Antibiotice si chimioterapice antibacteriene

Prof.univ.dr. Lorena Dima

Chimioterapice antimicrobiene
 Medicamente cu actiune specifica asupra
diferitelor microorganisme patogene

 Antibiotice
 Produse de microorganisme sau sintetizate dupa modelul
compusilor naturali

 Chimioterapice de sinteza
 Antibacteriene: sulfamide, trimetoprim, etambutol, izoniazida,
chinolone, nitrofurantoine
 Antifungice: ketoconazol
 Antiprotozoarice: metronidazol
 Antibiotice - grupe
 beta-lactamice: peniciline, cefalosporine (CF), monobactami
 aminoglicozide (AG): streptomicina, gentamicina, kanamicina
 tetracicline
 macrolide
 antibacteriene: eritromicina
 antifungice: amfotericina B, nistatina
 lincosamide: clindamicina, lincomicina
 ansamicine: rifampicina
 glicopeptide: vancomicina
 polipeptide: polimixine, bacitracina
 Altele: cloramfenicol, griseofulvina
Chimioterapice antimicrobiene
- actiunea antibacteriana -

De tip bactericid
Absolut (pe toti germenii)
AG, polimixine
Bactericid-degenerativa
(pe germenii in multiplicare)
peniciline, CF

De tip bacteriostatic
sulfamide, tetracicline

CMI – concentratie minima inhibitorie

CMB – concentratie minima bactericida
 Asocierea antibioticelor

CT de tip bactericid CT de tip bacteriostatic

degenerativ asocieri posibile
NU
asocieri posibile efect aditiv/potentare sau
efect aditiv/potentare antagonism!!

Efect nul sau nefavorabil

consecinte
asocieri posibile
NU nefavorabile/
aditie/potentare
imprevizibile

CT de tip bactericid absolut

–asocierea – risc mare r. adverse
 Mecanisme de actiune antibacteriana

 Inhibarea biosintezei peretelui microbian - bactericid deg.

 Modificarea membranei celulare - bactericid absolut
 Inhibarea sintezei proteice
 Subunitati 30S: AG, tetracicline
 Subunitati 50S: cloramfenicol, macrolide

 Inhibarea formarii acizilor nucleici

 ARN polimeraza ADN dependenta: rifampicina
 ADN giraza: chinolone

 Interferarea cailor metabolice

(ex. sinteza folati)
 DH pteroat sintetaza: sulfamide
 DH folat reductaza: trimetoprim
 Rezistenta microbiana

 Naturala – fixata genetic

 BGN – AB beta-lactamice
 Dobandita
 Prin mutatii cromozomiale
 Prin plasmide – molecule de ADN
 secvente care controleaza rezistenta
– factor R
 factor de transfer al rezistentei - RTF
 Mecanisme ale rezistentei bacteriene
 Producerea de enzime care distrug
substanta activa
 Beta lactamaze – ex. S. auriu
 Modificare permeabilitate/ transport
membranar
 ex. Porine
 Alterarea tintei actiunii
 ex. subunitati 30S/50S, PBP
 Cai de eflux ale medicamentului din
celula
 Dezvoltare de cai metabolice
alternative
 Dezvoltarea de enzime cu afinitate mai mica pt. AB
 Microorganisme cu rezistenta multipla

 MRSA - methicillin/oxacillin-resistant Staphylococcus

aureus
 VISA - vancomycin intermediate resistant Staphylococcі
 VRE - vancomycin-resistant enterococci
 ESBLs - extended-spectrum beta-lactamases
(microorganisms – resistant to cephalosporins and
monobactams)
 PRSP - penicillin-resistant Streptococcus pneumoniae
1952 – 100 % infectii stafilococice tratate cu penicilina
1982 – doar 10 %
In prezent?........
MRSA produce 19 000 decese/an in SUA
 Spectrul antimicrobian

