20 20 125 4350


4 Tineret feme 3-6
T 4.342 0.679 0.679 5.021 0.692 0.692 4.329 156

nr
5 Tineret feme 6-9
T 73

nr
6 Tineret feme 9-12
T 14

Tineret feme 12- nr 55 55 55 1650


7
18 T 1.166 0.023 0.023 1.189 1.189 14

nr
8 Tineret mascul 0-3
T 170

nr 146 146 21 21 125 4380


9 Tineret la îngrăşat
T 4.372 0.683 0.683 5.055 0.727 0.727 4.328 156

1 Ovine la nr
0 recondiţionat T 15

nr 611 611 23 21 20 64 547 18330


EFECTIV TOTAL
T 21.148 1.385 1.385 22.533 0.973 0.727 0.692 2.392 20.141

23
Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Octombrie

Intrări Ieşiri
Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu la animal
Vânzăr Vânzări Treceri Sacrificări SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul de la Total l iniţial sfârşitul e
Cumpăr i pentri la alte de Pierde Total ) ă (%)
perioadei naşteri alte Spor intrăr +intrări perioade furajat
ări pentru îngrăşa categori necesitat ri ieşiri
catego i i e
prăsilă t i e
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
nr 6 6 6 186
Berbeci
1
reproducători T 0.300 0.300 0.300

nr 236 236 236 7316 0


2 Oi adulte
T 9.995 9.995 9.995

nr
3 Tineret femel 0-3
T 170

nr 125 125 90 90 35 3875


4 Tineret feme 3-6
T 4.329 0.605 0.605 4.934 3.538 3.538 1.396 156

nr 20 20 20 20 620
5 Tineret feme 6-9
T 0.692 0.045 0.737 0.737 0.737 73

nr
6 Tineret feme 9-12
T 14

Tineret feme 12- nr 55 55 55 1705


7
18 T 1.189 0.024 0.024 1.213 1.213 14

nr
8 Tineret mascul 0-3
T 170

nr 125 125 90 90 35 3875


9 Tineret la îngrăşat
T 4.328 0.605 0.605 4.933 3.537 3.537 1.396 156

1 Ovine la nr
0 recondiţionat T 15

nr 547 20 20 567 180 180 387 17577


EFECTIV TOTAL
T 20.141 0.692 1.278 1.970 22.111 7.075 7.075 15.036

24
Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 30 Noiembrie

Intrări Ieşiri
Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu la animal
Vânzăr Vânzări Treceri Sacrificări SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul de la Total l iniţial sfârşitul e
naşte Cumpărăr i pentri la alte de Pierde Total ) ă (%)
perioadei alte Spor intrăr +intrări perioade furajat
ri i pentru îngrăşa categori necesitat ri ieşiri
catego i i e
prăsilă t i e
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
nr 6 6 6 180
Berbeci
1
reproducători T 0.300 0.300 0.300

nr 236 236 236 7080 0


2 Oi adulte
T 9.995 9.995 9.995

nr
3 Tineret femel 0-3
T 170

nr 35 35 35 35 0 1050
4 Tineret feme 3-6
T 1.396 0.164 0.164 1.560 1.560 1.560 0.000 156

nr 20 90 90 110 20 20 90 3300
5 Tineret feme 6-9
t 0.737 3.538 0.241 3.779 4.516 0.821 0.821 3.695 73

nr
6 Tineret feme 9-12
T 14

Tineret feme 12- nr 55 55 11 11 44 1650


7
18 T 1.213 0.023 0.023 1.236 0.247 0.247 0.989 14

nr
8 Tineret mascul 0-3
t 170

nr 35 35 35 35 0 1050
9 Tineret la îngrăşat
t 1.396 0.164 0.164 1.560 1.560 1.560 0.000 156

1 Ovine la nr 0
0 recondiţionat t 15

nr 387 90 0 90 477 101 101 376 14310


EFECTIV TOTAL
t 15.037 3.538 0.592 4.130 19.167 4.188 4.188 14.979

25
Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Decembrie

Intrări Ieşiri
Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu la animal
Vânzăr Vânzări Treceri Sacrificări SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul de la Total l iniţial sfârşitul e
naşte Cumpărăr i pentri la alte de Pierde Total ) ă (%)
perioadei alte Spor intrăr +intrări perioade furajat
ri i pentru îngrăşa categori necesitat ri ieşiri
catego i i e
prăsilă t i e
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
nr 6 6 6 186
Berbeci
1
reproducători t 0.300 0.300 0.300

nr 236 11 11 247 247 7657


2 Oi adulte
t 9.995 0.247 0.247 10.242 0 10.242

nr
3 Tineret femel 0-3
t 170

nr
4 Tineret feme 3-6
T 156

nr 90 35 35 125 45 45 80 3875
5 Tineret feme 6-9
T 3.695 1.560 0.283 1.843 5.538 1.993 1.993 3.545 73

nr
6 Tineret feme 9-12
T 14

Tineret feme 12- nr 44 44 44 1364


7
18 T 0.989 0.019 0.019 1.008 1.008 14

nr
8 Tineret mascul 0-3
T 170

nr
9 Tineret la îngrăşat
T 156

1 Ovine la nr
0 recondiţionat T 15

nr 376 46 46 422 45 45 377 13082


EFECTIV TOTAL
t 14.979 1.807 0.302 2.109 17.088 1.993 1.993 15.095

26
2.3. Programarea evoluției trimestriale a efectivului de ovine
Trimestrul I: Ianuarie – Martie
Intrări Ieşiri
Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu la animal
Vânzăr Vânzări Treceri Sacrifică SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul de la Total l iniţial sfârşitul e
naşte Cumpăr i pentri la alte ri de Pierder Total ) ă (%)
perioadei alte Spor intrăr +intrări perioade furajat
ri ări pentru îngrăşa categori necesita i ieşiri
catego i i e
prăsilă t i te
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
nr 6 6 6 540
Berbeci
1
reproducători T 0.300 0.300 0.300

nr 245 9 254 254 22329 0


2 Oi adulte
T 9.800 0.270 10.070 10.070
112
nr 112 3 3 109 4026
3 Tineret femel 0-3
0.33
T 0.395 0.725 0.009 0.009 0.716 170

nr
4 Tineret feme 3-6
T 156

nr
5 Tineret feme 6-9
T 73

nr 55 55 55 55 0 4895
6 Tineret feme 9-12 0.07
T 1.820 1.89 1.890 1.890 0 14

nr 44 44 35 35 9 3681
Tineret feme 12-
7 1.22
18 T 1.500 0.051 1.551 1.22 0.331 14

