ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU BULIMIE

1
Cuprins
INTRODUCERE..............................................................................................................................
CAPITOLUL I..................................................................................................................................
NOTIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE.....................................................................................
1.1.Structura aparatului digestiv..........................................................................................
1.2. Structura anatomică a stomacului.................................................................................
1.3. Digestia......................................................................................................................
CAPITOLUL II..............................................................................................................................
BULIMIA.................................................................................................................................
2.1. Definiția și istoricul bulimiei........................................................................................
2.2.Tipologii........................................................................................................................
2.3. Epidemiologie..............................................................................................................
2.4. Dezvoltarea bulimiei....................................................................................................
2.5. Simptomele apariției bulimiei......................................................................................
2.6. Diagnostic....................................................................................................................
2.7. Menținerea bulimiei....................................................................................................
2.8. Bulimia și reglarea emoțiilor........................................................................................
2.9. Tratament....................................................................................................................
2.10.Profilaxia.....................................................................................................................
CAPITOLUL III..............................................................................................................................
CAZURI CLINICE......................................................................................................................
Cazul I.................................................................................................................................
Date relative stabile..........................................................................................................
PLAN DE ÎNGRIJIRE . CAZUL I -PRIMA ZI DE SPITALIZARE........................................................
ZIUA A II DE SPITALIZARE............................................................................................
Cazul II........................................................................................................................................
PLAN DE ÎNGRIJIRE . CAZUL II -PRIMA ZI DE SPITALIZARE.......................................................
PLAN DE ÎNGRIJIRE – ZIUA A II A...............................................................................
PLAN DE ÎNGRIJIRE – ZIUA A III A..............................................................................
Cazul III.......................................................................................................................................
PLAN DE ÎNGRIJIRE . CAZUL III-PRIMA ZI DE SPITALIZARE.......................................................
PLAN DE ÎNGRIJIRE – ZIUA A II A...............................................................................
PLAN DE ÎNGRIJIRE – ZIUA A III A..............................................................................

2
Concluzii.....................................................................................................................................
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................

3
 INTRODUCERE
Bulimia reprezinta tulburari de alimentatie grave, caracterizate prin dieta excesiva -
persoana anorexica manânca foarte putin si este preocupata prea mult de calorii, lipide consum
alimentar excesiv. 

În bulimie, perioadele de alimentatie normala sunt urmate de perioade de restrictii severe

alimentare sau de alimentatie excesiva (hiperfagie). Diagnosticul de bulimie se pune pe baza
prezentei a cel putin 2 episoade de alimentatie normala - înfometare - alimentatie excesiva
la un interval de 3 luni.

Bolnavii îsi controleaza cresterea în greutate prin varsaturi provocate voluntar, exercitii
fizice excesive, suprasolicitante, abuz de laxative si de diuretice.

Toatã lumea mãnîncã. Mîncãm pentru cã avem nevoie de hranã si pentru cã ne place. Cu toate
acestea, asa cum se întîmplã cu comportamentul uman, existã mari diferenTe între oameni. Unii
mãnîncã mult, alții mãnîncã mai puțin, unii se îngrasã usor, alții nu se îngrasã. Unii oameni ating
unele extreme încît ajung sã-si facã rãu mîncînd fie prea mult, fie prea puTin.

Rezultatul conctã în distrugerea sãnãtãții. Desi este mai usor sã vorbesti despre condiții
diferite, unii pacienți suferã adeseori de ambele simptome, atît de anorexie nervoasã cît si de
bulimie nervoasã.

Într-adevãr, se întîmplã de cele mai multe ori ca dupã cîteva luni sau ani care au trecut de
la o anorexie sã se ajungã la bulimie.

4
 CAPITOLUL I

NOTIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE

1.1.Structura aparatului digestiv

Aparatul digestiv este alcătuit din organe la nivelul cărora se realizează digestia și ulterior
absorția lor. Tubul digestiv sau canalul alimentar este alcătuit din mai multe segmente: cavitatea
bucală,faringe , laringe, esofagul, intestinul subțire și intestinul gros.1 Pe lângă aceste segmente,
aparatul digestiv cuprinde o serie de glande anexe, ale căror secreții ajută la digestia și absorția
alimentelor: glande salivare, ficatul și pancreasul. Tubul digestiv sau tractul digestiv este un
conduct lung de 10 -12 cm, care comunică cu mediul exteriorla cele două extremități ale sale. El
începe de la față prin cavitatea bucală, străbate gâtul, toracele, abddomenul, bazinul și se termină
prin anus.

Tubul digestiv poate fi divizat în trei porțiuni:

1. Porțiunea ingestivă, deasupra stomacului, sevind la transportul alimentelor;

2. Porțiunea digestivă, formată din stomac și intestinul subțire, unde alimentele sunt pregătite
spre a fi absorbite;
3. Porțiunea ejectivă, formată din intestinul gros, pe unde resturile digestiei sunt eliminate.

Cavitatea bucală

Cavitatea bucală are două orificii: unul anterior, de comunicare cu exteriorul și altul
posterior prin care se deschide în faringe. Orificiul bucal se numește orificiul bucal; cel posterior
situat între faringe și gură se numește istmul bucofaringian și este primul segment al tubului
digestiv, fiind o cavitate virtuală, când gura este închisă și reală, când gura este deschisă.
Cavitatea bucală este despărțită de arcadele alveolo-gingivo-dentare în două părți: vestibulul și
cavitatea bucală propriu-zisă.
1
Victor papilian – Anatomia Omului,vol.II, Editura didactică și pedagogică 1982, pag.127-147

5
 Gura îndeplinește multiple funcțiuni și are rol în digestie: servește la prehenziunea,
insalivația și masticația alimentelor. Are rol în respirație, permițând trecerea aerului, dar gura
participă și la efectuarea unor funcții de relație: aici se găsesc receptorii gustului și tot aici se
petrec unele modificări importante ale sunetelorlaringiene (nearticulate), contribuind prin aceasta
la producerea sunetelor articulate ale vocii omenești.

Faringele

Este un conduct musculo-membranos, o răspântie unde se încrucișează calea respiratorie

cu cea alimentară. Aerul inspirat pătrunde prin fosele nazale, trece prin faringe în laringe, trahee,
bronhii spre plămâni; bolul alimentar trece în timpul deglutiției din cavitatea bucală în faringe,
apoi în esofag spre stomac. Trecerea alimentelor și a aerului respirator se face succesiv, nu
simultan. Faringele mai servește la ventilarea urechii medii și în fonației. Prin formațiile
limfoide pe care le conține, el joacă un rol în funcțiile de apărare a organismului.

Faringele este situat înaintea coloanei cervicale și înapoia foselor nazale și a cavității
bucale. În sus se întinde până la baza craniului iar în jos se continuă cu laringele și esofagul. Are
forma unei pâlnii, dar pâlnia nu e completă, îi lipsește peretele anterior. În acest fel , faringele
prezintă: o bază, un vârf și trei pereții: unul posterior și doi lateralii.

Are o suprafață exterioară (exofaringe) și o suprafață interioară (endofaringe).

Exofaringele răspunde, în parte, capului: este porțiunea cefalică; și în parte gâtului: este
porțiunea cervicală.

Endofaringele răspunde, de sus în jos, foselor nazale: nazofaringiene; cavității bucale:

orofaringe; laringelui: larinofaringe.

Diametrele faringelui sunt următoarele:

- În lungime faringele măsoară aproximativ 14 cm și anume: 5 cm pentru porțiunea nazală, 4

cm pentru porțiunea bucală și 5 cm pentru porțiunea laringiană
- În sens transversal faringele măsoară 4 cm în porțiunea nazală, 5 cm în porțiunea bucală și
3 cm în porțiunea laringiană
- În sens sagitalel măsoară 2 cm în porțiunea nazală, 4 cm în porțiunea bucală și 2 cm în
porțiunea laringiană.

6
 Distanța care separă extremitatea inferioară a faringelui de arcadele dentare este de 13 – 15
cm. Acest fapt are importanță practică pentru stabilirea nivelului unei stenoze esofagiene. Se
face cateterismul esofagului până la loculstenozei și din distanța fixată de cateterul explorator,
se scade distanța de 13 cm (la femei) sau de 15 cm (la bărbați) și astfel putem stabili locul
stenozei raportat la extremitatea inferioară a faringelui.

Esofagul

Este un canal musculo-membranos prin care bolul alimentar trece din faringe spre
stomac. Limita lui superioară corespunde vertebrei C6, iar cea inferioară orificiului cardia prin
care esofagul se deschide în stomac. În traiectul său străbate regiunea cervicală,
toracală,diafragma și ajunge ăn abdomen, terminându-se în stomac. Topografic, i se disting patru
porțiuni: cervicală, toracică sau mediastinală, diafragmatică și abdominală.

Dimensiunea esofaguluieste în medie de 25 cm în mod schematic această lungime este

astfel repartizată; 5 cm pentru porțiunea cervicală, 16 cm pentru porțiunea toracică și 4 cm pentru
porțiunea diafragmo-abdominală (1,5 cm pentru porțiunea diafragmatică si 2,5 cm pentru
porțiuneaabdominală). Drumul parcurs de o sondă de la arcadele dentare până în stomac este de
aproximativ 40 cm.

Forma și calibrul esofagului variază după cum acesta este în stare de vacuitate, sau în
stare de distensiune. Esofagul este foarte rezistent, el se rupe la presiunea unei coloane de un
metru de mercur. Este moale și se lărgește cu ușurință, dar este puțin extensibil în sens
longitudinal. De aici dificultatea de ab apropria segmentele rămase după extirparea unei porțiuni
mai lungi a organului.

În tot traiectul lui, esofagul trimite expansiuni musculare care se fixează pe organele
vecine. Unele din acele expansiuni au o dezvoltare mai mare și au fost descrise ca mușchi:
traheoesofagian, bronhoesofagian drept, bronhoesofagian stâng, pleuroesofagian stâng
aorticoesofagian pericardoesofagian,tiroesofagian, precum și vertebroesofagian și
frenoesofagian.

Esofagul este învelit de un strat celulos periesofagian.

Stomacul

7
 Este situat în abdomen, în loja gastrică, este segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv.
În poziție verticală stomacul are forma literei J, cu doua fețe (anterioară și posterioaraă), doua
margini sau curburi (marea și mica curbură) și doua orificii:cardia, prin care comunică cu
esofagul și piloril, care face legătura cu abdomenul.

El are o mare importanță fiziologică, iar prin numeroasele afecțiuni pe care le poate
prezenta, dobândește și o deosebit de mare importanță clinică.