 Ingust de tip benzil-penicilina

 Coci gram pozitivi si gram negativ si bacili gram pozitiv
 Benzilpenicilina si inrudite
 Eritromicina
 Vancomicina
 Clindamicina
 Ingust de tip streptomicina
 Coci gram pozitiv si gram negativ si bacili gram negativ
 AG
 Larg de tip tetraciclina
 Coci si bacili gram pozitivi si gram negativ, spirochete,
micoplasme, rickettsii si chlamidii
 Cloramfenicol  CF
 Ampicilina si inrudite  sulfamide
 Reactii adverse la antibiotice
- toxice -
 dependente de doză
 Ototoxicitate: AG, vancomicina
 Nefrotoxicitate: CF, polimixine, AG
 hematotoxicitate: cloramfenicol, sulfamide
 Hepatotoxicitate: tetracicline
 Neurotoxicitate: nitrofurantoina, peniciline
 Digestiv: tetracicline, AB cu spectru larg
 Reactii adverse la antibiotice
- alergice -
 antibiotice
 cel mai frecvent: peniciline si clindamicina
 relativ frecvent: AG (streptomicina), sulfamide,
chinolone, antiTBC
 cel mai frecvent dupa aplicare locala
 incrucisate pentru substante inrudite
 Manifestări:
 Cutanate (80%)
 Anafilaxie (9 - 15%)
 Respiratorii (6 - 9%)
 Febră (2 - 6%)
 Reactii adverse la antibiotice

 De natura bacteriologica/biologica
 Dismicrobism intestinal - ↓ florei saprofite dupa administrare
orala CT cu spectru larg
 Enterita stafilococica
 Candidoze
 Colita pseudomembranoasa (Cl. Difficile)
 Hipovitaminoze (K, B)
 Rezistenta
 Suprainfectii cu germeni rezistenti
 Infectii nozocomiale cu germeni multirezistenti
 Reactii de tip Herxheimer – bacterioliza masiva, germeni
producatori de endotoxine (ex- sifilis)
 Scaderea raspunsului imun - ↑ recidive
 Antibiotice beta-lactamice

 Dibactami
 Peniciline (P) = penami
 Cefalosporine (CF) = cefeme
 Carbapenemi
 Monobactami
 Peniciline

 Penicillium notatum
produce – penicilina G
(benzilpenicilina) - prototip

 P. chrysogenum produce
acidul 6-aminopenicilanic
– nucleu de baza -
peniciline semisintetice
 Peniciline
- caracteristici generale -

 Actiune de tip degenerativ bactericid asupra

celulelor in diviziune care sintetizeaza
peptidoglicani (peretele bacterian)
 Spectru ingust (cu unele exc.)
 Rezistenta se instaleaza lent
 Toxicitate redusa
 Frecvent reactii alergice
 Mecanism de actiune

 Legare de receptori membranari

specifici PBP (penicilin binding
proteins)

 Legare de transpeptidaze →
blocarea transpeptidarii
peptidoglicanului → inhibarea
sintezei peretelui bact – NU la
BGN!!
 Activarea unor enzime autolitice
 Common Bacterial Pathogens

 Gram pozitiv
 Staphylococcus aureus
 Streptocci
 Enterococci
 Gram negativ
 E-coli
 Klebsiella
 Proteus
 Pseudomonas
 Clasificare peniciline

 De tip benzilpenicilina
 Benzilpenicilina
 Peniciline retard
 Peniciline active oral

 Peniciline antistafilococice
 Peniciline cu spectru largit
 Peniciline anti Pseudomonas aeruginosa
 Peniciline active pe enterobacterii
 Peniciline de tip benzilpenicilina

 Spectrul antibacterian – ingust

 Coci gram pozitiv si gram negativ
 Bacili gram pozitiv
 Spirochete
 Actinomicete
 Benzilpenicilina (penicilina G)

 Spectrul antibacterian
 Activitate maxima si cst. pe:
 coci gram pozitiv (exc. Stafilococi
penicilinazo (+))
 Treponeme
 Activitate medie
 coci gram negativ (meningococ,
gonococ)
 bacili gram pozitiv
 Rezistenti
 BGN
 Stafilococi penicilinazo (+)
 Rezistenta prin beta lactamaze

 Actiune pe peniciline
 S. aureus
 H.influenza
 E. Coli
 Actiune pe peniciline si CF
 Pseudomonas
 Enterobacter
 Benzilpenicilina (penicilina G)

 Inactivata de pH acid al
stomacului si in intestin
→ INACTIVA ORAL
 Flacoane pulbere
liofilizata sare de sodiu
sau de potasiu → solutii
injectabile
 Stabilitate redusa in
solutie – NU se pastreaza
solutia
 Benzilpenicilina (penicilina G)