112
Tineret mascul 0- nr 112 2 2 110 4057
8
3
T 0.33 0.4 0.73 0.006 0.006 0.724 170

nr
9 Tineret la îngrăşat
T 156

1 Ovine la nr
0 recondiţionat T

nr 350 124 9 583 90 5 95 488 39583


EFECTIV TOTAL
T 13.420 0.66 0.270 0.916 15.266 3.11 0.0153 3.125 12.140

27
Trimestrul II: Aprilie – Iunie
Intrări Ieşiri
Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu la animal
Vânzăr Vânzări Treceri Sacrificări SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul de la Total l iniţial sfârşitul e
naşte Cumpăr i pentri la alte de Pierde Total ) ă (%)
perioadei alte Spor intrăr +intrări perioade furajat
ri ări pentru îngrăşa categori necesitat ri ieşiri
catego i i e
prăsilă t i e
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
nr 6 6 6 546 180
Berbeci
1
reproducători T 0.300 0.300 0.300

Nr 254 35 35 289 30 30 259 25129 0


2 Oi adulte
T 10.070 1.125 1.125 11.195 0.227 0.227 10.968

nr 109 37 37 146 110 1 111 35 16860


3 Tineret femel 0-3 2.052 0.003
T 0.716 0.110 0.110 2.878 2.156 2.159 0.719 170
+
nr 20 20 20 20 600
4 Tineret feme 3-6
T 0.308 0.094 0.308 0.402 0.402 156

nr
5 Tineret feme 6-9
T 73

nr
6 Tineret feme 9-12
T 14

Nr 9 55 55 64 9 9 55 5305
Tineret feme 12-
7 0.074
18 T 0.331 0.890 0.890 1.295 0.175 0.175 1.120 14

Tineret mascul 0- nr 110 37 37 147 111 1 112 35 12686


8
3 T 0.724 0.110 2.062 0.110 2.896 2.173 0.003 2.176 0.720 170

nr 21 21 21 21 630
9 Tineret la îngrăşat
T 0.324 0.098 0.324 0.422 0.422 156

1 Ovine la nr 30 30 30 30 900 0
0 recondiţionat T 0.227 0.014 0.227 0.241 0.241 0

nr 488 74 161 235 723 260 2 262 461 58391


EFECTIV TOTAL
T 12.141 0.220 2.874 4.394 3.094 19.629 4.731 0.006 4.737 14.890

28
Trimestrul III: Iulie – Septembrie
Intrări Ieşiri
Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu la animal
Vânzăr Vânzări Treceri Sacrificări SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul de la Total l iniţial sfârşitul e
naşt Cumpărăr i pentri la alte de Pierde Total ) ă (%)
perioadei alte Spor intrăr +intrări perioade furajat
eri i pentru îngrăşa categori necesitat ri ieşiri
catego i i e
prăsilă t i e
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
nr 6 6 6 556
Berbeci
1
reproducători T 0.300 0.300 0.300

nr 259 259 23 23 236 23888 0


2 Oi adulte
T 10.968 10.968 0.973 0.973 9.995

nr 35 35 35 35 0 1085
3 Tineret femel 0-3
T 0.719 0.903 0.898 0.898 0 170
0.184
nr 20 125 125 145 20 20 125 12255
4 Tineret feme 3-6 1.912
T 0.402 2.746 2.746 5.060 0.692 0.692 4.329 156

nr
5 Tineret feme 6-9
T 73

nr
6 Tineret feme 9-12
T 14

Tineret feme 12- nr 55 55 55 5060


7
18 T 1.120 0.071 1.191 1.189 14

Tineret mascul 0- nr 35 35 35 35 0 1085


8
3 T 0.720 0.184 0.904 0.899 0.899 0 170

nr 21 125 125 146 21 21 125 12347


9 Tineret la îngrăşat
T 0.422 2.748 1.926 2.748 5.096 0.727 0.727 4.328 156

1 Ovine la nr 30 30 30 30 0 1860
0 recondiţionat T 0.241 0.028 0.269 0.269 0.269 0

nr 461 150 711 53 21 90 164 547 58072


EFECTIV TOTAL
T 14.892 5.494 4.305 5.494 24.691 1.242 0.727 2.489 4.458 20.141

29
Trimestrul IV: Octombrie – Decembrie
Intrări Ieşiri Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu Vânzăr Vânzări Treceri Sacrificări la animal
Total SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul Naşt Cumpă de la l iniţial i pentri la alte de Pierd Total sfârşitul e
Spor intrăr ) ă (%)
perioadei eri rări alte +intrări pentru îngrăşa categori necesitat eri ieşiri perioade furajat
i i e
categorii prăsilă t i e
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
nr 6 6 6 552
Berbeci
1
reproducători T 0.300 0.300 0.300

nr 236 11 11 247 247 22053 0


2 Oi adulte
T 9.995 0.247 0.247 10.242 10.242

nr
3 Tineret femel 0-3
T 170

nr 125 125 125 125 0 4925


4 Tineret feme 3-6
T 4.329 0.769 5.098 5.098 5.098 0 156

nr 145 145 145 45 20 65 80 7795


5 Tineret feme 6-9
T 5.79 0.569 4.790 6.359 1.993 0.821 2.814 3.545 73

nr
6 Tineret feme 9-12
T 14

Tineret feme 12- nr 55 55 11 11 44 4719


7
18 T 1.189 0.066 1.255 0.247 0.247 1.008 14

Tineret mascul 0- nr
8
3 T 170

Nr 125 125 125 125 0 4925


9 Tineret la îngrăşat
T 4.238 0.769 5.007 5.097 5.097 0 156

1 Ovine la nr
0 recondiţionat T

nr 547 156 156 703 45 281 326 377 44969


EFECTIV TOTAL
T 20.141 6.037 2.173 5.037 28.261 1.993 11.263 13.256 15.095

30
2.4. Programarea evoluției anuale a efectivului de ovine
Intrări Ieşiri Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu Vânzăr Vânzări Treceri Sacrificări la animal
SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul Cumpăr de la Total l iniţial i pentri la alte de Pierd Total sfârşitul e
naşteri Spor ) ă (%)
perioadei ări alte intrări +intrări pentru îngrăşa categori necesitat eri ieşiri perioade furajat
categorii prăsilă t i e i e
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
nr 6 6 6 2194
Berbeci
1
reproducători T 0.300 0.300 0.300