Forma, dimensiunile, situația stomacului prezintă extrem de numeroase variații

individuale. Aceste variații sunt datorate constitu, vârstei, perioadelor funcționale – gradul de
umplere, stării de contracție sau relaxare – poziției corpului – în ortostatism sau clinostatism –
stării organelor învecinate, presei abdominale și altor factori.

Forma reală a stomacului omului se bazează pe unele observații intraoperatorii, dar mai
cu seamă pe rezultatele examenului radiologic. La indivizii normostenici, în stațiune verticală,
stomacul gol, vizualizat după administrarea unei paste baritate, are forma unui j majuscul sau a
unei undițe, cu o porțiune mai scurtă, orizontală. Chiar cand se umple, oricât ar fi de destins,
stomacul se mărește dar nu-și schimbă forma sa caracteristică.

Limite . linia de separație între esofagul tubular și stomacul sacular este dată de orificiul
cardic; separația intre stomac și intestinul subțire e marcată de orificiul piloric și corespunde
sfincterului piloric.

Intestinul subțire

Este segmentul aparatului digestiv, situat între stomac și intestinul gros. Aici sunt
absorbite majoritatea lichidelor și mineralelor din mâncare. Prezintă o serie de inflesiun, numite
anse intestinale și este format din 3 părți:

- Duoden – segment inițial al intestinului subțire cu lungime de 25-30 de cm și formă de

potcoavă deschisă, ce leagă stomacul de jejun. Aici începe procesul de digestie a mâncării,
rolul duodenului fiind acela de a neutraliza aciditatea din hrană;
- Jejun – partea centrală a intestinului subțire, fiind situat între abdomen și ileon, rolul lui este
de a absorbi substanțele nutritive;

8
 - Ileon – ultima parte a intestinului subțire. Aici ere loc absorția nutrienților rezultați în urma
digestiei.

Intestinul gros

Este parte a aparatului digestiv, cuprins între intestinul subțire și anus. Aici are loc absorția
apei și a mineralelor neabsorbite. Intestinul gros este format din:

- Cecum(cecul) – prima parte a intestinului gros, situat între ileon și colon. De cecum este
absorbită apa rămasă în alimente;
- Colon – (colonascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid) – aici este
absorbită apa rămasă în alimente;
- Rect – canal cu pereți musculoși unde sunt depozitate materiile fecale;
- Anus – partea finală a rectului, folosit pentru eliminarea materiilor fecale.

1.2. Structura anatomică a stomacului

Stomacul se prezintă ca o porțiune dilatată a tubului digestiv, fiind situat în etajul
supramezocolic al cavității abdominale, între splină și ficat. În starea de umplere are 25cm, iar
gol 18 cm. Capacitatea lui este de 0,9 – 1,5 litri. Stomacul are forma unu “j”, cu o porțiune
verticală mai lungă și una orizontală mai scurtă. Stomacul are dou fețe (anterioară și
posterioară),două margini(dreaptă și stângă) și două orificii (superior și inferior).2

Pereții stomacului sunt alcătuiți din patru straturi sau tunici: tunica mucoasă, tunica
submucoasă, tunica musculară și tunica seroasă.

Tunica mucoasa, sau mucoasa stomacului, înnveleste suprafața internă a acestui organ.
Ea are culoarea roz când stomacul este plin și culoare albă- mată, când acesta este gol.

Tunica submucoasă este constituită din țesut conjuctiv lax în care se găsesc vase
sanguine și limfatice precum și plexuri nervoase vegetative.

Tunica musculară este formată din fibre musculare netede, dispuse în trei straturi: ectern,
mijlociu, intern.

2
Albu Roxana Maria – Anatomia și fiziologia omului, Editura Corint, pag 137-157

9
 Tunica seroasă este formată dintr-un țesut conjuctiv lax scoperit de mezoteliul peritoneal,
se întrerupe la nivelul curburilor. În tunica seroaxă se află vasele și nervii care desrvesc
stomacul.

Vascularizația stomacului este asigurată de cele trei ramuri ale trunchiului celiac: artera
hepatică, gastrică stângă și splenică.

Inervația stomacului este asigurată de plexul gastric, format din fibre simpatice și
parasimpatice.

1.3. Digestia
Majoritatea substanțelor întâlnite în alimente au o structură chimică complexă,
diferită de cea a constituienților organismului, și nu pot fi prelucrate ca atare în natură. Ele
suferă, în prelabil transformări mecanice,fizice și chimice. Totalitatea acestora reprezintă
digestia alimentelor. Prin digestie, principiile alimentare sunt descompuse în în molecule
simple fără specificitate biologică, iar acestea pot fi absorbite la nivelul mucoasei intestinale.

Digestia reprezintă totalitatea proceselor de transformare pe care alimentele le

suportă în trecerea prin tractul digestiv pentru absorție. Digestia începe în cavitatea bucală,
unde alimentele introduse suferă un proces de frământare numit masticație după care sunt
înbibate cu salivă și transformate în bolul alimentar. Secreția salivară intervine și în degradarea
enzimatică și a polizaharidelor. Dintre care enzimele salivare, cea mai importantă este amilaza
sau ptialina care degradează amidonul fiert sau copt, în dextrine, care au moleculele mai mici.

Stomacul este un organ cavitar, în care alimentele sunt depozitate un timp îndelungat
pentru a putea fi amestecate cu sucul gastric și transformate într-o formă acceptabilă pentru
intestin, numită chim gastric. Prin mișcările active ale pereților stomacului, chimul gastric este
evacuat activ în duoden. Transformările pe care alimentele le suferă în stomac, sunt rezultatul
acțiunii enzimelor din sucul gastric și a mișcărilor stomacului.

Sucul gastric este secretat în cantitate mare în perioadele digestiveși absent sau
foarte scăzut în perioadele interdigestive din cursul zilei și noptii. Sucul gastric este un lichid
clar, incolor sau ușor opalescent cu puternică reacție acidă (pH=1-1,5). Este format în cea mai
mare parte de HCI. In afară de HCI,sucul gastric conține și enzime: pepsina,labfermentul sau
renina; lipaza gastrică; factorul intrinsec Castle sau antianemic;mucina.

10
 Controlul secreției gastrice poate fi divizat în următoarele faze:

- Faza cefalică: contactul alimentelor cu mucoasa bucală declanșază reflex o creștere a

secreției gastrice. De asemenea stimuli olfactivi, vizuali sau auditivi pot determina o
creștere a secreției gastrice;
- Faza gastrică este declanșată de pătrunderea alimentelor în stomac, acest fapt determină
tamponarea acidității gastrice cerscând pH-ul și permite altor stimuli (ex. Vag, gastrită)să
elibereze acid. Durează 3-4 ore, timp în care alimentele rămân în stomac și are loc digestia
gastrică;
- Faza intestinală este produsă de prezența chimului gastric în duoden, cantitativ secreția este
foarte redusă în timpul acestei faze.

11
 CAPITOLUL II
BULIMIA

Bulimia este o tulburare psihologică recunoscută de aproximativ treizeci de ani. Pentru

tratarea acesteia, au fost propuse mai multe tratamente validate empiric.
2.1. Definiția și istoricul bulimiei
Bulimia este o tulburare a comportamentelor alimentare (TCA). Ea se manifestă prin
episoade recurente de hiperfagie însoțite de un sentiment de pierdere a controlului asupra
alimentației. La fel ca și în cazul anorexiei mentale, persoana prezintă comportamente
neadaptate de control al alimentației sale, al greutății și al corpului său, care o conduc spre o
alterare semnificativă a sănătății sale fizice, a confortului său psihic și a capacității sale de
adaptare la mediu, fără ca o afecțiune medicală sau o altă tulburare psihologică să explice
această situație.
Greutatea și silueta determină în mod exagerat stima de sine a persoanei care suferă din
aceste motive. Crizele de bulimie sunt asociate unor comportamente copensatorii pentru
prevenirea oricărei creșteri în greutate: perioade de restricție alimentară și de post, vomismente
autoprovocate, abuz de laxative sau de diuretice, de exercițiu fizic excesiv.
În vechime, românii își provocau vărsături ( gâdilându-și gâtul cu o pană) în timpul
ospețelor pentru a putea mânca din toate felurile de mâncare ( spre deosebire de bulimicii
contemporani care au un meniu destul de restrâns și repetitiv consumând în general numai
carbohidrați).
În anul 1743, James definește bulimia ca fiind o tulburare ce se manifestă prin preocupare
intensă pentru mâncare, ingerarea excesivă de alimente într-o perioadă scurtă de timp, urmată
apoi de vomă autoindusa.
În 1785, Motherby a descris trei tipuri de bulimie:
 Bulimia ca o senzație de foame intensă și continuă.
 Bulimia asociată cu leșinul,
 Bulimia asociată cu vomatul.
Înainte de 1900, simptomele acestei tulburări erau asociate cu anorexia și nu era
considerată o formă de control a greutății și a formei corpului.

12
 În această perioadă, bulimia cunoaște mai multe denumiri:
 Cyneroxia – perioada de supraalimentație urmată de vomat,
 Hyperorexia – îngurgitarea constantă a unei cantități mici de mâncare pentru a
elimina starea de leșin,
 Polyphagia - îngurgitarea constantă a unei cantități enorme de hrană.
După 1900, bulimia a fost asocită cu preocuparea pentru greutatea corporală și forma
corpului.

2.2.Tipologii

DSM – IV face distincția între două forme de bulimie:

 O formă cu vomismente sau administrare de purgative,
 O formă fără vomismente și fără administrare de purgative.
Alte tipologii insist asupra prezenței ori absențe a unei stări de deprimare sau de
impulsivitate în descrierea tulburării, tratamentului și vindecării acesteia. În realitate,
majoritatea persoanelor care suferă de TCA nu prezintă nici criteriile diagnostice ale bulimiei,
nici pe acelea ale anorexiei mentale. Ele prezintă un tablou clinic dezorganizat și incomplete cu
manifestări comportamentale specific uneia sau alteia dintre formele de TCA.
Numeroase personane bulimice au un trecut marcat de anorexie mentală sau de o
tulburare de comportament alimentar cronică atipică. Cele mai predispuse persoane sunt cele
care se confruntă cu o stare depresivă ascunsă, adică neconștientizată.

2.3. Epidemiologie

Bulimia se întâlnește la un procent de 2% din populația generală și este o problemă care le

privește mai ales pe tinerele femei accidentale, aflate în perioada de mijloc a adolescenței sau la
începutul vârstei adulte (bulimia se întâlnește în proporție de nouă femei la un bărbat). Cele
mai multe cazuri , 90% nu sunt declarate potrivit unor studii - deci nu se poate știi cu exactitate
câte persoane suferă de bulimie. Se pare că prevalența bulimiei este în creștere.