 Farmacocinetica
 Inactivata de pH acid al stomacului si in intestin
 Absorbtie rapida si completa dupa inj. IM
 Conc plasm maxima la 15-30 minute
 Distributie in majoritatea tesuturilor
 NU IN SNC, globi oculari, seroase, articulatii
 Numai 10% in LCR – mai mult la doze mari, in meningite
 Traverseaza usor placenta
 Epurare rapida
 Eliminare renala 90% nemetabolizata
 Tp ½ aprox 30 minute
 Secretie tubulara inhibata prin PROBENECID
 Benzilpenicilina (penicilina G)

 Indicatii
 Infectii grave cu germeni sensibili
 Pneumonie pneumococica necomplicata
 Meningita pneumococica/meningococica
 Endocardita bacteriana cu Str. Viridans (asoc. Cu AG)
 Alte infectii cu coci gram pozitiv (septicemii, scarlatina,
angina)
 Infectii severe cu anaerobi, actinomicoza, antrax,
gangrena gazoasa, tetanos – doze mari
 Infectii spirochete
 Profilaxia endocarditei bacteriene (asoc cu AG)
 Benzilpenicilina (penicilina G)

 Posologie
 im/iv/piv
 Doze uzuale: 0.6-10 milioane UI/zi
 Infectii grave: 20-40 milioane UI/zi fractionat
la 3-4-6-12 ore in functie de gravitate
 NU se asociaza cu alte medic. in aceeasi
seringa
 NU in perfuzii cu solutii acide sau alcaline
 NU aplicatii locale
 Benzilpenicilina (penicilina G)

 Reactii adverse
 Toxicitate redusa
 Majoritatea de natura alergica
 Incrucisate intre diferitele peniciline
 Eriteme cutanate - maxim la aplicare locala
 Neurotoxicitate in doze f. mari
 favorizata de stari de hiperexcitabilitate
 Actiune iritanta locala
 Afectare renala – mec. imunologic

– Reactii de tip Herxheimer (febra, frison, cefalee, mialgii, artralgii –

bacterioliza masiva, germeni producatori de endotoxine (ex- sifilis))
 Reacţii alergice

 5% reacţie de
hipersensibilizare
 Rash –cea mai frecventă
reacţie; 50% nu e
recurent.
 Ampicilina - rash la 50-
100% pacienţi cu
mononucleoză.
Reacţii alergice

 Anafilaxie – 1/10000 pacienţi

 angioedem, rinita, astm,
anafilaxie
 10% mortalitate.
 Contraindicaţie la toate AB
Beta-lactamice
 Benzilpenicilina (penicilina G)

 Contraindicatii
 Alergii la peniciline
 Aplicare locala (aerosoli, mucoase)
 Doze mari in IR
 Stari convulsive
 Clasificare peniciline
 De tip benzilpenicilina
 Benzilpenicilina
 Peniciline retard
 Peniciline active oral

 Peniciline antistafilococice
 Peniciline cu spectru largit (aminopeniciline)
 Peniciline anti Pseudomonas aeruginosa
 Peniciline active pe enterobacterii
 Peniciline retard
 Benzatin benzilpenicilina (Moldamin)
 Suspensie – injectare im
 Indicatii de electie
 profilaxia infectiei streptococice in RAA
 (1,2 mil UI/saptamana)
 tratament sifilis la 4-5 zile 2.4 mil UI
 Posibil doza unica in faringita streptococica/scarlatina
 Procain penicilina G (Efitard)
 Suspensie – injectare im, efect 12 ore
 Infectii usoare/moderate sau profilactic
 Clasificare peniciline
 De tip benzilpenicilina
 Benzilpenicilina
 Peniciline retard
 Peniciline active oral

 Peniciline antistafilococice
 Peniciline cu spectru largit
 Peniciline anti Pseudomonas aeruginosa
 Peniciline active pe enterobacterii
 Peniciline active oral

 Fenoximetipenicilina (Penicilina V)
 Molecula relativ stabila in mediu acid
 Bd 50 % dupa administrare orala
 Micsorata de alimente
 Administrare orala, sare potasica
 Concentratii plasmatice relativ mici →
 Indicatii
 infectii usoare (faringita streptococica, scarlatina): 800 000 UI la 6 ore
 profilactic (interventii buco-dentare la valvulari): 200 000 UI la 12 ore
 Clasificare peniciline

 De tip benzilpenicilina
 Benzilpenicilina
 Peniciline retard
 Peniciline active oral

