CURS DE FORMARE

Pregătirea profesorilor de biologie pentru susţinerea

examenelor naţionale de definitivat şi titularizare

CURSANT‫׃‬IORDACHE ELENA RALUCA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”EROILOR” LIPĂNEȘTI

FORMATORI‫׃‬
- MIHAI ADRIANA NICOLETA
- TANUR IULIANA
- SOARE ELENA

PLOIEȘTI

An școlar 2022-2023

1
Tema 1: Proiect didactic pentru o lecție, la alegere

PROIECT DIDACTIC
Data: 13.03.2023
Disciplina: Biologie
Clasa: a VII a
Profesor : Iordache Raluca
Unitatea de Învățare: Funcția de reproducere
Titlul lecţiei: Sămânța și fructul
Tipul lectiei :mixtă : sistematizare și transmitere de noi cunoștințe
Scopul lecției: :
integrarea şi transferul achiziţiilor dobândite de către elevi necesare înţelegerii interdependenţei dintre
structură şi funcţie.
dezvoltarea capacităţii de sinteză, sistematizare şi de reproducere logică a cunoştinţelor referitoare la
structura unei seminţe, unui fruct şi importanţa factorilor interni şi externi în procesul de germinaţie
Durata: 50 minute
Competenţe generale :
1.Receptarea informaţiilor despre lumea vie.
2. Explorarea sistemelor biologice .
3.Utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi în scopul demonstrării principiilor lumii vii.
4. Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei.
5. Transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de lucru ale biologiei în contexte noi.
Competente specifice :
1.1 Sistematizarea informatiilor din texte,filme,desene utilizate in explorarea unor sisteme biologice, a unor
procese si fenomene ;
2.1 Interpretarea contextualizata a informatiilor stiintifice;
2.2 Expunere, in cadrul unui grup, a informatiilor prezentate sub forma de modele, texte, cu mijloace TIC,
utilizand adecvat terminologia specifica biologiei;
3.1 Realizarea unor modele ale sistemelor biologice;

Competente derivate: La sfârșitul lecției elevii  :

- Enumeră elementele componente din alcătuirea unei seminţe, unui fruct
-Descriu elementele componente din alcătuirea unei seminţe şi rolul acestora;
-Descriu și clasifică tipuri de fructe
- Enumeră factorii care influenţează germinaţia şi rolul acestora;
- Completează fişa de activitate propusă de profesor;

Resurse procedurale:, explicaţia, conversaţia euristică, demonstraţia, observaţia sistemică și independentă,

, metoda mozaicului, învățarea prin descoperire, hexagon, modelarea, expunerea, floare de lotus
Resurse materiale: manual, fişe de lucru, videoproiector, tablă interactivă, semințe, fructe, tablă, fișe de
documentare,
Forme de organizare : frontală, lucru pe echipe, individuală
Bibliografie:

2
Ciurchea Maria, 1983, Metodica predării ştiinţelor biologice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Ion Iordache, Ulpia Maria Leu, 2001, Metodica predării-învăţării biologiei, Editura Corson, Iaşi.
T. Tiplic, S. Litescu, C. Paraschiv -manual cls. .a IX-a, Ed. .Aramis..autori-..
I.Iordache – Metodica predarii – invatarii biologiei , Iasi -2001

3
 A. DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Momentele Activitatea profesorului Activitatea elevilor Resurse Resurse Forma Modalităţ
lecţiei materiale procedural de i de
e organiz evaluare
are
1.Moment Creează climatul psihologic şi Îşi pregătesc materialele necesare. Catalog Conversaţi Activita observare
organizator atmosfera necesară desfăşurării Material a te a
ic activităţii. didactic frontală comporta
( 1 minut ) Verifică prezența elevilor mentului
Aranjează materialul didactic necesar
pentru desfăşurarea lecţiei
2. Prin realizarea unei fișe de activitate Rezolvă fișa de activitate. Fișa de Conversaţi Activita Capacitat
Verificarea sub forma unei flori de lotus. activitate- floare a te ea de
cunoștințel Profesorul precizează că au la de lotus individ rezolvare
or uală
dispoziție trei minute pentru rezolvare, a
( 3 minute)
urmând să corecteze eventualele erori sarcinilor
și completează răspunsurile date de din fişa
elevi. de lucru
primită,
Cantitativ: elevii primesc fișa de ce
activitate pentru a lucra independent.
În acest fel profesorul verifică munca cuprinde:
independentă.
-
Calitativ: dacă sunt chestiuni
definirea
neînţelese, se vor rezolva la tablă.
procesulu
i de
reproduc
ere
sexuată;

-
enumerar

4
 ea
elementel
or
compone
nte ce
intră în
alcătuirea
externă şi
internă a
florii la
angiosper
me;

-
enumerea
funcţiilor
îndeplinit
e de
floare şi
explicare
a
acestora.
3. Captarea Comunica elevilor ca tema se va Semințe Conversaţi Activita Observar
atenţiei desfaşura sub forma unei lecţii în Observă diferite tipuri de semințe Fructe a te ea
(7 minute) cadrul căreia se va îmbina activitatea și fructe individ sistemati
individuală cu activitatea în echipe. Expunere uală că
Prezentarea materialului stimul : roagă
elevii să observe tăvițele de pe mese și
încurajează elevii să-și exprime părerea Videoproiector
despre ce vor studia în această lecție. Urmăresc filmulețul despre banca
Urmărirea unui filmuleț despre banca de semințe
de semințe din Suceava și Norvegia.

