Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Memoriu justificativ 1
1.1. Importanța, originea și începutul creșterii ovinelor 2
1.2. Situația actual creșterii ovinelor în țara noastră 4
1.3. Date din literatura de specialitate privitoare la rasa Țurcană 7
2. Programarea structurii și evoluției efectivelor de ovine 12
2.1. Programarea reproducției și fundamentarea ei tehnică 13
2.1.1 Programul de montă și fătări 14
2.2. Programarea evoluției lunare a efectivului de ovine 15
2.3. Programarea evoluției trimestriale a efectivului de ovine 27
2.4. Programarea evoluției anuale a efectivului de ovine 31
2.5. Programarea numărului de zile furajate 32
3. Programarea producțiilor 33
3.1. Programarea producției de lână 33
3.2. Recoltarea și valorificarea producției de lână 35
3.2.1. Organizarea, dotarea și funcționalul la un centru de tuns ovine 36
3.3. Programarea producției de lapte 37
3.4. Recoltarea și valorificarea producției de lapte 38
3.4.1. Sistemul de muls, stâna ți strunga-organizare, dotare și functional 39
4. Programarea tehnologiei de creștere și exploatare a ovinelor 40
4.1. Fluxul tehnologic anual de producție 40
4.2. Specificul întreținerii ovinelor pe categorii 41
5. Programarea și organizarea bazei furajere 42
5.1. Hrănirea ovinelor pe categorii 42
5.2. Sortimente de furaje utilizate 43
5.3. Norme și rații utilizate 44
5.4. Modul de preparare și administrare a hranei 55
6. Eficiența pragului de rentabilitate a producției 57
7. Concluzii 60
8. Bibliografie 61
Memoriu justificativ
Ferma zootehnică pe care o conduc este amplasată la periferia municipiului
Paşcani (jud. Iaşi),în N-E ţării, mai exact la 4 Km. de oraş, în Lunca -Paşcani, pe valea
râului Şiret. Ferma are un sector de creştere a ovinelor de rasă Ţurcană.
Municipiul Paşcani are o piaţă atractivă, cu 150.000 consumatori, cu o mare
capacitate de antrenare în zonele limitrofe şi prezintă un potenţial uman cu grad de
instruire ridicat, structurat pe o gamă largă de profesii, începând de la cele tradiţi onale
până la noile tehnologii. Capacitatea industrială existentă este dotată cu utilităţi, zone
agricole extinse şi sector terţiar în plină dezvoltare. Mediu natural este protejat fără
surse majore de poluare.
Învestitia este motivată de faptul că în această zona, este singura unitate cu
astfel de obiectiv şi animale de prăsilă, singura concurenţă făcând-o gospodariile
populaţiei cu rase de oi neameliorate, întreţinute şi hrănite după vechile concepte.
Hrana se poate asigura relativ uşor în zonâ, datorită suprafeţelor mari de teren
agricol şi pasune din zonă, ceea ce duce la:
- asigurarea furajelor din producţie proprie;
- asigurarea ritmică, uniformă şi la nivel optim a hranei;
- extinderea culturilor duble şi succesive;
- practicarea unui păsunat raţional şi extinderea pajiştilor cultivate.
Înfiinţarea unei astfel de ferme contribuie la refacerea efectivelor de ovine din
zona atât calitativ cât şi numeric.
Eficienţa investiţiei presupune investiţii mici, cheltuieli de întreţinere reduse.
Se pretează la îmbinarea raţionala cu alte ramuri zootehnice sau vegetale cu o
rentabilitate ridicată.
Oaia este specia cu cele mai reduse cerinţe pentru întretinere, iar utilizarea în
hranã a aditivilor furajeri se face în mică măsură.
Păsunea oferă cel mai ieftin furaj iar în perioada de stabulaţie, furajele de volum
ocupă un loc însemnat în hrana animalelor.
Cunoaşterea valorificării producţiilor ovine va determina creşterea veniturilor şi
sporirea eficienţei economice.
1
1.1. Importanță, origine și începutul creșterii ovinelor
2
realizările înregistrate în directia explatării și a ameliorării ovinelor, la care se adaugă și
factorii naturali de influența.
Dezvoltarea creșterii animalelor și nivelul producțiilor acestora sunt determinate
de substratul ereditar și de condițiile de mediu. Raportul dintre aceste două mari grupe
de factori este net în favoarea condițiilor de mediu. Astfel, coeficientul de heritabilitate,
care exprimă ponderea de influentă a factorilor genetici asupra productiilor animale,
pentru diferitele producții ale ovinelor , are valori medii cuprinse între 0,11 și 0,46 la
Merinos de Palas.
Altă cale de creștere a producțiilor rezultate prin creșterea și exploatarea ovinelor
o constituie ridicarea performanțelor reproductive la efectivelor existente și
îmbunătațirea tehnologiilor de creștere aplicate în cazul tineretului ovin, mergându-se,
atunci și acolo unde condițiile concrete permit, până la intensivizarea totală, însă în
condiâiile de eficiență economică
3
1.2. Situația actual creșterii ovinelor în țara noastră
4
nuclee de elită, constituie în cadrul fiecărei rase autohtone sau de import, au fost
valorificate la producția de carne, fiind livrate, într-o pondere de peste 90% în viu, pe
piețele tradiționale aflate în țări din oriental apropiat și în cel mijlociu.
La nivel mondial, România era situată în 1980 pe locul 10 în ceea ce privește
efectivul de oi și pe același loc la producția de lână, ocupând, de asemenea, și un loc
important în primele țări producătoare de carne. Față de anul 1989 reducerea
efectivelor a fost cu 29,1% la finele lui 1994, cu 40,38% în 1997 și c u 50,09% la finalul
anului 2000
După anul 2001, în evoluția efectivelor totale de ovine din țara noastră, se
conturează două tendințe diferite ca sens și valoare. Prima tendință se referă la
intervalul 2001-2002 și practice coincide cu cea conturată déjà, adică de reducere a
efectivului. În continuare, începand cu anul 2002 se constată o reducere a efectivului
total cu 406 mii capete ceea ce în valori relative înseamnă 5,3%
A doua tendință corespunde cu intervalul de timp 2002-2004 se caracterizează
printr-o evoluție pozitivă în ceea ce privește numărului total de ovine. Față de anul
2002, în anul 2003, are loc o creștere a efectivelor totale cu 61 mii indivizi, iar în 2004
cca 416 mii adică cu 0,8% și respective cu 5,74%. Tot în 2004, la finele anului efectivul
total de ovine era mai mare cu 10 mii capete față de cel înregistrat în aceeași perioadă
însă în anul 2000.
