Ref Turism

LICEUL TEHNOLOGIC BĂILE GOVORA
PROFIL SERVICII
CALIFICARE PROFESIONALĂ :TEHNICIAN ÎN TURISM
LUCRARE PENTRU CERTIFICAREA COMPETENŢELOR

PROFESIONALE
ÎNDRUMĂTOR,
Prof. dr. Ramona Chirita
Absolventa,
Patricia Cernatescu
BĂILE GOVORA 2021

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂ NIA
TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂNIA
ÎNDRUMĂTOR,
Prof. dr. Ramona Chirita
Absolventa,
Patricia Cernatescu
BĂILE GOVORA 2021
2
CUPRINS
Pagina
CAPITOLUL I. ACCEPŢIUNILE TERMENULUI „NIŞĂ”…………………………4
CAPITOLUL II. TURISMUL DE NIŞĂ………………………………………………..10
II.1. Definiţii………………………………………………………………………………10
II.2. Formele turismului de nişă.Turismul gastronomic……………………………….11
II.3. Argumente – De ce turismul gastronomic e turism de nişă?................................ 17
CAPITOLUL III. Principalele branduri gastronomice româneşti……………………..18
III. 1. Introducere în bucătăria României………………………………………………18
III. 2. Lista brandurilor culinare româneşti………………………………………….....20
III. 3. Branduri culinare celebre…………………………………………………………24
CAPITOLUL IV. FESTIVALURI ŞI TÂRGURI GASTRONOMICE……………….42
CAPITOLUL V. CIRCUITE TURISTICE CU INTERES GASTRONOMIC……….52
CONCLUZII………………………………………………………………………………62
BIBLIOGRAFIA………………………………………………………………………….63
ANEXA……………………………………………………………………………………66
3
CAPITOLUL I
ACCEPŢIUNILE TERMENULUI „NIŞĂ”
Termenul „nişă” prezintă diverse sensuri şi poate fi folosit în mai multe domenii
specifice.
Din punct de vedere morfologic, „nişă” este un substantiv comun, de gen feminin. Privind
etimologia cuvântului (www.etymonline.com ) putem afirma următoarele:
• în 1611, cuvântul apare cu sensul de “adâncitură în perete”, provenind din termenul
francez niche - însemnând construcţie, cuşcă (pentru câine), bordei;
• în secolul al XIV-lea probabil apare în limba italiană termenul „nicchia”, însemnând
cochilie; vine probabil din limba latină, din termenii “mitulus” sau “mussel”, dar transformarea
literei m în n nu este explicată;
• o altă interpretare este aceea că, termenul provine din limba franceză veche, ca
substantiv derivat din termenul “nichier” (cuib, a construi un cuib), care la rându-i provine din
latină (nidus - cuib), dar nici în acest caz, problema nu este clară;
• sensul figurat al termenului nişă este utilizat pentru prima dată în 1725. Folosirea
cuvântului în domeniul biologic datează din 1927.
• în limba engleză, termenul nişă (niche), derivă din termenul francez “niche”, provenit
din limba franceză veche (nichier), derivat la rândul său din latina clasică (nidus -cuib), având la
bază termenul de origine proto-indo-europeană (şed); în limba engleză cuvântul “nişă” (niche)
este folosit pentru prima dată în secolul al XVII-lea;
Rădăcina teremenului nişă se întâlneşte în diverse limbi europene, în varii forme:
olandeză (nis), franceză (niche), germană (nische), norvegiană (nisje), suedeză (nisch) etc.
Pentru a exemplifica şi explică definiţiile cuvântului “nişă” în limba română, am ales
două dicţionare.
Primul este ediţia din 2008 a Dicţionarului Universal al Limbii Române. Aici găsim opt
sensuri ale cuvântului nişă:
a) adâncitură lăsată într-un zid, în peretele unei sobe, la o mobilă etc, în care se aşează de
obicei obiecte decorative; firidă - “am văzut un bust de bronz ... într-o nişă adâncită”
(Zaharia Stancu-Desculţ), “casa ... decorată cu turnuleţe, nişe ogivale, pline de statui”
(Mircea Cărtărescu- Levantul);
4
b) intrând amenajat în prelungirea unei camere (de locuit): “această enormă încăpere ... se
prelungea ... cu nişe şi canapele” (Marin Preda- Moromeţii);
c) intrând amenajat în peretele unei galerii de mină sau al unui tunel, servind ca loc de
refugiu;
d) dulap cu pereţii de sticlă, legat de un coş de evacuare, folosit în laboratorul pentru lucrul
cu substanţe ce emană gaze toxice;
e) nişă de abraziune - formă de relief cu aspect de firidă alungită, formată la baza unei
faleze, în urma acţiunii valurilor;
f) nişă ecologică - spaţiu de răspândire, creştere, dezvoltare şi reproducere a fiecărei specii,
riguros stabilit în lanţuri trofice, ca urmare a relaţiilor intra- şi interspecifice.
g) televiziune de nişă - televiziune destinată unui mic segment de populaţie: “pentru o
televiziune de nişă ... n-ai nevoie nici măcar de platouri” (Revista Dilema Veche);
h) imagine radiologică asemănătoare unui mulaj opac al unui viscer cavitar, în special al
tubului digestiv, la nivelul unei ulceraţii (ulcer stomacal sau duodenal, cancer gastric).
În Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, varianta online, sunt explicate, următoarele
sensuri:
a) nişă (nişe) - adâncitură (dreptunghiulară, în formă de arcadă) anume lăsată într-un zid, în
peretele unei sobe, la o mobilă etc, în care de obicei se aşază obiecte decorative, obiecte
de uz casnic; firidă;
b) nişă (nişe) - intrând amenajat pe o latură a unei încăperi, care serveşte ca anexă a unei
camere de locuit;
c) nişă (nişe) - intrând amenajat în peretele unei galerii de mină sau al unui tunel, care
serveşte pentru adăpostirea lucrătorilor în timpul execuţiei unor lucrări periculoase sau la
trecerea trenului, precum şi pentru depozitarea unor materiale;
d) nişă (nişe) - adânciturile amenajate în pereţii unei ecluze pentru a adăposti canalurile
porţilor când acestea sunt deschise;
e) nişă (nişe) - construcţie specială în formă de dulap sau de cameră, cu pereţii de sticlă,
legată de un coş de evacuare şi folosită în laboratoare pentru lucrul cu substanţe care
emană gaze (vătămătoare);
f) nişă (nişe) - (în sintagmă): nişă de abraziune - formă de relief cu aspect de firidă
alungită, formată la baza unei faleze alcătuite din roci rezistente la eroziune, din cauza
acţiunii valurilor puternice;
g) nişă (nişe) - ulceraţie adâncă până la perforare a unor organe interne (stomac, plămâni
etc);
5
h) nişă (nişe) - adâncitură, cotlon, firidă, intrând, ocniţă, scobitură, sfiridă;

i) nişă (nişe) - construcţie în formă de dulap, care serveşte în laboratoare pentru captarea
gazelor vătămătoare, în vederea evacuării lor;
j) nişă (nişe) - (anatomie) - mic spaţiu în formă de intrând;
k) nişă (nişe) - (biologie) - regiune în care un organism sau o populaţie găseşte cele mai
bune condiţii pentru a supravieţui şi a se reproduce. [< fr. niche, cf. it. nicchia – cochilie];
l) nişă (nişe) - formă de relief cu aspect de firidă, creată prin eroziune la baza unei faleze, în
jurul unei izvor, în mâlul concav al unui meandru etc;
m) nişă (nişe) - dulap cu pereţi de sticlă legat de un coş de evacuare în laboratoare împotriva
gazelor nocive;
n) nişă (nişe) - imagine radiologică a unui cancer gastric.
Dicţionarul on-line al Universităţii Princeton (site-ul: www.wordnet.princeton.edu)
propune următoarele sensuri pe care le poate “îmbrăca” termenul nişă:
1. slujbă sau poziţie foarte potrivită pentru cineva, mai ales una care face plăcere (ex. Lloyd
şi-a alcătuit nişa să ca jucător profesionist de tenis...);
2. o zonă sau poziţie care este potrivită pentru un grup restrâns;
3. adâncitură într-un perete, mai ales una care se foloseşte pentru a pune o statuie la vedere;
4. nişă de piaţă - un domeniu comercial din cadrul economiei, care tratează adesea produse
specializate (ex. Lotus fabrică maşini de lux pentru o mică, dar semnificantă nişă de
piaţă).
Dicţionarul italian on-line Garzanti (site-ul www.garzantilinguistica.it), reţine cinci
sensuri:
1. cavitate, de cele mai multe ori semicilindrică, construită într-un perete pentru a servi
drept suport de statuete, obiecte decorative; poate, de asemenea, îndeplini funcţia de depozitare şi
de adăpost (ex. în tunelurile feroviare şi rutiere);
2. cavitate în roci, apărută din varii motive, naturale sau meteorologice;
3. (sens figurat) - loc liniştit, comod, refugiu;
4. nişă ecologică (biologie) - locul pe care o specie animală sau vegetală îl ocupă într-un
ecosistem determinat;
5. (în dialectul toscan) - scoică;
Site-ul www.minerva.unito.it, propune următoarea explicaţie pentru sintagma nişă
ecologică: (...indică atât spaţiul fizic cât şi habitatul, care include toate caracteristicile şi factorii
de mediu, precum şi a unor organisme biologice care trăiesc în ele; deşi este unul dintre
conceptele fundamentale ale ecologiei, definiţia are încă unele incertitudini şi în ziua de astăzi).
6
Site-ul www.egovista.it furnizează o definiţie a sintagmei nişă de piaţă: Nişa de piaţă este
un mic segment de piaţă, înţeles că un grup de cumpărători care au caracteristici comune în jurul
cărora, de regulă, întreprinderile mici şi mijlocii îşi concentrează eforturile, diferenţiindu-şi cât
de mult posibil produsul. Aceste segmente de piaţă nu sunt preluate sau nu pot fi preluate de către
întreprinderi mari (datorită unei flexibilităţi reduse şi a unei lipse de avantaj economic).
O altă definiţie apare pe site-ul www.it.wikipedia.org: În economie, nişa este o parte a
pieţei în care concurenţa nu a ajuns încă, sau a fost parţial ocupată, dar într-un mod care nu
răspunde în mod satisfăcător cererii. Aceasta poate fi alcătuită o parte din clienţi, sau dintr-un
anumit tip de produse. Nişele, sunt, în general, spaţii reduse, de multe ori solicitate de către
întreprinderile mici. Având în vedere costurile fixe şi mărimile modeste ale unei nişe de piaţă, se
spune că aceşti factori nu implică profitabilitatea necesară.
Varianta engleză a site-ului www.wikipedia.org ne propune o altă definiţie: o nişă de
piaţă este...subsetul de piaţă pe care un anumit produs este concentrat; prin urmare, nişa de piaţă
defineşte caracteristicile produsului, care are drept scop satisfacerea nevoilor specifice de piaţă,
precum şi nivelul de preţuri, de producţie, calitate şi a condiţiilor demografice cu care se
intenţionează să se aibă un impact răsunător. Fiecare produs care este scos la vânzare, poate fi
definit în funcţie de nişa sa de piaţă. Ca notă specială, produsele care au ca scop o largă audienţă
demografică, cu preţ scăzut, rezultat datorită preţului de elasticitate a cererii, se spune că fac
parte din nişa principală, în practică fiind menţionate numai ca mainstream, principală sau de
mare cerere. În practică, furnizorii de produse şi comercianţii sunt frecvent menţionaţi ca
furnizorii de mainstream sau furnizori ai nişei de piaţă pentru zone demografice restrânse
(sintagmă redusă doar la furnizorii de nişă de piaţă). Micii furnizori de capital, de obicei, optează
pentru o nişă de piaţă pentru zone demografice restrânse, ca o măsură de creştere a marjelor lor
de câştig. Cu toate acestea, produsul final de calitate (nivel scăzut sau ridicat) nu este în funcţie
de preţul de elasticitate a cererii, fiind mai mult asociat cu nevoile specifice, pe care produsul este
menit să le satisfacă şi, în unele cazuri, cu recunoaşterea brand-ului cu care vânzătorul doreşte să
fie asociat (ex. prestigiu, economisire de bani, scumpete, putere etc).
Termenul de nişă a fost folosit pentru prima dată de către ecologişti, pentru a descrie
habitatul, regiunea în care un organism sau o populaţie găseşte cele mai bune condiţii pentru a
supravieţui şi a se reproduce.
Nişa ecologică reprezintă ansamblul caracteristicilor ecologice (spaţiale-habitat şi
funcţionale-biologice) care permit unei specii date să se integreze într-o biocenoză.
Termenul de nişă ecologică reprezintă spaţiul pe care îl ocupă o anumită populaţie, iar nişa
ecologică a unui organism reprezintă funcţia pe care o îndeplineşte acesta (profesia sa) şi nu
7
spaţiul ocupat de el.