4.Anunţare Tablă Conversați Frontal Capacitat

5
a noului Anunță și scrie pe tablă tema lecției Notează în caiete cretă a ea de
subiect şi a Sămânța și fructul . Prezintă obiectivele conştienti
obiectivelor care exprimă ceea ce elevii trebuie să zare a
lecției noi cunoască la terminarea lecției competen
(1 minut) Ascultă explicaţiile profesorului ţelor
temei
noi.

5. - Profesorul explică etapele de lucru Se pregătesc. Conversaţi Frontal

Dirijarea corespunzătoare metodei alese: - ascultă cu atenție explicațiile a
învăţării mozaicul; profesorului.
( 30minute
) 1. Prezentarea problemei: -se grupează în funcție de
indicațiile primite și citesc tema
-profesorul împarte tema care va fi primită, în funcție de numărul ales
abordată în 4 subteme pe care le
comunică elevilor Elevii citesc fișele de lucru și
urmăresc explicațiile profesorului Manual
- împarte clasa în grupe de câte 4 elevi, Fișă de Conversați
fiecare elev primind un număr de la 1-4 Nr.1 – :Alcătuirea seminței documentare a Activita Observar
Semințe te pe ea
- distribuie elevilor fișele de lucru ce Nr.2 – Factorii interni și externi ai Fructe grupe sistemati
conțin întrebări formulate de profesor, germinației Fișă de lucru Invățarea că
prin
cu scopul orientării studiului individual
Nr.3 – Alcătuirea fructului descoperir
e
Nr.4 – Tipuri de fructe
Mozaic

- fiecare elev studiază și

2. Faza independentă: investighează independent sarcina
primită, astfel încât să devină Activita
- observă activitatea elevilor și expert în problema dată. te
intervine dacă este solicitat sau este individ

6
nevoie uală
Manual
- se grupează în grupurile de Fișă de
experți pentru a dezbate problema documentare
3. Constituirea grupurilor de experți: împreună; elevii prezintă un raport Semințe
individual asupra a ceea ce au Videoproiector
- reunește experții cu același număr, Fișă de lucru
constituind grupe de experți, pentru a studiat, clarificând noile
Observația Capacitat
dezbate problema împreună cunoștințe, astfel încat să poată să dirijată Activita ea de a
le prezinte cât mai bine colegilor Conversați te pe observa
4.Reintoarcerea în echipă: din grupa lor; a grupe şi rezolva
Manual fişa de
- dupa clarificarea cunoștintelor, - experții transmit cunoștintele Fișă de activitate
solicită revenirea la grupa lor inițială, acumulate, reținând la rândul lor, documentare Invățarea individua
în vederea realizării raportului de cunoștintele pe care le transmit Semințe prin l, într-un
echipă colegii lor, experți în alte subteme descoperir timp cât
e mai scurt.
5. Faza demonstrației:

- profesorul solicită elevilor să prezinte Elevii spun ideile principale ți

noile cunoștințe astfel încât sa fie completează schița lecției. Tabla
realizată schița lecției la tablă Creta
Desenează alcătuirea seminţei
Completează și corectează unde este Conversați
necesar. Elevii notează în caiete. a
Activita
Explică alcătuirea seminţei făcând . te
desenul la tablă individ Observar
uală ea
. sistemati
Alcătuirea unei seminţe Modelarea că
1. Tegument Capacitat
▪ după fecundaţie, învelişul ovulului ea de a
se îngroaşă şi rezultă tegumentul descrie
elementel
▪ are rol de protecţie a embrionului;
e

7
▪ are diferite culori. compone
nte din
2. Embrion
alcătuirea
→ este partea principală a oricărei
unei
seminţe;
seminţe,
→ are următoarele componente: Activita dar şi
te rolul
▪ radiculă (rădăciniţă), individ acestora
▪ hipocotil (tulpiniţă) , uală
▪ gemulă (muguraş),
După numărul de cotiledoane,
angiospermele se împart în:

▪ monocotiledonate,
▪ dicotiledonate.
3. Endosperm/albumen

→ reprezintă ţesutul nutritiv al seminţei;

Factori care influenţează germinaţia

I. Factori interni:
O sămânţă trebuie să îndeplinească
anumite condiţii pentru germinare:

Să fie matură (suficiente substanţe

de rezervă şi embrionul format).
Să fie întreagă.
Să fie sănătoasă, neatacată de
paraziţi.
Să aibă putere de germinare (câteva
săptămâni pentru stejar, 2 ani păr,
păpădie, 3 ani pentru fasole, 5 ani

8
pentru napi)

II. Factori externi

umiditatea – seminţele trebuie să

se umfle, tegumentul să crape şi să
apară rădăcina.