Conform ultimelor date statistice în România media efectivului de ovine present
în fiecare exploatație agricolă este actualmente de 7,73 indivizi. Cu toate acestea prin
promovarea unor acțiuni susținute și prin aplicarea de măsuri specific de acordare ale
unor prime pentru creșterea tineretului de ovine de prăsilă și pentru berbecuții din rasele
de carne și lapte, se preconizează o creștere semnificativă a efectivelor totale și, de
asemenea, se estimează ca până în anul 2008 numărul de ovine din fiecare exploatație
va depași 12 capete. În aceste condiții aproximativ 98% din totalul efectivului va
îndeplini condițiile de eligibilitate precizate în documentele încheiate ca urmare a
negocierilor cu Uniunea Europeana și cuprinse în Raportul 3493/90
Atingerea acestor parametri presupune că efectivul matcă național va ajunge la
aproximativ 9.100.000 oi mame dar și faptul că acest nivel ar corespunde întrutotul
5
numărului de 8.900.000 capete eligibile la prime anuale, la care se adaugă și o rezervă
națională suplimentară de ovine de cca. 3%.
Procentul de 3% reprezintă în cazul țării noastre cca. 270.000 capete ovine,
care, împreuna cu plafonul național solicitat, vor acoperi necesarul de prime ce vor fi
acordate efectivului eligibil prognozat pentru 2007 și perioada următoare.
Din cadrul unitaților cu personalitate juridică, exploatațiile agricole care au în
creștere și exploatare această specie, cele mai numeroase sunt societățile comerciale.
Acestea formă de proprietate dețin o pondere totală de 46,19 din totalul celor cu
personalitate juridică.
Prin particularitățile biologice valoroase de care dispun, ovinele vor constitui și în
viitoarea Europă lărgită o specie apreciată de către marii și micii fermieri.
Ca urmare a avantajelor care derivă din faptul că oile aparțin unor grupe care fac
obiectul acțiunilor specific controlului official în ultimul timp au crescut efectivele care
aparțin exploatațiilor agricole cu peste 200 de indivizi. În anul 2004 în acest gen de
exploatații se regăseau aproximativ 25% din numărul total al ovinelor din țara noastră
6
1.3. Date din literatura de specialitate privitoare la rasa Țurcană
Din totalitatea raselor crescute în România, Țurcana este cea mai răspândită și
cea mai veche din țara noastră. Oile Țurcană, împreună cu cele Stogoșe, în trecut
reprezentau peste 60% din efectivul total de ovine crescut la nivel național. În literature
de specialitate, rasa Țurcană mai este cunoscută si sub alte denumiri, cum ari fi: oaia
bârsană, țușca, oaia valahă sau Rațca.
Origine și mod de formare. Originea rasei Țurcană nu este cunoscută cu
precizie. Mulți cercetători care au studiat originea animalelor domestic susțin că
Țurcana ar deriva din Ovis vignei arkar, însă când și unde au fost domesticite, precum
și modul de răspândire nu sunt cunoscute cu certitudine. Conform celor scrise de N.,
Teodoreanu, oaia Țurcană a fost domesticită în ținutul Carpați încă din perioadele
preistorice, de unde s-a răspândit prin transhumanță și în alte zone.
Aria de răspândire. Rasa Țurcană este foarte bine adaptată la condițiile
geoclimatice specific țării noastre. În ultimele decenii, concomitant cu declanșarea
acțiunilor de creștere numeric a oilor cu lână fină și semifină, efectivul rasei și arealul
ocupat s-au redus. Și în condițiile date, ca areal de creștere, această rasă ocupă unul
extreme de larg și cu relief variat, fiind întâlnită de la câmpiile joase din sudul și vestul
țării, la zone cui peste 1500 m altitudine.
Este o rasă rustică și rezistentă, face parte din tipul morfoproductiv mixt, fiind
exploatată în funcție de varietate pentru producțiile de lână grosieră, lapte, pielicele și
carne. În present, este răspândită compact în zonele submontane și montate de pe tot
cuprinsul țării, însă poate fi întâlnită sporadnic și în zonele de deal.
În afara țării noastre, alte rase de oi considerate ca având o afinitate strânsă
filogenetic, precum și însușiri morfoproductive asemănătoare cu Țurcana, se mai cresc
în Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Grecia, Turcia, Ucraina și în
număr mai redus în Ungaria, Cehia și Slovacia.
Însușiri morfoproductive. După exteriorul său, Țurcana este de tip dolicomorf,
cu caractere și însușiri specific raselor tardive. Este o rată sprintenă, vioaie și cu talia
intermediară celorlalte tipuri productive.
7
Greutatea corporală are evoluția fluctuantă, fiind influențată îndeosebi de tipul de
fătare și de condițiile de creștere asigurate de tipul ovin.
Capul la Țurcană este alungit și îngust, cu profilul drept la female și ușor convex
la masculi. Urechile sunt mici, subțiri și purtate oblic. Coarnele la berbeci sunt spiralate
și lungi, iar la femele pot fi întâlnite la doar cca. 15% din total și de regulă sunt mai mici,
uneori rudimentare. Gâtul este lung, subțire și purtat oblic.
Trunchiul alungit, relative strâmt și puțin adânc. Grebănul este ascuțit; spinarea
și șalele înguste; crupa teșită, îngustă și oblică. Osatura este fină, însă rezistentă.
Cornul este de culoarea varietații respective, fiind dur facilitează parcurgerea unor
terenuri accidentate sau lungi.
Constituția este robust, iar rezistența organic și adaptabilitea sunt foarte
pronunțate. Nu se adaptează însă la limitarea posibilităților de mișcare, jprecum și la
întreținere în stare de stabulație prelungită. Cerințele față de sistemul de întreținere sunt
reduse; poate fi menținută timp îndelungat sub cerul liber atunci cănd precipitațiile sunt
reduse cantitativ
Producția de lână. Oaia Țurcană are cojocul de lână alcătuită din șuvițe ascuțite
cu aspect exterior de suliță și tirbușon, formate din fibre diferite, însă neomogene. Lâna
este rară, iar cusătură de pe linia superioară este largă.
Fibrele groase. Constituie scheletul șuvițelor și au o lungime absolută între 14-
35cm și o finețe cuprinsă între 55 și 95 µ;. Acestea ajung până la capătul distal al
șuvițelor, imprimând astfel acestora o formă conică cu vărful ascuțit. De asemenea,
datorită acestei caracteristici se facilitează scurgerea rapidă a apei din precipitații.