13
 Unele persoane pot crede că unele boli precum bulimia și anorexia nu sunt atât de grave,
însă au cele mai mari rate de mortalitate dintre toate bolile psihice. Din acest motiv, este
important să cunoaștem informații despre ele.
Bulimia este însoțită adesea de anxietate patologică (anxietate social, anxietate
generalizată_), de depresie clinică, de comportamente suicidare și de automutilări, precum și de
abuzuri de substanțe toxice sau de medicamente ( alcool, calmante, marijuana, amphetamine,
pentru diminuarea apetitului, diuretice). Tulburarea se manifestă la persoane sensibile la critică
sau la respingere, la cele care sunt mai degrabă perfecționiste. Acestea reacționează de obicei
emotional si, unele dintre ele , impulsive în alte situatii.

2.4. Dezvoltarea bulimiei

Factori de risc.
Teoriile explicative ale bulimiei acordă o atenție deosebită unei modelări biopsihosociale
de tip ,,vulnerabilitate ( biologică și psihologică) – stres’’. Se pare că bulimia rezultă din factorii
de risc generali întâlniți în psihopatologie, combinați cu unii factori de risc specifici care
favorizează un regim alimentar.
Printre factorii de risc figurează:
 factori biologici ( sex feminin, obezitate premorbidă, obezitate parentală,
pubertate precoce),
 factori psihologici ( insatisfacție corporală, alimentație restrictivă, personalitate
fragilă – slabă stimă de sine, funcționare dupa principiul ,, totul sau nimic,, impulsivitate –
dificultate de a-și regla emoțiile),
 Factori socio-culturali (cultul pentu siluete filiforme, competitivitate,
multiplicarea rolurilor sociale),
 Factori familiali ( comportamente alimentare perturbate și tulburări psihiatrice în
cadrul familiei, conflicte, părinți mai mult absenți).

Factori declanșatori.
Unele evenimente din viață precipită apariția bulimiei la subiecții predispuși să dezvolte
această tulburare: debutul unui regim de slăbire – de una singură sau sub impulsul unui model

14
(o prietenă, o soră, mama), situații genertoare de stres psihosocial ( o călătorie în străinătate,
critici în legătură cu aspectul fizic, o ruptură sentimentală, plecarea unui prieten sau a unei
persoane apropiate, schimbarea școlii).
Nu s-a demonstrat existența unei legături directe între abuzurile suferite în copilărie și
bulimie, ceea ce nu înseamnă că la nivel individual un traumatism psihologic nu poate să fi avut
sau să aibă o incidență asupra tulburării apărute la o anumită persoană.

Dinamica factorilor de risc.

Conform teoriei lui Stice (2001), presiunea socio-culturală a siluetei filiforme și
iternalizarea idealului de subțirime induc un sentiment de insatisfacție corporală tinerelor fete.
Această insatisfacție, favorizează apariția, în cazul acestora, a unor afste negative și
comportamente de regim alimentar care accentuează și mai mult afestivitatea negativă asociată
imaginii negative despre corpul lor. Aceste reacții față de insatisfacția corporală amplifică
riscurile dezvoltării unor comportamente bulimice.
Pentru Bardone – Cone (2006), bulimia este rezultatul interacțiunii dintre trei factori:
 Perfecționism,
 Lipsă de încredere în propria persoană,
 Insatisfacție corporală.
Femeile care se consideră prea grase, care sunt perfecționiste și nesigure pe ele însele ar
prezenta mai multe riscuri de a dezvolta crize de bulimie.

2.5. Simptomele apariției bulimiei

Semnele și simptomele posibile ale bulimiei sunt:

 Teama de a câștiga în greutate
 Teama lipsei de control asupra comportamentului alimentar
 Preocuparea pentru greutatea corporală și forma fizică
 Provocarea vărsăturilor sau practicarea exercițiilor fizice în mod excesiv
 Folosirea laxativelor, diureticelor sau clismelor
 Limitarea caloriilor sau evitarea anumitor alimente

15
  Majoritatea persoanelor cu bulimie au greutatea normală sau au puțin peste
greutate,motiv
pentru care este posibil să nu fie evident că ceva nu este în regulă. Următoarele pot fi
semnale de alarmă
 Persoana își face griji sau se plânge că este gras/ grasă
 Are o atitudine negativă în ce privește propriul corp
 Nu dorește să iasă în public
 Face exerciții fizice în mod excesiv
 Are răni / cicatrici la articulații sau pe mâini
 Merge la toaletă chiar după sau în timpul meselor
 Se hrănește incontrolabil

2.6. Diagnostic

Studii de laborator:
 Niciun singur test de laborator nu este indicat în bulimie,
 Se va obține testarea chimică pentru dezhidratare sau dezechilibrul electrolytic,
se detectează hipopotasemia, scăderea magneziului, scăderea clorului,
 Pacienții cu bulimie prezintă teste endocrine anormale (creșterea prolactinei, test
pozitiv la supresia dexametazonei),
 Dacă se folosește ipecac se indică următoarele studii de laborator: testarea urinei
și a scaunului pentru eletină,
 Evaluarea cardiacă – valorile enzimei musculare, nivelul lipidelor, magneziul,
zincul, electromiografia,
 Evaluarea abuzului de droguri,
 Creșterea amilazelor secundar vărsăturilor,
 Testele hepatice sunt de obicei normale.

Studii imagistice:

16
 Studiile imagistice nu sunt indicate, totuși un computer tomograf și rezonanța magnetică a
capului demonstrează pseudoatrofie la unii pacienți cu bulimie, sugerând probleme de
malnutriție. Gradul de atrofie în bulimie este mai mic față de cel observant în anorexie.
Se indică electrocardiograma în cazul suspectării abuzului de ipeca, hipopotasemie sau
semen și simptome de aritmie.
Studiile de motilitate gastrică sunt necesare în următoarele condiții: istoric de constipație,
istoric de bulimie prelungită, durere abdominală inexplicabilă.
Diagnosticul diferențial se face cu următoarele afecțiuni: abuzul sexual, diabet zaharat de
tipul 1, hipertitoidism, anorexia, tulburări dismorfice ale corpului, vărsăturile psihogene,
depresiile majore, tumori cerebrale, anxietate, abuz de droguri.

2.7. Menținerea bulimiei

Începând cu anii 1980, Fairnburn propune un model de menținere a bulimiei. Persoana

bulimică are o stimă de sine scăzută. Se autodevalorizează. Trăiește sentimente de eșec și de
incompetență. Asciată unei subestimări a propriei persoane, aceasta resimte o insatisfacție
corporală majoră. Ea își supraestimează dimensiunile corpului și se vede ca o persoană grasă și
urâtă. Aceste preocupări corporale o incită să dorească să-și controleze alimentația și silueta.

Insatisfacție corporală.
Simptomul principal al bulimiei ar fi imaginea negativă a propriului corp. Această
experiență corporală negativă se exprimă prin preocupări excesive în ceea ce privește
alimentația, silueta și greutatea, o atitudine atențională negativă în ceea ce privește înfățișarea
fizică, reacții emoționale negative față de propriul corp ( dezgust față de propria persoană, stări
anxioase și depresive) și comportamente de supracontrol al alimentației și al propriului corp.

Restricție alimentară și bulimie.

Insatisfactia legată de aspectul fizic determină persoana bulimică să adopte atitudini și
comportamente alimentare restrictive, care nu pot fi susținute pe termen lung. Persoana își
impune reguli dietetice atât de stricte încât, la cea mai mică abatere de la conduita alimentară,
aceasta trăiește un sentiment de eșec și pierde controlul alimentar ( violarea regulii abstinenței).

17
În plus, în cazul apariției unei amenințări la adresa integrității sale psihologice, în special în
cazul unei anxietăți sociale sau de performanță, aceasta se supraalimentează.
Privațiunea alimentară antrenează mecanisme psihologice de contrareglare sub formă de
hiperfagie și perturbări importante ( labilitate emoțională, iritabilitate, tensiune, pierderea stimei
de sine, izolare socială, apatie, tulburări de concentrare) care predispun la declanșarea crizelor
de bulimie.
Criza de bulimie este urmată de comportamente voluntare (purgații, post, consum
energic) pentru atenuarea suferinței psihologice (teama de a nu se îngrășa, culpabilitate, rușine,
tristețe) și a disconfortului fizic (balonări, greață, dureri gastrice) consecutive crizei. Aceste
comportamente compensatoare întăresc în mod negativ comportamentul bulimic. Ele
prelungesc starea de denutriție , amplificând deci riscurile apariției bulimiei.
În sfârșit, unele persoane bulimice simt nevoia de a se supraalimenta pentru a facilita
regurgitația , situație care favorizează trecerea de la o criză bulimică subiectivă, la o bulimie
obiectivă.

2.8. Bulimia și reglarea emoțiilor

Persoanele care suferă de bulimie consideră că emoțiile negative ar putea fi reglate prin
intermediul crizelor lor hiperfagice și/sau a purgațiilor. Un mare număr dintre aceste persoane
manifestă afecte negative ( anxietate, tristețe, sentiment de vid și singurătate) chiar înainte de
apariția crizelor. Emotivitatea negativă scade rapid la începutul crizei și chiar în timpul
purgației.
Din nefericire, după diminuarea tensiunilor, bulimiile și purgațiile antrenează reacții
emoționale negative ( rușine, culpabilitate, disperare), situație care favorizează, de cele mai
multe ori, apariția unor noi crize. Bulimiile, purgațiile și consecințele acestora ( oboseală,
dificultăți de concentrare, izolare socială, critici, cheltuieli alimentare, furturi, automutilări)
deteriorează, de asemenea stima de sine deja diminuată.