cantitatea de O2 – seminţele au
nevoie de oxigen pentru a-şi folosi
substanţele de rezervă;

temperatura – seminţele au
limite de temperatură bine stabilite
pentru fiecare specie (20C pentru
Răspund la întrebări, urmăresc
varză, 90C pentru porumb, 100C
explicaţiile, reţin ideea că fructul
pentru fasole etc.);
de formează din ovarul îngroşat

Elevii răspund că doar dacă au loc

polenizarea şi fecundaţia, atunci se
Noteazǎ în schema lecţiei etapele poate forma fructul cu seminţe
transformǎrii florii în fruct , apelând la
cunoştinţele elevilor dobândite în lecţia -elevii observă că unele fructe sunt Capacitat
anterioarǎ. ea de a
cărnoase iar altele uscate-
enumera
tari,desprinzând ideea că se factorii
Întreabă elevii care este condiția clasifică în fructe cărnoase şi
esențială necesară formării uni fruct? care
uscate influenţe
ază
germinaţi
Solicită elevilor să observe materialul a şi de a
biologic natural,să identifice deosebirile
conştienti
za asupra
dintre fructe, să observe alcătuirea unui
importanţ
fruct, sa clasifice fructele indicând şi
Fișa de ei acestor
criteriul după care le-au clasificat

9
 Alcătuirea unui fruct documentare factori
Fișă de lucru
- perete = PERICARP (la fructe cărnoase)
→ EPICARP = înveliş pielos
→ MEZOCARP =
porţiune cărnoasă
→ ENDOCARP = porţiune internă
lignificată

Tipuri de fructe

Problemat
I. FRUCTE CĂRNOASE izare
→ drupe simple (cu 1 sămânţă); exemple:
cireş, vişin, prun;

→ drupe compuse; exemple: mur, smeur;

conversați
→ bace (cu mai multe seminţe); exemple: a
viţa de vie, tomate.

II. FRUCTE USCATE

Capacitat
1. Indehiscente – nu se deschid
ea de a
a. tip nuca (pericarp tare şi sămânţa descrie
liberă ) – stejar, alun, fag; elementel
e
b. tip achena (o sămânţa nelipită de compone
pereţii fructului) – floarea nte din
soarelui, chimen, păpădie; alcătuirea

10
 c. tip cariopsa (o sămânţa lipită de unui
pereţii fructului) – porumb, grâu, fruct, dar
orz; şi rolul
acestora
d. tip samara (peretele prezintă
aripioare, pentru transport cu
ajutorul vântului) – paltin, ulm,
frasin.
Capacitat
ea de a
2. Dehiscente – se deschid
recunoașt
a. tip păstaie (se deschid în două) – e tipuri
de fructe
mazăre, fasole, salcâm; și de a le
clasifica
b. tip silicvă (se deschid în trei,
seminţele rămânând pe peretele
central ) – varză, rapiţă;

c. tip capsule (se deschid prin pori,

valve, au multe seminţe) – mac,
crin, brânduşa de toamnă.

III. FRUCTE FALSE

Caracteristici: la aceste fructe pe lângă
OVAR, la formare mai contribuie şi
RECEPTACULUL

Exemple: măr, căpşun, măceş, frag

.Evaluarea Fișă de fixarea Conversați Activita

performanţ Distribuie fișa de fixare a cunoștințelor completează triunghiurile cunoștințelor e te Capacitat
ei elevilor și explică sarcinile de hexagonului cu răspunsurile la Hexagonu individ ea de
( 8 minute) lucru:Desenaţi un hexagon şi întrebările legate de organele l uală înţelegere

11
 completaţi triunghiurile hexagonului cu generative ale plantei a
răspunsurile la următoarele întrebări -echipa care va termina în cel mai conţinutu
legate de organele generative ale scurt timp hexagonul va prezenta rilor
plantelor produsul final. predate.

6.Aprecieri Profesorul anunță tema pentru acasă : Îşi notează tema pe caiete. Conversați Activita Capacitat
și Alcătuiţi un eseu de o pagină cu tema: a te ea de
recomandă Semnificaţia reproducerii plantelor frontală înţelegere
ri pentru lumea vie. Face aprecieri a
anunţarea globale și individuale cu privire la sarcinilor
temei participarea elevilor la reușita lecției temei
pentru pentru
acasă acasă
( 1minut )

12
 SCHEMA TABLEI
1) Seminţele se formează din ovule, după procesul de fecundaţie.
2)Germinaţia este procesul prin care embrionul seminţei trece de la viaţa latentă la cea activă.
SĂMÂNŢA

⮚ structura unei seminţe:

1. tegument → reprezintă învelişul seminţei
→ are rol de protecţie a embrionului

2. endosperm/albumen → reprezintă ţesutul nutritiv al seminţei

3. embrion → partea principală a oricărei seminţe
- rădăciniţă
- tulpiniţă
- muguraş
- unul sau două cotiledoane, cu substanţe hrănitoare

FRUCTUL

- se formează prin metamorfozarea OVARULUI în urma fecundaţiei.