nr 245 55 55 300 23 30 53 247 93399 0


2 Oi adulte
T 9.800 1.642 1.642 11.442 0.973 0.227 1.2 10.242

nr 149 149 149 145 4 149 0 21971


3 Tineret femel 0-3 2.631
T 0.44 3.071 3.071 3.054 0.012 0 170

nr 145 145 145 145 145 0 17780


4 Tineret feme 3-6
T 3.054 2.775 5,829 5.829 5.790 0 156

nr 145 145 145 45 20 65 80 7795


5 Tineret feme 6-9
T 5.79 0.569 6,359 6.359 1.993 0.821 2.814 3.545 73

nr 55 55 55 55 0 10200
6 Tineret feme 9-12
T 1.820 0.07 1.87 1.87 1.890 0 14

Tineret feme 12- nr 44 55 55 99 55 55 44 18765


7
18 T 1.500 0.890 0.262 1.152 2.652 1.642 1.642 1.008 14

Tineret mascul 0- nr 149 149 149 146 3 149 0 13771


8
3 T 0.44 2.646 3.086 3.086 3.072 0.009 3.081 0 170

nr 146 146 146 21 125 146 0 17902


9 Tineret la îngrăşat
T 3.072 2.793 5.865 5.865 0,727 5,097 5.824 0 156

1 Ovine la nr 30 30 30 30 30 0 2760
0 recondiţionat T 0.227 0.014 0.241 0.241 0.269 0.269 0

nr 350 298 576 1224 119 125 721 7 847 377 206537
EFECTIV TOTAL
T 13.420 0.88 14.675 11.76 40.715 3,962 5,097 21.593 0.021 25.606 15.095

31
2.5. Programarea numărului de zile furajate

Categorii 0-3 3-6 6-9 9-12 12-18 Ovine partea I de Ovine partea a II a de
Ovine lactație Berbeci Total
cuprinse luni luni luni luni luni gestație gestație
Număr zile
21971 17780 7795 10200 18765 63691 14396 15252 2198 172048
furajate

32
3. Programarea producțiilor

3.1. Programarea producției de lână

Insuțirile fizice și tehnologice ale fibrelor de lână determină valori ridicate a


acestor producții. Lâna prin insușirile fizice și tehnologice constituie pentru industria
textilă din tara noastră, materia primă de bază pentru obtinerea unor confectii de
calitate superioară.
Recoltarea lănii de la oi se face prin tuns mecanic.
Lâna fină produsă de oile Țurcană este rară, iar cusătură de pe linia
superioară este largă.
Programarea producției de lână în cadrul acestei ferme se face prirmavara
(între 15 aprilie - 15 mai) când timpul este suficient de călduros, fără vânt rece și fără
temperaturi scăzute.
Momentul optim al tunsului este indicat și de apariția la baza suvitei a unei
porțiuni de 1-1,5 cm de lână nou crescută primavara și denumită ,,lâ na de pai”. Are
diametrul mai redus, usucul mai puțin consistent, ceea ce usurează tunsul.
De modul de organizare și de efectuarea tunsului depinde în mare măsură,
atât cantitatea cât și calitatea lânii, câ t și de efectivul de animale din unitate.
Campania de tuns impune unele măsuri tehnico-organizatorice. În acest, sens
se intocmește planul de tunsori cu ordinea de desfașurare pe categorii, stabilirea
componentei echipei de tuns, stabilirea inventarului necesar, instruirea personalului
implicat.
În cadrul speciei se programează la început batalii, oile sterpe, mioarele, oile
mame si berbecii de reproducție.
Înainte cu 12 ore de tuns oile sunt supuse unei diete pentru evitarea unor
accidente produse de încarcarea tubului digestiv. Pentru ca tunsul sa se efectueze
corespunzător se recomandã urmatoarele:
- în seara premergătoare tunsului, turmele programate la tuns se țin la
adăpost pentru a preveni umezirea lâ nii;
- tunsul lânei trebuie să se facã uniform pe tot corpul și la distantă de 5-10
mm de suprafața pielii;
nu se trece de doua ori pe aceiași suprafață pentru a nu tăia lâ na;
nu este permisă tunderea și depozitarea lânii umede.
33
Programarea producției de lână

Cantitatea de lâna Cantitatea de lâna


Categoria Număr de indivizi
pe animal (kg) totală (kg)
Berbeci
6 3 18
reproducători
Oi adulte 280 2 560
Mioare 55 1 55
Total 341 - 633

34
3.2. Recoltarea și valorificarea producției de lână

După tuns lâna este recoltată, iar în interior este pus un bilețel pe care au
fost înscrise numele tunzătorului și numărul matricol al oii și este adusă la cantar.
Cojocul se cântărește și se înregistrează greutatea acestuia, după care va fi
trecut pe masa de sortare. Sortarea lâ nii se face dupa anumite criterii, finețe,
lungime, uniformitate, rezistență, nuanța de culoare, cantitatea de impurități vegetale
și minerale din masa lânii.
Scopul acestei sortări este ca lâna rezultată sa fie cât mai omogenă din
punct de vedere al însușiriâor calitative, cea cu defecte fiind depozitată separat.
Ca urmare a tunsului oile devin mai ușoare, suportă căldura cu ușurintã și
favorizează dezvoltarea corporală și a stării generale.
Lâna recoltată se vinde unor intreprinderi de prelucrare a lânii, prețurile
variind în funcție de cerințele pieții.
Lâna recoltată se mai poate valorifica prin societățile de prelucrare a lânii
prin prețuri negociabile, în funcție de cerințele pieții. După recepție în societate, lâna
se spală, se usucă, se toarce iar lâna rezultată după aceste operații se folosește la
fabricarea stofelor din lână, a păturilor de lână, covoarelor și a diferitelor tricotaje. În
felul acesta lâna se valorifică la un pre ț superior.