2.9. Tratament

18
 Primul pas pentru a învinge bulimia este recunoașterea problemei. Cel mai eficient
tratament pentru depășirea bulimiei constă în combinarea psihoterapiei cu medicamentele
antidepresive.
Psihoterapie: terapia prin conversație sau consilierea psihologică.
Aceasta implică de obicei discutarea problemelor legate de această tulburare.
Sunt trei tipuri de psihoterapie:
Terapia cognitivă comportamentală: vă ajută să identificați atitudinile nesănătoase și
negative și să le înlocuiți cu cele sănătoase și pozitive
Terapia de familie: ajută familia să controleze și să trateze problemele pe care bulimia
le poate avea asupra dezvoltării unui adolescent și asupra familiei în ansamblu.
Psihoterapia interpersonală: contribuie la îmbunătățirea abilităților de comunicare și
de rezolvare a problemelor în cadrul relațiilor
Terapia medicamentoasă. Cele mai folosite medicamente sunt antidepresivele mai ales
antidepresivele triciclice și fluoxetină. Fluoxetina ajută la ameliorarea simptomelor depresive
asociate cu bulimia și ajută la obținerea de către pacienți a unei păreri de sine mai bune.
Aceasta este preferată față de alte clase de antidepresive , deoarece efectele adverse sunt mai
puțin notabile . riscul de aritmie este apreciabil în supradozaj. Riscul suicidal trebuie
întotdeauna considerat când se tratează un copil sau un adolescent, ori un om matur cu multe
tulburări de comportanent.
Antiemeticele sunt recomandate în unele studii de termen scurt la începutul tratamentului
pacientului. Acestea reduc stimularea de vărsătură a pacientului și ajută pacientul în tratamentul
cu antidepresive.
Terapie chirurgicală.
Este recomandată doar în cazurile de ruptură esofagiană sau gastrică suspectate.
Terapiile validate empiric
Conform abordărilor terapeutice validate empiric, crizele de bulimie sunt privite ca fiind
consecința unor comportamente alimentare restrictive, a unor probleme interpersonale sau a
unor emoții negative.
Terapia cognitiv – comportamentală clasică intervine în mod specific asupra
preocupărilor corporale exagerate și a manifestărilor comportamentale sub formă de restricție
alimentara, hiperactivitate fizică, gânduri compulsive, purgații.

19
 Terapia interpersonală se centrează asupra dificultăților de adaptare psihosocială.
Terapia comportamentală dialectică și terapia schemelor se centrează pe dificultățile de
control emoțional.
Terapia cognitivă integrativă intervine asupra alimentației, emoțiilor și schemei
comportamentale personale și interpersonale.

2.10.Profilaxia

Pacientul trebuie supravegeat medical când prezintă intenții suicidale, electrocardiografie

anormală sau dezechilibru electrolitic.
Se indică următoarele măsuri:
 Supravegerea meselor, a accesului la baie,
 Evitarea accesului la baie pentru două ore după alimentație,
 Monitorizarea greutății și a activității fizice,
 Evaluarea statusului nutrițional,
 Identificarea factorilor care declanșează vărsăturile și episoadele de exces
alimentar,
 Evaluarea frecventă a electroliților,
 Psihoterapie individuală, vizite frecvente la medic.

Consilierea psihologică a pacientului cuprinde următoarele:

 Vizitează pacienții cu preocupare anormală pentru forma și greutatea corporală,
 Pacienții sunt rugați să-și monitorizeze gândurile, sentimentele și factorii
declanșatori ai tulburărilor alimentare,
 Se indică evitarea dietelor de slăbit, ci consumul regulat de medicamente.
 Se încearcă creșterea stimei de sine,
 Pacienții sunt invitați să-și fixeze scopurile terapiei,
 Terapia durează 4-6 săptămâni.

20
 CAPITOLUL III
CAZURI CLINICE

Cazul I
Date relative stabile

Nume și prenume: J.A

Vârsta: 28 ani.
Sex: feminin
Grup sanguin: A2
Rh : pozitiv
Stare civilă: căsătorită.
Religie: ortodoxă
Ocupație: contabilă
Naționalitate: română
Nivel de educție: liceul
Domiciliul: Motru, jud. Gorj
Data internării: 12.02.2019
Data externării:21.02.2019
Sectia: dermatologie, Tg-Jiu
Înălțime: 1,69m
Greutate: 57kg
Condiții de viață: pacienta provine dintr-o familie bună, organizată, locuiește cu părinții
într-un apartament.
Motivele internării

21
 Pacienta acuză tulburări digestive (abdominale,balonări, diaree, inapetență), tulburări
nervoase (amețeli, cefalee, insomnii), tulburări însoțite demanifestări cutanate (prurit, urticarie).

INFORMAȚII FIZICE
CAPUL:
- Tegumente și mucoase palide
- Ochii incercănați
- Fose nazale libere
- Par lung, îngrijit
- Își face igena cavității bucale
- Mucoasa cavității bucale prezintă ulcerații
- Gingii aderente dinților
TRUNCHI
- Tegumente palide fără semne particulare
- Piele depigmentată
- Țesut celular adipos normal reprezentat
- Prezintă pe trunchi erupții papuloase
MEMBRE
- Tegumente palide
- Fără semne particulare
- Prezente pe suprafața lor erupții papuloase
APARAT RESPIRATOR
- Torace normal conformat, cu mișcări respiratorii simetrice
- Respirație liniștită cu pauze egale între inspirații
- Amplitudini profunde
- Murmur vezicular prezent în ambele arii pulmonare
- Respirația = 20 respirații /min
APARAT CARDIOVASCULAR
- Cord în limite normale
- Puls: 76 pulsații/minut, bine bătut
- Valoarea tensiunii arteriale sub limite normale 90/50mmHg
APARAT RENAL
- Loje renale nepalpabile

22
 - Urini cu aspect și colorație închise
- Diureză 1000 ml/24 ore
SISTEM OSTEO-ARTICULAR
- Aparat integru
SISTEM GANGLIONAR
- Ganglioni nepalpabili
SISTEM NERVOS
- ROT prezent bilateral
- Fără semne de iritație meningeană
ELEMENTE DE IGENĂ
a) Obiceiuri alimentare
- Nu respectă orarul meselor
- Preferă dulciurile
- Consumă băuturi carbogazoase
- Modul său de alimentare, îl consideră dezechilibrat
b) Obiceiuri în legătură cu eliminările
Scaun :
- Grup sanitar
- Peristaltism intestinal exacerbat
- Consistență semilichidă
- 3,4 scaune/zi
- Prezintă colică abdominală
- Dureri locale la nivelul anusului și iritare la nivelul tegumentelor perineale
Micțiuni :
- 2,3 micțiuni /zi
- Urine intense colorate
- Cantitate 1000ml/24ore
c) Obiceiuri de igenă individuală
- Este preocupată de propria sa persoană
- Somnul este diminuatcantitativ și calitativ
- Durata somnului pe 24 de ore: pacienta doarme circa 8 ore/noapte
COMUNICARE VERBALĂ
- Limbaj corect, inteligibil
COMUNICARE NON-VERBALĂ

23
 - Se orientează în timp și spațiu
- Se adaptează ușor la condițiile spitalicești
ATITUDINEA FAMILIEI
- Manifestă interes față de pacientă
INFORMAȚII MEDICALE
Antecedente heredo-colaterale:
- Neagă leus și tuberculoză pulmonară
Antecedente personale:
- 2 nașteri la termen
- Pacienta nu se stie alergică
Istoricul bolii: pacienta se prezintă la spital pentru dureri abdominale,balonări, diaree,
amețeli, insomnii, cefalee, prurit+ urticarie, simptomatologie instabilă de circa 3 zile, dar care se
accentuează progresiv.
Investigații
Hb 9 g
Ht 39%
Leucocite 5300 mm3
Euzinofilie 3,5%
Bazofile 1%
Uree 0,3g/1000ml
Creatinină 0,6 mg%
Colesterol 1,55g%0sideremie 6,8%
Glicemia 89
Fibrinogen 2,5%
Streptococ beta hemolitic absent
Stafilococ auriu absent
Tratament
- Dexametazonă=1 fiolăla 2 zile
- Loperamid 4 mg, apoi 2 mg după fiecare scaun nelegat
- Ca gluconic 1g/zi

24
 - Vitamina C1g/zi
- Perfuzii cu ser glucozat 10% - 2 flacoane intravenos
- Aplicaii locale de 2,3 ori/zi cu soluții antiseptice de tip alcool iodat, rivanol, metosept
DIAGNOSTIC MEDICAL
Diagnostic la internare: urticarie cu semne de deshidratare
Pacienta prezintă funcții vizuale și auditive în conformitate cu vârsta:
- P =76 pul/min
- R =20 resp/min
- T.A=90/mmHg
- D =1000ml/24 ore
- G =53Kg
- T =38,5

25
26
 PLAN DE ÎNGRIJIRE . CAZUL I -PRIMA ZI DE SPITALIZARE
NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENȚII AUTONOME ȘI EVALUARE
DEFICITARĂ ÎNGRIJIRE DELEGATE
Nevoia de a Stare de disconfort – Pacienta să -asigur condiții de mediu adecvate, S-au recoltat produse
evita pericolele manifestată prin beneficieze de o stare înlăturând factorii negativi care ar putea biologice pentru
dureri abdominale, de bine fizică, să fie influența starea pacientei analize de laborator:
amețeli, balonări, liniștită și să se -liniștesc și încurajez pacienta, Hb 9 g
cefalee, stare realizeze un confort explicându-i toate tehnicile la care va fi Ht 39%
generală influențată optim în decurs de 3 supusă Leucocite 5300
zile -recoltez produse biologice pentru mm3
Pacienta să-și analize de laborator, conform indicațiilor Euzinofilie
îmbunătățească starea medicului 3,5%
generală -însoțesc pacienta la examinările Bazofile 1%
paraclinice complementare recomandate Uree
de medic 0,3g/1000ml
-așez pacienta într-o poziție care să-i Creatinină 0,6
asigure confortul fizic mg%
-reduc la minimum tehnicile de îngrijire, Colesterol
asigurând astfel pacientei un somn liniștit 1,55g%0sideremie
și un confort optim 6,8%
-urmăresc colorația tegumentelor, în Glicemia 89
specialla extremități și peri-eronazale Fibrinogen
-ajut pacienta în satisfacerea nevoilor 2,5%
fundamentale și îi explic că toate Streptococ beta
îngrijirile sunt necesare pentru a putea hemolitic absent
obține o stare de satisfactie Stafilococ auriu
corespunzătoare absent
În urma îngrijirilor
acordate, s-a redus
anxietatea, pacienta
este mult mai liniștită
cu o stare de confort
optim