⮚ structura externă:
- perete = PERICARP (la fructe cărnoase) → EXOCARP = înveliş pielos

→ MEZOCARP = porţiune cărnoasă

- cavitate → ENDOCARP = porţiune internă lignificată

⮚ tipuri de fructe:

1. CĂRNOASE→ drupe simple (cu 1 sămânţă): cireş, vişin, prun

→ drupe compuse: mur, smeur

→ bace (cu mai multe seminţe): viţa de vie, tomate

2. USCATE

→ indehiscente: nuca (stejar), achena (floarea soarelui)

→ dehiscente: păstaia (fasole), capsula (mac)

3. FALSE → la aceste fructe pe lângă OVAR, la formare mai contribuie şi RECEPTACULUL

→ măr, măceş, căpşun, frag

13
FIȘA DE ACTIVITATE- FLOARE DE LOTUS

14
FIȘA DE ACTIVITATE- FLOARE DE LOTUS

15
 FIȘA DE DOCUMENTARE

ÎN urma procesului de dublă fecundație, întreaga floare suferă modificări în urma cărora iau naștere două
organe noi ale plantei și anume: fructul și samanța.
O sămânță matură este alcătuită din următorele părți principale; tegument, embrion și endosperm
secundar( albumen).
Tegumentul- provine din integumentele ovulului și este formațiunea care protejează sămânța la exterior.
Culoarea tegumentului poate fi uniform(neagră,alba) sau neuniformă( phaseolus., Ricinus)

Culoarea  neuniformă  a  tegumentului 
seminţelor  la  diferite  soiuri  de  fasole  
(Phaseolus   vulgaris)  

Pe suprafața tegumentului se pot observa următoarele formațiuni:hilul și micropilul.

Hilul apare ca o cicatrice în locul un de a fost prins ovulul de funicul. Micropilul apare
ca un por situat pe o mică proeminență; este locul prin care radicula embrionului
hil stăbate tegumentul în timpul germinării seminței.
hil 

EMBRIONUL-Este cea mai importantă parte a seminței și provine din zigotul principal diploid.Este
alcătuit din radiculă(rădăciniță), tigelă(tulpiniță) și gemulă(muguraș) și unul sau două cotiledoane.Prin
dezvoltarea sa în timpul germinării seminței, embrionul generează o nouă plantă
.

ENDOSPERMUL- este un țesut care rezultă din zigotul secundar, având rolul de a hrăni embrionul în
timpul germinării seminței până când tânăra plantă va forma primele frunze capabile de fotosinteză.La
nivelul albumenului sunt depozitate substanțe nutritive foarte variate: uleiuri vegetale(ricin, rapiță, floarea-
soarelui), amidon(poaceae), proteinele.
16
GERMINAȚIA SEMINȚELOR
O dată cu germinația seminței embrionul trece de la viața latentă la cea activă.Germinația semințelor
depinde de factori interni(embrion matur complet dezvoltat, substanțe nutritive,integritatea seminței, să aibă
putere de germinare), dar, mai ales, de factorii externi cum sunt temperatura, lumina și
umiditatea.Tegumentul prin îmbibare cu apă se umflă și crapă.Primul organ care iese din sămânță este
radicula, având geotropism pozitiv. În sens opus(geotropism negativ) apare tulpinița.

hipocotil

cotiledon

radiculă tegument

În asigurarea condițiilor necesare declanșării procesului de germinare a semințelor de legume la culturile

efectuate în sere și solarii, o importanță deosebită o au următorii factori: temperatura substratului, umiditatea
și lumina.
Temperatura. Pentru a răsări uniform și într-un timp anume, plantele au nevoie de temperatură optimă
specifică. În timpul germinării semințelor și până la rasarirea plantelor, este necesară o temperatură
constantă a substratului, apropiată de limita superioară a valorii temperaturii optime pentru fiecare specie
legumicolă. Dacă se menține o temperatură a substratului mai scăzută timp îndelungat după declanșarea
procesului de germinare sau sunt variații mari ale valorilor de temperatură, semințele pierd cantități mari de
substanțe hrănitoare de rezervă, iar timpul de germinare se prelungește, întârziind răsărirea cu până la 10-14
zile.
Lumina.  Germinarea semințelor de legume trebuie să se desfășoare la întuneric, lumina nu este necesară.
Este necesară o dată cu apariţia primelor frunzuliţe pentru ca plantele să se poată hrăni singure
Aerul– este absolut necesar. Seminţele respiră intens în timpul germinaţiei. Ele au nevoie de oxigen pentru
a-şi folosi substanţele de rezervă.
MORFOLOGIA FRUCTELOR

Din punct de vedere morfologic fructele sunt foarte variate, deosebindu-se prin formă,culoare, mărime,
greutate.
Petalele,staminele și adeseori sepalele florii fecundate se ofilesc și cad.La nivelul gineceului, ovarul crește
foarte mult,în timp ce stilul și stigmatul se usucă și cad.Pe seama ovarului se formează fructul, iar ovulul
fecundat va da naștere seminței.La formarea fructului, pe lângă gineceu mai pot participa și alte componente
ale florii ca receptaculul (măr, căpșun.cireș) sau învelișul floral.
FORMA fructelor respectă, în general, forma ovarului din care au luat naștere, putând fi:globuloasă,
ovoidală,sferice, conică,piriforme etc.
MĂRIMEA fructelor poate fi de la câțiva milimetri, la câțiva centimetri.La unele specii fructele pot atinge
până la 0,5 m în diametru(curcubita maxima)
GREUTATEA fructelor variază de la câteva zeci de miligrame până la zeci de kilograme.
CULOAREA fructelor este verde înainte de coacere.Fructele mature prezintă diferite culori în funcție de
specie.