35
3.2.1. Organizarea, dotarea și funcționalul la un centru de tuns ovine

Pentru desfașurarea corespunzătoare a acțiunii de tuns, centrul este dotat


astfel încat să asigure ritmul intens și calitatea lucrărilor de tuns, cântărirea
cojoacelor și a animalelor, sortarea și balotarea, depozitarea temporară a lânii,
precum și prevenirea accidentelor de orice natură.
Înainte cu 12-14 ore de tuns, oile nu se scot la pășune și nu li se
administrează furaje la padoc pentru a se evita încărcarea tubului digestiv.
Datorită efectivului mare se utilizează tunsul electromecanic.
Înainte de începerea tunsului se va face cu întreg personalul instructajul
tehnic și de protecție al muncii.
Ca organizare centrul de tuns cuprinde:
> padoc pentru oile ce urmează a fi tunse;
> culoar de trecere a oilor netunse;
> punct de tuns;
> boxe pentru oile care sunt tunse;
> cântar pentru oi;
> cântar pentru lână;
> masă pentru înregistrări;
> masă pentru sortarea lânii;
> spații pentru îmbalotare;
> spații pentru pastrarea temporară a lânii;
> punct mecanic pentru ascutirea cuțitelor de tuns;
> punct sanitar veterinar.

Ca regulă generală lâna se tunde cât mai la bază, uniform, fără scari și
fără a se trece de multe ori cu aparatul pe același loc, urmărindu-se menținerea
întregității cojocului de lână după tuns.

36
3.3. Programarea producției de lapte

Laptele de oaie s-a bucurat din cele mai vechi timpuri de un mare interes.
De asemenea, el și derivatele sale sunt considerate alimente de bază utilizate în
hrana omului.
În fermă mulsul oilor are loc după un program bine stabilit. Mulsul oilor
începe imediat după înțărcarea mieilor sau sacrificarea acestora.
La începutul lactației oile sunt mulse de trei ori pe zi (dimineața, la prânz și
seara), către sfarsitul lactației se trece la douã mulsori, iar cu 15- 20 de zile înainte
de înțărcarea oilor se trece la practicarea unei singure mulsori.

Număr capete Producția de lapte pe lactație / cap Producția totală de lapte


Oi oaie pe tot efectivul
284 80 l 22720

22720-(291 cap x 50 litri)=22720-14550=8170 kg lapte


8170:4≈2043 kg caș
8170-2043=6127:12≈511 urdă

Venituri din vânzarea productiilor:

Producţia Cantitatea Lei/ kg TOTAL (lei)


(kg)
Caş de oaie 2043 13 2559
Urdă 511 8 4088
Lâna 633 2,8 1772,4
TOTAL 32419.4

37
3.4. Recoltarea și valorificarea producției de lapte

Recoltarea laptelui se face prin muls manual executat în trei faze.


Pentru muls sunt utilizate găleți din materiale inoxidabile, tablă zincată sau
din material plastic prevăzute cu cupe pentru a evita pierderea laptelui și obținerea
unui lapte igienic.
Pentru a evita reducerea duratei de pășunat și a oboselii ciobanilor, mulsul
se va efectua rapid, total, la ore fixe și nu trebuie să depășească pe toatä turma 90
de minute dimineața și 60-80 de minute la prânz și seara. Durata de mulgere a unei
oi diferä în funcție de cantitatea de lapte pe care o dă și este de aproximativ 60 de
secunde dimineața și 30-40 de secunde la pranz și seara.
Pe toată durata procesului de muls se urmărește respectarea măsurilor de
igienă, recoltare și depistare a laptelui.
Laptele recoltat este colectat în bidoane și transportă t la centre de recoltare și
valorificare a laptelui.
Laptele de oaie se valorifica prin metode rapide de prelucrare. În urma
prelucrării laptelui de oaie pot fi obținute: cașul proaspăt, brânza telemea, brânza de
putină, brânza de burduf și cascavalul. Se mai obține și untul din lapte de oaie. Ca
produs secundar prin fierberea zarei rezultată din prepararea cașului se obține urdă
și zerul.
Toate produsele obținute din prelucrarea laptelui de oaie se valorifică la
prețuri negociabile prin magazine specializate, corespunzătoare, unde se păstrează
la o temperaturã de 0- 8 grade C in vitrine frigorifice sau depozite frigorifice.

38
3.4.1. Sistemul de muls, stâna ți strunga-organizare, dotare și functional

Sistemul de muls este cel manual, varianta manuăl lateral.


Efectuarea mulsului manual presup une amenajarea unui culoar prevăzut cu
un perete cu mai multe ușite (strungă) prin care oile, una câte una vin pe platforma
de muls.
Acestea sunt prevãzute cu un acoperiș denumit comornic. Platforma de
staționare este confecționată din scandură dispusă ușor înclinat.
Strunga din fermă este mobilă, find mutată pe un amplasament nou ori de
cate ori este nevoie.

39
4. Programarea tehnologiei de creștere și exploatare a ovinelor

4.1. Fluxul tehnologic anual de producție

Organizarea fluxului tehnologic în cele două sisteme de întreținere (pășune,


stabulație) durează 6 luni la pășune și 6 luni în stabulație.
Fazele fluxului tehnologic sunt:
1. Categoria berbeci de reproductie
- pregătirea pentru montă se face cu hrănire stimulativă, se verifică
cantitatea și calitatea materialului seminal;
- perioada de montă;
- perioada de repaus.
2. Categoria de oi și mioare
- pregătirea pentru montă constă în aducerea oilor într-o stare bună de
întreținere;
- perioada de montă care are loc în lunile: august, septembrie, octombrie;
- gestația: se acordã o îngrijire deosebită și se asigură supravegherea
atentă a oilor. Se asigurã spațiu suficient și nu se administrează furaje mucegăite și
apă rece;
- perioada fătărilor- pregatireă pentru fătăre vizează:
instruirea personalului de îngrijire și supravegherea fătărilor 24 din 24 de
ore;
pregătirea adăposturilor prin asigurarea compartimentului pentru oi
gestante, maternității și compartimentului de întreținere a oilor fătate cu miei de
vârsta de peste 30 zile.
3. Categoria miei sugari cu vârstã de 0 - 35 zile.
4. Categoria tineret ovin care cuprinde tineretul femel de 3 - 18 luni și
tineretul mascul întărcat.

