Sunteți pe pagina 1din 31

TEHNOLOGIE

TEHNOLOGIE
FARMACEUTICA
FARMACEUTICA
AN III
SEMESTRUL I
CADRU DIDACTIC:
DUMITRIU BUZIA OLIMPIA – SEF LUCRARI
Dr.Farmacist
Bibliografie
FR IX, X
Victor Stanescu – Tehnica Farmaceutica
– Ed Med 1983 Bucuresti
Iuliana Popovici , Dumitru Lupuleasa –
Tehnologie Farmaceutica vol I, II,III –
Ed Polirom 1997,2008 ,2009
DEFINITIA ,OBIECTIVELE SI IMPORTANTA
DISCIPLINEI

Stiinta complexa care studiaza notiunile teoretice
si practice privind formularea
,prepararea/fabricarea ,depozitarea ,eliberarea si
evaluarea biofarmaceutica a medicamentelor ca forme
farmaceutice

Termenul de tehnogie=procedee de preparare a
medicamentului pe scara industriala;

Directii de prep.a medicamentului:-farmacie;-industrie

Exercitarea profesiei de farmacist = specialist in domeniul
medicamentului,absolvent al facultatii de farmacie cu studii
de 5 ani,persoana autorizata in asigurarea asistentei cu
medicamente

Prezentarea medicamentoasa=produsul,preparatul ,asa
cum este eliberat pacientului adica forma farmaceutica in
care subst medicamentoasa este transformata ,cu ajutorul
subst.auxiliare,prin utilizarea diferitelor operatii farmaceutice
si a articolelor de conditionare si ambalare.

OBIECTIVE=de a gasi ptr fiecare subst medicamentoasa
(p.a)prezentarea cea mai adaptata ptr tratamentul unei
maladii determinate

Tehnologia farmaceutica industriala =productia de
medicamente =stiinta care are ca obiective realizarea pe
scara industriala a medicamentelor pe baza unei tehnologii
de fabricatie stabilite anterior in fisa de fabricatie

•Paralel cu aportul tehnologiei farmaceutice în
definirea biofarmaciei,
 Farmacologia, - prin
 -farmacocinetică

-farmacodinamie,
îşi aduce deosebita contribuţie la evaluarea
răspunsului terapeutic după administrarea
medicamentului în organism

Orice produs medicamentos este susţinut în existenţa lui de două
etape :

1. realizarea medicamentului pornind de la substanţa
medicamentoasă caracterizată fizico-chimic, farmacologic,
cunoscută ca preformulare,

urmată de formulare şi preparare într-o formă farmaceutică
sau sistem terapeutic printr-o tehnologie adecvată, ambalare şi
păstrare corespunzătoare;

2.obţinerea acţiunii terapeutice după administrarea
medicamentului printr-o absorbţie şi biodisponibilitate conformă
cu obiectivele stabilite în faza de formulare şi preparare;
Studiile de preformulare au rol în anticiparea problemelor şi asigurarea căilor
logice de rezolvare ale formulării diverselor produse medicamentoase lichide,
semisolide şi solide cu acţiune sistemică sau locală.

Caracteristicile de bază urmărite în faza de preformulare:

- solubilitate în apă sau alţi solvenţi

- influenţa pH-ului

- formarea de săruri

- coeficientul de partiţie lipide/apă

- relaţia structură chimică-activitate farmacologică

-stabilitatea SM în soluţie şi în stare solidă

 

Formularea - constă în alegerea optimă:

- a caracteristicilor fizico-chimice şi farmacologice ale SM, substanţelor
auxiliare, materialelor de condiţionare primară şi

- a parametrilor tehnologiei de obţinere a medicamentului (sistem farmaceutic
de cedare a substanţei active sau transport la ţintă) pentru asigurarea acţiunii
terapeutice.

 Studiile farmacologice prealabile urmăresc:

- elemente farmacocinetice,

- cunoaşterea locului şi mecanismului de acţiune,

- stabilesc limita terapeutică, frecvenţa dozelor, efectele secundare sau toxice
etc.