27
Nevoia de a Eliminări inadecvate Pacienta să prezinte -asigur repausul la pat al pacientei, în S-a administrat
elimina – manifestate prin eliminări fiziologice special când starea generală este alterată tratamentul
dureri abdominale, cu scaune de - discut cu pacienta pentru a afla cauza medicamentos
balonări, diaree, consistență normală care a dus la o eliminare inadecvată prescris:
prurit, neliniște, Pacienta să-și -urmăresc emisiile de urină și materii -Dexametazonă =1g
agitație, vărsături diminueze vărsăturile fecale pentru a obseva aspectul, culoarea -Ca gluconic =1g
și să fie alimentată și consistența acestora -vitamina C=1g
corespunzător - sfătuiesc pacienta să ingere o cantitate S-au efectuat aplicații
crescută de lichide pentru evitarea locale cu alcool iodat
deshidratării și rivanol
- captez urina si scaunele si mentin o S-a administrat un
igiena riguroasa a regiunii perineale regim alimentar ușor
- efectuez toaleta anusului de mai multe digerabil
ori pe zi si apoi aplic creme protectoare Pacienta prezintă 6,7
- stabilesc impreuna cu pacienta un orar micțiuni/zi
regulat de eliminare si o sfatuiesc sa il normocrome și 3,4
respecte cu strictete scaune / zi de
- repartizez ratia zilnica de alimente in consistență păstoasă
mese reduse cantitativ si dese, in functie
de toleratia digestiva a pacientei
- administrez medicatia prescrisa,
respectand orarul si dozele indicate si
observand eventualele efecte secundare
- linistesc pacienta si-i explic toate
tehnicile la care va fi supusa
Nevoia de a Alimentație -pacienta să se -asigur un microclimat adecvat S-a administrat un
bea și a mânca inadecvată prin alimenteze alimentării pacientei, cu temperatura regim alimentar
deficit- manifestată corespunzător optimă și fără factori care ar putea compus din branza de
prin: grețuri, -pacienta să fie distrage atenția acesteia vaci, iaurt si banane
vărsături, balonări, echilibrată nutrițional -urmăresc apetitul pacientei, Pacienta primeste o
diaree, risc de și hidroelectrolitic în comportamentul acesteia în timpul alimentatie suficienta
scădere ponderală, decurs de 48 de ore alimentației pentru satisfacerea
deshidratare -explorez gesturile și obiceiurile necesitatilor nutritive

28
 moderată alimentare ale pacientei asupra ale organismului
alimentelor premise și interzise
-asigur un echilibru între principiile
alimentare de bază cu regim ușor
digerabil
- repartizez ratia alimentara in mese
reduse cantitativ si dese
- cantaresc periodic pacienta,
monitorizand cu strictete valorile
respective
- invat pacienta categoriile alimentare
precum si echivalentele cantitative si
calitative ale principiilor alimentare
- urmaresc zilnic tranzitul intestinal si
diureza si apreciez cu regularitate
bilantul ingesto – excreto
- rehidratez pacienta cu cantitati mici de
lichide reci
- calculez numarul de calorii necesare in
functie de starea patologica a pacientei
Nevoia de a se Mobilitate fizică Menținerea poziției -ajut pacienta pentru a se putea Se mobilizează în pat
mișca și a avea alterată din cauza corecte pentru a mobiliza, folosind suportul de
o bună postură fracturii preveni eventualele -este învățată să se mobilizeze în pat ți susținere.
complicații să folosească suportul de la pat pentru a
se ajuta la mobilizare,
-este rugată să solicite ajutor la nevoie.
Nevoia de a se Incapacitate de a se Pacienta își va -încurajez pacienta, Paciena reușește să se
îmbrăca și îmbrăca și dezbrăca recâștiga mobilitatea -fac zilnic exerciții de motricitate fină imbrace și dezbrace
dezbrăca articulară și cu pacienta descriindu-i gestica necesară singură.
capacitatea de a se îmbrăcării,
îmbrăca și dezbrăca -supraveghez pacienta în timpul
fără ajutor îmbrăcării și dezbrăcării,
Nevoia de a Deficit de cunoștințe Pacienta să cunoască -informez pacienta despre boală și Pacienta este

29
învăța cum să despre boală date despre boală tratament. receptivă la
îți păstreze -explic pacienteiimportanța respectării informațiile primite
sănătatea tratamentului
ZIUA A II DE SPITALIZARE
NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENȚII AUTONOME ȘI EVALUARE
DEFICITARĂ ÎNGRIJIRE DELEGATE
-pacienta sa prezinte -     asigur repausul la pat al pacientei pe În urma ingrijirilor
o toata perioada febrila acordate s-a observat
temperatura corporal scaderea temperaturii
Nevoia de a-si Hipotermie – a in limite -     masor functiile vitale si in special corporale cu 1°C
mentine manifestata prin fiziologice, cu temperatura corporala la intervale S-au masurat
temperatura frisoane, temperatura tegumente si regulate de timp, monitorizandcu functiile vitale si s-au
corpului in corporala ridicata, mucoase integre atentie valorile respective obtinut urmatoarele
limite normale tegumente umede, -pacienta sa valori:
calde, anxietate primeasca ingrijirile -aplic comprese reci pe frunte sau chiar TA=100/50mmHg
necesare pentru a impachetari reci, in caz de temperatura P=76 pul/min
avea o stare de foarte ridicata R=20resp/min
confort T=37,5gC
corespunzatoare -in caz de frisoane, incalzesc pacienta Pacienta participa
invelind-o cu una sau mai multe paturi activ la toate
ingrijirile care i se
-hidratez pacienta permanent in functie acorda
de bilantul hidroelectrolitic

-     asigur pacientei o igiena corporala

corespunzatoare prin efectuarea toaletei
zilnice

-     schimb lenjeria de pat si de corp a

pacientei ori de cate ori este nevoie

-     supraveghez pacienta in vederea

riscului de alte complicatii, semnaland

30
 orice modificare patologica aparuta
medicului

-invat pacienta sa consume alimente

bogate in proteine pentru ca acestea
Pacienta sa fie favorizeaza cicatrizarea de la nivelul In urma administrarii
Alterarea mucoasei echilibrata nutritional tegumentelor si mucoaselor tratamentului local,
bucale si perianale – si hidroelectrolitic, -aplic local prin bodijorarepe leziunile se observa o
Nevoia de a fi manifestata prin pentru a favoriza imbunatatire a
curat și îngrijit afectate solutie de alcool iodat, urmata de
leziuni la nivelul cicatrizarea leziunilor pudrare cu talc mentolat pentru leziunilor existente,
mucoasei bucale combaterea pruritului si agratajului cu vindecarea
si perianale, prurit, Pacienta sa aiba o -ajut pacienta in efectuarea toaletei locale progresiva a acestora
stare generala alterata stare de bine fizica si si generale, schimbandu-i lenjeria ori de Pacienta a inteles
psihica cate ori este nevoie rolul unui regim
- observ permanent tegumentele si proteic in procesul de
mucoasele pacientei, aspectul, culoarea si cicatrizare a
leziunilor respective
temperatura
-informez pacienta asupra stadiului bolii
sale, asupra importantei respectarii
tratamentului medicamentos, local si
general
-asigur pacientei o odihna
corespunzatoare, incerc sa nu o solicit
prea mult, sa nu o obosesc
- incurajez pacienta sa-si exprime
gandurile, temerile in legatura cu
problema sa

31
 -educ pacienta privind educatia
vestimentatiei in identificarea Pacienta isi alege
Dificultate de  a se -pacienta sa cunoasca personalitatii tinuta vestimentara
Nevoia de a se imbraca si dezbraca – importanta -notez zilnic interesul pacientei pentru a corespunzatoare si
imbraca si manifestata prin satisfacerii de a se se imbraca si dezbraca cunoaste importanta
dezbraca incapacitate de a se imbraca si dezbraca -explic pacientei legatura dintre tinuta satisfacerii nevoii de
imbraca si dezbraca, - pacienta sa-si vestimentara, imagine si stima de sine a se imbraca si
tinuta dezordonata, recastige -identific capacitatile si limitele fizice ale dezbraca
apatie, tristete independenta in pacientei Pacienta este
satisfacerea nevoii -acord timp suficient pacientei pentru a echilibrata din punct
se imbraca si dezbraca de vedere psihic
-solicit pacientei sa se imbrace, vorbindu-
I clar, distinct, cu respect si rabdare,
respectand ritmul acesteia
-explic pacientei gesturile pe care aceasta
trebuie sa le faca pentru a se imbraca si
dezbraca
-sugerez apartinatorilor sa-i procure
haine largi, usor de imbracat, cu mod de
incheiere cat mai simplu
-observ schimbarile de comportament ale
pacientei si o orientez in timp, spatiu si la
propria persoana

Comunicare ineficace Pacienta sa comunice - asigur un microclimat corespunzator, cu

32
 la nivel afectiv – adecvat starii sale in temperatura adecvata Prezinta o diminuare
Nevoia de a manifestata prin decurs de 3 zile -linistesc pacienta cu privire la starea sa a anxietatii
comunica inchidere in sine, Pacienta sa se poata actuala, explicandu-I scopul si natura si fotogobilitatii si a
izolare, refuz de a afirma, sa aiba o interventiilor acceptat statutul de
comunica, mutism perceptie pozitiva - instalez pacienta intr-un salon cu bolnava
despre sine paciente cu evolutie buna a bolii si ii ofer
posibilitatea de a comunica cu acestea Pacienta comunica
-dau posibilitatea pacientei de a-si adecvat cu celelalte
exprima nevoile, sentimentele si dorintele paciente si cu
sale personalul medical
-cercetez posibilitatile de comunicare ale
pacientei si furnizez noi mijloace de
comunicare
-invat pacienta sa utilizeze mijloace de
comunicare conform posibilitatilor sale
-antrenez pacienta in diferite discutii care
sa o determine sa-si puna in valoare
personalitatea
- las pacienta sa faca tot ceea ce vrea cu
propriile sale mijloace
-ajut pacienta sa-si recunoasca
capacitatile si preferintele si observ
comportamentul acesteia
-dau posibilitatea pacientei de a lua
decizii proprii

33
 Cazul II
Date de identificare
Nume și prenume: V.A
Vârsta: 64 ani.
Sex: feminin
Grup sanguin: B3
Rh : pozitiv
Stare civilă: căsătorită.
Religie: ortodoxă
Ocupație: pensionară
Naționalitate: română
Nivel de educție: liceul
Domiciliul: Motru, jud. Gorj
Data internării: 24.02.2019
Data externării:03.02.2019
Sectia: dermatologie, Tg-Jiu
Înălțime: 1,69m
Greutate: 57kg
Condiții de viață: pacienta provine dintr-o familie bună, organizată, locuiește într-un
apartament.
Motivele internării
Pacienta prezintă erupții eritemo-veziculoase intens pruriginoase în placarde, stare
generală influențată, insomnii, neliniște, ușoară agitație.
Istoricul bolii
Pacienta se internează la secția de dermatologie cu erupții eritemo-veziculoase intens
pruriginoase în placarde, apărute de circa 2 zile.
INFORMAȚII FIZICE
CAPUL:
- Păr murdar și gras, în dezordine