Problematica extrem de complexă a acţiunii factorilor de mediu asupra subiectului uman
a condus la apariţia conceptului de nişă ecologică, concept referitor la contextul existenţial şi
funcţional al unei specii, şi pe această bază a celui de nişă de dezvoltare care are în vedere cadrul
de dezvoltare al individului concret.
Termenul „nişă de dezvoltare” desemnează atât poziţia pe care individul o ocupă în
cadrul mediului său de existenţă, cât şi tipul de relaţii pe care acesta le instituie, utilizează şi
valorifică în acest context. Altfel spus, prin nişă de dezvoltare înţelegem totalitatea condiţiilor şi
factorilor de mediu cu care subiectul uman intră în relaţie la o anumită etapă de vârstă.
(Super,C.M.,Harkeness,S.,1986).
Nişa de dezvoltare (cf.Iacob,L.,1999) include în structura sa următoarele componente de
bază:
a.obiectele şi locurile accesibile copilului de diferite vârste;
b.reacţiile şi răspunsurile anturajului faţă de copil şi comportamentele sale;
c.cerinţele adultului faţă de copil exprimate în termeni de competenţe încurajate, vârsta la care
acestea sunt solicitate şi nivelul de performanţă impus;
d.activităţi propuse sau impuse copilului şi acceptate de către acesta;
Acest concept este util şi valoros din cel puţin două puncte de vedere. În primul rând
pentru că realizează în plan teoretic o inversare de perspectivă şi o schimbare de optică,
investigaţiile având ca punct de pornire individul şi nu mediul în care acesta există, fapt ce
permite o mai bună şi mai corectă decelare a influenţelor mediului asupra subiectului uman.
Un alt aspect pozitiv determinat de introducerea conceptului "nişă de dezvoltare" este
constatarea că, prin intermediul acestui concept, devine posibilă punerea în corespondenţă, pentru
diferite etape de vârstă a unor nişe de dezvoltare diferite. Altfel spus, uneia şi aceleiaşi etape de
vârstă îi pot corespunde nişe de dezvoltare diferite, în funcţie de tipul de cultură căruia individul
respectiv îi aparţine, fapt ce explică diferenţele constatate în dezvoltarea bio-psiho-socială a
copiilor cu vârsta identică, dar situaţi în arealuri socio-culturale diferite.
De asemenea, cuvântul mai este folosit în sintagme, ca şi termeni derivaţi: piaţă de nişă,
marketing de nişă (amândoi făcând parte din cadrul ştiinţelor economice), turism de nişă, etc.
Piaţa de nişă face referire la o parte mai restrânsă a comerţului în cadrul economiei, care
implică adesea produse specializate. Marketing-ul de nişă este procesul de căutare şi de deservire
a unor segmente de piaţă profitabile şi proiectarea de produse sau servicii la comandă pentru
aceste segmente.
Prin urmare, analizând sensurile termenului nişă, în diverse limbi moderne, din diverse
8
culturi europene, precum şi etimologia să, putem constata două aspecte, interesante pentru studiul
nostru: (1) termenul se referă la entităţi restrânse, indiferent la ce se face referire (oameni,
locuri, calităţi ale unui loc) şi (2) în literatura străină, nu apare sintagma “turism de nişă”, ceea
ce propune teza noastră de doctorat ca o lucrare nouă, inovatoare. Faptul este îmbucurător,
însă, în acelaşi sens, are menirea de a ne angaja la o muncă de mare responsabilitate ştiinţifică,
care impune un studiu de documentare teoretică amplu, deoarece este nevoie de implementarea
termenului menţionat într-un domeniu în care el, nu este, deocamdată, utilizat, ori acest lucru nu
poate fi făcut fără o argumentaţie de mare consistenţă ştiinţifică.
9
CAPITOLUL II
TURISMUL DE NIŞĂ
II.1. Definiţii.
Turismul de masă, care se practică în prezent în mod generalizat şi organizat pe toată

suprafaţa terestră îşi are originile în anii imediat următori sfârşitului celui de-al doilea război
mondial. Creşterea standardului de viaţă, a timpului liber şi dezvoltarea transporturilor au dus la
o creştere accentuată a cererii turistice, mai ales pentru turismul internaţional. Destinaţiile
turistice au răspuns acestei cereri prin dezvoltarea unei game largi de servicii şi facilităţi oferite
turiştilor.
În ultimele decenii au început să devină din ce în ce mai populare alte forme de turism,
numite forme turistice neclasice şi care constituie aşa-numitele forme ale turismului de nişă.
Turismul de nişă poate fi legat de resursele naturale sau antropice de interes special ale
unei regiuni, ţări, de preferinţele de lifestyle (adică de modul de viaţă) ale turiştilor care practică
acest turism, statutul lor social, resursele financiare de care dispun etc.
Formele turistice ce pot fi încadrate în categoria turismului de nişă sunt multiple, putând
fi considerate şi argumentate ca atare, pe baza următoarelor două raţionamente:
a) sunt accesate de turiştii dispuşi să cheltuie sume financiare foarte mari (nişa
turiştilor foarte bogaţi şi extravaganţi) - atributul de „nişă” rezultă din faptul că, la nivel global un
contingent relativ redus de turişti aparţin acestei categorii; acestei categorii de forme de turism de
nişă îi aparţin de pildă: turismul de cazinouri, turismul pentru safari, turismul de croazieră
(încă), turismul extrem etc;
b) sunt accesate de către turiştii orientaţi şi devotaţi unei anumite forme de turism şi
fideli unor anumite tipuri de obiective de vizitat; în acest caz, „nişa” este impusă de categorii
restrânse de turişti, ce preferă doar aceste forme: turismul de pelerinaj, turismul gastronomic,
turismul viniviticol etc.
II. 2. Formele turismului de nişă. Turismul gastronomic.

În funcţie de sumele de bani investite şi de conţinuturile şi specificităţile obiectivelor,
turismul de nişă poate îmbrăca pe de o parte forme extreme sau extravagante, iar pe de altă parte
forme non-conformiste şi bizare. La nivel global, aceste două motivaţii generale (sumele de bani
10
cheltuite şi preferinţele pentru o serie de „obiective turistice” non-conformiste şi bizare)

condiţionează şi impun tipologia şi categoriile principale ale turismului de nişă.
Principalele forme ale turismului de nişă la nivel global sunt:
• turismul gastronomic;
• turismul cinegetic şi piscicol;
• turismul hobby-hobo;
• narco-turismul;
• turismul pentru investiţii;
• turismul ancestral;
• turismul de cazinouri;
• turismul de patrimoniu;
• turismul educaţional;
• turismul grădinilor;
• turismul de tip gay;
• turismul negru;
• turismul în spaţiu;
• turismul viniviticol;
• turismul pop-cultural;
• turismul de tip vacilando;
• turismul exclusivist;
• turismul de croazieră;
• turismul de spa;
• turismul meteo;
• turismul empatic;
• turismul extrem;
• turismul de hobby;
• turismul perpetuu;
• turismul de pelerinaje;
• turismul sexual;
• turismul de shopping;
• ecoturismul;
• turismul speologic;
• cicloturismul.
11
Turismul gastronomic
Există turişti la nivel mondial care îşi aleg destinaţia de vacanţă în funcţie de
specialităţile culinare ale ţării sau regiunii vizitate. Cu siguranţă că numărul total al acestora în
ecuaţia turismului la nivel global , nu este unul ridicat, însă capătă valenţe din ce în ce mai
însemnate.
În unele ţări se practică vacanţele cu degustări, în sensul că turiştii sunt invitaţi să deguste
cu ocazia unor festivaluri gourmet, sute de feluri de mâncare sau băuturi sau se pot face tururi
tematice în magazinele de delicatese, pieţele, bistro-urile şi restaurantele celebre, turiştii fiind
însoţiţi de un jurnalist specializat în gastronomie sau un bucătar.
Dintre statele europene care derulează anual astfel de festivaluri culinare, la care participă
un număr mare de turişti (exclusiv pentru scopul de a gusta din preparatele culinare specifice
acelor ţări) se remarcă în mod deosebit următoarele: Danemarca, Grecia, Marea Britanie,
Potugalia, Spania, Turcia, Ungaria, Finlanda, Austria, Rusia, Franţa, Italia, Germania şi Belgia.
Principalele festivaluri culinare de pe Mapamond
La nivel mondial există un clasament al festivalurilor culinare, dintre multe asemenea
manifestări remarcându-se următoarele:
1) White Truffe Festival - (se desfăşoară anual în Italia, în perioada septembrie-octombrie
în localitatea Albă). Festivalul Trufelor Albe reprezintă, aşa cum îl descrie unul din concurenţii şi
experţii în domeniu, "esenţa pământului şi inima a ceea ce înseamnă să fii conectat cu
moştenirea Italiei". În fiecare an, acest festival adună circa 25000 turişti de pe întreg cuprindul
Italiei, Europei şi din alte continente.
2) Conch Festival - se desfăşoară anual în luna noiembrie în Insulele Turks&Caicos
(Caraibe). Oricine a călătorit în Insulele Caraibe ştie prea bine că localnicii de aici au peste un
million de moduri de a prepara conch-ul, o delicatesă obţinută din fructe de mare (mai ales melci
de mare), ce a reuşit să devină cel mai iubit preparat în rândul localnicilor şi turiştilor deopotrivă.
În fiecare an, insulele Turks şi Caicos, situate în Oceanul Atlantic, găzduiesc Festivalul Conch-
ului, în cadrul căruia concurenţii se întrec în a-şi arăta măiestria în prepararea binecunoscutei
delicatese. Tot în cadrul acestui festival, au loc două concursuri foarte populare printre turişti:
"Bacardi Mojito Drinking Challenge" şi "Conch Knocking, Skinning & Blowing". Festivalul
atrage anual circa 20000-25000 turişti interni şi internaţionali.
3) Kona Coffee Festival (Hawaii) - pentru iubitorii de cafea, Festivalul Kona Coffee din
Hawaii, reprezintă momentul oportun pentru a savura cele mai alese sortimente şi arome de
cafea. Cu o tradiţie de peste 180 de ani în cultivarea şi producţia de cafea, insula Kona este
12
locaţia perfectă pentru un astfel de festival, reuşind să atragă în fiecare an peste 18.000 de
vizitatori. Timp de zece zile, turiştii pot participa la mai mult de 50 de evenimente şi concursuri
realizate de organizatori (parade, concursuri de miss, concerte în aer liber, competiţii de golf şi
bineînţeles degustări). Festivalul se desfăşoară anual, în fiecare lună noiembrie.
4) Festival del Mar (Anguilla, Caraibe) - Anguilla este una dintre cele mai atractive
destinaţii pentru iubitorii de fructe mare. Situată în insulele Caraibe, insula găzduieşte anual
Festival del Mar, una din cele mai renumite manifestări culinare de acest gen, focalizată, după
cum sugerează şi numele, pe specialităţti din fructe de mare proaspete. Festivalul se desfăşoară
anual în perioada 22 - 24 martie.
Fig. 1. Delicatese culinare la Conch Festival
5) Trelawny Yam Festival (Jamaica) - cartoful este incontestabil cea mai iubită legumă
din Jamaica. În fiecare an localnicii organizează Festivalul Trelawny Yam, în cadrul căruia sunt
pregătite diferite preparate din cartofi, turiştii având ocazia, nu numai să guste din aceste
specialităţi culinare, dar şi să asiste la o serie de concursuri, unde au ocazia să afle mai multe
detalii despre diverse specii de cartofi.
Festivalul se desfăşoară anual în lună martie.
6) Mondial de la Biere (Montreal) - cel mai renumit festival al berii din Montreal, atrage,
an de an, un număr impresionant de turişti. Iubitorii de bere şi nu numai, vor avea şansa să
deguste anul acesta (2010) peste 350 de sortimente de bere, dintre care 15 create special pentru
cea de a 15-a ediţie a festivalului din acest an. Următorul festival se va desfăşura în perioada 28
13
mai - 1 iunie 2010.

7) American Chesse Society Grand Tasting (SUA) - competiţia anuală organizată de
Societatea Americană de Brânzeturi (American Cheese Society - ACS) reuşeşte să reunească
peste 1.000 dintre cele mai renumite sortimente de brânză. Iubitorii de brânzeturi pot degusta
astfel, în fiecare an, cele mai bune specialităţi din industrie. Următorul festival va avea loc pe 26
iulie 2008.
8) International Mango Festival (Uttar Pradesh, India) - Uttar Pradesh, una dintre cele
mai populate regiuni din India, primeşte anual mii de turişti, atraşi de peisajele, culorile,
specialităţile culinare dar şi tradiţiile locale. Situat în nordul Indiei, statul Uttar Pradesh
găzduieşte în fiecare an, timp de două zile Mango Festival, unul din cele mai populare
evenimente de acest gen din India. Alături de Mango Festival, tot anual se desfăşoară şi Spice
Festival (Festivalul Condimentelor), în oraşul Cochin.
Festivalul are loc în fiecare an în luna iulie, timp de 2 zile.
9) Sonoma County Harvest Fair (California, USA) - situat pe coasta de nord a Californiei,
districtul Sonoma găzduieşte în fiecare toamnă Sonoma County Harvest Fair (Târgul recoltelor
agricole). Târgul se înscrie în prototipul evenimentelor de provincie, tipic americane, unde
familia şi prietenii se reunesc pentru a se simţi bine şi a participa la festivităţile realizate de
autorităţile locale. Concursurile de confecţionare a sperietorilor de ciori, cursele cu porci sau
competiţiile de muls vacile sunt doar câteva din atracţiile târgului. Totuşi, în preferinţele
participanţilor rămâne degustarea diverselor sortimente de vinuri. Următorul festival se va
desfăşura în luna octombrie a acestui an.
10) Salone del Gusto (Spania) - timp de cinci zile, Spania este gazda unuia dintre cele mai
renumite festivaluri culinare din lume, Salone del Gusto, care reuşeşte să reunească anual sute de
fermieri. Peste 300 de workshop-uri prezintă vizitatorilor atât produse obţinute ecologic cât şi
diferite preparate culinare tradiţionale. Următorul festival se va desfăşura în perioada 18-23
octombrie 2010.
Turismul gastronomic - o altă modalitate de a cunoaşte Europa