 

Calea de administrare se alege în funcţie de:

acţiunea terapeutică şi Biodisponibilitatea SM

viteza de debut a acţiunii terapeutice,

durata tratamentului, număr de doze/zi

vârsta bolnavului (copil, adult, bătrân)
 tratament în spital, ambulator, domiciliu
De la administrarea medicamentului până la apariţia efectului terapeutic au loc în
organism o serie de faze succesive:
 faza biofarmaceutică

faza farmacocinetică

faza farmacodinamică
OBIECTIVELE TEHNLOGIEI
FARMACEUTICE

Studiul formularii si al biodisponibilitatii formelor farmaceutice

Studiul operatiilor generale aplicate in domeniul farmaceutic

Studiul proceselor tehnologice specifice legate de forma
farmaceutica

Studiul problemelor legate de stabilitatea si conservarea
medicamentelor

Probleme legate de conditionarea formelor farmaceutice

Probleme legate de controlul calitatii f.farmaceutice ptr a
putea asigura securitatea bolnavilor
Conceperea ,proiectarea si
realizarea unui nou medicament

8-10 ani ;7500 de substante nou sintetizate =un medicament

Factori care intervin in elaborarea unui nou medicament:

Substanta medicamentoasa

Substante auxiliare

Forma farmaceutica

conditionarea,ambalarea

Stabilitatea

Controlul calitatii

Calea de administrare

Viteza de actiune:rapide si retard
Rolul farmacistului in productia de
medicamente

Dirijeaza serviciile de productie:sectiile de fabricare si
conditionare –ambalare a medicamentelor

Cercetare si dezvoltare de noi medicamente :descoperirea
de noi forme farmaceutice ;cunoasterea mai completa a
subst.auxiliare ,elaborarea unor noi metode de fabricare si
control

Serviciu de aprovizionare si depozitare

Documentarea bibliografica ,statistica si informatica

Domeniul comercial:distribuire de medicamente ,campanii
publicitare
CONCLUZII


Tehnologia farmaceutica acopera urmatoarele sectoare


Tehnologia farmaceutica de oficina

Tehnologia farmaceutica industriala
Termeni utilizati

Biofarmacia urmareste optimizarea
-efectului terapeutic al subst. medicamentoase prin
-formularea de medicamente cu biodisponibilitate corespunzatoare si
-administrarea lor rationala in functie de prop. farmacocinetice ale acestora si
de caracteristicile individuale ale organismului

Geniul farmaceutic=ramura ce permite plecind de la una sau mai multe molecule
terapeutic active,formularea si proiectarea unui nou medicament

Biotehnologia=metodologia fabricarii produselor industriale folosind derivate
biologice ca:ingineria genetica,tehnologia hibrizilor ,cultura celulara si tehnologia
de separatie

Formele farmaceutice ale viitorului vor fi adaptate la biologia celulara si mai
ales cea moleculara
BIOFARMACIE

Definitie: raportul dintre prop fizico chimice ale pa si a formelor galenice
respective si efectele biologice observate dupa administrare.

Studiaza si factorii fiziologici susceptibili de a modifica efectul
medicamentului

Obiectivul biofarmaciei = variabilitatea actiunii farmacologice ca o
consecinta a formularii mai mult sau mai putin adecvata a unui
medicament .

In cadrul farmacodinamiei un loc important il ocupa cercetarea
transformarilor pe care medicamentul le sufera in organism =
farmacocinetica

Se pot stabili constante referitoare la cantitatea eficace de
medicament necesara ptr a obtine o actiune farmacodinamica de
intensitate dorita , volum de distributie , viteza de transfer , de
metabolism si de eliminare care depind de durata acestei actiuni
INFLUENTA FORMULARII SI PREPARARII MEDICAMENTELOR ASUPRA
RASPUNSULUI TERAPEUTIC


Raspunsul terapeutic depinde de :

1.Forma farmaceutica -raspunde farmacistul

2.Parametri fiziologici – raspunde farmacologul : varsta , sex , stare
patologica , motilitate intestinala etc

O formulare riguroasa si o preparare judicioasa poate permite
ameliorarea tolerantei fata de un medicament si diminuarea ef secundare
nedorite