Fibrele subțiri și scurte au finețea sub 30 µ, lungimea cuprinsă între 5 și 15 cm,
se găsesc șa baza șuviței și constituie îmbrăcămintea piloasă propriu-zisă
Fibrele intermediare sunt mai reduse numeric și prezintă valori medii între
primele două categorii.
Extinderea lângii pe extremități este satisfăcătoare. Fruntea este acoperită cu un
smoc de fibre scurte, fața cu jar, iar pe membrele extinderea lânii se oprește la
genunchi și pe jaret.
8
Cantitatea medie de lână este de 1,7 – 2,2 kg la oi și 2,5 – 3,5 kg la
berbeci,depășind 5 kg în unele zone în care se cresc efective valoroase de ovine
Țurcană varietatea albă. Randamentul lânii la spălare este cuprins între 65 și 70%
Producția de lapte. La această rasă, producția de lapte se caracterizează printr-
o mare variabilitate. În condiții obișnuite de hrănire și întreținere, pe durata unei lactații
poate fi obișnuită o producție totală de lapte cuprinsă între 70-90 kg. La plus variante
cantitatea de lapte depașeste adesea 235 l lapte în aceeași perioadă de lactație.
Privitor la această producție, în zona montană și aceeleași condiții geoclimatice,
Țurcana poate produce cu peste 20% mai mult lapte comparativ cu Țigaia. Laptele de la
Țurcană are 7% grăsime și 5,9% proteină
Producția de pielicele. Pielicelele mieilor din varietatea brumărie si neagră au
însușiri caracteristice, însă sunt inferioare celor obținute de la Karakul. Acestea sunt
utilizate în gospodăriile populației și în ateliere specializate la confecționarea căciulilor,
gulerelor, mantourilor etc. Alături de Karakul, față de care manifestă o mare capacitate
de combinabilitate, Țurcana neagră și brumărie a participat la formarea rasei Karakul de
Botoșani.
Indici de reproducție. Sunt exprimați în general prin valori superioare altor rase
și tipuri locale de ovine.
Comparativ cu alte rase autohtone, la Țurcană, în timp ce indicelel de prolificitate
înregistrează valorile cele mai reduse, cele specifice fecundității, fertilității și natalității
sunt superioare.
Varietăți ale rasei. Această rasă are patru varietăți de culoare, și anume: albă,
neagră, brumărie și rațca.
Varietatea albă are lâna și jarul de culoare albă, iar la unii indivizi pot apărea pe
extremități unele pete pigmentate. Această varietate ocupă cea mai largă arie de
răspândire, fiind și cea mai numeroasă. Este apreciată pentru producția mai mare de
lapte precum și pentru lâna lungă și albă utilizată în gospoddăriile populației la
confecționarea obiectelor de îmbrăcăminte tradițională, a celor de artă populară, iar în
industria textilă la fabricarea stofelor și covoarelor de tip persan și de Dorna.
9
În cadrul acestei varietăți s-au conturat deja unele ecotipuri valoroase, cum ar fi
de pildă Țurcana sibiană, caracterizată prin omogenitatea conformației, dezvoltarea
corporală mai pronunțată și producții de lână si lapte mai mari.
Simbolul varietății esteȚa
Varietaea neagră. Se deosebește de cea albă prin culoarea învelișului pilos
care, la naștere, este în totalitate negru. La animalele adulte roba este depigmentată
apărând și fibre albe diseminate în masa lânii, în prima fază a depigmentării lâna devine
la început roșcată, iar mai târziu gri – cenușie. Este exploatată pentru producția de de
lapte și pielicele.
Ca areal, această varietate ocupă unul mai restrâns situat în partea centrală și
de nord a Moldovei unde este utilizată șa încrucișări cu berbeci Karakul în vederea
obținerii pielicelelor. Încrucișarea cu karakul poate fi practicată până la obținerea
generației a treia, în regiunile cu un regim pluviometri mai redus de 450 mm anual, și
până la a doua generație, urmată apoi de reproducere în sine, în zonele cu precipitații
anuale maxime cuprinse între 550-600mm. În regiunile cu un regim pluviometric mai
bogat, metișii obținuti cu karakul nu rezistă, iar ataunci când se obțin trebuie sacrificați
pentru pielicele.
Simbolul varietății este Țn.
Varietatea brumărie este exploatată pentru lapte și pielicele. Efective mai
importante sunt răspândite în partea de nord-est a Moldovei. La naștere, pieliceleleau
culoarea gri de nuanțe diferite, cu linia mediană mai albă. Concomitent cu înaintarea în
vârstă, culoarea brumărie se păstrează doar pe extremități, iar roba se depigmentează
căpătând nuanțe spălacite uneori alb-murdare.
Simbolul varietății ese Țb.
Varietatea rațca. Se întâlnește în efective restrânse în partea de sud-vest a țării;
are șuvițele de lână și coarnele răsucite în tirbușon. Culoarea lânii poate fi albă sau
neagră, iar a jarului de pe extremitați brună de diferite nuanțe.
Perspective de creștere. În perspectivă, varietatea albă va fi selecționată în
direcția îmbunătățirii însușirilor calitative ale lânii și îndeosebi a compoziției fibrelor a
șuvițelor, luciului și mătăsozității. De asemenea, prin selecție se va urmării și
îmbunătățirea producției de lapte în paralel cu ridicarea dezvoltării corporale. În vederea
10
creșterii dezvoltării corporale, precum și a gradului de precocitate și de prolificitate pot fi
utilizate la încrucișări de infuzie rase englezești cu lână lungă, îndeosebi Lincoln și
Border Laicester.
Varietățile neagră și brumărie vor fi ameliorate în continuare prin selecție în
vederea creșterii producției de lapte și prin încrucișare cu berbeci de rasă Karakul în
direcția îmbunătățirii însușirilor calitatative ale pielicelelor.
Varietatea Rațca, fiind în efective reduse, nu prezintă importanță economică
deosebită.