34
- Urechi: murdărie acumulată în conductul auditiv
- Nas: fose nazale libere, mucoasă umedă
- Cavitate bucală: prezintă carii dentare, culoare galbenă a dinților, prezența tartrului pe dinți
- Haleno-fetidă
- Limba saburală
- Fisuri ale buzelor
- Unghiile: netăiate, murdării acumulate la capătul unghiilor
TRUNCHI
- Tegumente și mucoase normal colorate
- Țesut celular adipos bine reprezentat
- Prezintă erupții eritemo-veziculoase
MEMBRE
- Fără semne particulare
- Prezintă pe suprafața lor leziuni eritemo-veziculoase
APARAT RESPIRATOR
- Torace normal conformat
- Dispnee pe tahipnee,20 respirații/ minut, cu amplitudini ale toracelui superficiale
APARAT CARDIOVASCULAR
- Cord în limite normale
- Valoarea tensiunii arteriale mai mari decât limitele normale 175/80mmHg
- Puls 80 pulsații/minut
APARAT RENAL
- Loje renale nepalpabile
- Urini cu aspect și colorație normală, cu miros de bulion
- Diureză 1100 ml/24 ore
SISTEM OSTEO-ARTICULAR
- Articulații semirigide, cu amplitudini mici, hipotonie musculară
SISTEM GANGLIONAR
- Ganglioni nepalpabili
SISTEM NERVOS
- ROT prezent bilateral
- Fără semne de iritație meningeană

35
ELEMENTE DE IGENĂ
a) Obiceiuri alimentare
- Deficit de surplus
- Nu respectă un program al orelor de masă
- Mâncarea preferată: friptura, preferă mâncăruri puternic condimentate
- Lichide preferate: vim, bere, sucuri carbogazoase
b) Obiceiuri în legătură cu eliminările
Scaun :
- Grup sanitar
- Un scaun la două zile
- Aspect consistent
Micțiuni :
- 6,7 micțiuni /zi
- Cantitate 1100ml/24ore
- Densitate normală 1015
- Aspectul urinelor normal, cu miros de bulion
c) Obiceiuri de igenă individuală
- Nu este preocupată de propria sa persoană
- Somnul este diminuat cantitativ și calitativ
Greutate corporală: 103 Kg
Temperatura corporală: 37,2gC
COMUNICARE VERBALĂ
- Comunică ineficient la nivel afectiv, izolare în singurătate
COMUNICARE NON-VERBALĂ
- Se orientează în timp și spațiu
- Facies palid, suferind
- Cooperează cu personalul medical
ATITUDINEA FAMILIEI
- Nu este vizitată
INFORMAȚII MEDICALE
Antecedente heredo-colaterale:
- Neagă leus și tuberculoză pulmonară
Antecedente personale:

36
 - Operată de chist ovarian stâng la 47 ani
- Este alergică la produse din cauciuc și detergenți
Investigații
Hb 12,2% g
Ht 35,4%
Leucocite 6500 mm3
Euzinofilie 4%
Bazofile 1,5%
Uree 0,39g/1000ml
Creatinină 0,7 mg%
Colesterol 2,7g%0
Sideremie 135/100ml
Glicemia 120
VSH:20mm/h
Tratament
- Neopreol de 2,3 ori/zi
- Locacorten de 2,3 oro/zi
- Claritină o tabletă pe zi
- Perfuzii cu ser glucozat 10% - 2 flacoane intravenos
- Aplicaii locale de 2,3 ori/zi cu soluții antiseptice de tip alcool iodat, rivanol, metosept
- Nitrospector 1 tabletă /zi
- Digoxin-1/2tabletă/zi
DIAGNOSTIC MEDICAL
Diagnostic la internare: dermatoză alergică, hipertensiune arterială esențială stadiul 2
Pacienta prezintă funcții vizuale și auditive în conformitate cu vârsta:
- P =80 pul/min
- R =20 resp/min
- T.A=175/80mmHg
- D =1100ml/24 ore
- G =103Kg
- T =37,2

37
38
 PLAN DE ÎNGRIJIRE . CAZUL II -PRIMA ZI DE SPITALIZARE
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚII AUTONOME ȘI EVALUARE
DEFICITARĂ DE ÎNGRIJIRE DELEGATE
-asigur repausul la pat al pacientei si ii
explic care este cauza acestor manifestari S-au masurat
-asez pacienta intr-o pozitie care sa-i functiile vitale:
Nevoia de a Alterarea Pacienta sa prezinte o favorizeze respiratia, sa-i asigure confortul TA=170/60mmHg
respira și a respiratiei si circulatie adecvata, sa fizic si expansiunea plamanilor P=80 pul/min
avea o bună circulatiei – respire eficient si sa se -masor functiile vitale de cel putin 2 ori / R=20resp/min
circulație manifestata prin observe ameliorarea zi si notez valorile obtinute in foaia de T=37,2gC
valori tensionale semnelor clinic observatie s-a administrat
mari, dispnee, Pacienta sa-si creasca -hidratez corespunzator pacienta, calculand tratamentul
senzatie de toleranta la efort pierderile de lichide prin perspiratie si medicamentos
sufocare, palpitatii, transpiratie indicat:
insomnii, cefalee -educ pacienta sa-si pastreze sanatatea prin Neopreol de 2,3 ori/zi
evitarea factorilor nocivi cu influienta Locacorten
asupra bolii de 2,3 oro/zi
-administrez medicamentele indicate de Claritină o
medic, respectand doza, ritmul si calea de tabletă pe zi
administrare, urmarind si eventualele Nitrospector
efecte secundare 1 tabletă /zi
-arat pacientei importanta exercitiilor Digoxin-
fizice si respiratorii pentru cresterea 1/2tabletă/zi
tolerantei la efort a organismului S-au
efectuat
tehnici de
favorizare a
respiratiei si
circulatiei

39
 - evaluez obiceiurile, cunostintele si
preferintele pacientei in legatura cu
Pacienta sa aiba o alimentatia
Dificultate de a greutate corporala in - invat pacienta valoarea energetica a
urma regimul – functie de inaltime si alimentelor si necesarul in functie de
Nevoia de a manifestata prin: varsta activitatea fizica si varsta Pacienta respecta
 
bea și a mânca bulimie, nevoie Pacienta sa inteleaga - evaluez gradul de nutritie al pacientei indicatiile date cu
exagerata de a necesitatea respectarii inregistrand valorile de greutate si lungime privire la modul de
manca, oboseala unei diete echilibrate - alcatuiesc un regim alimentar alimentare si regimul
marcata, risc de hypocaloric alimentar impus
crestere ponderala -urmaresc pacienta sa consume numai
Peste echilibrata
alimentele cuprinse in regim
hidroelectrolitic si
- urmaresc orarul si distributia meselor
nutritional
- asigur echilibrul intre principiile
alimentare de baza si repartizez ratia
zilnica corespunzator
- urmaresc apetitul pacientei si modul de
alimentare al acesteia
- cantaresc pacienta zilnic, de regula la
aceeasi ora si monitorizez valorile
respective
- incurajez pacienta sa-si exprime temerile
in legatura cu aceasta problema
- servesc pacienta cu cat mai multe lichide
pentru a diminua senzatia de foame
Nevoia de a Alterarea somnului pacienta sa fie - identific cauzele care au determinat Pacienta beneficiaza
dormi și a se – manifestata prin odihnita, cu un somn nesatisfacerea nevoii de somn
odihni somn agitat, treziri corespunzator - creez conditii de microclimat necesare corespunzator cu un
frecvente, cantitativ si calitativ odihnei pacientei numar de ore in
neliniste, oboseala, Pacienta să aibă o - apreciez somnul pacientei din punct de conformitate cu
slabiciune igenă corespunzătoare vedere cantitativ si calitativ varsta ei
pentru a se putea - urmaresc somnul pacientei si incerc
odihni adoptarea unui program unui program de Pacienta este

40
 odihna echilibrat odihnita, cu tonus
- elaborez un program de odihna care sa fizic si psihic bun
corespunda varstei si starii pacientei
-  urmaresc pozitia de somn a pacientei si o
corectez atunci cand aceasta nu este
corespunzatoare
-  linistesc pacienta si o incurajez pentru
eliminarea starii de anxietate
- observ si notez toate schimbarile care
survin in starea paciente
- observ somnul pacientei, calitatea
acestuia, raportul intre starea de veghe si
somn
-  planific un program de exercitii in
functie de toleranta la efort a pacientei,
exercitii care permit acesteia sa se
odihneasca mult mai bine

PLAN DE ÎNGRIJIRE – ZIUA A II A

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚII AUTONOME ȘI EVALUARE
DEFICITARĂ DE ÎNGRIJIRE DELEGATE
-asigur un mediu de protectie psihica
Pacienta sa adecvat starii de boala a pacientei Nu se constata
Risc de complicatii beneficieze de ingrijiri -i-au masuri sporite de evitare a modificari patologice
Nevoia de a – manifestat prin pentru a fi in afara transmiterii infectiilor prin respectarea in evolutia starii
evita pericole modificari ale oricarui pericol masurilor de igiena corespunzatoare pacientei si s-au luat
functiilor vitale, Pacienta sa stie sa - informez pacienta asupra oricarei tehnici toate masurile
risc de asfixie, recunoasca semnele sau investigatie la care va fi supusa necesare pentru ca
crestere ponderala unei eventuale -administrez tratamentul la orele fixe si in aceasta sa beneficieze
exagerata, stare de complicati dozele stabilite, pentru a nu creea emotii si de un mediu de
slabiciune stare de ingrijorare pacientei si pentru a nu siguranta fizica si
o agita psihica
-asigur igiena tegumentelor si a

41
 mucoaselor ori de cate ori este nevoie si Pacienta este
explic pacientei cat de necesar este acest informata asupra
lucru posibilelor
-invat pacienta sa recunoasca semnele unor complicatii ce pot
eventuale complicatii si cum sa intervina aparea
in cazul acestora
-informez pacienta ca este necesara o
supraveghere permanenta si ca trebuie sa
beneficieze de un tratament corespunzator
-discut cu pacienta calm pentru a-I castiga
acesteia increderea