Teste in vitro – factorii urmariti : viteza de dizolvare care determina viteza
de absorbtie

Teste in vivo – se pot determina constanta de dizolvare a unui
medicament in sange sau urina , constanta de absortie , de elimanare ,
timpul de injumatatire etc
BIODISPONIBILITATEA

%biodisponibilitate = S1/ S2 * 100

S1 = concentratia sanguina obtinuta cu preparatul testat

S2 = concentratia sanguina a unui preparat de referinta

Sol injectabile iv = disponibilitate biologica 100%

Subst medicamentoasa dizolvata in sol apoasa este absorbita mai rapid
comparativ cu aceiasi subst incorporata intr-o forma solida

Sol apoase - viteza de dizolvare a s.a. disponibilitatea biologica

Susp apoase

Pulberi

Capsule

Comprimate

Drajeuri

Disponibilitea biologica a preparatelor de uz intern se prezinta astfel :
in timp ce viteza de dizolvare scade de la solutii la drajeuri ,
disponibilitatea biologica creste de la drajeuri la solutii

La discutarea testarii biodisponibilatii se iau in considerare in acelasi timp
bioechivalenta si rezultatele clinice ale tratamentului cu medicamentul
care se experimenteaza

Echivalenta medicamentelor = este un termen relativ care compara
un medicament cu altul sau cu un ansamblu de conditii de calitate
stabilite

Echivalenta chimica = indica ca doua sau mai multe preparate contin
cantitatile de sa specifica

Echivalenta clinica = doua preparate care contin aceiasi sa , dau efecte
identice masurate printr-un raspuns farmacologic sau apreciate prin
controlul unui simptom sau a unei boli

Echivalenta terapeutica = apare atunci cand doua medicamente diferite
structural dau acelasi rezultat clinic

Bioechivalenta indica ca doua preparate care contin aceiasi sa in
cantitati egale permit trecerea in circulatia generala cu aceiasi viteza
relativa a sa realizand aceeasi concentratie sanguina

Aplicarea biofarmaciei intereseaza urmatoarele probleme

Alegerea starii chimice a sa ( acid , baza , sare, eter etc)

Alegerea starii fizice a sa ( cristalina , polimorfa , hidratata ) si cercetarea
puritatii acesteia

Alegerea formei farmaceutice ( sol , em , susp , cp etc )

Alegerea adjuvantilor ( solventi , diluanti , aglutinanti , dezagreganti etc)

Alegerea unui procedeu de lucru corespunzator

Factorii mentionati mai sus vor fi examinati in continuare in doua grupe :

1.Cei care tin de sa

2.Cei care tin seama de procesul de lucru
1.Rolul subst medicamentoase

1.1. Dimensiunea particulelor

Viteza de dizolvare a unei particule solide , cristal sau pulbere este
proportionala cu suprafata acesteia in contact cu mediul de dizolvare

Deci cu cat vor fi mai mici particulele , suprafata de contact , viteza
de dizolvare , resorbtia si efectul terapeutic vor fi mai mari

Cresterea activitatii terapeutice este dependenta cu logaritmul
suprafetei specifice a particulelor unor astfel de substante

Gradul de diviziune a unei substante incorporata intr-o forma
farmaceutica joaca un rol primordial – ex griseofulvina , sulfamide ,
barbiturice , ac acetilsaliclilic , derivati de cortizon

Deseori dimensiunea tr sa fie in jur 1-20 micrometri ptr a se asigura
efectul medicamentelor

Aceasta pulverizare fina = micronizare iar particulele = nanoparticule

Marimea particulelor poate sa influenteze si toleranta

Ac acetil salicilic care in particule fine da hemoragii gastrice in nr mai
redus decat daca particulele sunt mai mari

Nitrofurantoina in particule mici da efecte secundare ( greturi , ameteli)
in timp ce particulele mai mari nu dau aceste simptome

Marimea particulelor trebuie cercetata in special la pulberi , comprimate ,
drajeuri , suspensii , supozitoare , unguente