11
2. Programarea structurii și evoluției efectivelor de ovine
Efectiv existent la
Efectiv programat pentru
Nr. crt. Categoria de ovine inceputul anului
sfarsitul anului (nr./to)
(nr./greutate med. Kg)
1 Berbeci reproducatori 6/300 6/0,3
2 Oi adulte 245/9800 247/9,88
3 Tineret femel 0-3 luni 55/1820 0
4 Tineret femel 3-6 luni 44/500 0
5 Tineret femel 6-9 luni 80/3,545
6 Tineret femel 9-12 luni 0
Tineret femel 12-18
7 44/1,008
luni
8 Tineret mascul 0-3 luni 0
9 Tineret ovin la ingrasat 0
10 Ovine adulte la recond. 0
11 Efectiv de ovine total 350/12420 377/14,733
Luna Total
Specificare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 anual
Anul Oi 37 147 61 245
precedent Mioare 6 27 11 44
Monta Total 43 174 72 289
Anul Oi 49 148 49 246
curent Mioare 9 26 9 44
Total 58 174 58 290
12
2.1. Programarea reproducției și fundamentarea ei tehnică
13
2.1.1. Programul de montă și fătări
Programul de montă şi fătări la ovine
Perioada 1august 2008 -31 decembrie 2009
Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III Trimestrul IV Total/an
Specificare
I II III Total IV V VI Total VII VIII IX Total X XI XII Total
Gestanta 42 42 171 71 242 284
precedent
Ovine
Negestante 1 1 3 1 6 6
Anul
Fătate
Miei fătaţi
Oi 49 49 148 49 246
Monte
Mioare 9 9 26 9 44
Total 58 58 174 58 290
Oi 36 147 180 60 60 240
Fătări
Anul curent
Mioare 6 27 33 11 11 44
Total 42 171 213 71 71 284
Masculi 22 90 112 37 37 149
Produşi
obţinuţi
14
2.2.Programarea evoluției lunare a efectivului de ovine
Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Ianuarie
Intrări Ieşiri
Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu la animal
Vânzăr Vânzări Treceri Sacrificări SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul de la Total l iniţial Tota sfârşitul e
Naşte Cumpărăr i pentri la alte de Pierder ) ă (%)
perioadei alte Spor intrăr +intrări l perioade furajat
ri i pentru îngrăşa categori necesitat i
catego i ieşiri i e
prăsilă t i e
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
Berbeci nr 6 6 6 186
1
reproducători t 0.300 0.300 0.300
Tineret mascul 0- nr
8
3 T 170
nr
9 Tineret la îngrăşat
t 156
1 Ovine la nr
0 recondiţionat T
nr 350 350 350 10850
EFECTIV TOTAL
t. 13.420 0.043 0.043 13.463 13.463
15
Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 28 Februarie
nr 22 22 22 2 2 20 616
3 Tineret femel 0-3
t 0.060 0.052 0.112 0.112 0.006 0.006 0.106 170
nr
4 Tineret feme 3-6
t 156
nr
5 Tineret feme 6-9
t 73
nr 55 55 55 1540
6 Tineret feme 9-12
t 1.820 0.022 0.022 1.842 1.842 14
nr 22 22 22 1 1 21 616
8 Tineret mascul 0-3
t 0.060 0.052 0.112 0.112 0.003 0.003 0.109 170
nr
9 Tineret la îngrăşat
T 156
1 Ovine la nr
0 recondiţionat t
16
Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Martie
Intrări Ieşiri
Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu la animal
Vânzăr Vânzări Treceri Sacrific SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul de la Total l iniţial sfârşitul e
Cumpăr i pentri la alte ări de Pierder Total ) ă (%)
perioadei naşteri alte Spor intrăr +intrări perioade furajat
ări pentru îngrăşa categori necesit i ieşiri i e
catego i
prăsilă t i ate
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
nr 6 6 6 186
Berbeci
1
reproducători t 0.300 0.300 0.300
nr
4 Tineret feme 3-6
t 156
nr
5 Tineret feme 6-9
t 73
nr 55 55 55 55 0 1705
6 Tineret feme 9-12
t 1.866 0.024 0.024 1.890 1.890 1.890 0 14
nr
9 Tineret la îngrăşat
t 156
1 Ovine la nr
0 recondiţionat t
17
Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 30 Aprilie
Intrări Ieşiri
Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu la animal
Vânzăr Vânzări Treceri Sacrific SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul de la Total l iniţial sfârşitul e
naşter Cumpăr i pentri la alte ări de Pierder Total ) ă (%)
perioadei alte Spor intrăr +intrări perioade furajat
i ări pentru îngrăşa categori necesit i ieşiri i e
catego i
prăsilă t i ate
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
nr 6 6 6 180
Berbeci
1
reproducători t 0.300 0.300 0.300
nr
4 Tineret feme 3-6
T 156
nr
5 Tineret feme 6-9
t 73
nr
6 Tineret feme 9-12
t 14
nr
9 Tineret la îngrăşat
t 156
1 Ovine la nr
0 recondiţionat t
18
Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Mai
Intrări Ieşiri
Efectivul
Zile
Efectivul la Trecer Efectivu la
Vânzăr Vânzări Treceri Sacrificări animal SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul i de la l iniţial sfârşitul
naşter Cumpăr Total i pentri la alte de Pierde Total e ) ă (%)
perioadei alte Spor +intrări perioade
i ări intrări pentru îngrăşa categori necesitat ri ieşiri furajate
catego i
prăsilă t i e
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
nr 6 6 6 186
Berbeci
1
reproducători t 0.300 0.300 0.300
nr
4 Tineret feme 3-6
t 156
nr
5 Tineret feme 6-9
t 73
nr
6 Tineret feme 9-12
t 14
nr
9 Tineret la îngrăşat
t 156
1 Ovine la nr
0 recondiţionat t
19
Programarea efectivului de ovine de în perioada: 1 – 30 Iunie
Intrări Ieşiri
Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu la animal
Vânzăr Vânzări Treceri Sacrificări SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul de la Total l iniţial sfârşitul e
naşter Cumpără i pentri la alte de Pierde Total ) ă (%)
perioadei alte Spor intrăr +intrări perioade furajat
i ri pentru îngrăşa categori necesitat ri ieşiri
catego i i e
prăsilă t i e
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
nr 6 6 6 180
Berbeci
1
reproducători T 0.300 0.300 0.300
nr 20 20 20 0 20 600
4 Tineret feme 3-6
T 0.308 0.094 0.402 0.402 0.000 0.402 156
nr
5 Tineret feme 6-9
T 73
nr
6 Tineret feme 9-12
T 14
nr 21 21 21 21 630
9 Tineret la îngrăşat
T 0.324 0.098 0.422 0.422 0.422 156
1 Ovine la nr 30 30 30 30 900 0