Bucătăria regională sau locală constituie o componentă principală în cunoaşterea unuit
teritoriu, alături de elemente precum muzee, tradiţii sau frumuseţi naturale.
La nivelul continentului european, turismul gastronomic tinde să devină o formă a
turismului de masă (însă, deocamdată este formă a turismului de nişă), prin faptul că există
sejururi speciale destinate degustărilor diverselor specialităţi culinare regionale, care se impun ca
şi branduri turistice.
14
Principalele brand-uri alimentare din principalele destinaţii turistic-gastronomice

europene sunt:
· Austria - se remarcă prin câteva produse culinare celebre la nivel mondial: şniţelul vienez
(celebritate gastronomică mondială), carnea fiartă (tafelspitz), friptura de gâscă, tăiţei cu cartofi
(spatzie), ştrudelul, tortul Sacher, vinul Gumpoldskirchen, vinul Voslauer, berea Gosser, berea
Augustiner Brâu. Fiecăruia din aceste produse alimentare îi este dedicat câte un festival anual.
· Belgia - este cunoscută prin produse culinare, precum: ciocolata (sortimentele Godiva,
Leonidas cu praline şi trufe), berea (sortimentele Lambic şi Trappist);
· Danemarca - deţine câteva unicate culinare: smorrebrod (pâine cu unt), chiftele din carne
de porc (frikkadeler), cod fiert cu sos şi muştar (kogt torsk), fripură din carne de porc cu şorici
(floeskesteg);
· Finlanda - brandurile culinare sunt legate de produsele din carne de ren: chiftele de ren
(poro), poronkarystis (tocană de ren), riek-kopaisti (fripură din peştele mulkku);
· Franţa - bucătăria franceză reprezintă principalul reper al gastronomiei mondiale.
Sortimente alimentare precum foie gras, truffe, bouillabbaisse, coq au vin, crepes, brânzeturile
(Camembert, Brie, Roquefort, Reblochon, Bresse), sortimentele de vinuri (Bordeaux, Burgundy,
Loire, Rhone, Champagne), lichiorurile (Charteuse, Framboise, Genepi) au impus Franţa pe locul
I al bucătăriei mondiale.
· Germania - dintre preparatele culinare tradiţionale nemţeşti, celebre sunt: carnea de vită
marinată cu ceapă şi mirodenii (Rheinischer Sauerbraten), cârnaţii de porc şi vită (Leberkas),
tăiţei (Spatzie), cremvurşti (Wurst), turtă dulce nemţească (Nurnberger Lebkuchen);
· Grecia - în restaurantele şi tavernele Greciei se găteşte relativ simplu, dar cu mult ulei de
măsline şi preparate la grătar. Se remarcă în mod deosebit, produse culinare, precum: vinete
zdrobite cu ulei de măsline, lămâie şi usturoi (melitzanosalata), sărmăluţe în foi de viţă
(dolmadakia), salată de castravete, iaurt şi usturoi (tzatziki), preparate din vinete (dolmades sau
moussaka) cu carne de miel, scorţişoară, vin roşu şi ulei de măsline, caviar servit cu pâine,
ceapă, ulei de măsline, suc de lămâie şi fructe de mare (avgolemono), ştrudel cu brânză
(tyropitakia), baclava, kataif, loukoumades, vinuri (Retsina şi Ouzo), cafeaua amăruie (pikro);
· Italia - deţine cea mai eterogenă bucătărie naţională, în care se remarcă o serie de
sortimente alimentare celebre: fazan, iepure de câmp, trufe, carnea de viţel (Rissoto alla
Millanesse), pannetone, supa cu găluşte, friptură din carne de porc cu trufe negre, castane,
carnea de mistreţ, brânza Mozzarella, Pizza, fructele de mare, paste făinoase umplute cu
caşcaval, spanac sau carne (Tortellini), friptură marinată în ulei de măsline, oţet de vin şi
15
usturoi (Bistecca alla Fiorentina), sote de ciuperci cu usturoi şi pătrunjel (Funghi trifolatti),
fasole boabe în sos de lămâie (Fave în salsa di limone), supă de caracatiţă, calmar, midii, creveţi
şi moluşte (Burida alla Genovese), pandişpan dulce umplut cu brânză ricotta sau cremă de fistic
(Cassata sicillliana);
· Marea Britanie - se remarcă prin: cartofi prăjiţi şi peşte înveliţi în hârtie (Fish&Chips),
Enghlish Breakfast (şuncă, ouă, fasole şi tomate);
· Portugalia - ciorbă de moluşte gătită şi servită cu vin (Sopa de marisco), supa cu carne şi
legume (Caldo verde), codul uscat, ostropel de peşte înăbuşit cu ceapă şi roşii (Caldeirada),
bucăţele de carne de porc acoperită cu sos de scoici, înăbuşită cu ceapă şi roşii (Carne de porco
a Alentejana);
· Rusia - nu deţine un număr mare de preparate culinare, dar cele câteva compensează prin
celebritate: kaşa (lapte cu ovăz), borş (supă de sfeclă roşie, acrită), stroganov (vită înăbuşită cu
smântână şi cartofi prăjiţi), blini (gogoşele umplute cu caviar, peşte, unt topit sau smântână),
morojnie (îngheţată), ponciki (gogoşi pudrate cu zahăr), ceai, votcă;
· Spania - dintre celebrele specialităţi culinare spaniole se remarcă: tapaş şi sangria,
vinurile La Rioja, de Ribera del Duero, Penedes, La Mancha, de Jerez, de Andaluzia;
· Turcia - celebritatea produselor culinare turceşti rezultă din câteva combinaţii simple,
câteva ingrediente şi câteva produse proaspete: şiş kebab sau doner kebab (cu carne de miel),
barbunia, kilic baligi (cu peşte) etc;
· Ungaria - bucăţele specifice artei culinare maghiare sunt săţioase şi au o savoare cu totul
particulară, fiind prepaarte cu boia, ceapă, roşii, ardei; se remarcă, gulaşul unguresc, tocăniţa de
pui cu găluşte, ciorba de peşte, supa de carbâne de găină (Ujhazi), tăiţei cu brânză, ştrudel cu
vişine, găluşca de Somlo, vargabeles, vinurile Tokaj şi Tokaj Azsu.
Caracteristici ale turismului gastronomic în România

În România, turismul gastronomic nu e încă organizat, ceea ce nu îi împiedică pe
pasionaţi să plece peste hotare în căutarea de noi arome şi experienţe culinare. Totuşi, în ultimii
cinci ani, au început să fie organizate şi în spaţiul românesc o serie de târguri culinare, la care
participarea (naţională şi internaţională) din postura de turist-culinar este din ce mai consistentă.
Se remarcă câteva astfel de târguri, precum: Festivalul culinar de la Cluj-Napoca (Polus),
Festivalul culinar de la Bucureşti (Bucharest Food Festival), Festivalul culinar de la Timişoara,
Constanţa, Târgul gastronomic de la Bran (Poftiţi la munte...iarna când se taie porcul),
Festivalul gastronomic anual „Un'te duci tu mielule? de la Bran, Festivalul anual de
Gastronomie de la Rucăr, Festivalul Sarmalelor de la Praid, etc...pentru a le aminti doar pe cele
16
mai importante.
Cu siguranţă că bucătăria românească deţine o serie de atuuri culinare şi o serie de
specialităţi ce le concurează pe cele mai celebre din Europa, însă promovarea lor prin diverse
canale şi printr-un număr mult mai mare de festivaluri culinare care să se deruleze regulat le-ar
face mult mai cunoscute şi mult mai căutate de un număr mult mai mare de turişti.
II.3.Argumente - De ce turismul gastronomic este turism de nişă?
Putem spune că turismul gastronomic e turism de nişă pentru că nu toată lumea doreşte
să practice acest tip de turism. Este o formă de turism mai puţin cerută, şi este practicată de un
segment mai restrâns de turişti cum ar fi: turiştii interesaţi în acest domeniu de noi apariţii ( reţete
ale unor mâncăruri), şi de acei turişti pasionaţi de arta culinară. Turiştii interesaţi de noi apariţii
în acest domeniu participă la diferite festivaluri şi târguri gastronomice, unde sunt expuse la
dispoziţia turiştilor principalele branduri gastronomice, aici putând afla şi noile reţete apărute pe
piaţă. Acei turişti pasionaţi de arta culinară participă deasemenea şi ei la astfel de festivaluri şi
târguri unde pot să deguste cele mai delicioase şi mai sofisticate feluri de mâncare, sau pot
participa la tururi tematice în magazine cu delicatese, în pieţe sau restaurante celebre însoţite de
un bucătar sau un jurnalist specializat în gastronomie.
17
CAPITOLUL III .
PRINCIPALELE BRANDURI GASTRONOMICE ROMÂNEŞTI
III. 1. Introducere în bucătăria României
Bucătăria românească este denumirea pe care o poartă rezultatul sintetizării, în timp, a

gusturilor și obiceiurilor gastronomice specifice poporului român. Ea este diversă, cuprinde
nenumărate obiceiuri și tradiții culinare, mâncăruri specifice, împreună cu obiceiuri provenite
prin intersectarea culturii gastronomice cu tradiții ale altor popoare, cu care poporul român a
intrat în contact dealungul istoriei. Bucătăria românească cuprinde atât bucate de zi cu zi cât și
preparate speciale de sărbătoare. Poporul român fiind creștin încă de la începuturile formării sale,
Bucătăria românească cuprinde numeroase bucate de praznic rânduite în funcție de anotimpul și
sărbătoarea pomenită. Bucăţele românești sunt alcătuite atât din legume, cereale, uleiuri vegetale,
lapte, produse lactate cât și din carne și subproduse din carne. Un loc aparte în Bucătăria
românească îl au dulciurile, plăcintele, dulcețurile.
Ocupațiile de bază ale locuitoriilor României au fost, încă din cele mai vechi timpuri,
agricultura, creșterea animalelor și vânătoarea. Relieful României fiind bogat reprezentat atât de
zone de luncă, câmpie, de zone deluroase și intracolinare precum și de numeroase înălțimi
montane, dezvoltarea culturilor agricole și pomicultura au oferit posibilitatea dezvoltării unei
bogate tradiții culinare, bazate pe prelucrarea cerealelor, legumelor și fructelor. Bogăția fânețelor
răspândite pe coamele dealurilor și poalele munților a oferit posibilități mari de creștere a
animalelor. Astfel bucătăria românească se bucură de o gamă variată de produse de carne, lapte,
lactate, produse din lapte, specifice prin gustul, aromele folosite precum și prin tehnicile de
elaborare. Bogăția vânatului răspândit în pădurile românești a adus după sine știința preparării
vânatului în diverse mâncăruri și preparate.
Prin intersectarea culturilor, Bucătăria românească a fost influențată de bucătăria

balcanică, de germană, sârbească, italiană, turcă, și maghiară, dar nu numai, știut fiind faptul că
diversitatea gusturilor și rafinamentul preparatelor din toate țările lumii sunt apreciate de marii
cunoscători ai tradițiilor popoarelor.
18
Fig 2. O farfurie de sarmale cu mămăligă

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucătăria_românească
Prin formarea sa daco-romană, cultura gastronomică a poporului român a moștenit

numeroase obiceiuri culinare: de la români vine plăcinta, cuvânt care a păstrat sensul inițial al
termenului latin placenta, turcii au adus ciorba de perișoare, grecii musaca, de la bulgari există o
largă varietate de mâncăruri cu legume, cum ar fi zacusca, iar șnițelul vine de la austrieci.
Unul dintre feluri de mâncare tipic românești este mămăliga. Aceasta este o fiertură de
făină de porumb, cu sare și uneori poate avea adaosuri ca zer, unt, brânză în funcție de preparatul
final obținut. Ea era folosită foarte des în alimentația țăranilor agricultori și a crescătorilor de
animale și înlocuia pâinea care în perioada istorică pre-industrială era obținută în gospodărie prin
prelucrarea manuală. Foarte des în bucătăria românească se folosește carnea de porc, dar se
consumă și carnea de vită, pui, oaie sau miel, precum și carne de vânat.
Praznicele rânduite de Biserică au adus un aport deosebit în cultura gastronomică

românească, aducând o gamă foarte bogată de bucate de sărbătoare. Specifice praznicelor sunt
mâncăruri precum cârnați, caltaboși, piftia, cozonacul, sarmale. Mesele principale sunt micul
dejun, prânzul și cina.
Micul dejun poate fi alcătuit din produse lactate: lapte, brânză, iaurturi, brânzeturi

proaspete sau fermentate, cereale sau pâine; produse din carne: salam, șuncă,
slănină; ouă preparate fierte, omletă, ochiuri sau în diverse combinații cu legume și carne, fructe
proaspete sau preparate sub formă de gemuri sau dulcețuri. Pentru persoanele care lucrează până
târziu după ora 17 micul dejun este necesar să fie mai consistent, renunțânduse deseori la masa
de prânz care se poate înlocui cu o gustare.
19
Prânzul obișnuit este alcătuit din trei feluri de mâncare: ciorbă sau supă,

din carne și legume, sau numai din legume mai ales pentru zilele de post, sau salate de legume,
carne; felul doi mâncare alcătuit din legume, sau legume și carne în diferite moduri de preparare,
soteuri, mâncăruri, fripturi, etc.; felul trei, desertul, alcătuit din prăjituri, plăcinte, fructe, tarte sau
preparate din aluaturi și fructe. Pentru zilele de sărbătoare, duminica sau praznicele creștine, se
adaugă la masa de prânz aperitive cum ar fi salate de legume sau carne însoțite de diverse sosuri,
mezeluri, pateuri de carne, brânzeturi sau preparate cu brânză, plăcinte, merdenele, pateuri, și se
adaugă un desert mai bogat, cum ar fi cozonaci, prăjituri, torturi, brânzeturi cu fructe. Pentru
copii în perioada de creștere (1-10 ani), adolescenți (14-17 ani) și persoanele în vârstă (60-100
plus) conținutul meselor de peste zi se suplimentează cu o gustare la ora 10 dimineața, constând
dintr-un pahar cu lapte, un iaurt mic, un pahar de suc de fructe, un fruct sau o felie de pâine cu
carne sau brânză, și se adaugă încă o gustare la ora 17 alcătuită dintr-un ceai sau un pahar cu
lapte, 1-2 felii de pâine cu unt, gem, cu preparate ușoare din aluaturi, lapte, carne sau fructe.
Pentru creștinii care respectă posturile rânduite de Sfânta Biserică, o atenție deosebită trebuie
acordată aportului zilnic de calorii și vitamine, raportat la munca prestată și atenție deosebită
pentru a înainta în răbdare și înfrânare, însoțiți de sfaturile părintelui duhovnic sau a preotului.
Bucătăria românească oferă o gamă bogată și variată de mâncăruri și produse de post.
Cina are cam aceeași compunere ca și prânzul, însă se exclud în general alimentele a
căror digestie presupune un efort îndelungat pentru stomac, cum ar fi cele preparate
cu maioneză, ouă sau icre.
III. 2. Lista brandurilor culinare româneşti
Tabel 1. Branduri culinare româneşti
Nr. crt Produs Regiunea Categoria

1 Cozonaci Ardeal Produse de panificaţie
2 Papanaşi „puf de brânză” Ardeal Produse de panificaţie
20
3 Salam de biscuiţi Ardeal Produse de panificaţie
4 Pâine ardelenească Ardeal Produse de panificaţie

5 Pâine bătută de coajă Ardeal Produse de panificaţie
6 Pâine cu cartofi Ardeal Produse de panificaţie
7 Palaneţ cu cartofi Ardeal Produse de panificaţie
8 Plăcinte Ardeal Produse de panificaţie
9 Cârnaţi de porc Ardeal Produse din carne
10 Găluşte (sarmale ardeleneşti) Ardeal Produse din carne
11 Frigărui de porc cu legume Ardeal Produse din carne
12 Ciolan afumat Ardeal Produse din carne
13 Jambon afumat Ardeal Produse din carne
14 Salam de casă Ardeal Produse din carne
15 Slănină afumată Ardeal Produse din carne
16 Slănină cu boia afumată Ardeal Produse din carne
17 Vâsli Ardeal Produse din carne
18 Ciorba de fasole cu ciolan Ardeal Produse din carne
afumat
19 Brânză burduf Ardeal Produse din lapte
20 Brânză frământată Ardeal Produse din lapte
21 Caş în saramură Ardeal Produse din lapte
22 Caşcaval afumat împletit Ardeal Produse din lapte
23 Horinca Ardeal Băuturi spirtoase
24 Pălinca de prune Ardeal Băuturi spirtoase
25 Rachiu de fructe Ardeal Băuturi spirtoase
26 Ţuică de prune Ardeal Băuturi spirtoase
27 Ţuică de Transilvania Ardeal Băuturi spirtoase
28 Pâine bănăţeana Banat Produse de panificaţie
29 Caltaboş de casă afumat Banat Produse din carne
30 Iahnie de fasole cu gâşcă Banat Produse din carne
afumată
31 Lubeniţă Banat Alte produse
32 Gomboţi cu prune Banat Produse de patiserie
21
33 Brânză de vaci cu smântână Bucovina Produse lactate