17
ANATOMIA FRUCTELOR
Peretele fructului(pericarpul gr. Peri-în jur, Karpos-fruct)) are o structură asemănătoare cu cea a
carpelei.Prezintă trei zone anatomice: epicarpul, mezocarpul și endocarpul.
EPICARPUL- înveliș pielos, provine din epiderma externă a ovarului,Poate fi subțire acoperit cu un strat de
pruină(prun,vița-de-vie),poate prezenta peri (soia) sau poate fi lignificat(dovleac)
MEZOCARPUL provine din parenchimul ovarului(partea mijlocie a peretelui fructului), reprezintă cea mai
dezvoltată parte a fructului(cu excepția citicilor și a fructelor uscate)/
ENDOCARPUL provine din epiderma inferioară a ovarului, se află la interior și poate fi subțire(roșii), gros
și lignificat(cireșe) sau prezintăperi suculenți(citrice)
CLASIFICAREA FRUCTELOR
După tipul gineceului din care provin, fructele se clasifică în 5 categorii:simple, multiple, mericarpice, false
și compuse.
1.Fructe simple- iau naștere dintr-un gineceu monocarpelar sau pluricarpelar sincarp.După consistența
pericarpului acestea se clasifică în: fructe uscate și cărnoase, fiecare putând fi dehiscente(care se deschid la
maturitate) și indehiscente(nu se deschid la maturitate)
A.Fructe cărnoase
⮚ BACA-prezintă epicarpul pielos sau membranos, mezocarpul suculent și endocarpul subțire
Exemple: roșii, struguri, cartofi
⮚ DRUPA-Endocarp gros,lignificat(sâmbure), adăpostește o singură sămânță.Exemple: piersic, cireș,
cais, prun, porumbar
⮚ DRUPE COMPUSE Exemple:mur,zmeur
B.Fucte uscate indehiscente
⮚ NUCA ( pericarp tare şi sămânţa liberă ) – stejar, alun, fag;

⮚ ACHENA (o sămânţa nelipită de pereţii fructului) – floarea soarelui, chimen, păpădie;

⮚ CARIOPSA (o sămânţa lipită de pereţii fructului) , fructul gramineelor– porumb, grâu, orz;secară

⮚ SAMARA ( Este o achenă aripată,peretele prezintă aripioare, pentru transport cu ajutorul vântului)
– paltin, ulm, frasin.

Samara cariopsă achenă nucă

C.Fructe uscate dehiscente- au țesuturi mecanice care prin uscare se contractă, determinând deschiderea
fructelor și punerea în libertate a semințelor
⮚ PĂSTAIE (se deschid în două) – mazăre, fasole, salcâm;

⮚ SILICVĂ (se deschid în trei, seminţele rămânând pe peretele central ) fructele cruciferelor – varză,
rapiţă, muștar

18
 ⮚ CAPSULE (se deschid prin pori, valve, au multe seminţe) – mac, crin, brânduşa de toamnă,
neghină

Păstaie silicvă capsulă

2. Fructe false- sunt fructele la care ,pe lângă ovar, participă și alte părți ale florii:receptacul,
înveliș floral
⮚ POAMA- receptaculul se intercalează printe carpele,concrește cu acesta și se dezvoltă
foarte mult, reprezentând partea comestibilă a acestuia.În mijlocul fructului se află2-5
cavități care închid semințele acestuia.-măr, gutui,păr

19
 FIȘA DE LUCRU
GRUPA I
Sarcina nr 1.Alcătuirea seminței
Materiale necesare: manualul de biologie, fişa de lucru, atlas botanic, semințe,fișa de documentare

Sarcini de lucru:
● citește cu atenție textul din manual și din fișa de documentare
● realizează o schemă din care să reiasă alcătuirea seminței de fasole
● Unde se găsește tegumentul?
● Ce rol au cotiledoanele?
● Din ce este alcătuit embrionul?
micropil
hil

cotiledoane

Alcatuirea embrionului gemula

radicula tigela

Alcătuirea unei seminţe

1. Tegument

▪ ………………….………..
▪ …………………………...
▪ ……………………………
2. Embrion

▪ este………………………………………………………..

▪ are următoarele componente:

⮚ ………………………………………

⮚ ……………………………………………………………….

⮚ ……………………………………………………………….

20
 ▪ cotiledoanele……………………………………………………………………………………………

3. Endosperm/albumen

▪ reprezintă………………………………………………………

…………………………………………………………………

21
 FIȘA DE LUCRU
GRUPA I
1.Tegumentul

▪ după fecundaţie, învelişul ovulului se îngroaşă şi rezultă tegumentul;

▪ are rol de protecţie a embrionului;

▪ are diferite culori.

2. Embrion

▪ este partea principală a oricărei seminţe; este diploid;

▪ are următoarele componente:

⮚ radiculă (rădăciniţă),

⮚ hipocotil (tulpiniţă),

⮚ gemulă (muguraş).