0 recondiţionat T 0.227 0.014 0.241 0.241 0.241 15
20
Programarea efectivului de ovine de în perioada: 1 – 31 Iulie
Intrări Ieşiri
Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu la animal
Vânzăr Vânzări Treceri Sacrificări SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul de la Total l iniţial sfârşitul e
naşte Cumpărăr i pentri la alte de Pierde Total ) ă (%)
perioadei alte Spor intrăr +intrări perioade furajat
ri i pentru îngrăşa categori necesitat ri ieşiri
catego i i e
prăsilă t i e
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
nr 6 6 6 186
Berbeci
1
reproducători T 0.300 0.300 0.300
nr 35 35 35 35 0 1085
3 Tineret femel 0-3
t 0.719 0.184 0.184 0.903 0.898 0.898 0.000 170
nr
5 Tineret feme 6-9
t 73
nr
6 Tineret feme 9-12
T 14
nr 35 0 35 35 35 0 1085
8 Tineret mascul 0-3
T 0.720 0.184 0.184 0.904 0.899 0.899 0.000 170
1 Ovine la nr 30 0 30 30 930
0 recondiţionat T 0.241 0.014 0.014 0.255 0.255 15
21
Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31August
Intrări Ieşiri
Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu la animal
Vânzăr Vânzări Treceri Sacrificări SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul de la Total l iniţial sfârşitul e
Cumpăr i pentri la alte de Pierde Total ) ă (%)
perioadei naşteri alte Spor intrăr +intrări perioade furajat
ări pentru îngrăşa categori necesitat ri ieşiri
catego i i e
prăsilă t i e
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
nr 6 6 6 186
Berbeci
1
reproducători t 0.300 0.300 0.300
nr
3 Tineret femel 0-3
t 170
nr
5 Tineret feme 6-9
t 73
nr
6 Tineret feme 9-12
t 14
nr
8 Tineret mascul 0-3
t 170
1 Ovine la nr 30 0 0 30 30 30 0 930
0 recondiţionat T 0.255 0.000 0.014 0.014 0.269 0.269 0.269 0.000 15
22
Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 30 Septembrie
Intrări Ieşiri
Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu la animal
Vânzăr Vânzări Treceri Sacrificări SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul de la Total l iniţial sfârşitul e
Cumpăr i pentri la alte de Pierd Total ) ă (%)
perioadei naşteri alte Spor intrăr +intrări perioade furajat
ări pentru îngrăşa categori necesitat eri ieşiri
catego i i e
prăsilă t i e
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
nr 6 6 6 180
Berbeci
1
reproducători T 0.300 0.300 0.300
nr
3 Tineret femel 0-3
T 170
nr
5 Tineret feme 6-9
T 73
nr
6 Tineret feme 9-12
T 14
nr
8 Tineret mascul 0-3
T 170
1 Ovine la nr
0 recondiţionat T 15
23
Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Octombrie
Intrări Ieşiri
Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu la animal
Vânzăr Vânzări Treceri Sacrificări SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul de la Total l iniţial sfârşitul e
Cumpăr i pentri la alte de Pierde Total ) ă (%)
perioadei naşteri alte Spor intrăr +intrări perioade furajat
ări pentru îngrăşa categori necesitat ri ieşiri
catego i i e
prăsilă t i e
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
nr 6 6 6 186
Berbeci
1
reproducători T 0.300 0.300 0.300
nr
3 Tineret femel 0-3
T 170
nr 20 20 20 20 620
5 Tineret feme 6-9
T 0.692 0.045 0.737 0.737 0.737 73
nr
6 Tineret feme 9-12
T 14
nr
8 Tineret mascul 0-3
T 170
1 Ovine la nr
0 recondiţionat T 15
24
Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 30 Noiembrie
Intrări Ieşiri
Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu la animal
Vânzăr Vânzări Treceri Sacrificări SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul de la Total l iniţial sfârşitul e
naşte Cumpărăr i pentri la alte de Pierde Total ) ă (%)
perioadei alte Spor intrăr +intrări perioade furajat
ri i pentru îngrăşa categori necesitat ri ieşiri
catego i i e
prăsilă t i e
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
nr 6 6 6 180
Berbeci
1
reproducători T 0.300 0.300 0.300
nr
3 Tineret femel 0-3
T 170
nr 35 35 35 35 0 1050
4 Tineret feme 3-6
T 1.396 0.164 0.164 1.560 1.560 1.560 0.000 156
nr 20 90 90 110 20 20 90 3300
5 Tineret feme 6-9
t 0.737 3.538 0.241 3.779 4.516 0.821 0.821 3.695 73
nr
6 Tineret feme 9-12
T 14
nr
8 Tineret mascul 0-3
t 170
nr 35 35 35 35 0 1050
9 Tineret la îngrăşat
t 1.396 0.164 0.164 1.560 1.560 1.560 0.000 156
1 Ovine la nr 0
0 recondiţionat t 15
25
Programarea efectivului de ovine în perioada: 1 – 31 Decembrie
Intrări Ieşiri
Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu la animal
Vânzăr Vânzări Treceri Sacrificări SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul de la Total l iniţial sfârşitul e
naşte Cumpărăr i pentri la alte de Pierde Total ) ă (%)
perioadei alte Spor intrăr +intrări perioade furajat
ri i pentru îngrăşa categori necesitat ri ieşiri
catego i i e
prăsilă t i e
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
nr 6 6 6 186
Berbeci
1
reproducători t 0.300 0.300 0.300
nr
3 Tineret femel 0-3
t 170
nr
4 Tineret feme 3-6
T 156
nr 90 35 35 125 45 45 80 3875
5 Tineret feme 6-9
T 3.695 1.560 0.283 1.843 5.538 1.993 1.993 3.545 73
nr
6 Tineret feme 9-12
T 14
nr
8 Tineret mascul 0-3
T 170
nr
9 Tineret la îngrăşat
T 156
1 Ovine la nr
0 recondiţionat T 15
26
2.3. Programarea evoluției trimestriale a efectivului de ovine
Trimestrul I: Ianuarie – Martie
Intrări Ieşiri
Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu la animal
Vânzăr Vânzări Treceri Sacrifică SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul de la Total l iniţial sfârşitul e
naşte Cumpăr i pentri la alte ri de Pierder Total ) ă (%)
perioadei alte Spor intrăr +intrări perioade furajat
ri ări pentru îngrăşa categori necesita i ieşiri
catego i i e
prăsilă t i te
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
nr 6 6 6 540
Berbeci
1
reproducători T 0.300 0.300 0.300
nr
4 Tineret feme 3-6
T 156
nr