 Peniciline antistafilococice
 Peniciline cu spectru largit
 Peniciline anti Pseudomonas aeruginosa
 Peniciline active pe enterobacterii
 Peniciline antistafilococice
 Meticilina – nefrotoxicitate, retrasa
 Oxacilina, Cloxacilina Izoxalil-P
 Dicloxacilina – cea mai eficienta
 Flucloxacilina
 Nafcilina
Indicatie: infectii cu stafilococi secretori de beta-lactamaze
!! stafilococii meticilino-rezistenti sunt rezistenti la:
- toate penicilinele
- majoritatea CF
- streptomicina, tetraciclina
 Peniciline antistafilococice

 Absorbtie intestinala
 Administrare pe stomacul gol
 NU este necesara reducerea dozelor in IR
 In infectii usoare/medii
 Oral (1-2) g/zi fractionat la 4-6 ore (15–25 mg/kg/zi la copii)
 In infectii grave
 IM profund/IV 8–12 g/zi (50–100 mg/kg/zi la copii)
 Reactii adverse – comune penicilinelor
 Clasificare peniciline
 De tip benzilpenicilina
 Benzilpenicilina
 Peniciline retard
 Peniciline active oral

 Peniciline antistafilococice
 Peniciline cu spectru largit (aminopeniciline)
 Peniciline anti Pseudomonas aeruginosa
 Peniciline active pe enterobacterii
 Peniciline cu spectru largit
- aminopeniciline -
Ampicilina si Amoxicilina
- spectru de actiune foarte asemanator
- amoxicilina – absorbtie mai buna
 Spectrul de actiune
 Bacterii gram pozitiv si gram negativ
 Coci gram pozitiv – sensibilitate mai mica fata de cea la
benzilpenicilina
 Multi BGN - rezistenti
 NU S. penicilinazo-secretori
 Ampicilina si Amoxicilina
Reactii adverse
 Comune penicilinelor
 Frecventa mare eruptii cutanate
 Disbacterioze intestinale si candidoze
(spectru larg)
 Rar: colita pseudomembranoasa
 Posologie
 Ampicilina
 oral (1.5-4) g /zi fractionat la 6 ore
 im/iv la 12 ore, doze 2-6-12 g/zi in functie de
gravitate
 Amoxicilina
 oral (250-500) mg la 8 ore
 Ampicilina si Amoxicilina

 Asocieri cu inhibitori beta-lactamaze

 sulbactam – inhibitor penicilinaze
 Ampicilina – sulbactam (Unasyn®)

 clavulanat de potasiu – inhibitor beta-lactamaze prin fixare

ireversibila
 Amoxicilina - clavulanat de potasiu (Amoksiklav ®, Augmentin ®)

Utilizate in infectii tract resp sup otite, br acutizate, piele si tesuturi moi
 Clasificare peniciline
 De tip benzilpenicilina
 Benzilpenicilina
 Peniciline retard
 Peniciline active oral

 Peniciline antistafilococice
 Peniciline cu spectru largit
 Peniciline active pe Pseudomonas aeruginosa
 Peniciline active pe enterobacterii
 Peniciline active pe P. aeruginosa

 Carboxipeniciline
 CARBENICILINA
 TICARCILINA
 Ureidopeniciline
 MEZLOCILINA
 AZLOCILINA
 PIPERACILINA
 Peniciline active pe P. aeruginosa

 Spectrul de actiune
 Bacterii Gram pozitiv si enterobacterii
 acelasi mecanism ca penicilinele - bactericid
 O parte din tulpinile unor BGN
 mecanism: patrundere prin perete, fixare de o proteina membranara implicata in formarea
septului → inhibare – efect bactericid/bacteriostatic

 De electie in infectii cu P. aeruginosa (piocianic)

 imunodeprimati
 activitate anti-Pseudomonas:
 PIPERACILINA > TICARCILINA > CARBENICILINA
 Rezistenta se dezvolta rapid
 se asociaza cu AG/ciprofloxacina – ef. sinergic (NU in aceeasi seringa!!)
 Administrare parenterala
 saruri de Na → dezechilibre HE
 Peniciline active pe P. aeruginosa

 Carbenicilina
 Eliminare in proportie mare urinar
 In doze mari actiune antiagreganta plachetara
 Contraindicata in IR
 Utilizare limitata, alternative mai bine tolerate
 Ticarcilina
 Ureidopeniciline