▪ cotiledoanele sunt componente ale embrionului; au rol de

protecție.

3.Endosperm
⮚ reprezintă ţesutul nutritiv al seminţei;

22
 Each of
these
seed is
a tiny
plant FIȘA DE LUCRU

GRUPA II
Sarcina 1.Condițiile interne și externe pentru germinare
Materiale necesare: manualul de biologie, fişa de lucru, atlas botanic, filmuleț, fișa de documentare

Sarcini de lucru:
● citește cu atenție textul din manual și din fișa de documentare
● analizeaza factorii interni și externi ce asigură germinarea semintelor
● Cum trebuie sa fie sămânța ca să poată germina?
● Ce rol are apa?
● De ce are nevoie de lumina?
● Cum trebuie sa fie temperatura?

1. Factori interni
O sămânţă trebuie să îndeplinească anumite condiţii pentru germinare:

⮚ ………………………………………….

⮚ ………………………………………….

⮚ ………………………………………….

⮚ ………………………………………….

23
Factori externi
⮚ ………………………………………….

⮚ ………………………………………….

⮚ ………………………………………….

⮚ ………………………………………….

24
 FIȘA DE LUCRU

GRUPA II
Germinaţia

Definiţie: Germinaţia este procesul prin care embrionul seminţei trece de la viaţa latentă la cea activă.

Factori care influenţează germinaţia

Factori interni
Sămânţă trebuie să îndeplinească anumite condiţii pentru germinare:

⮚ Să fie matură (suficiente substanţe de rezervă şi embrionul format).

⮚ Să fie întreagă.

⮚  Să fie sănătoasă, neatacată de paraziţi.

⮚ Să aibă putere de germinare (câteva săptămâni pentru stejar, 2 ani păr, păpădie, 3 ani pentru
fasole, 5 ani pentru napi).

Factori externi
⮚ umiditatea – seminţele trebuie să se umfle, tegumentul să crape şi să apară rădăcina.
⮚ cantitatea de O2 – seminţele au nevoie de oxigen pentru a-şi folosi substanţele de rezervă.
⮚ temperatura – seminţele au limite de temperatură bine stabilite pentru fiecare specie (20C pentru
varză, 90C pentru porumb, 100C pentru fasole etc.).
⮚  lumina.

25
 FIȘA DE LUCRU
GRUPA III

Sarcina nr.2 Alcătuirea fructului

Materiale necesare: manualul de biologie, fişa de activitate, atlas botanic, fructe proaspete şi conservate,

Sarcini de lucru

● Observă fructele de pe masa de lucru şi din imaginile de mai jos

● Ce este asemănător şi ce este diferit la fructele observate?

Alcătuirea unui fruct

- perete = ………………………………→ ………………. = ………………………

→ ………………… = ………………………

- cavitate → …………………. = ………………………

26
 FIȘA DE LUCRU

GRUPA III

Fructele sunt organe ale plantelor, care se formează prin metamorfozarea OVARULUI în urma
fecundaţiei.

Alcătuirea unui fruct

- perete = PERICARP (la fructe cărnoase) → EPICARP = înveliş pielos

→ MEZOCARP = porţiune cărnoasă

- cavitate → ENDOCARP = porţiune internă lignificată

27
 FIȘA DE LUCRU
GRUPA IV

Sarcina nr.1 De câte feluri sunt fructele?

Sarcini de lucru

● Observă fructele de pe masa de lucru şi din imaginile de mai jos

● Descrie forma, mărimea,culoarea,consistenţa(tare,uscat,cărnos) acestora.
fasole mazăre floarea-soarelui stejar

castane nuci mere portocale

Tipuri de fructe

I. FRUCTE CĂRNOASE
→ …………………………………….. (cu 1 sămânţă): exemple……………………………

→ ………………………………………: exemple…………………………………………….

→ ………………………(cu mai multe seminţe): exemple………………………………….

II. FRUCTE USCATE

1. …………………………– nu se deschid

a. tip…………………………………………………………………………………………

b. tip…………………………………………………………………………………………

c. tip…………………………………………………………………………………………

d. tip…………………………………………………………………………………………

2. ……………………….. – se deschid
28
a. tip…………………………………………………………………………………………

b. tip…………………………………………………………………………………………

c. tip…………………………………………………………………………………………

III. FRUCTE FALSE

Caracteristici:………………………………………………………………………………

Exemple:

29
 FIȘA DE LUCRU

GRUPA IV
Tipuri de fructe

I.FRUCTE CĂRNOASE
→ drupe simple (cu 1 sămânţă); exemple: cireş, vişin, prun;

→ drupe compuse; exemple: mur, smeur;

→ bace (cu mai multe seminţe); exemple: viţa de vie, tomate.

II.FRUCTE USCATE

1.Indehiscente – nu se deschid

a.tip nuca (pericarp tare şi sămânţa liberă ) – stejar, alun, fag;

b.tip achena (o sămânţa nelipită de pereţii fructului) – floarea soarelui, chimen, păpădie;

c.tip cariopsa (o sămânţa lipită de pereţii fructului) – porumb, grâu, orz;

d.tip samara (peretele prezintă aripioare, pentru transport cu ajutorul vântului) – paltin, ulm, frasin.