5 Tineret feme 6-9
T 73
nr 55 55 55 55 0 4895
6 Tineret feme 9-12 0.07
T 1.820 1.89 1.890 1.890 0 14
nr 44 44 35 35 9 3681
Tineret feme 12-
7 1.22
18 T 1.500 0.051 1.551 1.22 0.331 14
112
Tineret mascul 0- nr 112 2 2 110 4057
8
3
T 0.33 0.4 0.73 0.006 0.006 0.724 170
nr
9 Tineret la îngrăşat
T 156
1 Ovine la nr
0 recondiţionat T
27
Trimestrul II: Aprilie – Iunie
Intrări Ieşiri
Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu la animal
Vânzăr Vânzări Treceri Sacrificări SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul de la Total l iniţial sfârşitul e
naşte Cumpăr i pentri la alte de Pierde Total ) ă (%)
perioadei alte Spor intrăr +intrări perioade furajat
ri ări pentru îngrăşa categori necesitat ri ieşiri
catego i i e
prăsilă t i e
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
nr 6 6 6 546 180
Berbeci
1
reproducători T 0.300 0.300 0.300
nr
5 Tineret feme 6-9
T 73
nr
6 Tineret feme 9-12
T 14
Nr 9 55 55 64 9 9 55 5305
Tineret feme 12-
7 0.074
18 T 0.331 0.890 0.890 1.295 0.175 0.175 1.120 14
nr 21 21 21 21 630
9 Tineret la îngrăşat
T 0.324 0.098 0.324 0.422 0.422 156
1 Ovine la nr 30 30 30 30 900 0
0 recondiţionat T 0.227 0.014 0.227 0.241 0.241 0
28
Trimestrul III: Iulie – Septembrie
Intrări Ieşiri
Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu la animal
Vânzăr Vânzări Treceri Sacrificări SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul de la Total l iniţial sfârşitul e
naşt Cumpărăr i pentri la alte de Pierde Total ) ă (%)
perioadei alte Spor intrăr +intrări perioade furajat
eri i pentru îngrăşa categori necesitat ri ieşiri
catego i i e
prăsilă t i e
rii
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
nr 6 6 6 556
Berbeci
1
reproducători T 0.300 0.300 0.300
nr 35 35 35 35 0 1085
3 Tineret femel 0-3
T 0.719 0.903 0.898 0.898 0 170
0.184
nr 20 125 125 145 20 20 125 12255
4 Tineret feme 3-6 1.912
T 0.402 2.746 2.746 5.060 0.692 0.692 4.329 156
nr
5 Tineret feme 6-9
T 73
nr
6 Tineret feme 9-12
T 14
1 Ovine la nr 30 30 30 30 0 1860
0 recondiţionat T 0.241 0.028 0.269 0.269 0.269 0
29
Trimestrul IV: Octombrie – Decembrie
Intrări Ieşiri Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu Vânzăr Vânzări Treceri Sacrificări la animal
Total SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul Naşt Cumpă de la l iniţial i pentri la alte de Pierd Total sfârşitul e
Spor intrăr ) ă (%)
perioadei eri rări alte +intrări pentru îngrăşa categori necesitat eri ieşiri perioade furajat
i i e
categorii prăsilă t i e
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
nr 6 6 6 552
Berbeci
1
reproducători T 0.300 0.300 0.300
nr
3 Tineret femel 0-3
T 170
nr
6 Tineret feme 9-12
T 14
Tineret mascul 0- nr
8
3 T 170
1 Ovine la nr
0 recondiţionat T
30
2.4. Programarea evoluției anuale a efectivului de ovine
Intrări Ieşiri Efectivul Zile
Efectivul la Treceri Efectivu Vânzăr Vânzări Treceri Sacrificări la animal
SMZ(g Reform
Categoria de ovine începutul Cumpăr de la Total l iniţial i pentri la alte de Pierd Total sfârşitul e
naşteri Spor ) ă (%)
perioadei ări alte intrări +intrări pentru îngrăşa categori necesitat eri ieşiri perioade furajat
categorii prăsilă t i e i e
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
nr 6 6 6 2194
Berbeci
1
reproducători T 0.300 0.300 0.300
nr 55 55 55 55 0 10200
6 Tineret feme 9-12
T 1.820 0.07 1.87 1.87 1.890 0 14
1 Ovine la nr 30 30 30 30 30 0 2760
0 recondiţionat T 0.227 0.014 0.241 0.241 0.269 0.269 0
nr 350 298 576 1224 119 125 721 7 847 377 206537
EFECTIV TOTAL
T 13.420 0.88 14.675 11.76 40.715 3,962 5,097 21.593 0.021 25.606 15.095
31
2.5. Programarea numărului de zile furajate
Categorii 0-3 3-6 6-9 9-12 12-18 Ovine partea I de Ovine partea a II a de
Ovine lactație Berbeci Total
cuprinse luni luni luni luni luni gestație gestație
Număr zile
21971 17780 7795 10200 18765 63691 14396 15252 2198 172048
furajate
32
3. Programarea producțiilor
34
3.2. Recoltarea și valorificarea producției de lână
După tuns lâna este recoltată, iar în interior este pus un bilețel pe care au
fost înscrise numele tunzătorului și numărul matricol al oii și este adusă la cantar.
Cojocul se cântărește și se înregistrează greutatea acestuia, după care va fi
trecut pe masa de sortare. Sortarea lâ nii se face dupa anumite criterii, finețe,
lungime, uniformitate, rezistență, nuanța de culoare, cantitatea de impurități vegetale
și minerale din masa lânii.
Scopul acestei sortări este ca lâna rezultată sa fie cât mai omogenă din
punct de vedere al însușiriâor calitative, cea cu defecte fiind depozitată separat.
Ca urmare a tunsului oile devin mai ușoare, suportă căldura cu ușurintã și
favorizează dezvoltarea corporală și a stării generale.
Lâna recoltată se vinde unor intreprinderi de prelucrare a lânii, prețurile
variind în funcție de cerințele pieții.
Lâna recoltată se mai poate valorifica prin societățile de prelucrare a lânii
prin prețuri negociabile, în funcție de cerințele pieții. După recepție în societate, lâna
se spală, se usucă, se toarce iar lâna rezultată după aceste operații se folosește la
fabricarea stofelor din lână, a păturilor de lână, covoarelor și a diferitelor tricotaje. În
felul acesta lâna se valorifică la un pre ț superior.
35
3.2.1. Organizarea, dotarea și funcționalul la un centru de tuns ovine
Ca regulă generală lâna se tunde cât mai la bază, uniform, fără scari și
fără a se trece de multe ori cu aparatul pe același loc, urmărindu-se menținerea
întregității cojocului de lână după tuns.
36
3.3. Programarea producției de lapte
Laptele de oaie s-a bucurat din cele mai vechi timpuri de un mare interes.
De asemenea, el și derivatele sale sunt considerate alimente de bază utilizate în
hrana omului.