34 Caş de oaie afumat Bucovina Produse lactate
35 Lapte acru Bucovina Produse lactate
36 Ceafă afumată Bucovina Produse din carne
37 Cozonac cu carne Bucovina Produse din carne
38 Muşchi de vită Bucovina Produse din carne
39 Şuncă Bucovina Produse din carne
40 Împletituri maramureşene Maramureş Produse de panificaţie
41 Oloi de casă Maramureş Produse de panificaţie
42 Pâine de mălai ţărănească Maramureş Produse de panificaţie
43 Brânză de burduf afumată Maramureş Produse lactate
44 Mămăliguţă cu brânză la Maramureş Produse lactate
cuptor
45 Horincă de prune Maramureş Băuturi spirtoase
46 Pălincă de mere Maramureş Băuturi spirtoase
47 Pălincă de pere Maramureş Băuturi spirtoase
48 Brânzoaice „Poale-n brâu” Moldova Produse de panificaţie
49 Învârtită moldovenească cu Moldova Produse de panificaţie
mac
50 Pască Moldova Produse de panificaţie
51 Pâinea bunicii Produse de panificaţie
52 Brânză telemea de capră Moldova Produse lactate
53 Harzob de brad Moldova Produse lactate
54 Chişcă Moldova Produse din carne
55 Cotlet afumat Moldova Produse din carne
56 Dulceaţă de păpădie Moldova Dulciuri de casă
57 Dulceaţă de salcâm Moldova Dulciuri de casă
58 Dulceaţă de şoc Moldova Dulciuri de casă
59 Gem de măceşe Moldova Dulciuri de casă
60 Sirop de brad Moldova Dulciuri de casă
61 Gogoşari în oţet Moldova Murături
62 Covrigi buzoieni Muntenia Produse de panificaţie
63 Lipie Muntenia Produse de panificaţie
22
64 Pâine neagră Muntenia Produse de panificaţie

65 Pâine ţărănească Muntenia Produse de panificaţie
66 Cârnaţi uscaţi Muntenia Produse din carne
67 Pastramă de oaie Muntenia Produse din carne
68 Tobă de casa tradiţională Muntenia Produse din carne
69 Ciobă de perişoare Muntenia Produse din carne
70 Ciobă ţărăneasca de văcuţa Muntenia Produse din carne
71 Brânză telemea cu chimen Muntenia Produse lactate
72 Lapte covăsit Muntenia Produse lactate
73 Urdă sărată Muntenia Produse lactate
74 Rachiu de mere Muntenia Băuturi spirtoase
75 Fasole bătută Muntenia Alte produse
76 Zacuscă Muntenia Alte produse
77 Salată de vinete cu ceapă Muntenia Alte produse
78 Colaci şi pescuri olteneşti Oltenia Produse de panificaţie
79 Pâine pe vatră Oltenia Produse de panificaţie
80 Cârnaţi olteneşti Oltenia Produse din carne
81 Cârnaţi trandafir Oltenia Produse din carne
82 Drob de miel în aluat Oltenia Produse din carne
83 Tocăniţă de pui Oltenia Produse din carne
84 Chiftele Oltenia Produse din carne
85 Caşcaval oltenesc cu praz Oltenia Produse lactate
86 Omletă ţărănească Oltenia Produse lactate
87 Telemea oltenească cu mărar Oltenia Produse lactate
şi piper
88 Telemea oltenească cu praz Oltenia Produse lactate
III. 3. Branduri culinare celebre
23
Găluşte (sarmale ardeleneşti) (Ardeal)
Fig.3.Sarmale ardelenesti
Sursa: http://www.retete.ro/
Ingrediente:
1 kg carne tocată de porc, 250 g slănina afumată, 250 g + 200 g carne afumată, şorici, 6 linguri
orez, 2 cepe mari, sare, piper, boia iute, 1 cană apă clocotită, varză acră, 3 linguri untură, cimbru,
mărar.
Mod de preparare:
Se aleg foile mai mari de varză şi se taie fideluta varza rămasă. Se toacă mărunt la cuţit slănina şi
250 g de carne tocată. Se toacă mărunt ceapă şi se căleşte. Orezul se spală bine, în mai multe ape.
Se pune într-un castron mare carnea tocată de porc, slănina şi carnea afumată, orezul, ceapa
călită, sare(nu prea multă , deoarece varza este, de obicei sărată), piper proaspăt măcinat, boia,
praf de cimbru, ceva mărar tocat şi puţină apă clocotită. Se amestecă bine, eventual se frământă
cu mâna, până când se obţine o compoziţie omogenă. Se ia cu lingura din această compoziţie, se
aşază pe foile de varză, se rulează şi se închid la capete, formând sarmale mari, nu prea strânse.
Se taie şoricul în fâşii subţiri şi carnea afumată rămasă în bucăţele.
Se unge o oală mare cu untură şi se tapetează fundul ei cu câteva foi de varză. Se pun deasupra
câteva felii de şorici şi se aranjează un strat de sarmale. Peste acestea se pune un strat de varză
tocată fideluta, şorici, carne afumată, o crenguţă de cimbru, boabe de piper. Se montează în
continuare straturi alternative de sarmale şi varză, terminând cu unul de varză peste care se
presară mărar tocat. Se toarnă apă cât să le acopere şi se fierb la foc foarte mic câteva ore,
completând lichidul atunci când e nevoie. Când varza este bine fiartă, se pun deasupra câteva
24
felii de slănină şi carne afumată şi se dau la cuptor să se rumenească şi să scadă. Dacă varza de
deasupra dă semne de arsură dar sosul nu a scăzut suficient, se aşază pe toată suprafaţa foi de
varză şi se introduce din nou vasul în cuptor până ce scade zeama.
Iahnie de fasole cu gâşcă afumată (Banat)
Fig. 4. Iahnie de fasole cu gâscă afumată

Ingrediente:
400 g fasole boabe, 150 g pastramă afumată de gâşcă, 100 g cârnaţi afumaţi de porc, 100 g
costiţă afumată, 300 g ciolan afumat de porc, 1 lingură untură de gâscă, 1 ardei gras, 1 morcov, 1
ceapă, 2 legături mărar, 1 legătura tarhon, 150 ml vin alb dulce, 100 g bulion de roşii, 4 căţei de
usturoi, 2 foi de dafin, pastă de ardei, piper boabe.
Mod de preparare:
Fasolea înmuiată de cu seara în apă rece se fierbe în 3 l de apă împreună cu ciolanul şi pastrama
tăiată în bucăţi şi piperul boabe. Se adaugă zarzavatul ras, cârnaţii şi costiţă tăiate bucăţi, untura
de gaşcă, usturoiul şi tarhonul pisate, pasta de ardei şi vinul. Când a fiert, ciolanul se dezosează,
iar bucăţile de carne de pun înapoi în fasole. Apoi se adaugă şi bulionul. Se mai dă într-un clocot,
se presară deasupra mărarul tocat şi se serveşte fierbinte.
25
Chiftele (Oltenia)
Fig. 5. Chiftele
Ingrediente:
250 g carne de miel tocată, 500 g carne de viţel tocată, 250 g carne de porc tocată, 3 cepe, 2
morcovi medii, 1 legătură mărar, 1 felie groasă de franzelă înmuiată în lapte, 2 cartofi medii, 3
ouă, 100 g faină, untură(ulei) pentru prăjit, sare şi piper.
Mod de preparare:
Se toacă cepele, morcovii, cartofii şi mărarul. Pâinea se scurge bine şi se toacă şi ea. Se amestecă
bine carnea cu restul ingredientelor, apoi se adaugă ouăle, sarea şi piperul. Se formează, după
dorinţă, chifteluţe turtite, cât palma de copil, sau chifteluţe rotunde, cât nuca, şi se tăvălesc prin
faină. Se umple o cratiţă până la jumătate cu ulei sau se topeşte suficientă untură şi se pun
chifteluţele la prăjit, pe foc potrivit, acoperite, până se rumenesc. Se întorc şi pe cealaltă parte şi,
când s-au rumenit, se scot din tigaie şi se servesc.
Chişcă (Moldova)
26
Fig.6. Chişcă
Sursa: http://assets.mygustos.com/
Ingrediente:
2 kg carne de porc, 1 linguriţă cimbru, 500 ml sânge, 500 g păsat, 1 burtă de porc, sare şi piper.
Mod de preparare:
Se spală burta şi se pune în apă cu oţet. Se fierbe păsatul până când se înmoaie. Separat, se fierbe
sângele. Se scurge păsatul şi, în zeama rezultată, se fierbe carnea pe jumătate, apoi se taie în
bucăţi. Se amestecă toate ingredientele şi se adaugă 100 ml din zeama în care a fiert carnea. Se
umple burta, se coase şi se fierbe aproximativ 1 oră în zeama rămasă de la carne. Se scoate şi se
lăsă la scurs şi la răcit. Pentru o păstrare mai îndelungată, se poate afuma.
Mămăliguţă cu brânză la cuptor ( Maramureş)
Fig.7. Mămăliguţă cu brânză la cuptor

Sursa: http://www.bucatarul.ro/
Ingrediente:
27
400 g mălai, 1 lingură sare, 200 g brânză, 100 g unt, 2 ouă, 2 linguri lapte.
Mod de preparare:
Se face din mălai, apă şi sare o mămăligă moale. După ce este gata, într-o tavă unsă cu ulei se
pune un strat de mămăligă, apoi unul de brânză, unul de unt şi apoi iarăşi un strat de mămăligă,
unul de brânză şi unul de unt, ultimul fiind de mămăligă. Se bat ouăle cu lapte şi sare şi se toarnă
peste mămăligă, apoi se presara puţină brânză şi se rumeneşte în cuptor.
Omletă ţărănească (Oltenia)
Fig. 8. Omletă ţărănească

Sursa: http://www.boema-braila.ro/meniu_restaurant.html
Ingrediente:
8 ouă, 2 legături ceapă verde, 2 legături ştevie, 100 g unt, 3 roşii, 100 g telemea de vacă, 1
legătură mărar, 1 legătură pătrunjel, sare, piper.
Mod de preparare:
Ştevia se spală în mai multe ape, se scurge şi se taie fidelută. Ceapa se curată, se spală, se toacă
mărunt şi se pune la călit într-o tigaie cu 50 g de unt încins. Se adaugă ştevia, iar când s-a
înmuiat, se pune şi restul de unt, împreună cu ouăle, batute bine în prealabil, mărarul şi
pătrunjelul, spălate şi tocate mărunt, sare şi piper, după preferinţe. Se lasă să se rumenească, apoi
se întoarce. Se serveşte fierbinte, cu salată de roşii şi telemea rasă deasupra.
Tocăniţă de pui (Oltenia)
28
Fig. 9. Tocăniţă de pui

Sursa: www.culinar.ro
Ingrediente:
1 pui (cca 1 kg), 2 cepe mari, 1 fir praz, 4 căţei de usturoi, 2 morcovi, 3 ardei graşi roşii, 400 g
roşii, 100 ml ulei, 100 g smântână, 2 linguri frunze de ţelină tocate, 2 linguri mărar verde tocat,
sare, piper.
Mod de preparare:
Puiul se taie în patru bucăţi, care se sărează şi se piperează. Într-un vas larg se încinge uleiul, iar
bucăţile de pui se prăjesc câte 4-5 minute, pe fiecare parte. Se scot pe o farfurie şi se păstrează la
cald. În uleiul rămas, ceapa, prazul şi usturoiul (curăţate, spălate şi tocate) se călesc la foc domol,
timp de 7-8 minute. Morcovii se spală, se curată, se dau pe razătoarea mare şi se adaugă peste
ceapa călită.
Ardeii graşi, spălaţi şi curăţaţi de seminţe se taie cuburi se pun în vasul de pe foc şi se căleşte
totul la foc mic, timp de 10-12 minute, amestecând continuu ca să nu se prindă. Se adaugă roşiile
tăiate cuburi şi se mai lasa pe foc mediu 5 minute, amestecând din când în când. Se potriveşte de
sare şi piper şi se presară sosul cu mărarul şi frunzele de ţelina tocate mărunt. Se pune carnea şi
se dă vasul la cuptor timp de 15-20 minute, la foc mediu.
Se serveşte caldă, cu smântână şi mămăligă.
Drob de miel în aluat (Oltenia)
29
Fig. 10. Drob de miel în aluat

Sursa: http://www.ptitchef.com
Ingrediente:
1,5 kg măruntaie de miel, 400 g faină, 5 ouă, 250 ml ulei, 2 legături ceapă verde, 1 legătură
mărar, 1 legătură pătrunjel, miezul de la o franzelă, 100 ml lapte, sare, piper.
Mod de preparare:
Din faină, aluat şi un ou se pregăteşte un aluat fraged, care se întinde într-o foaie subţire.
Măruntaiele fierte şi date prin maşina de tocat se omogenizează cu ouăle rămase, ceapa şi
verdeaţa tocate mărunt şi cu miezul de franzelă înmuiat în lapte şi stors. Compoziţia se aşterne
uniform pe mijlocul foii de aluat, după care se înveleşte şi se introduce la cuptor, la foc potrivit,
într-o tavă unsă cu ulei. Se lasă până se rumeneşte. Eventual, pentru ca drobul să arate mai
spectaculos atunci când este tăiat în felii, în compoziţie se pot adăuga unul sau 2 ouă întregi,
fierte, tari.
Frigărui de porc cu legume
Fig. 11. Frigărui de porc cu legume