2.Dehiscente – se deschid

a.tip păstaie (se deschid în două) – mazăre, fasole, salcâm;

b.tip silicvă (se deschid în trei, seminţele rămânând pe peretele central ) – varză, rapiţă;

c.tip capsule (se deschid prin pori, valve, au multe seminţe) – mac, crin, brânduşa de toamnă.

III.FRUCTE FALSE
Caracteristici: la aceste fructe pe lângă OVAR, la formare mai contribuie şi RECEPTACULUL

Exemple: măr, căpşun, măceş, frag.

30
GRUPA NR

Clasa a X a

FIȘA DE FIXARE A CUNOȘTINȚELOR

Sarcina nr.1 Desenaţi un hexagon şi completaţi triunghiurile hexagonului cu răspunsurile la următoarele

întrebări legate de organele generative ale plantelor

1.Fructul se formează din......

2.Roșia este o............

3.Secara este o ..................................

4.Sămânța este formată din.....................

5. Embrionul este alcătuit din...............................

6.Pe suprafața tegumentului se pot observa următoarele formațiuni..................

31
 FIȘA DE FIXARE A CUNOȘTINȚELOR

1.OVAR
2. BACĂ
3.CARIOPSĂ
4.OVULE
5.RADICULĂ, HIPOCOTIL, GEMULĂ
6. MICROPIL, HIL

Tema 2: Pentru o lecție/unitate de învățare, la alegere,propuneți o metodă de învățământ și

descrieți două exemple de activități de învățare. Menționați două mijloace de învățământ pe
32
care le veți folosi pentru formarea competenţei specifice și o formă de organizare a activității
didactice.

În procesul de predare-învăţare-evaluare la biologie sunt utilizate strategii didactice

adecvate specificului disciplinei. Având în vedere formarea, dezvoltarea la elevi a
competenţei de explorare a sistemelor biologice, prezentați aspecte ale strategiei
didactice utilizate de profesorul de biologie în procesul de predare-învățare-evaluare, în
cazul temei ”Sămânța și Fructul”,precizînd:
Metodă de învățământ- Un exemplu de metodă didactică adecvată
formării/dezvoltării la elevi a competenței menționate, în predarea temei ”Sămânța și
Fructul” este Observarea sistematică și independentă. Această metodă presupune
urmărirea de către elev a obiectelor și fenomenelor care constituie conținutul învățării
cu scopul surprinderii însușirilor semnificative ale acestora.
Prin observare independentă, elevii sunt puși în fața unor conținuturi noi și determinați
să extragă și să prelucreze noile informații, dezvoltându-se astfel capacitatea de
concentrare a atenției, de emitere a concluziilor și de formare a convingerilor proprii.
 Două exemple de activități de învățare:
- organizarea de activități independente și individuale de observare, descriere,
recunoaștere, determinare, comparare, grupare a semințelor și fructelor puse
la dispoziție în funcție de formă,culoare,textură
- precizarea importanței reproducerii plantelor pentru lumea vie,ulilizînd fișa
documentară
 Doua mijloace de învățământ
- Filmulețul didactic despre banca de semințe din Suceava și Norvegia.
- Fișă de documentare despre alcătuirea seminței și fructului.
 Forma de organizare- pe grupe (patru grupe de câte patru elevi).

Tema 3: Alegeți o lecție și stabiliți sarcini de lucru pentru elevi, pentru fiecare tip dintre
“inteligențele” nominalizate de Gardner în Teoria inteligențelor multiple.

Lecția ”Sămânța și Fructul” clasa a VII-a

1. Inteligența verbal ligvistică: Citiți textul de la pag.80 despre fecundație și explicați

ce se întâmplă cu organele florii dupa acest proces.
2. Inteligența logico- matematică: Ce se întâmplă cu semințele care sunt expuse o
lunga perioada de timp la lumină și temperturi ridicate?
3. Inteligența vizuală Urmărește materialul power point despre procesul de fecundație și
apoi desenează drumul parcurs de grăuncioarele de polen până la ovul.
4. Inteligența corporal-kinestezică Folosid gestica corespunzătoare, arătați
corespondența benefică a fructelor pentru fiecare parte a corpului nostru.
5. Inteligența muzicală:Fredonează o melodie despre importanța vitamnelor pentru
cresterea și dezvoltarea armonioasă a unui elev de clasa a VII -a.

33
 6.  Inteligenţa naturistă: Mergi cu colegul de banca în livada din curtea școlii si
culege fructe poamă,drupă,și nucă.
7. Inteligenţa interpersonală: Lucrați pe grupe de cate 4 și stabiliți împreună ce factori
externi și interni influențează germinația semințelor. Prezentați un tabel cu acești
factori.
8.  Inteligenţa intrapersonală:Pentru o zi trebuie să fiți un fruct.Ce fruct veti alege și de
ce?Argumentați răspunsul.

Tema 4: Elaborați câte doi itemi la disciplina biologie,pentru fiecare din cele trei
tipuri(obiectivi,semiobiectivi, subiectivi) pentru o secvență de unitate de învățare/lecție, la
alegere.