1.2 STAREA CRISTALINA POLIMORFISMUL

Subst amorfe (lipsite de structura regulata , necristalina = sticla ,
plexigalas : incalzite se inmoaie si devin treptat lichide ; este o stare
metastabila ) au particule de dimensiuni reduse , prin pulverizare sau
liofilizare se ajunge la dimensiuni corespunzatoare

Subst cristaline pot fi :

a) anhidre – au o cantitate mare de energie interna care faciliteaza
dizolvarea

b) cu apa de cristalizare

Subst polimorfe ( polimorfismul constituie prop unei subst de
cristaliza in mai multe specii cristaline )

Polimorfii au prop chimice identice , dar prop fizice diferite ceea ce
determina modificari ale efectului terapeutic

Ex : acetatul de hidrocortizon – 5 forme cristaline cu disponibilitate
biologica proprie

Cloramfenicol palmitat si stearat are 3 forme polimorfe din care cristaline
a , b ( numai forma b este eficace ) si una amorfa c eficace si ea

Ca urmare este necesar sa se aleaga forma cea mai potrivita

Polimorfii au si stabilitate diferita : forma cu energia libera cea mai mica
este cea mai stabila dar si mai putin solubila si invers formele cu energie
libera mai mare ele avand tendinta de a se transforma in forme stabile
( metastabile )

Polimorfii sunt desemnati prin cifre romane

Sau prin litere A , B , C

Polimorfii metastabili sunt cei mai preferati deoarece au multa energie si
deci solubilitate ridicata

Formele polimorfe cu energie libera mai mare pot trece in forme cu
energie libera mica ( in mediu lichid in susp , ung ,chiar in comprimate
dupa perioade indelungate de pastrare

1.3 FOLOSIRE DE DERIVATI SALEFIATI

As B s se transforma in saruri cu solubilitate mai mare cu ajutorul ionilor
inerti. Ex :transformarea ac barbiturici in saruri sau transformarea
alcaloizilor baze in saruri

Folosirea de derivati salefiati poate determina pe langa solubitate ,
stabilitate si o buna eficacitate de ex fenobarbitalul acid se absoarbe mai
lent decit sarea sa sodica
FORMA FARMACEUTICA

COMPONENTELE FORMEI FARMACEUTICE

Substanata medicamentoasa

Substante ajutatoare : solventi , diluanti , emulgatori , aglutinananti ,
coloranti etc

Ele fiind inactive dpdv biologic

Substante auxiliare nu pot fi considerate absolut inerte , ele putand
modifica viteza de absorbtie a medicamentului care se poate mari ,
micsora sau se poate asigura o absorbtie gradata

Subst folosite ca excipienti la prep dermatologice determina gradul
de penetrare a sa

Subst tensioactive formeaza sist solubilizate de medicamente greu
solubile favorizand absorbtia acestora

Actineaza prin 3 moduri : umecatare , complexare sau prin act fiziologica
proprie

Umectare : in conc scazute inferiaoare conc micelare critice(<CMC), ag
tensioactivi determina scaderea tensiunii superficiale

Ac efect are loc la interfata lichid solid si poate avea ca urmare o
favorizare a trecerii in solutie a numeroase subst greu solubile

Complexarea – in conc superioare conc micelare critice(>CMC) , subst
tensioactive formeaza complecsi intre anumite medicamente cu caracter
liofil si micelele rezultate din agregatele moleculelor de tensioactivi

Influenta asupra proc fiziologice – anumiti tensioactivi pot actiona
asupra unor proc fiziologice : prelungirea ef de evacuare a stomacului ,
modificarea permeabilitatii celulare ,

Cea mai mare importanta o are alegerea proc tehnologic

s- a constatat ca produse din sarje diferite au caracteristici diferite
datorita cond de lucru

Este necesar un studiu amanuntit a tuturor fazelor de lucru ( GMP )

Cercetarea produselor se face prin diferite teste care dau indicatii asupra
comportarii in organism

Determinarea biodisponibilitatii biologice reprezinta esenta cercetarii
in domeniul biofarmaciei – farmacistul avand rol dominant in ceea ce
priveste influenta activ terapeutice a medicamentului
Va multumesc

pentru atentie

S-ar putea să vă placă și