În fermă mulsul oilor are loc după un program bine stabilit. Mulsul oilor
începe imediat după înțărcarea mieilor sau sacrificarea acestora.
La începutul lactației oile sunt mulse de trei ori pe zi (dimineața, la prânz și
seara), către sfarsitul lactației se trece la douã mulsori, iar cu 15- 20 de zile înainte
de înțărcarea oilor se trece la practicarea unei singure mulsori.
37
3.4. Recoltarea și valorificarea producției de lapte
38
3.4.1. Sistemul de muls, stâna ți strunga-organizare, dotare și functional
39
4. Programarea tehnologiei de creștere și exploatare a ovinelor
40
4.2. Specificul întreținerii ovinelor pe categorii
41
5. Programarea și organizarea bazei furajere
42
5.2. Sortimente de furaje utilizate
Valoarea nutritivă a nutrețurilor g/KgSU
PDIN PDIE Ca P
Nutret KgSU UFL g g g g UIL
Fân de
0.85 0.67 112 94 15.5 2.5 1.03
lucernă
Fân natural 0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.2
Pajiște de
0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.05
deal
Lucernă
început 0,189 0,73 112 85 7,5 4 1,2
înflorire
Tărâţe de
0.868 0.9 114 96 1.5 12.8
grâu
Fosfat
0.95 240 185
dicalcic
43
5.3. Norme și rații utilizate
Rație la berbeci în perioada de montă-iarna
0.85 0.67 112 94 15.5 2.5 1.03 0.5 Fân de lucernă 0.527 0.448 0.300 50.149 42.090 6.940 1.119 0.461 0.263
0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.2 0.4 Fân natural 1.531 1.301 0.950 87.192 88.493 12.363 3.904 1.562 0.612
TOTA L RB 2.058 1.749 1.250 137.341 130.583 19.303 5.024 2.023 0.876
0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.05 0.03 Pajiște de deal 7.980 1.404 1.250 132.022 125.000 10.534 5.618 1.475 0.239
TOTA L RB 7.980 1.404 1.250 132.022 125.000 10.534 5.618 1.475 0.239
44
Rație la berbeci în pregatire pentru montă-vară
0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.05 0.03 Pajiște de deal 6.447 1.134 1.01 106.674 101 8.511 4.539 1.191 0.193
TOTA L RB 6.447 1.134 1.01 106.674 101 8.511 4.539 1.191 0.644
0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.2 0.4 Fân natural 1.418 1.205 0.88 80.767 81.972 11.452 3.616 1.446 0.567
TOTA L RB 1.418 1.205 0.88 80.767 81.972 11.452 3.616 1.446 0.567
45
Rație la oi în prima parte de gestație –iarna
0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.2 0.4 Fân natural 1.144 0.973 0.710 65.164 66.137 9.240 2.918 1.167 0.458
TOTA L RB 1.144 0.973 0.710 65.164 66.137 9.240 2.918 1.167 0.458
0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.05 0.03 Pajiște de deal 4.533 0.798 0.710 74.989 71.000 5.983 3.191 0.838 0.135
TOTA L RB 4.533 0.798 0.710 74.989 71.000 5.983 3.191 0.838 0.135
46
Rație la oi în a doua parte a gestației iarna
0.85 0.67 112 94 15.5 2.5 1.2 0.5 Fân de lucernă 0.527 0.448 0.300 50.149 42.090 6.940 1.119 0.537 0.263
0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.49 0.4 Fân natural 0.854 0.726 0.530 48.644 49.370 6.897 2.178 1.082 0.342
TOTA L RB 1.381 1.174 0.830 98.793 91.459 13.838 3.297 1.619 0.605
0.95 240 185 2.5 Fosfat dicalcic 0.004 0.004 0.960 0.740 0.011
TOTA L RB+RS 1.381 1.174 0.830 98.793 91.459 14.798 4.037 1.619 0.605
47
Rație oi la începutul lactației
0.85 0.67 112 94 15.5 2.5 1.2 0.5 Fân de lucernă 0.492 0.418 0.280 46.806 39.284 6.478 1.045 0.501 0.246
0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.49 0.4 Fân natural 1.450 1.233 0.900 82.603 83.836 11.712 3.699 1.837 0.580
TOTA L RB 1.942 1.651 1.180 129.409 123.119 18.190 4.743 2.338 0.826
0.868 0.9 114 96 1.5 12.8 0.32 Tărâţe de grâu 0.512 0.444 0.400 50.667 42.667 0.667 5.689 0.164
TOTA L
2.454 2.095 1.580 180.075 165.786 18.857 10.432 2.338 0.990
RB+RS
48
Rație la oi în lactație vara
0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.12 0.03 Pajiște de deal 8.555 1.506 1.340 141.528 134.000 11.292 6.022 1.686 0.256
TOTA L RB 8.555 1.506 1.340 141.528 134.000 11.292 6.022 1.686 0.256
49
Rație la tineret 0-3 luni iarna
0.85 0.67 112 94 15.5 2.5 1.2 0.5 Fân de lucernă 0.263 0.224 0.150 25.075 21.045 3.470 0.560 0.269 0.132
0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.49 0.4 Fân natural 0.693 0.589 0.430 39.466 40.055 5.596 1.767 0.878 0.277
TOTA L RB 0.956 0.813 0.580 64.540 61.100 9.066 2.327 1.146 0.409
Lucernă început
0.189 0.73 112 85 7.5 4 1.05 0.35 3.117 0.589 0.430 65.973 50.068 4.418 2.356 0.618 1.090
înflorire
0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.12 0.03 Pajiște de deal 0.958 0.169 0.150 15.843 15.000 1.264 0.674 0.189 0.028
TOTA L RB 4.074 0.758 0.580 81.815 65.068 5.682 3.030 0.807 1.118
50
Rație la tineret 3-6 luni iarna
0.85 0.67 112 94 15.5 2.5 1.2 0.5 Fân de lucernă 0.176 0.149 0.100 16.716 14.030 2.313 0.373 0.179 0.088
0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.49 0.4 Fân natural 0.838 0.712 0.520 47.726 48.438 6.767 2.137 1.061 0.335
TOTA L RB 1.014 0.862 0.620 64.442 62.468 9.081 2.510 1.240 0.423
Lucernă
inceput
0.189 0.73 112 85 7.5 4 1.05 0.4 inflorire 2.247 0.425 0.310 47.562 36.096 3.185 1.699 0.446 0.899
Pajiste de
0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.12 0.03 deal 1.979 0.348 0.310 32.742 31.000 2.612 1.393 0.390 0.059
TOTA L
RB 4.226 0.773 0.620 80.303 67.096 5.797 3.092 0.836 0.958
51
Rație la tineret 6-9 luni iarna
0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.49 0.4 Fân natural 1.112 0.945 0.690 63.329 64.274 8.979 2.836 1.408 0.445