40
4.2. Specificul întreținerii ovinelor pe categorii

Creșterea și îndeosebi întreținerea oilor în perioada de stabulație, necesită


construirea unor adăposturi pentru a le feri de întreruperile specifice sezonului rece.
Unitatea constructivă destinată cazării oilor pentru perioada de stabulație
o reprezintă saivanul. Adăpostul este semideschis, are forma lite rei ,,U”, fiind
prevăzut cu două compartimente, unul deschis unde stau oile gestante până
aproape de fătare, tineretul ovin și berbecii și unul închis complet și amenajat pentru
fătări, reprezentând 30% din suprafata adăpostului.
Amenajarea interioara a saivanului constă în împărțirea încăperii în boxe
pentru fiecare categorie de ovine și pe stă ri fiziologice.
Administrarea furajelor se face în iesle, de formă liniară cu frontul de furaje pe
ambele părti, asigurându-se un spațiu de furajare de 15-25 cm / individ. Ieslea este
prevazută în partea superioară cu grătar pentru administrarea furajelor fibroase, iar
la partea inferioară cu un jgheab în care se administrează concentratele. Adăparea
se face cu apă de la retea administrată în jgheaburi. Întreținerea se face pe așternut
permanent.
Înainte de scoaterea oilor la pașune, acestea se obișnuiesc cu furaj verde
cosit și administrat la iesle.
Pentru perioada de pașunat pe pajiști se amplasează construcții simple tip
,,sopron” pentru adăpostirea oilor când vremea este nefavorabilă și pe timp de
noapte, asigurându-se o suprafată de 0,5 m2 pentru oi și 0,4 m2 pentru tineret ovin.

41
5. Programarea și organizarea bazei furajere

5.1. Hrănirea ovinelor pe categorii

Structura rațiilor trebuie să se păstreze constantă pe o perioadă cât mai lungă


de timp, berbeci find sensibili la schimbările bruște și dese ale acesteia.
La stabilirea normelor și rațiilor furajere pentru oile mame trebuie să se țină
seama de starea fiziologică — perioada de repaus, perioada de pregătire pentru
montă și de montă propriu-zisă, perioada de gestație, perioada de lactație.
Hrănirea oilor mame în perioada de pregătire pentru montă și a montei
propriu-zise începe încă din luna august și dureazã până în prima parte a lunii
noiembrie. Această perioadă coincide cu perioada de pășunat. Se repartizează oilor
pașuni de cea mai bună calitate. Li se administrează fân și nutrețuri concentrate
(porumb, grâu, ovăz) precum și srot de soia.
În prima parte a gestației, nevoile de hrană ale oii sunt reduse, fiindcă
dezvoltarea fătului este mică. În partea a II-a a gestației nevoile de hrană cresc
substanțial, apărând necesitatea hră nirii stimulatoare.
Hrănirea corectă a oilor în ultima parte de gestație este necesară pentru
dezvoltarea normală a fătului, crearea de rezerve pentru producția de lapte,
dezvoltarea glandei mamare și cresterea normală a lânii. Ultima parte a gestației
corespunde cu perioada de iarna (stabulație) cand hrănirea se face cu nutreț uri
conservate.
Calitatea acestora trebuie să fie foarte bună pentru a avea o concentrație
energetică și proteică cât mai mare. Se pot folosi silozuri de bună calitate, fânuri și
nutrețuri concentrate.
În perioada de lactație se administrează nutrețuri concentrate care stimulează
producția lactogenă (tărâte de grâu) pe lângă celelalte nutrețuri.
Hrănirea mieilor sugari în primele 7 zile sunt hrăniți exclusiv cu lapte.
Începând din a II-a săptămână de viața li se administrează nutrețuri
concentrate, energetice și mici cantități de fân. La început consumă aproximativ 70 g
de fân, iar la sfârșitul alăptării ajung la 200 — 300 g fân pe zi. De asemenea li se
administrează și nutrețuri suculente în special masă verde.

42
5.2. Sortimente de furaje utilizate
Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU
PDIN PDIE Ca P
Nutret KgSU UFL g g g g UIL

Fân de
0.85 0.67 112 94 15.5 2.5 1.03
lucernă
Fân natural 0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.2
Pajiște de
0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.05
deal
Lucernă
început 0,189 0,73 112 85 7,5 4 1,2
înflorire
Tărâţe de
0.868 0.9 114 96 1.5 12.8
grâu
Fosfat
0.95 240 185
dicalcic

43
5.3. Norme și rații utilizate
Rație la berbeci în perioada de montă-iarna

Valoarea nutritive a nutreturilor g/KgSU Norme de hrana /KgSU

PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ


KgSU UFL UIL
KgSU UFL g g g g UIL Lei/kg Nutret Kg B g g g g lei

1.51 1.25 120 120 6.2 4 2.1

0.85 0.67 112 94 15.5 2.5 1.03 0.5 Fân de lucernă 0.527 0.448 0.300 50.149 42.090 6.940 1.119 0.461 0.263

0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.2 0.4 Fân natural 1.531 1.301 0.950 87.192 88.493 12.363 3.904 1.562 0.612

TOTA L RB 2.058 1.749 1.250 137.341 130.583 19.303 5.024 2.023 0.876

Rație la berbeci în perioada de montă-vara

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU

PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ


KgSU UFL UIL
KgSU UFL g G g g UIL Lei/kg Nutreț Kg B g g g g lei

1.51 1.25 120 120 6.2 4 2.1

0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.05 0.03 Pajiște de deal 7.980 1.404 1.250 132.022 125.000 10.534 5.618 1.475 0.239

TOTA L RB 7.980 1.404 1.250 132.022 125.000 10.534 5.618 1.475 0.239

44
Rație la berbeci în pregatire pentru montă-vară

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU

PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ


KgSU UFL UIL
KgSU UFL G g g g UIL Lei/kg Nutreț Kg B g g g g lei

1.53 1.01 83 83 4.6 3.5 2.1

0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.05 0.03 Pajiște de deal 6.447 1.134 1.01 106.674 101 8.511 4.539 1.191 0.193