- asigur conditii de mediu favorabile

pentru acordarea ingrijirilor pacientei
Pacienta sa devina -explic pacientei necesitatea acordarii
Dificultate in autonoma in acordarea ingrijirilor igienice
efectuarea igienei ingrijirilor personale -pregatesc materialele necesare pentru
Nevoia de a fi – manifestata prin: efectuarea toaletei zilnice  Pacienta accepta
curat și îngrijit leziuni locale, Pacienta sa prezinte -ajut pacienta in functie de starea sa ajutorul asistentei in
usturime, semne de tegumente si mucoase generala sa-si faca baie sau dus sau daca acordarea ingrijirilor
igiena precara, curate si integre nu poate ii efectuez toaleta pe regiuni igienice
aspect neingrijit, -observ integritatea tegumentelor si a
apatie Pacienta respecta
mucoaselor in timpul efectuarii toaletei sau
regulile elementare
a altor tehnici
de igiena, prezentand
-schimb lenjeria de pat si de corp dupa
tegumente si
efectuarea igienei corporale
mucoase curate
-manifest multa intelegere si rabdare,
asigurandu-i pacientei intimitate pentru
efectuarea toaletei
-ajut pacienta sa-si schimbe atitudinea
pentru aspectul sau fizic si fata de
ingrijirile igienice
-constientizez pacienta asupra importantei

42
 mentinerii curate a tegumentelor si
mucoaselor pentru prevenirea
complicatiilor si a infectiilor
-constientizez pacienta asupra importantei
respectarii tratamentului medicamentos si
in special a celui local
PLAN DE ÎNGRIJIRE – ZIUA A III A
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚII AUTONOME ȘI EVALUARE
DEFICITARĂ DE ÎNGRIJIRE DELEGATE
- observ starea generala a pacientei si
Pacienta sa prezinte o comportamentul sau Pacienta prezinta o
Perturbarea imbunatatire a - ajut pacienta sa-si exprime sentimentele ameliorare a starii
Nevoia de a se imaginii de sine – imaginii de sine in privind problema sa sale, a stimei de sine,
realiza manifestata prin: decurs de 3 zile - pun in valoare capacitatile, talentele si iar sentimentele de
sentiment de realizarile anterioare ale pacientei inutilitate si
inutilitate si Pacienta sa-si recapete - discut cu pacienta pentru a evalua starea inferioritate au scazut
inferioritate, respectul si interesul de spirit a acesteia in intensitate
inchidere in sine, fata de sine -  stimulez pacienta sa-si exprime
izolare sentimentele, sa comunice cu familia si cu Pacienta se implica in
echipa medicala stabilirea legaturilor
- stimulez pacienta in efectuarea unor cu cei din jur
activitati care sa-i inlature sentimentul de
inutilitate si inferioritate
- incurajez pacienta sa aiba incredere in
echipa medicala si fortele proprii de lupta
impotriva bolii
-  invat pacienta tehnici de afirmare de
sine, de comunicare, de relaxare
- sfatuiesc familia sa-I acorde pacientei
suportul de care are nevoie si le explic ca
aceasta poate avea schimbari in
comportament
-  castig increderea pacientei printr-un

43
 comportament sociabil si prin discutiile
purtate

- explorez ce activitati produc placere

pacientei si le planific impreuna cu aceasta
Pacienta sa prezinte o - stabilesc daca aceste activitati sunt in
Dificultate de a stare de buna dipozitie concordanta cu starea fizica si psihica a
efectua activitati si sa-si amelioreze pacientei
Nevoia de a se recreative – conditiile fizice - organizez activitati specifice cu varsta  Pacienta îsi recapata
recreea manifestata prin : pacientei fortele si prezinta o
lipsa de interes Pacienta sa-si recapete - notez reactiile si manifestarile pacientei stare de buna
pentru orice increderea in fortele cu privire la starea sa de plictiseala sau dispozitie
activitate, proprii tristate
indispozitie, Pacienta se implica in
- castig increderea pacientei si o ajut sa
retragere, neliniste activitatile propuse
depaseasca momentele dificile
de personalul medical
- pastrez consecventa in planificarea si
organizarea activitatilor si asigur o crestere
graduala a dificultatii acestor activitati
- invat pacienta modul de aplicare a
tehnicilor de relaxare si o sfatuiesc sa le
efectueze cu regularitate
- tabilesc cu pacienta o comunicare
terapeutica de buna calitate in care sa-si
poata exprima sentimentele, opiniile,
nevoile
- ma asigur ca activitatile sa nu
suprasolicite pacienta, sa nu o oboseasca

44
 Cazul III
Date de identificare
Nume și prenume: D.A
Vârsta: 46 ani.
Sex: masculin
Grup sanguin: 01
Rh : pozitiv
Stare civilă: căsătorit
Religie: ortodoxă
Ocupație: inginer
Naționalitate: română
Nivel de educție: licență
Domiciliul: Tg-jiu, jud. Gorj
Data internării: 24.02.2019
Data externării:03.02.2019
Sectia: dermatologie, Tg-Jiu
Înălțime: 1,69m
Greutate: 57kg
Condiții de viață: pacientul provine dintr-o familie bună, organizată, locuiește într-un
apartament cu soția și cei doi copii.
Motivele internării
Pacientul prezintă pe zona dorsală, regiunea palmară și la nivelul genunchilor și gleznelor,
leziuni cutanate sub formă de placarde eritematoase buloase, dureri articulare, neliniște, stare
generală alterată.
Istoricul bolii
Pacientul se internează la secția de dermatologie cu placarde eritematoase buloase,
înconjurate de coroane deprimate și albe acuzând dureri articulare și febră.
INFORMAȚII FIZICE
CAPUL:

45
- Păr : scurt, suplu, curat
- Urechi: configurație normală, curate
- Nas: fose nazale libere, mucoasă umedă
- Cavitate bucală: dentiție albă, completă, fără carii, mucoasa bucală umedă și roz, gingii
aderente dințilo și roz
- Unghiile: tăiate scurt, culoare roz
TRUNCHI
- Tegument curat, neted, catifelat, elastic, pigmentat normal
- Țesut celular subcutanat normal reprezentat
- Fără semne particulare
MEMBRE
- Fără semne particulare
APARAT RESPIRATOR
- Torace normal conformat
- Ambele hemitorace cu mișcări respiratorii simetrice
- Respirație liniștită
- Prezintă pauze egale între inspirații
- Frecvența respirației =17-18 respirații/ minut
- Dispnee pe tahipnee,20 respirații/ minut, cu amplitudini ale toracelui superficiale
APARAT CARDIOVASCULAR
- Cord în limite normale
- Valoarea tensiunii arteriale mai mari decât limitele normale 130/80mmHg
- Puls 80 pulsații/minut
APARAT RENAL
- Loje renale nepalpabile
- Urine cu aspect și colorație normală, cu miros de bulion
- Diureză 1100 ml/24 ore
SISTEM OSTEO-ARTICULAR
- Aparat integru
- Prezintă totuși dureri articulare
SISTEM GANGLIONAR
- Ganglioni nepalpabili
SISTEM NERVOS

46
 - ROT prezent bilateral
ELEMENTE DE IGENĂ
d) Obiceiuri alimentare
- Mese echilibrate
- Are un program strict al orelor de masă
- Mâncarea preferată: lacto-vegetariană
- Lichide preferate: apă, sucuri naturale
e) Obiceiuri în legătură cu eliminările
Scaun :
- Grup sanitar
- Un scaun la două zile
- Aspect consistent
Micțiuni :
- 6,7 micțiuni /zi
- Cantitate 1100ml/24ore
- Densitate normală 1015
- Aspectul urinelor normal, cu miros de bulion
f) Obiceiuri de igenă individuală
- este preocupat de propria sa persoană
- Somnul este diminuat cantitativ și calitativ
Greutate corporală: 80 Kg
Temperatura corporală: 37,8gC
COMUNICARE VERBALĂ
- Limbaj corect,inteligibil
COMUNICARE NON-VERBALĂ
- Se orientează în timp și spațiu
- Facies ușor crispat
- Cooperează cu personalul medical
ATITUDINEA FAMILIEI
- Manifestă interes față de pacient
INFORMAȚII MEDICALE
Antecedente heredo-colaterale:
- Neagă leus și tuberculoză pulmonară

47
 Antecedente personale:
- Este alergic la sulfamide
Investigații
Hb 11,8% g
Ht 37,3%
Leucocite 6800 mm3
Euzinofilie 4%
Bazofile 1,5%
Uree 15mg/1000ml
Creatinină 1,2 mg%
Colesterol 1,75g%0
Sideremie 88/100ml
Glicemia 90mg%
VSH:26mm/h
Tratament
- locacorten de 2,4 ori/zi
- Locacorten de 2,3 oro/zi
- Perfuzii cu ser glucozat 10% - 2 flacoane intravenos/zi
- Aplicaii locale de 2,3 ori/zi cu soluții antiseptice de tip alcool iodat, rivanol, metosept
- Tratament cu corticoizi administrat per os: prednison 0,5-60mg/zi
- Antihistaminice: claritin o tabletă/zi, feniramin otabletî de două ori/zi
DIAGNOSTIC MEDICAL
Diagnostic la internare: dermatoză alergică, iar la 72 de ore : eritem polimorf
Pacientul prezintă funcții vizuale și auditive în conformitate cu vârsta:
- P =80 pul/min
- R =18 resp/min
- T.A=130/80mmHg
- D =1100ml/24 ore
- G =80Kg
- T =37,

48
49
 PLAN DE ÎNGRIJIRE . CAZUL III-PRIMA ZI DE SPITALIZARE
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚII AUTONOME ȘI EVALUARE
DEFICITARĂ DE ÎNGRIJIRE DELEGATE
-Asigur un mediu de securitate, asezand
pacientul intr-o pozitie comoda si care sa-i S-au recoltat
faciliteze respiratia produse biologice
Nevoia de a se Postura inadecvata Pacientul sa aiba -Pastrez o igiena riguroasa a tegumentelor si pentru analize de
mișca și a avea – manifestata prin tonusul muscular si mucoaselor si observ coloratia, aspectul si laborator:
o bună postură articulatii rigide, forta musculara starea de hidratare Hb 11,8% g
hipotonie pastrata si sa -Manifest intelegere si rabdare cu pacientul Ht 37,3%
musculara, dobandeasca o pozitie si verific reactivitatea acestuia la stimulii Leucocite 6800
mobilitate corecta a corpului externi mm3
diminuata, -Efectuez la indicatia medicului miscari Euzinofilie 4%
slabiciune marcata Pacientul sa-si pasive si active la nivelul membrelor Bazofile 1,5%
mentina integritatea inferioare si superioare Uree 15mg/1000ml
tegumentara si a -Planific un program de exercitii in functie Creatinină 1,2 mg%
activitatii articulare de cauza imobilizarii si de capacitatea Colesterol 1,75g%0
pacientului Sideremie 88/100ml
- Explic pacientului necesitatea pastrarii Glicemia 90mg%
repausului la pat si ii propun activitati cu o VSH:26mm/h
mobilizare cat mai redusa Pacientul prezinta o
-Pregatesc pacientul si recoltez produse pozitie
biologice si patologice pentru analize de corespunzatoare,
laborator intelege necesitatea
-Linistesc pacientul cand este agitat si il ajut efectuarii
in satisfacerea nevoilor fundamentale daca exercitiilor si
acesta nu poate coopereaza in acest
sens