Sursa: http://superpicant.ro/
30
Ingrediente:
800 g pulpă de porc, 3 vinete lungi şi subţiri, 3 dovlecei lungi şi subţiri, 20-25 roşii mici (cam cât
prunele), ulei de măsline, 4-5 căţei de usturoi, cimbru verde tocat.
Mod de preparare:
Dovleceii şi vinetele se taie în rondele nu mai groase de 2 cm. Se pudrează cu sare şi se prăjesc
un pic, la foc mai iute, în ulei de măsline. Carnea se taie în bucăţi şi se pune la marinat(cam 1
oră), amestecată cu usturoi zdrobit, cimbru verde tocat mărunt, un praf de sare şi piper. După ce
s-a marinat, se aranjează frigăruile: fiecare bucată de carne se pune între o felie de vânată şi una
de dovlecel, iar roşiile se pun între feliile de legume prăjite. Se mai ung cu puţin ulei de măsline,
se pun pe grătar, întorcându-se să se frigă pe toate părţile.
Caltaboş de casă afumat (Banat)
Fig. 12. Caltaboş de casă afumat

Sursa: http://s.zoot.ro/
Ingrediente:
1 bucată carne grasă de porc, 2 linguri untură, 2-3 cepe mari, albe, 1 lingură orez, 1 mână de
stafide, coriandru, ½ pahar zeamă de oase, 1 linguriţă boia de ardei, 2-3 linguri bulion, foi de
dafin, câteva boabe de ienibahar, 1 linguriţă zahăr, maţ de porc, sare, piper.
Mod de preparare:
Se taie carnea cu satârul, se adaugă ceapa călită în untură, sarea, piperul, coriandrul, orezul,
stafidele şi zeama de oase. Maţul de porc se răzuie cu cuţitul, se spală bine cu apă rece şi se
umple cu amestecul de carne fără a fi îndesat prea tare. La capăt nu se leagă, ci se închide cu
31
capătul matului rămas neumplut (care se împinge înăuntru). Se înţeapă cu acul din loc în loc,
pentru ca să nu plesnească în timpul fierberii. În apa în care fierbe se pun dafin, boia, bulion,
zahăr şi ienibahar. Se lasă să clocotească la foc mic, cam un ceas. Se mănâncă fierbinte, cu sosul
în care a fiert, „ajutat” de o ulcică de vin, atunci scos din poloboc.
Ciorbă de fasole cu ciolan afumat (Ardeal)
Fig. 13. Ciorbă de fasole cu ciolan afumat

Sursa: http://3.bp.blogspot.com
Ingrediente:
600-700 g fasole uscată, 1 ciolan afumat (cel puţin 1 kg), 1 ceapă, 4-5 morcovi, 1 ţelină
(rădăcina), 1 păstârnac, 200 ml bulion, tarhon în oţet, sare, piper, 100 ml ulei, 3-4 linguri faină
albă, 1 linguriţă boia dulce.
Mod de preparare:
Ciolanul se pune la fiert în 4-5 l de apă rece, împreună cu ţelina şi păstarnacul. Fasolea se fierbe
separat în două-trei ape. Se căleşte ceapa tăiată mărunt, apoi se adaugă boiaua şi morcovii tăiaţi
rondele, se mai lasă aproximativ 5 minute după care se toarnă peste ciolan. După ce fasolea s-a
fiert, se toarnă peste ea zeama de la ciolan, bucăţile de carne desprinse de pe os, se adaugă
bulionul şi tarhonul tocat mărunt şi se mai fierb 10-15 minute. Se face separat un rântaş din ulei
şi faină şi se adaugă la ciorbă. Se mai lasă pe foc mic să dea câteva clocote.
Ciorbă de perişoare (Muntenia)

32
Fig. 14. Ciorbă de perişoare

Ingrediente:
400 g oase viţel, 250 g carne de viţel, 1 l borş, 100 ml smântână, 2 linguri orez, 2 linguri faină, 1
ou, 1 morcov, 1 păstârnac, 1 ţelină mică, 1 ceapă, 1 ardei gras, 1 rosie, 1 legătură leuştean, 1
legătură mărar, sare, piper.
Mod de preparare:
Se fierb în apă cu sare oasele sparte împreună cu zarzavatul tocat mărunt, şi o jumătate de ceapă.
Carnea se toacă, se amestecă cu restul de ceapă rasă, orezul, faina, albuşul de ou, mărarul, sare şi
piper. Se modelează perişoare şi se fierb în ciorba din care s-au scos oasele. Se adaugă borşul
fiert în prealabil, sarea, iar, la sfârşit, se presară leuşteanul tocat şi se adaugă smântâna bătută cu
gălbenuşul de ou.
Ciorbă ţărănească de văcuţă (Muntenia)
Fig. 15. Ciorbă ţărănească de văcuţă

Sursa: www.divahair.ro
Ingrediente:
33
500 g carne de vacă, 300 g agurida, ½ varză albă, 1 ceapă, pătrunjel, 1 morcov, 1 păstârnac, 1
ţelină, 1 praz, 2-3 cartofi, 1 ou, sare, piper, pătrunjel verde, 100 ml smântână.
Mod de preparare:
Carnea curăţată, spălată şi tăiată în bucăţi se fierbe în 1,5 l de apă rece. Se adaugă morcovul,
ţelina, prazul, păstârnacul, varza albă, toate tăiate mărunt, şi, după ce au fiert, se pun cartofii,
tăiaţi cuburi. Agurida se opăreşte, se dă prin sită şi se pune în oală după ce a fiert carnea. La
sfârşit, se adaugă pătrunjelul verde şi gălbenuşul bătut cu smântână.
Zacuscă (Muntenia)
Fig. 16. Zacuscă

Ingrediente:
1 kg vinete, 5-6 ardei, 6-7 roşii, 3 cepe mari, 100 ml ulei, 2 foi de dafin, sare, piper.
Mod de preparare:
Vinetele şi ardeii se spală, se lasă să se usuce, apoi se coc pe plita încinsă, se curăţă de coajă şi se
pun la scurs. După ce s-au scurs, se toacă mărunt. Roşiile se opăresc în apă clocotită, se curăţa de
pieliţă şi se taie cubuleţe. Se curăţă ceapa, se spală şi se toacă mărunt, după care se căleşte într-o
cratiţă cu ulei încins. Când ceapa devine transparentă, se adauga roşiile. Se lasă focul mic şi se
fierbe sosul timp de o jumătate de oră, după care se pun în sos venetele şi ardeii. Se
condimentează cu sare, piper şi foi de dafin, după care se introduce vasul la cuptor, unde se lasă,
la foc moderat, până scade zeama. Se poate servi caldă său rece, după preferinţă.
34
Gogoşari în oţet (Moldova)
Fig. 17. Gogoşari în oţet

Sursa: http://medicul.net
Ingrediente:
4 kg gogoşari, 1.5 l oţet, 1.5 l apă, 2 linguri sare, 4 linguri zahăr, 50 ml ulei, boabe de piper,
boabe de muştar (opţional), 2 rădăcini de hrean, foi de dafin, frunze de ţelină.
Mod de preparare:
Se aleg gogoşari mari, bine copţi şi sănătoşi. Se spală în apă rece, apoi li se taie codiţele la
nivelul cotorului, se înţeapă cu o furculiţă şi se pun într-o cratiţă mare. Se pun la fiert oţetul
îndoit cu apa, sarea, zaharul, boabele de piper şi de muştar. Când dă în clocot, se toarnă peste
gogoşari. Se scot gogoşarii şi se aşază într-un borcan încălzit, fără a-i îndesa prea tare ca să nu se
crape. Se mai pot pune printre ei pe marginea borcanului rondele de morcov, feliuţe de rădăcină
de ţelina, buchetele de conopidă şi fâşii de hrean. Se toarnă în borcan soluţia în care au fost
opăriţi gogoşarii, se fixează cu două scândurele sau cu rădăcini de hrean puse în cruce (ca să nu
se ridice deasupra soluţiei) şi se acoperă cu o farfurioară. Se înfăşoară într-o pătură şi se lasă aşa
până când se răcesc. Se verifică nivelul lichidului din borcan şi, dacă a scăzut, se completează cu
soluţia rămasă. Se toarnă ulei ca să facă o peliţă deasupra, se acoperă cu celofan dublu şi se leagă
bine. Se ţin în cămară, la loc răcoros.
Cozonac cu nucă ( Ardeal)
35
Fig. 18. Cozonac cu nucă

Sursa: www.stilurilu.com
Ingrediente:
1 kg faină, 4 ouă, 4 gălbenuşuri, 200 g zahăr, 500 ml lapte, 100 g unt, 6 g drojdie de bere, coajă
rasă de lămâie şi portocală, vanilie, sare.
Umplutura:
500 g miez de nucă, 100 g stafide, 2 linguri cacao, 50 ml rom, 200 g zahăr.
Mod de preparare:
Faina, de bună calitate, bine uscată, se cerne de 2-3 ori înainte de preparare. În bucătărie trebuie
să fie cald, să nu fie curent de aer, iar ingredientele trebuie să fie scoase din frigider cu cel puţin
2-3 ore înainte, pentru a nu fi reci. Se amestecă drojdia cu jumătate din laptele încălzit şi puţină
faină şi se lasă să crească. Laptele rămas se amestecă cu zahăr, ouă, gălbenuşuri de ou, arome,un
praf de sare şi se pune în mijlocul fainii, într-un lighenuş. Se adaugă drojdia crescută şi se
frământă cam 1 oră, adăugându-se treptat unt topit, până devine aluatul elastic. Se lasă la crescut
aproximativ 40 de minute. Între timp, se dau nucile prin maşină, se amestecă cu 4 albuşuri batute
spumă, cacao, rom, stafide, zahăr. Se proporţionează aluatul , se întinde foaia, se pune la mijloc
umplutura, se aşază în formele unse. Se lasă aşa să mai crească 20 minute. Se unge pe deasupra
cu gălbenuş diluat cu o lingură de apă, se presară puţin zahăr tos şi se introduce la cuptor, la foc
potrivit, pentru 40 de minute.
36
Învârtită moldovenească cu mac (Moldova)
Fig. 19. Învârtită moldovenească cu mac

Ingrediente:
1 kg faină, drojdie de bere cât o nucă, 2 linguri unt, 2-3 linguri untdelemn, 1 cană lapte, 1 pahar
zahăr tos, 3 ouă, 1 praf sare.
Umplutura:
2 căni cu mac, 1 cană zahăr tos, coajă rasă de lămâie, 2 căni lapte, vanilie.
Mod de preparare:
Se amestecă faina, laptele, drojdia, untul, untdelemnul, 2 ouă, zaharul şi sarea şi se obţine un
aluat vârtos. După ce este frământat bine, se lasa 2 ore la dospit. Din el se întinde o foaie, potrivit
de groasă, pe care se aşază umplutura. Aceasta se pregăteşte astfel: se dă macul prin maşina de
măcinat mac şi se fierbe cu zaharul şi laptele. Când amestecul e clocotit, se adaugă vanilia şi
coaja de lămâie şi se lasă să se răcească. Se unge foaia de cocă cu acest amestec şi se rulează. Se
aşază într-o formă de cozonac, unsă bine. Deasupra se unge cu ou. Se pune la cuptor la foc tare la
început. După ce a crescut, se continuă coacerea la foc domol.
Papanaşi „puf de brânză” (Ardeal)
37
Fig. 20. Papanaşi „puf de brânză”

Sursa: http://stilurilu.com
Ingrediente:
250 g barnză de vaci, 100 g faină, 2 ouă, 2 linguri zahăr, coajă rasă de lămâie (portocală), 1
pacheţel zahăr vanilat, 50 ml ulei, 1 praf de sare.
Mod de preparare:
Se amestecă, într-un castron, brânza de vaci bine scursă, cu făina, ouăle batute separat, zahăr, un
praf de sare, coaja rasă de lămâie (portocală), zahăr vanilat. Din compoziţia rezultată se formează
papanaşi, se pudrează cu făină şi se prăjesc în ulei încins. Se consumă calzi. Sunt delicioşi cu
gem şi smântână deasupra.
Pască (Moldova)
Fig. 21. Pască

Sursa: www.vulpeabucatar.com
Ingrediente:
38
Aluat:
1 lingură mare cu vârf de margarină, 2 linguri cu zahăr pudră, 1 gălbenuş, 3 linguri faină, ½
pachet praf de copt, 1 linguriţa zeamă de lămâie.
Umplutura:
700 g brânză de vaci, 1 pahar de smântână, 5 linguri zahăr pudră, 4 ouă, 1 lingură zahăr vanilat,
100 g stafide ţinute în rom.
Mod de preparare:
Se freacă margarina, zaharul pudră şi gălbenuşul până devin o pastă spumoasă. Se adaugă faina,
praful de copt stins în zeama de lămâie. Se frământă bine până devine un aluat elastic. Se lasă
apoi să se odihnească. Între timp, se prepară umplutura, amestecând bine ingredientele
menţionate. Se încinge bine cuptorul. Într-o formă rotundă, de pască, se întinde aluatul, se
presară cu puţin gris pe toată suprafaţa blatului, apoi se toarnă umplutura preparată. Pe deasupra
se rade coajă de la o lămâie şi se lăsă la foc mare aproximativ 10 minute, apoi se dă focul mic şi
se încearcă din când în când cu scobitoarea, până este gata.
Salam de biscuiţi (Ardeal)
Fig. 22. Salam de biscuiţi

Sursa: www.e-retete.ro/
Ingrediente:
200 g biscuiţi simpli, 200 g rahat, 400 g nuci, 100 g margarină, 2 linguri cacao, 100 g zahăr
pudră, 1 lămâie, vanilie, 1 linguriţă scorţişoară, 2 linguri rom.
Mod de preparare:
39
Nucile se rumenesc, în cuptorul bine încins, timp de 10-12 minute, întorcându-le din când în
când, apoi se curată, iar miezul se dă prin maşina de tocat. Biscuiţii se dau şi ei prin maşină.
Rahatul se taie în bucăţele cât mai mărunte şi se pune într-un vas cu puţină apă fiartă, la foc mic.
Se adaugă peste rahat miezul de nucă şi cacaua, lăsând vasul pe foc, până se topeşte rahatul. Se ia
vasul de pe foc, se adauga margarina, se încorporează biscuiţii, zeama şi coaja rasă de la o
lămâie, o linguriţă de scorţişoară, romul şi vanilia. Se întinde compoziţia pe o planşetă pudrată cu
zahăr şi se modelează în formă de salam. Se serveşte rece, tăiat felii.
Gomboţi cu prune (Banat)
Fig. 23. Gomboţi cu prune