TOTA L RB 6.447 1.134 1.01 106.674 101 8.511 4.539 1.191 0.644

Rație la berbeci în repaos sexual-iarna

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU

PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ


KgSU UFL UIL
KgSU UFL g g G g UIL Lei/kg Nutreț Kg B g g g g lei

1.51 0.88 70 70 6.6 3.3 2.2

0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.2 0.4 Fân natural 1.418 1.205 0.88 80.767 81.972 11.452 3.616 1.446 0.567

TOTA L RB 1.418 1.205 0.88 80.767 81.972 11.452 3.616 1.446 0.567

45
Rație la oi în prima parte de gestație –iarna

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU


PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ
KgSU UFL UIL
KgSU UFL g g g g UIL Lei/kg Nutreț Kg B g g g g lei
1.2 0.71 57 57 4 3 1.7

0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.2 0.4 Fân natural 1.144 0.973 0.710 65.164 66.137 9.240 2.918 1.167 0.458

TOTA L RB 1.144 0.973 0.710 65.164 66.137 9.240 2.918 1.167 0.458

Rație la oi în prima parte de gestație –vara

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU


PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ
KgSU UFL UIL
KgSU UFL g g g g UIL Lei/kg Nutreț Kg B g g g g lei
1.2 0.71 57 57 4 3 1.7

0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.05 0.03 Pajiște de deal 4.533 0.798 0.710 74.989 71.000 5.983 3.191 0.838 0.135

TOTA L RB 4.533 0.798 0.710 74.989 71.000 5.983 3.191 0.838 0.135

46
Rație la oi în a doua parte a gestației iarna

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU


PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ
KgSU UFL UIL
KgSU UFL g G g g UIL Lei/kg Nutreț Kg B g g g g lei
1.1 0.83 98 98 7.9 3.9 1.6

0.85 0.67 112 94 15.5 2.5 1.2 0.5 Fân de lucernă 0.527 0.448 0.300 50.149 42.090 6.940 1.119 0.537 0.263

0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.49 0.4 Fân natural 0.854 0.726 0.530 48.644 49.370 6.897 2.178 1.082 0.342

TOTA L RB 1.381 1.174 0.830 98.793 91.459 13.838 3.297 1.619 0.605

DIF.NH-RB -0.074 0.000 -0.793 6.541 -5.938 0.603 -0.019

0.95 240 185 2.5 Fosfat dicalcic 0.004 0.004 0.960 0.740 0.011

TOTA L RB+RS 1.381 1.174 0.830 98.793 91.459 14.798 4.037 1.619 0.605

47
Rație oi la începutul lactației

Valoarea nutritive a nutreturilor g/KgSU Norme de hrana /KgSU


PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ
KgSU UFL UIL
KgSU UFL g g g g UIL Lei/kg Nutret Kg B g g g g lei
1.8 1.58 172 172 10.3 5.6 2.5

0.85 0.67 112 94 15.5 2.5 1.2 0.5 Fân de lucernă 0.492 0.418 0.280 46.806 39.284 6.478 1.045 0.501 0.246

0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.49 0.4 Fân natural 1.450 1.233 0.900 82.603 83.836 11.712 3.699 1.837 0.580

TOTA L RB 1.942 1.651 1.180 129.409 123.119 18.190 4.743 2.338 0.826

DIF.NH-RB 0.149 0.400 42.591 48.881 -7.890 0.857 0.162

0.868 0.9 114 96 1.5 12.8 0.32 Tărâţe de grâu 0.512 0.444 0.400 50.667 42.667 0.667 5.689 0.164

TOTA L RS 0.512 0.444 0.400 50.667 42.667 0.667 5.689 0.164

TOTA L
2.454 2.095 1.580 180.075 165.786 18.857 10.432 2.338 0.990
RB+RS

48
Rație la oi în lactație vara

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU


PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ
KgSU UFL UIL
KgSU UFL g g g g UIL Lei/kg Nutreț Kg B g g g g lei
1.7 1.34 137 137 8.8 4 2.3

0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.12 0.03 Pajiște de deal 8.555 1.506 1.340 141.528 134.000 11.292 6.022 1.686 0.256

TOTA L RB 8.555 1.506 1.340 141.528 134.000 11.292 6.022 1.686 0.256

49
Rație la tineret 0-3 luni iarna

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU


PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ
KgSU UFL UIL
KgSU UFL g g g g UIL Lei/kg Nutreț Kg B g g g g lei
0.9 0.58 64 64 3.8 1.8 0.9

0.85 0.67 112 94 15.5 2.5 1.2 0.5 Fân de lucernă 0.263 0.224 0.150 25.075 21.045 3.470 0.560 0.269 0.132

0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.49 0.4 Fân natural 0.693 0.589 0.430 39.466 40.055 5.596 1.767 0.878 0.277

TOTA L RB 0.956 0.813 0.580 64.540 61.100 9.066 2.327 1.146 0.409

Rație la tineret 0-3 luni vara

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU


PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ
KgSU UFL UIL
KgSU UFL g g g g UIL Lei/kg Nutreț Kg B g g g g lei
0.9 0.58 64 64 3.8 1.8 0.9

Lucernă început
0.189 0.73 112 85 7.5 4 1.05 0.35 3.117 0.589 0.430 65.973 50.068 4.418 2.356 0.618 1.090
înflorire

0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.12 0.03 Pajiște de deal 0.958 0.169 0.150 15.843 15.000 1.264 0.674 0.189 0.028

TOTA L RB 4.074 0.758 0.580 81.815 65.068 5.682 3.030 0.807 1.118

50
Rație la tineret 3-6 luni iarna

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU


PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ
KgSU UFL UIL
KgSU UFL g g g g UIL Lei/kg Nutreț Kg B g g g g lei
1.1 0.62 63 63 4.1 1.8 1.2

0.85 0.67 112 94 15.5 2.5 1.2 0.5 Fân de lucernă 0.176 0.149 0.100 16.716 14.030 2.313 0.373 0.179 0.088

0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.49 0.4 Fân natural 0.838 0.712 0.520 47.726 48.438 6.767 2.137 1.061 0.335

TOTA L RB 1.014 0.862 0.620 64.442 62.468 9.081 2.510 1.240 0.423

Rație la tineret 3-6 luni vara

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU


PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ
g G g g KgSU UFL g g g g UIL lei
KgSU UFL UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.1 0.62 63 63 4.1 1.8 1.2