PIPERACILLINA, MEZLOCILINA, AZLOCILINA

 active si in infectii cu Klebsiella pneumoniae

Asocieri cu inhibitori de beta-lactamaze

clavulanat-ticarcilina (Timentin®)
tazobactam-piperacilina/ (Tazocin ®) – actiune pe E. faecalis
si B. fragilis – utilitate in infectii mixte intraabdominale
 Clasificare peniciline
 De tip benzilpenicilina
 Benzilpenicilina
 Peniciline retard
 Peniciline active oral

 Peniciline antistafilococice
 Peniciline cu spectru largit
 Peniciline active pe Pseudomonas aeruginosa
 Peniciline active pe enterobacterii
 Peniciline active pe enterobacterii

 Spectru ingust
 Bacterii gram negativ, in special enterobacterii

 MECILINAM, PIVMECILINAM (prodrug, activ oral)

 mecanism:
 legare de o proteina membranara specifica PBP2 → inhibare alungire
bacterii → forma sferica
 Efect bacteriostatic/bactericid in functie de doza
 indicatii:
 infectii urinare cu germeni sensibili
 TEMOCILINA
 derivat al ticarcilinei, rezistenta la beta-lactamaze
 Indicatii de administrare
 Pe stomacul gol
 Alimentele incetinesc absorbtia
 Bauturile acide pot dezactiva
 Antibiotice - grupe

 beta-lactamice: peniciline, cefalosporine (CF), monobactami

 aminoglicozide (AG): streptomicina, gentamicina, kanamicina
 tetracicline
 macrolide
 antibacteriene: eritromicina
 antifungice: amfotericina B, nistatina
 lincosamide: clindamicina, lincomicina
 ansamicine: rifampicina
 glicopeptide: vancomicina
 polipeptide: polimixine, bacitracina
 Altele: cloramfenicol, griseofulvina
 Antibiotice beta-lactamice

 Dibactami
 Peniciline (P) = penami
 Cefalosporine (CF) = cefeme
 Carbapenemi
 Monobactami
 Cefalosporine
 Nucleu de baza: acid 7 amino cefalosporanic
 Izolate din Cephalosporium acremonium sau
prin semisinteza
Mecanisme de actiune si de
rezistenta ~ peniciline (PBP3)
Spectru de actiune mai larg decat
penicilinele
-rezistente la penicilinaze

Impartitein generatii, in functie de spectrul antimicrobian si de

actiunea anti-betalactamaze
Gen. Spectrul de actiune
I Gram pozitiv, inclusiv S. auriu penicilinazo +
Unii gram negativ (E. coli, Proteus mirabilis,
Klebsiella)
II Mai active pe bacterii gram-negativ, inclusiv
unele H. influenzae si alte enterobacterii
Unele active pe anaerobi (cefoxitin, cefotetan)
III Mai active pe enterobacterii gram negativ
Mai putin active pe stafilococi
Stabile la beta-lactamaze
Unele active pe Pseudomonas (cefoperazona,
ceftazidina)
IV Spectrul III extins - coci gram pozitiv
Stabile la beta-lactamaze
 Cefalosporine gen. I
 Cefalexina (Keflex, Ceporex) Cefazolina - Singurul injectabil
 Cefalotina, Cefadroxil
Indicatii
- Infectii cu germeni gram pozitiv
(alternativa la peniciline)
- Infectii cu Klebsiella

 Profilaxie/tratament infectii Indicatii

piele/tesuturi moi (penetrare
buna in tesuturi)
 NU in meningite (concentratii mici in LCR)
- Profilaxie chirurgicala
- inf. Streptococice/stafilococice care necesita
tratament i.v
- Hipersensibilitate la penicilina (altele decat de
tip I)
 Cefalosporine gen. I
Cefazolin Cefadroxil Cefalexin Cefradin

Peak conc. 100 (1 16 (500 16 (500 18 (500 po)

(g/ml) Gm) po) po)
T ½ (hrs) 1.5 1.2 0.75 0.7

Distribution + except + except + except + except

CSF CSF CSF CSF
Se ajusteaza
Elimination Renal Renal Renal Renal
dozele in IR
Protein NS NS NS NS
Binding
 Indicatii CF gen I

 Cele orale
 infectii stafilococice si streptococice (celulite, abcese)
 Nu in infectii sistemice severe
 Cefazolina
 penetrare buna in majoritatea tesuturilor
 NU in SNC, NU in meningite
 De electie in profilaxia chirurgicala
 Alternativa la peniciline antistafilococice la pacienti cu reactii alergice
usoare la peniciline
 Utila in bacteriemii stafilococice
 Cefalosporine gen. a II-a