Sursa: http://gurmandino.ro/
Ingrediente:
150 ml apă, 250 g unt (margarină), 250 g gris, 3-4 ouă (în funcţie de mărime), 4 linguri faină,
arome (zahăr vanilat sau scorţişoară), 200 g pesmet, 30 g unt (pentru rumenit pesmetul), prune
spălate, fără sâmburi.
Mod de preparare:
Apa, sarea şi untul (margarină) se pun într-un vas şi se aşază pe foc. Când untul s-a topit complet
şi apa clocoteşte, se adauga grişul, amestecând continuu, până se îngroaşă şi lichidul este complet
absorbit. Se dă deoparte şi se lasă la răcit. Între timp, se topeşte untul într-o cratiţă neaderentă, se
adaugă pesmetul şi se rumeneşte uşor. Se trage de pe foc şi se amestecă cu zahar tos şi arome,
după gust. Trebuie să se ţină cont că aluatul nu este dulce deloc, doar zaharul din pesmet va da
gustul de dulce al gombotilor. După ce grisul s-a răcit, i se adaugă ouăle şi faina. Se frământă
rapid şi aluatul este gata. Se pune apă la fiert într-un vas încăpător. Prunele spălate şi curăţate se
40
rup în două, dacă sunt prea mari. Din aluat se rup bucăţi de mărimea unei nuci mari, care se
aplatizează în palmă, se aşază în mijloc prună (în care se poate pune zahăr cu vanilie
şi/sauscortisoara). Se închid marginile aluatului, acoperind bine pruna, şi se lipesc. Se modelează
gombotii în formă de bilă, apoi se fierb toţi în acelaşi timp în apă clocotită, până când se ridica la
suprafaţă. Se scot cu spumiera şi se tăvălesc imediat în pesmetul cu zahăr. Se pot servi atât calzi,
cât şi reci.
41
CAPITOLUL IV
FESTIVALURI ŞI TÂRGURI GASTRONOMICE
Tabel 2. Festivaluri gastronomice
Nr. Festivaluri Gastronomice Regiunea Perioada

crt
1 Festivalul secerişului Ardeal (Alba) Iulie
2 Târgul de fete Ardeal (Alba) Iulie
3 Paparudele Ardeal (Arad) Vara
4 Surechiul, Festivalul vinului Ardeal (Arad) Septembrie
5 Festivalul clătitelor Ardeal (Arad) Iunie
6 Sărbătoarea druşcelor Ardeal (Arad) Aprilie
7 Festivalul culinar Polus Ardeal (Cluj
Napoca)
8 Oul de Paşti Ardeal (Bihor) Aprilie
9 Târgul pălincarilor Ardeal (Bihor) Septembrie
10 Culesul cireşelor Ardeal (Bistriţa- Iunie
Năsăud)
11 Sărbătoarea ţapinarilor Ardeal (Bistriţa- Octombrie
Năsăud)
12 Festivalul florilor de salcâm Ardeal (Bistriţa- Iulie
Năsăud)
13 Zilele Branului Ardeal (Braşov) Octombrie
14 Măsuratul laptelui Ardeal (Braşov) Martie
15 Boul împănat Ardeal ( Braşov) Iunie
16 Sâmbra oilor Ardeal (Cluj) Mai
17 Culesul zmeurei Ardeal (Covasna) August
18 Zilele Borsecului Ardeal (Harghita) August
19 Festivalul sarmalelor Ardeal ( Harghita, Septembrie
Praid)
20 Târgul peştelui Ardeal (Mureş) Iulie
21 Festivalul naţional al tradiţiei Ardeal (Sibiu) Iulie
populare
22 Zilele toamnei sibiene Ardeal (Sibiu) Octombrie
23 Festivalul răchiei Banat (Caraş- Octombrie
Severin)
24 Sărbătoarea narciselor Banat (Caraş- Mai
Severin)
42
25 Festivalul naţional al Ouălor Bucovina Perioada Paştelor

Încondeiate (Suceava)
26 Festivalul naţional al Păstrăvului Bucovina August
(Suceava)
27 Festivalul obiceiurilor de nuntă Bucovina Iunie
bucovinene (Suceava)
28 Retezatul stupilor Bucovina Iulie
(Suceava)
29 Ziua Marinei Dobrogea 15August
(Constanta)
30 Masa săracilor Dobrogea 25 Decembrie
(Constanta)
31 Hramul Cuvioasa Parascheva al Dobrogea (Tulcea) 14 Octombrie
Mănăstirii Dervent
32 Ziua pescarului Dobrogea (Tulcea) Septembrie
33 Târgul cepelor Maramureş Septembrie
(Maramureş)
34 Târgul cireşelor Maramureş Iunie
(Maramureş)
35 Festivalul castanelor Maramureş Toamna
(Maramureş)
36 Hora de la Prislop Maramureş August
(Maramureş)
37 Festivalul obiceiurilor din Ţara Maramureş Iulie
Lăpuşului (Maramureş)
38 Nunta Maramureş Iulie
(Maramureş)
39 Festivalul International al Moldova (Bacău) Octombrie
Plăcintelor
40 Festivalul usturoiului Moldova August
(Botoşani)
41 Ţapul Moldova (Iaşi) Decembrie
42 Festivalul vinului Moldova (Iaşi) Octombrie
43 Sărbătoarea fructelor de pădure Moldova (Neamţ) Octombrie
44 Culesul căpşunilor Muntenia (Argeş) Iunie
45 Festivalul ţuicii Muntenia (Argeş) Mai
46 O masă într-o farfurie Muntenia (Argeş) Martie
47 Sărbătoarea cetăţii lui Bucur Muntenia 19 Septembrie
(Bucureşti)
48 Târgul pâinii Muntenia Septembrie
(Bucuresti- sector
43
2)
49 Ziua recoltei Muntenia Octombrie
(Bucureşti)
50 Târgul cocoşului Muntenia (Buzău) Mai
51 Festivalul cârnaţilor de Pleşcoi Muntenia (Buzău) Octombrie
52 Festivalul ţuicii şi al pastramei Muntenia (Prahova) Octombrie
53 Festivalul caşcavelei Muntenia (Prahova) Septembrie
54 Festivalul rapsozilor Oltenia (Olt) August
55 Festivalul Zaibărului şi al Oltenia (Dolj) Octombrie
prazului
56 Sărbătoarea teiului Oltenia (Dolj) Mijlocul lui Iunie
57 Festivalul zaibărului şi al Oltenia (Dolj) Toamna
mujdeiului
58 Urcatul oilor la munte Oltenia (Gorj) A treia duminică
din mai
59 Festivalul răciturilor Oltenia (Gorj) August
FESTIVALUL SARMALELOR (Praid, Jud. Harghita)
Fig. 24. Festivalul Sarmalelor

Sursa: http://www.ziare.com/
Atmosferă de sărbătoare, chipuri zâmbitoare, celebrităţi, muzică, dans şi voie bună,

alături de multe, multe... SARMALE.
Acestea sunt doar câteva dintre ingredientele care adaugă savoare, în fiecare an,
Festivalului International al Sarmalelor din Praid judeţul Harghita.
44
Festivalul se desfăşoară pe parcursul a 3 zile, startul fiind dat de fanfara comunei. După
tradiţionalul mic-dejun, urmează „Parada de debut”, defilarea cu echipele participante din centrul
localităţii până în parcul din faţa Casei de Cultura Praid, locul de desfăşurare al festivalului.
În timp ce echipele participante se ocupă de prepararea celor mai delicioase sarmale,
organizatorii pregătesc pentru turişti diverse programe de divertisment: reprezentaţii susţinute de
ansambluri folclorice, concerte de muzică clasică sau pop, campionatul de fotbal cu căpăţâni de
varză, concursul auto pentru femei şi probe de îndemânare. La finalul festivalului se alege şi
Prinţesa Verzei şi se recunosc Cavalerii din Ordinul Verzei.
Cât despre sarmale, în fiecare an, echipele participante se străduiesc să vină cu reţete noi,
ingenioase, care să surprindă turiştii adunaţi din toate colţurile ţării. Cele mai căutate sarmale
sunt cele cu afumătura, ciuperci, păsat sau urda.
Ca orice concurs ce se respectă, şi la Festivalul Sarmalelor se acorda premii pentru: Cea

mai gustoasă sarma, Cea mai originală reţetă, Cea mai frumoasă prezentare, Cea mai mare/mica
sarma, Cel mai tânăr concurrent, Cele mai diversificate sortimente.
Festivalul din mica staţiune harghiteană are deja o vechime considerabilă şi un renume
bine-meritat, manifestarea luând amploare şi câştigând în anvergură de la an la an.
Această tendinţă este susţinută de prezenţa sporită a turiştilor la ultimele ediţii, alături de
celebrităţi din politică, turism, afaceri, arta culinară, gastronomie, presa şi televiziune, culminând
ediţia trecută cu prezenţa şefului statului la manifestare.
La acest festival vin an de an turişti din localităţile învecinate, cât şi turişti din aproape toate
regiunile ţării şi din străinătate, în special din Ungaria.
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI (Ciocăneşti, Suceava)
45
Fig. 25.Festivalul Naţional al Păstrăvului

Sursa: http://www.pensiunea-gabimar.ro
Festivalul Naţional al Păstrăvului de la Ciocăneşti focalizează timp de câteva zile atenţia

asupra Bucovinei,reunind pe lângă localnicii comunei, participanţi din toate colţurile ţării, dar şi
din străinătate.
Festivalul este un prilej pentru turişti să petreacă sărbătoarea “Sântei Mării” în mijlocul
naturii, înconjuraţi de muzică populară, dans şi voie bună. Evenimentul aduce un omagiu nu doar
păstrăvului, ci şi artei populare tradiţionale, costumului popular şi gastronomiei din această zonă.
Cu acest prilej se organizează: concursuri gastronomice (cea mai mare expoziţie cu mâncăruri
din păstrăv realizate la pensiunile din Bucovina, cel mai mare borş de peşte, cea mai mare
mămăligă, se fac peste 1000 de porţii de borş de păstrăv din apele Bistriţei Aurii) şi concursul de
pescuit păstrăv.
În deschidearea festivalului au loc: parada călăreţilor şi coborâtul cu plutele pe apa
Bistriţei, precum odinioară. Seara este aşteptată cu nerăbdare deoarece de pe drumul tătarilor are
loc coborârea "plăieşilor" cu făclii.
Festivalul adună aproximativ 2.500 de turişti dintre care 10% sunt străini.
FESTIVALUL NAŢIONAL AL OUĂLOR ÎNCONDEIATE (Bucovina)
46
Fig. 26. Festivalul Naţional al ouălor încondeiate

Sursa: http://www.inbucovina.ro
Festivalul naţional al ouălor încondeiate de la Ciocăneşti (jud.Suceava) se desfăşoară în

fiecare an în luna martie, înainte de începutul postului Paştelui.
Modelele populare aflate pe hainele de sărbătoare sau pe casele locuitorilor se regăsesc
acum şi pe ouă (care devin un obiect de artă populară ce poate fi admirat în vitrine sau poate fi
oferit drept amintire turiştilor).
La acest eveniment se aduna atât meşteri populari din întreaga ţară, cât şi turiştii pasionaţi
de tradiţiile şi obiceiurile din această zonă a ţării. În cadrul său se organizează concursuri de ouă
încondeiate, spectacole de muzică şi de fanfară populară, parade de costume populare, dar şi un
concurs gastronomic cu preparate tradiţionale de post şi de Lăsatul secului.
Festivalul naţional al ouălor încondeiate, în 2011 a ajuns la cea de-a 8 a ediţie, face parte
dintr-un program turistic complex, generic denumit şi "Paştele în Bucovina".
Arta inchistririi ouălor este o frumoasă îndeletnicire bucovineană conservată şi transmisă
din generaţie în generaţie.
ZILELE BRANULUI (Ardeal)
Branul e unul dintre cele mai iubite locuri de la noi din ţară aşa că de Zilele Branului
acest oraş istoric va fi plin de turişti. Branul şi împrejurimile lui sunt păstrătoare ale unui tezaur
de tradiţie şi istorie imens. Aerul de munte, specialităţile culinare tradiţionale, Târgul meşterilor
47
populari şi Zilele Branului sunt doar câteva motive care vă fac să ajungeţi în această zonă. La
manifestările dedicate „Zilelor Branului” sunt aşteptaţi mii de turişti din ţara dar şi din
străinătate. Cu ocazia „Zilelor Branului”, turiştii dar şi localnicii vor avea parte de o serie de
manifestări cu caracter popular. În fiecare zi vor avea loc spectacole susţinute de artiştii din zonă,
dar şi de ansambluri din afara judeţului. Invitaţii speciali sunt membrii Fanfarei de la Zece
Prăjini. Evenimentul, organizat de Primăria Bran, filiala Braşov a ANTREC şi Asociaţia „Fiii şi
prietenii Branului” , va beneficia şi de Târgul meşterilor populari şi Târgul Pantelimonului.
HORA DE LA PRISLOP (Maramureş)
Fig. 27. Hora de la Prislop
Sursa: http http://1.bp.blogspot.com
Sursa: www.cabanaursu.ro
48
Festival folcloric cu tradiție desfășurat într-un peisaj încântător, în pasul Prislop, la

granița dintre două regiuni importante ale României - Maramureș și Bucovina. În fiecare an
participă la marea sărbătoare populară, ansambluri din Maramureș, Suceava și Bistrița-Năsăud,
care încing o faimoasă horă ce semnifică uniunea ce există între cele trei regiuni ale României.
Tradiţie de 41 de ani
Sărbătoarea de la Prislop şi-a început tradiţia în 1968, dar se pare că manifestări de acest
fel au avut loc cam cu 200 de ani înainte în aceste locuri. Locul în care are loc , se află la
interferenţa celor trei judeţe, Maramureş, Suceava şi Bistriţa Năsăud, într-un peisaj
deosebit. În fiecare an, numărul participanţilor trece de 10.000, de-a lungul anilor fiind şi
ediţii la care numărul celor ce au venit să se bucure la Hora de la Prislop fiind de până la
50.000. Zecile de mii de turişti care aleg să petreacă sfârşitul săptămânii la Prislop se pot
bucura de bucăţele tradiţionale pe care le găsesc acolo, dar şi de produsele meşterilor
populari, pe lângă festivalul de muzică populară.
TÂRGUL PÂINII (Muntenia
Fig. 29. Târgul Pâinii