- sigur mentinerea tegumentelor intr-o

perfecta stare de igiena, prin toaleta zilnica Pacientul nu a
Pacientul sa prezinte pe regiuni prezentat modificari

50
 Alterarea tegumente si mucoase - Asigur permanent lenjerie curata de pat si patologice care sa
Nevoia de a fi integritatii integre si curate de corp pacientului indice suprainfectia
îngrijit tegumentare – Pacientul sa nu devina - Prelevez produse din leziunile existente S-a administrat
manifestata prin : sursa de infectie pentru examene de laborator tratament local cu
placarde eritemato pentru alte persoane - Respect conditiile de aplicare a solutii antiseptice,
– buloase, tratamentului local si general alcool iodat, talc
inconjurate de - Urmaresc permanent starea tegumentelor mentolat
coloane deprimate si mucoaselor pacientului  Pacientul a inteles
si albe la nivelul - Explic pacientului necesitatea regulile de
mainilor, interventiilor si il incurajez in permanenta prevenire a
genunchilor si - Efectuez controlul apartinatorilor pentru a infectiilor si le-a
gleznelor proveni propagarea infectiei respectat pe toata
- Informez pacientul despre boala, caile de perioada spitalizarii
transmitere si modul de tratare a bolii
- Educ pacientul sa nu imprumute si sa nu
foloseasca obiecte personale ale unei alte
personae
- Ma asigur ca pacientul a inteles indicatiile
oferite si urmaresc ca acestea sa fie
respectate
- Folosesc echipament de protectie pentru
ingrijirile acordate pacientului       

Nevoia de a Anxietate – Pacientul sa-si - Sfatuiesc pacientul sa fieperseverent in

evita pericole manifestata prin : recapete stima de sine participarea la ingrijirile oferite pentru a
imobilitate, si certitudinea unei cunoaste si observa corect evolutia bolii
agresivitate, insanatosiri fara
neliniste, stare urmari pentru aspectul - Ascult cu atentie pacientul cand acesta isi
generala fizic exprima temerile asupra infatisarii si
S-au masurat
influientata Anxietatea sa se modificarile pe care le produce boala
functiile vitale si s-
diminueze in
au obtinut
intensitate - Ii arat intelegere si incerc sa-i imprim
urmatoarele valori :
convingerea ca aspectul sau fizic nu va

51
 suferi in urma vindecarii si ca este nevoie R = 18 resp / minut
doar de rabdare din partea sa si de timp
pentru ca totul sa intre in normal Ø P = 80 puls /
minut
- Ofer pacientului exemple convingatoare in
persoana altor pacienti cu evolutie buna a Ø T.A. = 130/80
bolii mmHg

- Discut cu pacientul calm pentru a-i castiga Ø T°C = 37,8 °C

increderea si ii explic ca este in siguranta
anxietatea este mult
- Discut cu pacientul pentru a afla cauza diminuata, pacientul
anxietatii prezentand o stare
de bine fizic si
- Supraveghez permanent pacientul in psihic
special comportamentul acestuia

- Ajut pacientul sa identifice resursele si

punctele sale forte pentru a depasi aceasta
situatie

- Masor functiile vitale si notez valorile

obtinute in foaia de observatie

PLAN DE ÎNGRIJIRE – ZIUA A II A

NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚII AUTONOME ȘI EVALUARE
DEFICITARĂ DE ÎNGRIJIRE DELEGATE
- Structurez comunicarea cu pacientul in
Pacientul sa-si termeni apropiati acestuia si sistemului Nu se constata
Tulburari spirituale exprime speranta in sau de valori si credinte modificari
Nevoia de a – manifestate prin: valorile credintei sale patologice in

52
practica religia negarea si refuzul si in resursele sale evolutia starii
responsabilitatilor, interioare -     Dezvolt cu pacientul o relatie bazata pe pacientei si s-au luat
perceperea bolii ca Pacientul sa exprime o incredere, ceea ce ii reduce acestuia toate masurile
pe o pedeapsa, stare de bine spiritual sentimentul de izolare si ii imbunatateste necesare pentru ca
furie, ostilitate starea sa spirituala aceasta sa
beneficieze de un
-     Evaluez implicatiile spirituale ale bolii mediu de siguranta
si tratamentului prescris fizica si psihica

-     Evaluez problemele familiale si Pacienta este

financiare ale pacientului si ale familiei informata asupra
sale posibilelor
complicatii ce pot
-     Permit detinerea de catre pacient a aparea
anumitor obiecte cu conotatie religioasa,
care ii confera incredere si speranta

-     Sustin speranta pacientului de a face

fata realitatii si de a o accepta asa cum
este

-     Orientez permanent pacientul la mediul

inconjurator si la realitate

-     Incurajez pacientul in asumarea

responsabilitatilor propriului
comportament

-     Facilitez comunicarea intre pacient si

familie sau alti apropiati ai acestuia

53
 - asigur conditii de mediu favorabile pentru
acordarea ingrijirilor pacientei
Pacienta sa devina -explic pacientei necesitatea acordarii
Dificultate in autonoma in acordarea ingrijirilor igienice
efectuarea igienei ingrijirilor personale -pregatesc materialele necesare pentru
Nevoia de a fi – manifestata prin: efectuarea toaletei zilnice  Pacientul
curat și îngrijit leziuni locale, Pacienta sa prezinte -ajut pacienta in functie de starea sa interactioneaza
usturime, semne de tegumente si mucoase generala sa-si faca baie sau dus sau daca nu corespunzator cu
igiena precara, curate si integre poate ii efectuez toaleta pe regiuni cei apropiati si cu
aspect neingrijit, -observ integritatea tegumentelor si a personalul medical
apatie mucoaselor in timpul efectuarii toaletei sau
Pacientul este
a altor tehnici
orientat temporalo –
-schimb lenjeria de pat si de corp dupa
spatial si prezinta o
efectuarea igienei corporale
stare de bine din
-manifest multa intelegere si rabdare,
punct de vedere
asigurandu-i pacientei intimitate pentru
spiritual
efectuarea toaletei
-ajut pacienta sa-si schimbe atitudinea
pentru aspectul sau fizic si fata de ingrijirile
igienice
-constientizez pacienta asupra importantei
mentinerii curate a tegumentelor si
mucoaselor pentru prevenirea complicatiilor
si a infectiilor
-constientizez pacienta asupra importantei
respectarii tratamentului medicamentos si in
special a celui local
PLAN DE ÎNGRIJIRE – ZIUA A III A
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚII AUTONOME ȘI EVALUARE
DEFICITARĂ DE ÎNGRIJIRE DELEGATE
-  informez pacientul in legatura cu durata
Pacientul sa fie spitalizarii si a tratamentului pacientul respecta
Deficit de informat asupra informatiile oferite

54
Nevoia de a cunostinte – planului de tratament de medic cu privire
învăța cum să- manifestat prin : si asupra bolii sale -     constientizez pacientul asupra starii la modul de
ți păstrezi cunostinte Pacientul sa invete sa generale si psihice mult imbunatatite pe mentinere a
sănătatea insuficiente despre se ingrijeasca singur si durata spitalizarii sanatatii si despre
boala, tratament, sa accepte rolul de importanta si modul
regimul de viata si bolnav -     ii explic pacientului importanta unei de administrare a
alimentatie vieti ordonate tratamentului

-     ajut pacientul sa identifice factorii care

ii altereaza capacitatea de a-si conserva
sanatatea

-     invat pacientul sa excluda din

alimentatie consumul de alcool, tutun,
cafea, sa evite stresul, efortul fizic si
intelectual excesiv

-     invat pacientul cum sa-si administreze

medicamentele, informandu-l asupra
efectelor secundare si a duratei de actiune
a medicamentelor

-     constientizez pacientul in legatura cu

responsabilitatea mentinerii sanatatii

-     explic pacientului necesitatea unei

alimentatii cerecte, rationale, asupra unui
mod de viata echilibrat

-     informez pacientul inainte de externare

despre datele si importanta controalelor
medicale periodice

55
56
 Concluzii

Bulimia este o afecțiune caracterizată prin episode de supraalimentație urmate de

eforturi compensatori ca abuzul de laxative, sportul în exces, perioade lungi de post și vomă
autoindusă.
Studiile au arătat ca 10% din populație suferă de bulimie, dar cercetători merg până la
20% din cauza cazurilor de bulimie mascate nediagnosticate.
Prevalența de vârstă este de 18-25 de ani.
Bulimia este o tulburare de alimentație, caracterizatăprintr-un exces alimentar, o încleștare între
nevoia compulsive (incontrolabilă) de a mânca mult și dorința de a rămâne la o greutate
acceptabilă.
Cauzele bulimiei nu sunt cunoscute; prevenția se face prin educația general pentru
alimentație echilibrată efectuată de familie și școală.
Tratamentul bulimiei include consigliere psihologică și nutrițională, iar adesea medicație
antidepresivă.
Spitalizarea apare drept obilgatoruie în cazurile de severitate moderată-mare.

57
 BIBLIOGRAFIE

1. DR. ALBU ROXANA MARIA – Anatomia și fiziologia omului, Editura

Corint, 1996.
2. ALEXA IOANA-DANA – Medicină internă-notiuni de bază, Editura
Junimea, Iași, 2004.
3. GHERMAN ION – Ce trebuie să știm despre bolile digestive, Editura
Medicală, 1976
4. GRIGORESCU M, PASCU – Tratat de gastroenterologie clinică, Editura
Tehnica, București, 1997
5. NEGOIȚĂ CONSTANTIN I. – Clinica medical, Editura Didactică și
Pedagogică, R.A. București,1996.
6. NICULESCU GHEORGHE - IFRIM MIRCEA – Compediu de anatomie,
Editura Științifică și Enciclopedică, București,1988.
7. PUȘCAȘ ION – Probleme actuale și concepții noi în patologia gastro-
duodenală, Editura medical, București, 1978.
8. RANDAȘU GEORGETA ELENA – Ulcerele tubului digestive, Editura
Științifică și Enciclopedică, București,1985
9. TITIRCĂ LUCTREȚIA – Îngrijiri speciale acordate pacienților de către
asistenții medicali, Editura viața românească, București, 2004.
10. UNGUREANU G, COVIC M. -Terapeutica
11. TITIRCĂ L., Tehnici de evaluare și ingrijiri acordate de asistentii medicali.

58