 Cefamandol, Cefotetan, Cefoxitin Cefoxitin, Cefotetan

- inactive oral – active pe anaerobi
 Cefaclor, Cefuroxima (Zinnat, Zinacef)
 Cefoxitin
Indicatii
- Infectii cu H. Influenzae rezistent la ampicilina
(respiratorii, otite)
- Infectii mixte aerobi-anaerobi
 Cefalosporine gen. a II-a

Cefuroxim Cefaclor Cefoxitin Cefamandol

Peak conc. 100 (1.5 13 (500 150 (2 150 (1 gm)

gm) po) gm)
T ½ (hrs) 1.3 0.8 0.8 0.8

Distribution ++ CSF - CSF - CSF -CSF

Elimination Renal Renal Renal Renal

 Indicatii CF gen II

 Cele orale (CEFACLOR (Ceclor), CEFUROXIMA (Zinnat, Zinacef)

 active pe H influenzae or Moraxella catarrhalis producatoare de
beta-lactamaze
 Utilizate pentru tratamentul sinuzitelor, otitelor, infectii tract
respirator inferior
 Indicatii CF gen II

 CEFOXITINA, CEFOTETAN, CEFMETAZOL

 Active pe anaerobi – utile in peritonite, boli inflamatorii pelvine

 CEFUROXIMA (Zinat)
 in pneumonia intracomunitara (activa pe ß-lactamase-
producing H influenzae si K pneumonia, precum si majoritatea
pneumococilor)
 NU se utilizeaza in meningite (traverseaza BHE, dar mai putin
eficienta decat ceftriaxona/cefotaxime – gen III)
 Cefalosporine gen. a III-a

 Cefotaxima (Claforan), Ceftazidima

(Fortum) - inactive oral
 Ceftriaxona, Cefoperazona (Cefobid)
 Cefixima, Ceftibuten
- spectru f. larg
- AB de rezerva:
-infectii nozocomiale, BGN multiR, septicemii
(meningite), neutropenici
- rezistente:
Enterococcus faecalis, E. faecium, MRSA, L. monocytogenes

- concentratii terapeutice in LCR

 cefotaxima, ceftriaxona
 cea mai buna activitate asupra germenilor aerobi gram pozitiv
 meningite cu pneumococ, meningococ, H.influenzae
 ceftriaxona: gonoree, meningita cu meningococ
 activa pe gonococi beta-lactamazo-secretori
 Pneumococii secretori de betalactamaze – pot fi rezistenti!
 Indicata in IR

 cefoperazona, ceftazidima
 active pe Pseudomonas
 in asociere cu AG in sindrom febril la neutropenici
 cefoperazona
 Indicata in IR (eliminare biliara)
 Reactii tip disulfiram NU in LCR
 CF gen III

 Infectii severe produse de microorganisme rezistente la alte AB

 Microorganismele ESBL (extended-spectrum ß lactamases) –
REZISTENTE
 DE EVITAT in
 Infectii cu enterobacterii, chiar daca apar sensibile in-vitro
(dezvolta rapid rezistenta)
 CF gen III farmacocinetica

CEFOTAXIMA CEFTRIAXONA CEFTAZIDIMA

T1/2 1h 7h 1.8 h
Dozare la 8-12 h Permite dozare Dozare la 8-12 h
la 12-24 h
Distributie SNC buna buna buna

Eliminare renal biliar renal

 Formule mnemotehnice

1st generation:
CEFA, except Cefaclor.
•2 “X” – cefalexin, cefadroxil
•1 “Z” – cefazolin
•2 “IN” – cefalotin, cefaparin
•DINE – cefradina
 Formule mnemotehnice

E. 2nd generation:
FURy FOX FOR FON TEA and 2 Ms for a Macho fox
•ceFURoxime, ceFOXitine, ceFORanide, ceFONicid, cefoTEtan
•cefMandole, cefMetazole
•Remember one more drug: Cefaclor
 Formule mnemotehnice