Sursa: http://amfostacolo.ro
49
Timp de trei zile, de vineri 10 septembrie până duminică 12 septembrie, Parcul Naţional
îmbracă straie de sărbătoare pentru a avea loc aici Târgul de Pâine, manifestare culturală
îndrăgită de români.
An de an, iubitorii tradiţiilor strămoşeşti au rememorat drumul pâinii ce ne însoţeşte la

toate evenimentele majore ale vieţii şi este nelipsită de la naştere, botez, căsătorie şi până la
moarte, fiind simbolul prosperităţii şi belşugului.
Parcul Naţional se transformă din nou într-un sat al pâinii ce va fi construit în jurul
simbolurilor care împlinesc drumul anevoios al pâinii, de la bobul de grâu la pâinea proaspătă
scoasă din cuptor.
Pe parcursul celor trei zile vizitatorii vor retrăi atmosfera de toamnă bogată a unui sat şi a
unui târg tradiţional românesc: gospodari din toate zonele ţării, straie specifice, ateliere şi
expoziţii de meşteşuguri, mici gospodării săteşti, prezentarea reţetelor vechi de sute de ani,
obiceiuri (pomul ritual cu pâine de naştere, de nuntă, de moarte, chemarea ploii, a prosperităţii,
cultul grâului), cultura tradiţională (cântec, dans, snoave.) Păstrând şi o notă contemporană, vor
fi prezente marile unităţi de panificaţie, firme particulare, dar şi numeroşi producători de vin şi
ţuică, alimente eco. Pâinea tradiţională făcută pe vatră sau la ţest, în paralel cu pâinea de fabrică,
plăcinte, papanaşi, cozonaci, turte, bulz şi multe altele vor fi oferite celor dornici să guste aceste
produse autentice, cele mai multe dintre ele fiind create ,,la vedere’.
50
CAPITOLUL V
CIRCUITE TURISTICE CU INTERES GASTRONOMIC
I.
Perioada: 10-12 Septembrie
Traseul: Cluj-Napoca, Oradea, Arad, Praid, Cluj-Napoca.
Km: 793
Preţ: 430 RON/pers.
Servicii incluse: transport autocar 3*, cazare hotel 4* + mic dejun, degustările care se fac
la festivaluri.
Ziua 1
La ora 09:00 participarea la Festivalul gastronomic de la Polus, Cluj Napoca. Aici vom
sta 3 ore în care vom avea parte de mâncare românească (gâscă, raţă cu sfeclă, garnituri din
fasole, jambon în aluat umplut cu curmale şi smochine, prăjituri, salate de fructe).
La ora 12:00 avem plecarea spre Oradea. Ajungem în Oradea la ora 15:30 şi ne îndreptăm
spre Târgul pălincarilor. Gazdele târgului ne aşteaptă cu mâncăruri tradiţionale româneşti şi
maghiare, împreună cu mii de litri de vin şi pălincă tradiţională.
Seara avem cazare în Oradea la hotel.
Ziua 2
Mic dejun la ora 08:00 la hotelul unde vom fi cazaţi.
La ora 09:00 ne îndreptăm spre Arad. Aici vom petrece toată ziua la Surechiul, Festivalul
vinului. Vom putea asista la această activitate a surechiului şi vom participa la festivalul vinului
în cadrul căruia se fac degustări.
Cazare la hotel în Arad.
Ziua 3
Mic dejun la ora 08:00 la hotel, apoi la ora 09:00 avem plecarea către Praid. Vom ajunge
dupămasa la Festivalul Sarmalelor. La acest festival vin bucătari maeştrii având diferite reţete de
sarmale (cele cu afumătură, ciuperci, păsat sau urdă), ne putem înfrupta din aceste feluri de
sarmale dar vom avea şi diferite specialităţi de vin. De aici nu lipsesc concursurile şi muzica
tradiţională.
Seara la ora 21:00 ne îndreptăm spre Cluj Napoca. In jurul orei 24:00 ajungem in Cluj-
Napoca.
51
II.
Perioada: 8-11 Iunie
Traseul: Arad, Braşov, Suceava, Bistriţa, Arad.
Km: 1265
Preţ: 580 RON/pers
la festivaluri.
Ziua 1
O vom începe în Arad la Festivalul Clătitelor la ora 09:00. În cadrul festivalului turiştii
sunt principalii destinatari ai concursurilor de preparat şi servit clătite.Vom putea gusta o
mulţime de sortimente sofisticate de clătite.
La ora 13:00 plecăm spre Braşov. În jurul orei 21:30 ajungem în Braşov.
Ne cazăm la hotel in Braşov.
Ziua 2
Mic dejun la hotel la ora 08:00 şi la ora 09:00 participăm la Festivalul Boul Împănat
La ora 14:00 plecare spre Suceava. În jurul orei 20:30 ajungem în Suceava.
Cazare la hotel.
Ziua 3
Mic dejun la ora 09:00 la hotel, iar la ora 10:00 plecăm la Festivalul obiceiurilor de nuntă
bucovinene.
La ora 19:00 plecăm spre Bistriţa. Ajungem în Bistriţa la ora 22:30.
Cazare la hotel în Bistriţa.
Ziua 4
Mic dejun la ora 08:00 la hotel. La ora 09:00 mergem la Sărbătoarea cireşelor din oraş,
aici participanţii plătesc bilete în valoare de 3 lei copiii şi 5 lei adulţii, dar pot mânca pe săturate.
De la Sărbătoarea cireşelor nu vor lipsi spectacolele de dansuri populare.
La ora 16:00 avem plecare spre Arad, cam în jurul orei 24:00 vom ajunge în Arad.
52
III.
Perioada: 15-18 Iulie
Traseul: Alba Iulia, Maramureş(Tg. Lăpuş), Târgu-Mures, Sibiu, Alba Iulia.
Km: 542
la festivaluri.
Ziua 1
În Alba Iulia la Târgul de fete vom începe acest circuit la ora 09:00. Vom fi într-o
atmosferă de sărbătoare în această zi, pe Muntele Găina, pe meleagurile Ardealului. La acest târg
suntem aşteptaţi cu mesele încărcate de plăcinte, găini fripte, pălincă şi multe alte mâncăruri
tradiţionale. Seara vom asculta muzică, vom vedea jocuri de lasere şi lumini, spectacole
pirotehnice, concursuri şi un foc de tabără.
Cazare la hotel în Alba Iulia.
Ziua 2
Mic dejun la ora 08:00 la hotelul la care vom fi cazaţi.
La ora 09:00 avem plecarea spre Maramureş. Ajungem la ora 14:00 în Maramureş(Tg.
Lăpuş), unde dorim să descoperim împreună obiceiurile din Ţara Lăpuşului.
Seara ne cazăm în Târgu Lăpuş la hotel.
Ziua 3
Micul dejun la ora 09:00.
La ora 10:00 ne îndreptăm spre Târgu Mureş şi vom merge la Târgul peştelui.
La ora 13:30 ajungem în Târgu Mureş. Din Târgu Mureş pornim spre Tăureni, localitatea
unde va avea loc Festivalul peştelui, aici vom sta până seara. Vom putea lua parte la manifestări
de degustare a specialităţilor culinare pregătite de localnici, cum ar fi ciorba de peşte,
recunoscută ca fiind cea mai bună din judeţul Mureş, dar vom putea şi cumpăra peşte viu, dezosat
sau curăţat, la preţuri promoţionale, din foişorul special amenajat de organizatori. Pescuitul va fi
gratuit pentru toţi amatorii.
Finalul programului va aduce un foc de artificii lansat de pe luciu de apă.
Cazarea o vom face în Târgu Mureş la hotel.
Ziua 4
53
La ora 08:00 avem micul dejun la hotel, iar la ora 09:00 avem plecarea spre Sibiu.
Ajungem în Sibiu în jurul orei 11:30. Ne îndreptăm spre Festivalul naţional al tradiţiei populare.
Aici în cadrul festivalului demonstraţiile acoperă şapte secţiuni tematice: Arte religioase (tradiţii
cultice legate de practicile religioase), Literatură populară (basme, eresuri, poezie şi teatru
popular), Arte muzicale (interpreţi vocali şi instrumentali), Arte coregrafice (dans popular), Arte
plastice tradiţionale (meşteşuguri artistice), Arte mecanice (creaţie tehnică tradiţională) şi Artă
culinară (meniuri după reţete tradiţionale).
Accesul la spectacole şi demonstraţii practice se va face pe baza biletelor obişnuite (15 lei
pentru adulţi, 4 lei pentru elevi şi studenţi, bilete de familie la preţ de 10 lei - 2 persoane – 12 lei
– 3 persoane - sau 15 lei - patru sau mai multe persoane), pe baza abonamentelor anuale (30 de
lei pentru adulţi, 7,5 lei pentru elevi şi studenţi).
La ora 22:00 ne îndreptăm spre Alba Iulia. În jurul orei 23:00 ajungem în Alba Iulia.
IV.
Perioada: 25-29 August
Traseul: Maramureş(Pasul Prislop), Suceava, Harghita, Olt(Slatina), Gorj(Com.
Pestişani), Maramureş(Pasul Prislop).
Km: 1359
la festivaluri.
Ziua 1
Începem ziua la ora 10:00 la Hora de la Prislop (în Pasul Prislop). Ne putem bucura de
bucatele tradiţionale specifice zonei pe care le găsim acolo, dar şi de produsele meşterilor
populari şi de festivalul de muzică populară. La ora 17:00 ne îndreptăm spre Suceava. În jurul
orei 20:30 ajungem în Suceava.
Cazarea o vom face în Suceava la hotel.
Ziua 2
La ora 08:00 avem micul dejun în cadrul hotelului, iar la ora 09:00 mergem la Festivalul
naţional al Păstrăvului din oraş. Cu acest prilej se organizează: concursuri gastronomice (cea mai
54
mare expoziţie cu mâncăruri din păstrăv realizate la pensiunile din Bucovina, cel mai mare borş
de peşte, cea mai mare mămăligă, se fac peste 1000 de porţii de borş de păstrăv din apele Bistriţei
Aurii, rulada de păstrăv cu maioneză, sarmale cu peşte, steluţe cu cremă de peşte, păstrăv afumat
cu cimbru, colac cu păstrăv, peşte umplut cu hribi, păstrăv la grătar în folie de aluminiu cu sos de
usturoi, crochete din peşte, zacuscă de peşte) şi concursul de pescuit păstrăv.
În deschidearea festivalului au loc: parada călăreţilor şi coborâtul cu plutele pe apa

Bistriţei, precum odinioară. Seara este aşteptată cu nerăbdare deoarece de pe drumul tătarilor are
loc coborârea "plăieşilor" cu făclii. Cazare în Suceava la acelaşi hotel.
Ziua 3
Micul dejun în cadrul hotelului la ora 09:00. La ora 10:00 plecare spre Harghita. Ajungem
în jurul orei 15:00 în Harghita. Aici participăm la Zilele Borsecului, unde vom avea parte de
mici la grătar, bere la halbă, vestitul cozonac secuiesc, kürtöskalács alături de dansuri irlandeze
“curcubeu”, secuieşti, ţigăneşti, rock and roll, focuri de tabără şi focuri de artificii.
Cazare în oraş la hotel.
Ziua 4
Mic dejun la ora 08:00 la hotel, la ora 09:00 plecăm spre Olt. În jurul orei 15:00 ajungem
in Olt(Slatina) si aici mergem la Festivalul rapsozilor. La ora 21:00 plecare spre Gorj. La ora
24:00 ajungem in Gorj si ne cazam la hotel.
Ziua 5
Mic dejun în cadrul hotelului la ora 08:00 şi la ora 09:00 ne îndreptăm spre Festivalul
răciturilor din Comuna Pestişani. La această sărbătoare vor fi prezenţi maeştri bucătari din toată
ţara şi din ţările vecine, care ne vor delecta cu operele lor de artă şi cu priceperea lor, nu doar în
prepararea savuroaselor răcituri, ci şi în prezentarea lor cât mai atractivă şi cât mai îmbietoare.
Vom avea parte de mai multe feluri de răcituri: răcituri de porc, de vită, de curcan, de peşte, de
pui.
La ora 14:00 avem plecare spre Maramureş. Ajungem în Maramureş la ora 24:00.
V.
Perioada: 1-5 Octombrie

Traseul: Sibiu, Prahova, Bucureşti, Buzău (Berca), Braşov, Sibiu.
Km: 773
55

la festivaluri.
Ziua 1
Vom petrece această zi în Sibiu la zilele toamnei sibiene
Cazare în Sibiu la hotel.
Ziua 2
Mic dejun la ora 09:00 la hotel, la ora 10:00 plecare spre Prahova la Festivalul ţuicii şi al
pastramei.
Aici ne putem bucura de cea mai bună pastramă, cașcavea, țuică sau pălincă, pe lângă
toate acestea vizitatorii pot cumpăra și obiecte de ceramică şi blănuri.
La ora 20:00 plecare spre Bucureşti. În jurul orei 21:30 ajungem în Bucureşti.
Cazare la hotel în oraş.
Ziua 3
Mic dejun la ora 08:00 în cadrul hotelului. La ora 09:00 vom participa la Ziua recoltei în
Bucureşti.
Ca un om gospodar, aşa cum îi stă bine, se pregăteşte cu toate minunăţiile toamnei.
Pastramă de oaie, carnaţii de porc sau de vită, lebăr, murături, caltaboş, tobă, răcituri, legume şi
fructe vor fi toate dichisite şi nerăbdătoare. Alături le vor sta un pahar cu vin sau unul cu must, să
rumenească obrajii!
La ora 21:00 plecarea spre Berca, judeţul Buzău.
Cazare în Berca la hotel.
Ziua 4
Micul dejun la ora 09:00, iar la ora 10:00 vom merge la Festivalul cârnaţilor de Pleşcoi în
Berca.
Pe lângă carnaţii de Pleşcoi care sunt vedeta acestui festival (recunoscuţi în UE), mai
avem parte şi de pastramă, brânzeturi de oaie, de capră sau de vacă, precum diferite produse de
panificaţie şi must, vinuri locale de Blejani, de Zoreşti sau de Pietroasele.
La ora 19:00 avem plecarea spre Braşov şi la ora 22:00 ajungem in Braşov.
Cazare în Braşov la hotel.
Ziua 5
Mic dejun la ora 09:00 la hotel şi apoi ne vom petrece întreaga zi la Zilele Branului.
La ora 20:00 avem plecare spre Sibiu. În jurul orei 23:00 ajungem în Sibiu.
56
HARTI:
Circuitul 1 şi 5
57
Circuitul 2
58
Circuitul 3 şi 4
59
CONCLUZII:
Tema acestei lucrări de Licenţă prezintă turismul gastronomic în România. Turismul

gastronomic face parte din categoria turismului de nişă. Acest turism de nişă este mult mai
restrâns pe piaţă în comparaţie cu turismul de masă.
Turismul gastronomic este practicat de un număr mai redus de turişti, doar de acei turişti
interesaţi în acest domeniu de noi apariţii şi de cei pasionaţi de arta culinară.
Lucrarea de licenţă este structurată în V capitole.
În capitolul I avem informaţii despre accepţiunile termenului „nişă”.
Capitolul II prezintă Turismul de nişă. Formele turismului de nişă. Turismul gastronomic.
Capitolul III descrie principalele branduri gastronomice româneşti.
În capitolul IV ne sunt prezentate festivalurile şi târgurile gastronomice din România.
Capitolul V conţine circuite turistice cu interes gastronomic în România, unde turiştii vor
putea descoperi tradiţiile acestei ţări şi vor putea savura celebrele branduri culinare româneşti.
60
BIBLIOGRAFIE
1. Ciangă, N. (2006), România. Geografia turismului, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj
Napoca.
2. Cocean, P., Geografia turismului, Curs litografiat, Universitatea “Babeş Bolyai”, Cluj Napoca.
3. Glăvan V., (2000),- Turismul īn Romānia, Editura Economică, Bucureşti
4. Cristureanu, Cristiana (1992), Economia şi politica turismului internţtional, Edit. Abeona,
Bucureşti.
5. Ghidul Gastronomic al României. Bucătăria Tradiţională, Edit. House of Guides
6. Ghidul Gastronomic al României. Bucătăria Modernă, Edit. House of Guides
7. Ghidul Gastronomic al României. Dulciuri de casă, Edit. House of Guides