Lucernă
inceput
0.189 0.73 112 85 7.5 4 1.05 0.4 inflorire 2.247 0.425 0.310 47.562 36.096 3.185 1.699 0.446 0.899

Pajiste de
0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.12 0.03 deal 1.979 0.348 0.310 32.742 31.000 2.612 1.393 0.390 0.059

TOTA L
RB 4.226 0.773 0.620 80.303 67.096 5.797 3.092 0.836 0.958

51
Rație la tineret 6-9 luni iarna

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU


PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ
KgSU UFL UIL
KgSU UFL g g g g UIL Lei/kg Nutreț Kg B g g g g lei
1.2 0.69 57 57 3.9 1.9 1.25

0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.49 0.4 Fân natural 1.112 0.945 0.690 63.329 64.274 8.979 2.836 1.408 0.445

TOTA L RB 1.112 0.945 0.690 63.329 64.274 8.979 2.836 1.408 0.445

Rație la tineret 6-9 luni vara

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU


PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ
KgSU UFL UIL
KgSU UFL g g g g UIL Lei/kg Nutreț Kg B g g g g lei
1.2 0.69 57 57 3.9 1.9 1.25

0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.12 0.03 Pajiște de deal 4.405 0.775 0.690 72.876 69.000 5.815 3.101 0.868 0.132

TOTA L RB 4.405 0.775 0.690 72.876 69.000 5.815 3.101 0.868 0.132

52
Rație la tineret 9-12 luni iarna

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU


PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ
KgSU UFL UIL
KgSU UFL g g g g UIL Lei/kg Nutreț Kg B g g g g lei
1.25 0.65 45 45 3.3 2.1 1.35

Fân
0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.49 0.4 1.048 0.890 0.650 59.658 60.548 8.459 2.671 1.327 0.419
natural

TOTA L
1.048 0.890 0.650 59.658 60.548 8.459 2.671 1.327 0.419
RB

Rație la tineret 9-12 luni vara

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU


PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ
KgSU UFL UIL
KgSU UFL g g g g UIL Lei/kg Nutret Kg B g g g g lei
1.25 0.65 45 45 3.3 2.1 1.35

0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.12 0.03 Pajiște de deal 4.150 0.730 0.650 68.652 65.000 5.478 2.921 0.818 0.124

TOTA L RB 4.150 0.730 0.650 68.652 65.000 5.478 2.921 0.818 0.124

53
Ratie la tineret 12-18 luni iarna

Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU


PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ
g g g g KgSU UFL g g g g UIL lei
KgSU UFL UIL Lei/kg Nutreț Kg B 1.3 0.64 49 49 3.5 2.4 1.55

0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.49 0.4 Fân natural 1.031 0.877 0.640 58.740 59.616 8.329 2.630 1.306 0.413

TOTAL RB 1.031 0.877 0.640 58.740 59.616 8.329 2.630 1.306 0.413

Rație la tineret 12-18 vara

Valoarea nutritivă a nuțreturilor g/KgSU Norme de hrană /KgSU


PDIN PDIE Ca P PDIN PDIE Ca P Preţ
KgSU UFL UIL
KgSU UFL g g g g UIL Lei/kg Nutreț Kg B g g g g lei
1.3 0.64 49 49 3.5 2.4 1.55

0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.12 0.03 Pajiște de deal 4.086 0.719 0.640 67.596 64.000 5.393 2.876 0.805 0.122

TOTA L RB 4.086 0.719 0.640 67.596 64.000 5.393 2.876 0.805 0.122

54
5.4. Modul de preparare și administrare a hranei

Lucerna
Este de departe cea mai răspândită leguminoasă cultivată pentru nutreț, fiind
folosită atât verde cât și conservat (fân, siloz).
Ca și la alte plante verzi și la lucernă modificările cantitative sunt antagoniste
celor calitative. De aceea este indicată recoltarea ei în stadiul optim de dezvoltare,
funcție de care să se obțină producții maxime de energie și proteină pe unitatea de
suprafață cultivată.
La lucernă, proporția cea mai mare de proteină se înregistrează înainte de
îmbobocire, fază în care conținutul în celuloză este cel mai redus.
Creșterea conținutului de celuloză brută este expresia depozitării progresi ve a
substanțelor scheletice, greu digestibile, care explică și reducerea digestibilității
energiei, urmată de scăderea valorii energetice a nutrețului.

Pășunea
O gamă variată de vegetație este folosită direct ca hrană pentru animale
erbivore, prin pășunat.
Pășunatul are numeroase avantaje. Plantele tinere au palatabilitate ridicată si
ca urmare sunt consumate cu plăcere de către animale, care au și posibilitatea să
selecteze plantele pe care le consumă. În același timp, pățunatul este mijlocul cel
mai economic de administrare a nutrețurilor. Sănă tatea animalelor este mai bun în
perioada pășunatului, acestea putând face mișcare și beneficia de efectul razelor
solare. În țara noastră, regimul de pășunat trebuie să asigure consumul de nutreț
verde pentru o perioadă lungă de timp (5-7 luni), în funcție de zonă și specia de
animale; durata minimă de pășunat pentru taurine este apreciată la 150-155 zile, iar
pentru oi la cca 200 zile.
Valoarea nutritivă a nutrețurilor verzi de pe pășuni depinde de compoziția
floristică, considerându-se o pășune bună cea care are 60-80 % graminee și 40-20
% leguminoase; faza de vegetație la pășunare influențează și ea valoarea nutritivă
dar în general pășunatul se face pe plante tinere, frunzoase, înainte de înspicare
sau cel mult la începutul formării spicului.

Fânul natural
Sub denumirea de fân natural sunt cunoscute toate fânurile obținute de pe
pajiști permanente exploatate prin cosire, când masa verde este conservată prin
uscare.
Sub aspect nutrițional, fânurile naturale diferă în funcție de compoziția
floristică, care la rândul ei este dependentă de condițiile geografice, sol, climă etc.