D. 3rd generation:
Cephalosporins ending with “me” are 3rd generation except cefuroxime.
“cef” +/- (a,e,i,o,u) + p/d/t
•cefotaxime, ceftizoxime, ceftriaxone, ceftazidime, cefoperazone
•cefixime, cefpodoxime, cefdinir, ceftibuten, ceftamet
http://epomedicine.com/medical-students/mnemonics-to-
remember-pharmacology-of-cephalosporins/
 Cefalosporine gen. a IV-a
 Cefepima
 Spectru extins
 Gram-pozitiv: similar cu ceftriaxona
 Gram-negativ: similar cu ceftazidima
 Pseudomonas aeruginosa
 Enterobacterii secretoare de beta-lactamaza
 Stabilitate impotriva β-lactamazelor
 Inactiva pe anaerobi si MRSA
 Concentratii terapeutice in LCR
 De rezerva
 infectii cu germeni multirezistenti (nozocomiale)
 CEFEPIMA
 Mai rezistenta la hidroliza prin betalactamaze (ex cele produse de
Enterobacter)
 Hidrolizata de ESBL
 Activa pe P aeruginosa, Enterobacteriaceae, S aureus, and S pneumonia
 Foarte active Haemophilus and Neisseria sp.
 Penetrare buna SNC
 Eliminare renala t1/2 2h
 Farmacocinetica similara ceftazidimei
 CF active pe MRSA: CEFTAROLINA
 Efect bactericid
 Spectru larg pe gram negative, similar ceftriaxonei + MRSA
 NU e activa pe microorganism producatoare de ESBL sau AmpC BL
 In infectii ale pielii, tesuturilor moi sau pneumonie comunitara
 Cefalosporine - reactii adverse

 Comune penicilinelor
 Reacţii de hipersensibilizare
 5-10% incrucisate cu penicilinele
 1-2% la pacienţi nonalergici la
penicilinelor
 Tpenie, disfunctii plachetare,
hipoprotrombinemie
 Cele cu spectru larg – infecţii
oportunistice
 Candidiază
 Colită Cl. difficile
Reactie alergica la CF
 Cefalosporine - reacţii adverse

 Reactii tip disulfiram

 Cefamandol
 Cefotetan
 moxalactam
 cefoperazona
 Antibiotice beta-lactamice

 Dibactami
 Peniciline (P) = penami
 Cefalosporine (CF) = cefeme
 Carbapenemi
 Monobactami
 Carbapenemi

Imipenem, Meropenem
 Nucleu beta-lactamic diferit de celelalte AB din clasa →
rezistenta la beta-lactamaze
 Spectrul de actiune
 Cel mai larg: G+, G-, aerobi si anaerobi
 Rezistente: MRSA, enterococ rezistent la vancomicina (ERV), C.
difficile, Nocardia
 Mecanism asemanator penicilinelor – efect bactericid
 Carbapenemi
 Imipenem
 Hidrolizat rapid de o dipeptidaza renala (tub contort
proximal)
 imipenem–cilastatin (tienam)
 De rezerva – infectii nozocomiale cu:
 Bacterii G negativ multirezistente
 Asocieri anaerobe-aerobe
 P. Aeruginosa
 Reactii adverse
 reactii hipersensibilitate incrucisate cu penicilinele
 tromboflebita, convulsii
 Antibiotice beta-lactamice

Dibactami
Peniciline (P) = penami
Cefalosporine (CF) = cefeme
Carbapenemi
Monobactami
 Monobactami
 AZTREONAM
 Spectru:
 BGN aerobi, inclusiv Pseudomonas
 Inactiv pe: G pozitiv, anaerobi
 Rezistent la beta-lactamaze
 NU da reactii incrucisate cu penicilinele
 De rezerva, alternativa la AG – avantaje:
 Activ pe anaerobi, la pH acid si in abcese
 Nu este nefrotoxic – avantaj la pacienti hemodinamic instabili
(risc nefrotoxicitate cu AG)
 Indicatii:
 ITU la alergici la peniciline si IR
 Risc suprainfectie G + → asociere
 Alte AB active pe peretele celular
Vancomicina si Teicoplanina
 Administrare
 Vancomicina IV, teicoplanina IV/IM
 Oral in colita pseudomembranoasa
 Reactii adverse
 “sindromul omului rosu”
 Dupa injectare prea rapida vancomicina
 Se recomanda administrare in perfuzie 1-2 ore, pretratament cu
antihistaminice
 Anafilactoida, datorata eliberarii de histamina
 Nefrotoxicitate si ototoxicitate
 In special in asociere cu alte nefro- sau ototoxice