TOTA L RB 1.112 0.945 0.690 63.329 64.274 8.979 2.836 1.408 0.445
0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.12 0.03 Pajiște de deal 4.405 0.775 0.690 72.876 69.000 5.815 3.101 0.868 0.132
TOTA L RB 4.405 0.775 0.690 72.876 69.000 5.815 3.101 0.868 0.132
52
Rație la tineret 9-12 luni iarna
Fân
0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.49 0.4 1.048 0.890 0.650 59.658 60.548 8.459 2.671 1.327 0.419
natural
TOTA L
1.048 0.890 0.650 59.658 60.548 8.459 2.671 1.327 0.419
RB
0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.12 0.03 Pajiște de deal 4.150 0.730 0.650 68.652 65.000 5.478 2.921 0.818 0.124
TOTA L RB 4.150 0.730 0.650 68.652 65.000 5.478 2.921 0.818 0.124
53
Ratie la tineret 12-18 luni iarna
0.85 0.73 67 68 9.5 3 1.49 0.4 Fân natural 1.031 0.877 0.640 58.740 59.616 8.329 2.630 1.306 0.413
TOTAL RB 1.031 0.877 0.640 58.740 59.616 8.329 2.630 1.306 0.413
0.176 0.89 94 89 7.5 4 1.12 0.03 Pajiște de deal 4.086 0.719 0.640 67.596 64.000 5.393 2.876 0.805 0.122
TOTA L RB 4.086 0.719 0.640 67.596 64.000 5.393 2.876 0.805 0.122
54
5.4. Modul de preparare și administrare a hranei
Lucerna
Este de departe cea mai răspândită leguminoasă cultivată pentru nutreț, fiind
folosită atât verde cât și conservat (fân, siloz).
Ca și la alte plante verzi și la lucernă modificările cantitative sunt antagoniste
celor calitative. De aceea este indicată recoltarea ei în stadiul optim de dezvoltare,
funcție de care să se obțină producții maxime de energie și proteină pe unitatea de
suprafață cultivată.
La lucernă, proporția cea mai mare de proteină se înregistrează înainte de
îmbobocire, fază în care conținutul în celuloză este cel mai redus.
Creșterea conținutului de celuloză brută este expresia depozitării progresi ve a
substanțelor scheletice, greu digestibile, care explică și reducerea digestibilității
energiei, urmată de scăderea valorii energetice a nutrețului.
Pășunea
O gamă variată de vegetație este folosită direct ca hrană pentru animale
erbivore, prin pășunat.
Pășunatul are numeroase avantaje. Plantele tinere au palatabilitate ridicată si
ca urmare sunt consumate cu plăcere de către animale, care au și posibilitatea să
selecteze plantele pe care le consumă. În același timp, pățunatul este mijlocul cel
mai economic de administrare a nutrețurilor. Sănă tatea animalelor este mai bun în
perioada pășunatului, acestea putând face mișcare și beneficia de efectul razelor
solare. În țara noastră, regimul de pășunat trebuie să asigure consumul de nutreț
verde pentru o perioadă lungă de timp (5-7 luni), în funcție de zonă și specia de
animale; durata minimă de pășunat pentru taurine este apreciată la 150-155 zile, iar
pentru oi la cca 200 zile.
Valoarea nutritivă a nutrețurilor verzi de pe pășuni depinde de compoziția
floristică, considerându-se o pășune bună cea care are 60-80 % graminee și 40-20
% leguminoase; faza de vegetație la pășunare influențează și ea valoarea nutritivă
dar în general pășunatul se face pe plante tinere, frunzoase, înainte de înspicare
sau cel mult la începutul formării spicului.
Fânul natural
Sub denumirea de fân natural sunt cunoscute toate fânurile obținute de pe
pajiști permanente exploatate prin cosire, când masa verde este conservată prin
uscare.
Sub aspect nutrițional, fânurile naturale diferă în funcție de compoziția
floristică, care la rândul ei este dependentă de condițiile geografice, sol, climă etc.
55
Fânul de lucernă
Este cea mai valoroasă plantă cultivată pentru fân și ocupă un loc deosebit în
alimentația tuturor speciilor de animale.
Valoarea nutritivă a fânului de lucernă depinde în principal de: faza de
Vegetație la recoltare, tehnica de uscare și modul de depozitare.
Calitatea fânului de lucernă este apreciată atât de crescătorii de animale cât
și de către cumpărătorii de fân, printr-un examen organoleptic, bazându-se pe
câteva criterii: faza de vegetație, cantitatea și finețea frunzelor, prezența corpurilor
străine, starea tulpinilor (tijelor), mirosul și culoarea verde.
Tărâțele de Grâu
Reprezintă până la 25 % din greutatea grăunțelor măcinate. În componeța lor
intră: pericarpul semințelor, stratul de aleuronă , embrionul și cantități diferite de
amidon
Compoziția chimică a tărâțelor de grâu evidențiază faptul că au un conținut
mai ridicat în proteine decât grăunțele, dar și un conținut mult mai mare de celuloză
brută; de altfel, se remarcă faptul că mai mult de jumătate din substanța uscată a
tărâțelor o reprezintă pereții celulari, motiv pentru care digestibilitatea energiei este
redusă, în special la păsări. Prin măcinare fină, digestibilitatea tărâțelor crește.
56
6. Eficiența pragului de rentabilitate a producției
Nutreţuri utilizate
Peri
Categorii
oadă
Fân natural Fân de lucernă Pajiştede deal Lucernă masă verde Fosfar dicalc ic Tărâţe de grâu
luni
Tineret f. 9-12
1.048 2190 3.343
luni
Tineret f. 12-
4.048 8965 36.029
18 luni
57
Costul necesarului total de nutreţuri
Greutate
Total Total
Categorii Corporală Lei/kg Capete Lei/cap
(lei) (lei)
(kg)
Oi adulte 5 53 400 21200
Tineret f. 6-9 luni 6 45 400 18000
Tineret mascul 5097 7 35679 35679
Tineret f. prăsilă
Tineret m. prăsilă 21 1000 21000
Total 95879
58
Venituri, cheltuieli şi rezultate financiare pe anul 2009
59
Concluzii
5. Stabilirea unor raţii de hrană mai eficiente şi înlăturănd fosfatul dicalcic din
acestea.
60
BIBLIOGRAFIE
61