55
Fânul de lucernă
Este cea mai valoroasă plantă cultivată pentru fân și ocupă un loc deosebit în
alimentația tuturor speciilor de animale.
Valoarea nutritivă a fânului de lucernă depinde în principal de: faza de
Vegetație la recoltare, tehnica de uscare și modul de depozitare.
Calitatea fânului de lucernă este apreciată atât de crescătorii de animale cât
și de către cumpărătorii de fân, printr-un examen organoleptic, bazându-se pe
câteva criterii: faza de vegetație, cantitatea și finețea frunzelor, prezența corpurilor
străine, starea tulpinilor (tijelor), mirosul și culoarea verde.

Tărâțele de Grâu
Reprezintă până la 25 % din greutatea grăunțelor măcinate. În componeța lor
intră: pericarpul semințelor, stratul de aleuronă , embrionul și cantități diferite de
amidon
Compoziția chimică a tărâțelor de grâu evidențiază faptul că au un conținut
mai ridicat în proteine decât grăunțele, dar și un conținut mult mai mare de celuloză
brută; de altfel, se remarcă faptul că mai mult de jumătate din substanța uscată a
tărâțelor o reprezintă pereții celulari, motiv pentru care digestibilitatea energiei este
redusă, în special la păsări. Prin măcinare fină, digestibilitatea tărâțelor crește.

Proteina din tărțele de grâu este deficitară în lizină și metionin, precum și în


alți aminoacizi esențiali.
Tărâțele de grâu sunt surse bune pentru majoritatea vitaminelor hidrosolubile,
cu excepția niacinei care are o biodisponibilitate redusă . Caracteristic tărâțelor este
conținutul redus în Ca, dar ridicat în P și Mg; disponibilitatea fosforului din tărâțele de
grâu este relativ ridicată (cca 50%).

56
6. Eficiența pragului de rentabilitate a producției

Necesarul de nutreţuri pe categorii

Nutreţuri utilizate
Peri
Categorii
oadă
Fân natural Fân de lucernă Pajiştede deal Lucernă masă verde Fosfar dicalc ic Tărâţe de grâu

Zile Zile Total Zile Zile Zile Zile


Total Total Total Total Total
Kg/zi furajer Kg/zi furajat tone Kg/zi furajat Kg/zi furajat Kg/zi furajat Kg/zi furajat
tone tone tone tone tone
e e e e e e

Berbeci 14,427 1104 15,92

Oi 13,088 49061 642,11


Tineret 1-3
Vară

0,958 13220 12.66 3,117 13220 41.20


luni
Tineret f. 3-6
1,971 8505 16,76 2,247 8505 19,11
luni
Tineret f. 12-
4,086 9800 40
18 luni

Berbeci 2,949 1086 3,202 0,527 1086 0,572


Oi 3,448 44278 152,67 1,019 44278 45,11 0,004 25922 103,68 0,512 44278 22,67
Tineret 6-9
1,112 7795 8,66
Iarnă

luni
Tineret f. 9-12
1.048 2190 3.343
luni
Tineret f. 12-
4.048 8965 36.029
18 luni

Total 203,90 45,68 727,45 60,31 0,10 22,67

57
Costul necesarului total de nutreţuri

Nutreţuri Tone Lei/tonă Total


Fân natural 203.90 250 50975
Fân de lucernă 45,68 250 11420
Pajişte de deal 727.45 20 14549
Lucernă masă
60.31 300 18093
verde
Fosfat dicalcic 0.10 2500 250
Tărâţe de grâu 22.67 300 6801
Total 102088

Trebuie menţionat că la categoria rumegătoare, cheltuielile cu furaje


reprezintă 70% din totalul cheltuielilor.

Venituri din vânzarea animalelor

Greutate
Total Total
Categorii Corporală Lei/kg Capete Lei/cap
(lei) (lei)
(kg)
Oi adulte 5 53 400 21200
Tineret f. 6-9 luni 6 45 400 18000
Tineret mascul 5097 7 35679 35679
Tineret f. prăsilă
Tineret m. prăsilă 21 1000 21000
Total 95879

Venituri din vânzarea productiilor:

Producţia Cantitatea Lei/ kg TOTAL (lei)


(kg)
Caş de oaie 2043 13 2559
Urdă 511 8 4088
Lâna 633 2,8 1772,4
TOTAL 32419.4

58
Venituri, cheltuieli şi rezultate financiare pe anul 2009

Denumire Suma lei

Venituri totale, din care: 149184,18

- Venituri din vânzarea animalelor 95879

- Venituri din vânzarea brănzei 6647

- Venituri din vănzarea lănei 1772,4

- Subvenţii pentru diferenţe de preţ 20885,78

Cheltuieli totale 145840


- Cheltuieli cu nutreţuri 102088

- Salarii+taxe şi impozite 11667,2

- T.V.A. –(19% ) 27709,6


- Alte cheltuieli 4375,2
Profit impozabil 3344,18
Impozit pe profit – (16% ) 535,07
Profit net 2809,11
Rata profitului 1,93

59
Concluzii

În urma stabilirii ncesarului de nutreţuri şi a eficienţei utilizării lor în exploataţia


zootehnică pe care o conduc am constatat următoarele:

1. Efectivul ovin de 350 de capete rasa Ţurcană pe care îl deţin cu o producţie


medie de 80 kg lapte şi 2 kg lână, în urma valorificării acestora respectiv vânzarea
pentru abatorizare şi vânzare pentru prăsila îmi aduce un profit anual de 2809,11 lei.
Un profit uşor satisfăcător, atât datorită potenţialului genetic de care dispune, cât şi
datorită condiţiilor de întreţinere asigurate (alimentaţie raţională şi microclimatul
corespunzător).

2. Se va avea în vedere pe viitor ameliorarea efectivului pentru o producţie


mai crescuta de lapte.

3. Aplicarea unei tehnologii de muls mai moderne pentru a rezulta un lapte


de calitate

4. Căutarea unei firme de distribuire a laptelui şi brănzeturilor care sa ofere un


preţ mai bun pe kg.

5. Stabilirea unor raţii de hrană mai eficiente şi înlăturănd fosfatul dicalcic din
acestea.

60
BIBLIOGRAFIE

Pascal C.(2003) - Rase autohtone de ovine și caprine. Editura PIM Iași;

Pascal C(2007) - Creșterea ovinelor și caprinelor. Editura PIM Iași;

Pop I.M.,Halga P., Avarvarei T.,(2006) - Nutriția și alimentația animalelor. Edituera


Tipo Moldova;

61