8. http://www. dexonline .ro
9. http://www.etymonline.com
10. http://www.wordnet.princeton.edu
11. http://www.garzantilinguistica.it
12. http://www.minerva.unito.it
13. http://www.egovista.it
14. http://www.it.wikipedia.org
15. http://www.wikipedia.org
16. http://www.funromtour.ro/atractii_zona_284/festivalul_sarmalelor.htm
17. http://www.newsme.ro/actualitate/festivalul-pastravului-la-ciocanesti-.html
18. http://www.infopensiuni.ro/sarbatori-traditionale/bran-moeciu/zilele-branului/177
19.http://www.google.ro/search?
hl=ro&biw=1366&bih=658&gbv=2&tbm=isch&oq=+sarmale+ardelenesti&aq=f&aqi=&q=sarm
ale%20ardelenesti
hl=ro&biw=1366&bih=658&gbv=2&tbm=isch&oq=iahnie+de+fasole+cu+
+afumatura&aq=f&aqi=&q=iahnie%20de%20fasole%20cu%20afumatura
hl=ro&biw=1366&bih=658&gbv=2&tbm=isch&sa=1&q=chiftele&oq=chiftele&aq=f&aqi=g10
&aql=&gs_sm=e&gs_upl=80185l85260l0l36l14l0l0l0l0l573l2603l2-2.3.1.1
61
22. http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://assets.mygustos.com/assets/site-
articles/498/466/chisca.jpg&imgrefurl=http://sarbatori.gustos.ro/articole/sarbatori-ro/mirosul-
craciunului-chisca-moldoveneasca.html&usg
23.http://www.google.ro/imgres?
imgurl=http://www.bucatarul.ro/reteteculinare/1/Romanesti/Mamaliga%2520cu%2520branza
%2520la%2520cuptor%2520.jpg&imgrefurl=http://www.retete-gustoase.ro/retete-mamaliga-cu-
branza&usg
24. http://www.boema-braila.ro/meniu_restaurant.html
imgurl=http://www.culinar.ro/upload/20/recipe/8044/lead_300x200.jpg&imgrefurl=http://www.r
etete-gustoase.ro/retete-tocanita-pui-smantana&usg
imgurl=http://www.ptitchef.com/upload_data/feed_data_img/986437_1M.jpg&imgrefurl=http://
www.petitchef.ro/tags/retete/drob-miel-aluat&usg
27. http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://superpicant.ro/wp-
content/uploads/2009/11/frigarui_cu_carne_si_legume-
520x390.jpg&imgrefurl=http://superpicant.ro/2009/11/25/frigarui-cu-carne-si-legume/&usg
28. http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://s.zoot.ro/savuros/full/2/3/caltabosi-cu-ficat-1.jpg
%3Fw%3D140%26h%3D140%26pr%3Dt&imgrefurl=http://www.savuros.com/ingredient/mate-
groase-porc&usg
29. http://www.google.ro/imgres?
imgurl=http://4.bp.blogspot.com/_uIJlVVBMuLQ/TUWBD8q9-
lI/AAAAAAAADn8/tkcMkDpzoKQ/s400/DSCN2699.JPG&imgrefurl=http://www.bucataras.ro/
bloguri/12584/pasiune-pentru-bucatarie.html%3Fp%3D5&usg
imgurl=http://3.bp.blogspot.com/_FIv0KrLD2Wc/Sb_arrNDs1I/AAAAAAAAEws/CfqOoto5h6
0/s400/IMG_30011.jpg&imgrefurl=http://en.petitchef.com/recipes/ciorba-de-perisoare-fid-
259029&usg
imgurl=http://www.divahair.ro/images/speciale/articole/roxana_diva/2010.02.28/old-fashioned-
vegetable-beef-
soup.jpg&imgrefurl=http://www.divahair.ro/culinar/borsuri/afla_cum_se_prepara_un_bors_taran
esc_de_vita&usg
32. http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://4.bp.blogspot.com/_FenZEHHUn8s/TN6e9-
62
oMEVI/AAAAAAAAEnk/5Ue8bbRR7eA/s400/dana2dor2_zacusca-ciuperci_01_380x270w
%252Bcopy.jpg&imgrefurl=http://dana2dor.blogspot.com/2010/11/zacusca-cu-
ciuperci.html&usg
33. http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://medicul.net/wp-
content/uploads/2010/08/Gogosariconopidainotet.jpg&imgrefurl=http://medicul.net/retete/gogos
ari-si-conopida-in-otet/&usg
34. http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.stilurilu.com/wp-
content/themes/aeros/cozonac%2520cu
%2520nuca.jpg&imgrefurl=http://stilurilu.com/2010/12/25/cozonac-cu-nuca/&usg
imgurl=http://2.bp.blogspot.com/_b90hJbkbVkg/TPpz5_zOfgI/AAAAAAAAAnU/Vt_r9FwpM
WA/s1600/HPIM6269.JPG&imgrefurl=http://3sisterscooking.blogspot.com/2010/12/impletiti-
moldovenesti.html&usg
36. http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://stilurilu.com/wp-
content/themes/aeros/images/papanasi.jpg&imgrefurl=http://stilurilu.com/2011/06/05/papanasi/&
usg
imgurl=http://www.vulpeabucatar.com/retete/prajituri/pascabranza/pasca2.jpg&imgrefurl=http://
www.vulpeabucatar.com/retete/prajituri/pascabranza/index.html&usg
38.http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.e-retete.ro/imagini/retete/salam-de-
biscuiti.jpg&imgrefurl=http://www.e-retete.ro/retete/salam-de-biscuiti&usg
39. http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://gurmandino.ro/wp-
content/uploads/2010/09/Galuste-cu-prune11th-
300x214.jpg&imgrefurl=http://gurmandino.ro/tag/gomboti/&usg
40. http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://thumbs.ziare.com/Festivalului-Sarmalelor--la-
Praid---vezi-juramantul-juriului/676c29b1ec208b6d9/240/0/1/70/Festivalului-Sarmalelor--la-
Praid---vezi-juramantul-
juriului.jpg&imgrefurl=http://www.ziare.com/muzica/festival/festivalului-sarmalelor-la-
41. http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.inbucovina.ro/wp-
content/uploads/2011/03/1544.jpg&imgrefurl=http://www.inbucovina.ro/it/evenimente/festivalul
-national-al-oualor-incondeiate&usg
imgurl=http://www.cabanaursu.ro/cabana_ursu/Hora_la_prislop_Borsa_mm_25.jpg&imgrefurl=
http://www.cabanaursu.ro/cabana_ursu/Hora_la_prislop_Borsa_mm_25.jpg.html&usg
63
imgurl=http://amfostacolo.ro/FOTO/GENUINE/d005/5439/9196_15241_9.jpg&imgrefurl=http://
amfostacolo.ro/poze-fotoimpresii.php%3Fregiune%3Dmuntenia-oltenia-romania%26rid
%3D95%26p%3D326&usg
44. http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.pensiunea-
gabimar.ro/images/img4.jpg&imgrefurl=http://www.pensiunea-gabimar.ro/agrement.php&usg
ANEXA:
LISTA TABELE
Tabel 1. Branduri culinare româneşti
Tabel 2. Festivaluri gastronomice
LISTA FIGURI
Fig. 1. Delicatese culinare la Conch Festival
Fig 2. O farfurie de sarmale cu mămăligă
Fig.3.Sarmale ardelenesti
Fig. 4. Iahnie de fasole cu gâscă afumată
Fig. 5. Chiftele
Fig.6. Chişcă
Fig.7. Mămăliguţă cu brânză la cuptor
Fig. 8. Omletă ţărănească
Fig. 9. Tocăniţă de pui
Fig. 10. Drob de miel în aluat
Fig. 11. Frigărui de porc cu legume

64
Fig. 12. Caltaboş de casă afumat
Fig. 13. Ciorbă de fasole cu ciolan afumat
Fig. 14. Ciorbă de perişoare
Fig. 15. Ciorbă ţărănească de văcuţă
Fig. 16. Zacuscă
Fig. 17. Gogoşari în oţet
Fig. 18. Cozonac cu nucă
Fig. 19. Învârtită moldovenească cu mac
Fig. 20. Papanaşi „puf de brânză”
Fig. 21. Pască
Fig. 22. Salam de biscuiţi
Fig. 23. Gomboţi cu prune
Fig. 24. Festivalul Sarmalelor

Fig. 25.Festivalul Naţional al Păstrăvului
Fig. 26. Festivalul Naţional al ouălor încondeiate
Fig. 29. Târgul Pâinii
LISTA HARTI CIRCUITE
Circuitul 1 şi 5
Circuitul 2
Circuitul 3 şi 4
65
66

Ref Turism

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ref Turism

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LICEUL TEHNOLOGIC BĂILE GOVORA

LUCRARE PENTRU CERTIFICAREA COMPETENŢELOR

BĂILE GOVORA 2021

TURISMUL GASTRONOMIC ÎN ROMÂNIA

BĂILE GOVORA 2021

CAPITOLUL I. ACCEPŢIUNILE TERMENULUI „NIŞĂ”…………………………4

CAPITOLUL II. TURISMUL DE NIŞĂ………………………………………………..10

II.2. Formele turismului de nişă.Turismul gastronomic……………………………….11

II.3. Argumente – De ce turismul gastronomic e turism de nişă?................................ 17

CAPITOLUL III. Principalele branduri gastronomice româneşti……………………..18

III. 1. Introducere în bucătăria României………………………………………………18

III. 2. Lista brandurilor culinare româneşti………………………………………….....20

III. 3. Branduri culinare celebre…………………………………………………………24

CAPITOLUL IV. FESTIVALURI ŞI TÂRGURI GASTRONOMICE……………….42

CAPITOLUL V. CIRCUITE TURISTICE CU INTERES GASTRONOMIC……….52

ACCEPŢIUNILE TERMENULUI „NIŞĂ”

h) nişă (nişe) - adâncitură, cotlon, firidă, intrând, ocniţă, scobitură, sfiridă;

spaţiul ocupat de el.

Turismul de masă, care se practică în prezent în mod generalizat şi organizat pe toată

II. 2. Formele turismului de nişă. Turismul gastronomic.

cheltuite şi preferinţele pentru o serie de „obiective turistice” non-conformiste şi bizare)

Fig. 1. Delicatese culinare la Conch Festival

mai - 1 iunie 2010.

Turismul gastronomic - o altă modalitate de a cunoaşte Europa

Principalele brand-uri alimentare din principalele destinaţii turistic-gastronomice

Caracteristici ale turismului gastronomic în România

II.3.Argumente - De ce turismul gastronomic este turism de nişă?

PRINCIPALELE BRANDURI GASTRONOMICE ROMÂNEŞTI

III. 1. Introducere în bucătăria României

Bucătăria românească este denumirea pe care o poartă rezultatul sintetizării, în timp, a

Prin intersectarea culturilor, Bucătăria românească a fost influențată de bucătăria

Fig 2. O farfurie de sarmale cu mămăligă

Prin formarea sa daco-romană, cultura gastronomică a poporului român a moștenit

Praznicele rânduite de Biserică au adus un aport deosebit în cultura gastronomică

Micul dejun poate fi alcătuit din produse lactate: lapte, brânză, iaurturi, brânzeturi

Prânzul obișnuit este alcătuit din trei feluri de mâncare: ciorbă sau supă,

III. 2. Lista brandurilor culinare româneşti

Tabel 1. Branduri culinare româneşti

Nr. crt Produs Regiunea Categoria

2 Papanaşi „puf de brânză” Ardeal Produse de panificaţie

3 Salam de biscuiţi Ardeal Produse de panificaţie

4 Pâine ardelenească Ardeal Produse de panificaţie

33 Brânză de vaci cu smântână Bucovina Produse lactate

64 Pâine neagră Muntenia Produse de panificaţie

III. 3. Branduri culinare celebre

Găluşte (sarmale ardeleneşti) (Ardeal)

Iahnie de fasole cu gâşcă afumată (Banat)

Fig. 4. Iahnie de fasole cu gâscă afumată

Mămăliguţă cu brânză la cuptor ( Maramureş)

Fig.7. Mămăliguţă cu brânză la cuptor

Omletă ţărănească (Oltenia)

Fig. 8. Omletă ţărănească

Tocăniţă de pui (Oltenia)

Fig. 9. Tocăniţă de pui

Drob de miel în aluat (Oltenia)

Fig. 10. Drob de miel în aluat

Frigărui de porc cu legume

Fig. 11. Frigărui de porc cu legume

Caltaboş de casă afumat (Banat)

Fig. 12. Caltaboş de casă afumat

Ciorbă de fasole cu ciolan afumat (Ardeal)

Fig. 13. Ciorbă de fasole cu ciolan afumat

Ciorbă de perişoare (Muntenia)

Fig. 14. Ciorbă de perişoare