Lecția ”Sămânța și Fructul” Clasa a VII-a

I. Itemi obiectivi
1. Asociază componentele semințelor din coloana A cu rolurile lor în viața plantei
din coloana B

Coloana A Coloana B
1.tegument seminal a) va deveni tulpină
2.radiculă b)rol protector
3.tigelă c)se va transforma în mugurș
4.endosperm seminal d)rol de țesut de rezervă
5.gemulă e)va deveni rădăcină
Răspuns:1-b, 2-e, 3-a, 4-d, 5-c

2. Bifează enunțurile adevărate .Rescrie enunțurile incorecte într-o formă corectă.

a) Fructul se formează din ovarul îngroșat al pistilului,ca urmare a
procesului de fecundație.
b) Fructele dehiscente se deschid la maturitate.
c) Capsula de mac este un fruct cărnos.(fruct uscat dehiscent)
d) La căpșun fructul multiplu poartă denumirea de polidrupă.(la mur)
e) La coacere cromoplastele ,colorează fructele.

Răspuns:a)-A,b)-A, c)-F, d)-F, e)-A

II. Itemi semiobiectivi

34
 1. Completează spațiile punctate cu noțiunile corecte dintre cele enumerate mai
jos: mezocarp, dehiscent, endocarp, indehiscent, epicarp, fruct multiplu.
Partea interioară a fructului poartă denumirea de.......endocarp......., în timp ce
miezul fructului,redus la fructele uscate, se numește.....mezocarp.............Cariopsa grâului
este un fruct uscat...indehiscent.................., în timp ce fructele cărnoase ale nucului și
castanului sunt....dehiscente.....................Zona din fruct cu rol de protecție și care poate fi
acoperită cu ceară se numește......epicarp...... Bujorul, căpșunul, zmeurul au .....fructe
multiple.......care se numesc polifoliculă, poliachenă și polidrupă.
2. Completează legenda desenului cu termenii corecți!

III. Itemi subiectivi

1. Rezolvare de probleme-Într-un coș se află 30 de fructe-mere, pere, nuci și
cireșe.Știind că în coș se află un număr egal de mere și pere, iar numărul de cireșe este dublu
față de cel al nucilor,calculează numărul total al fructelor cărnoase.

Răspuns: 30 de fructe mărul părul fructe cărnoase (poame), cirese-fructe

cărnoase, nuca- fruct cărnos dehiscent

2. Eseu nestructurat(liber)- Redactează în maxim doua pagini un text informativ cu

titlul ”Importanța fructelor pentru corpul uman”

35
Tema 5: Test de evaluare – disciplina biologie – lecție/clasă la alegere

Test de evaluare curentă

”Sămânța și Fructul” Clasa a VII- a

Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerințelor din Partea I și din Partea a II- a se acordă 90 de puncte.Di
oficiu se acordă 10 puncte.
Timp de lucru 50 de minute.

Partea I (45 de puncte)

A. Coloana B cuprinde caracteristici ale unor componente ale florii, iar coloana A componentele
florii.Scrieti , în fața fiecărei cifre din coloana A litera corespunzătoare coloanei B. (12p)

A B

__1.sepală a) parte femeiască a florii

__2.petală b)intră în alcătuirea caliciului

__3.stamină c)parte bărbătească a florii

__4.pistil d) intră în alcătuirea corolei

e)parte care susține floarea

B. Citiți cu atenție afirmațiile următoare numerotate cu cifre de la 1 la 4.Dacă apreciați că afirmația este
adevărată,scrieți, în spațiul din dreptul cifrei corespunzătoare afirmației litera A.Dacă apreciați că afirmația
este falsă, scrieți, în spațiul din dreptul cifrei corespunzătoare litera F și modificați parțial afirmația pentru ca
aceasta să devină adevărată. (18p.)

___1.Polenul formează celule reproducătoare femeiești.

___2.Înflorirea plantelor este influențată de valoarea temperaturii.

___3.Sămânța grâului este unită cu peretele fructului.

___4.În timpul încolțirii, funcțiile semințelor încetinesc.

C. Pentru itemii1, 2, 3, 4, 5, încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect.Este corectă o singură

variantă de răspuns. (15p.)
1. Are inflorescență:
a) Macul; b) Trandafirul; c)Liliacul, d) Laleaua.
2. Ovulul se află în:
a) Stil; b) Stigmat; c)Ovar; d) Stamină

36
 3. Recepatcul:
a) Formează fructul la măr; b) Se mai numește gineceu;c) cuprinde totalitatea staminelor
d) reprezintă invelisul floral.
4. Fructul uscat care se deschide are:
a) Prunul; b)fasolea; c) floaea soarelui; d)porumbul
5. Germinația seminței:
a) Este ultima etapă din viața unei plante;
b) Incepe prin îmbibarea cu apă în sol;
c) Se finalizează prin aparitia radacinii;
d) Necesita aceiasi temperatura la toate speciile.

Partea a II-a (45 de puncte)

Rezolvarea completă a cerintelor din Partea a II-a a testului se realizează pe foaia de test in spatiul
repartizat rezolvartii acestora, de la sfărșitul testului de evaluare.

1. Majoritatea plantelor se înmulțesc prin flori. (22p)

a) Definiți noțiunile:Polenizare si Fecundație.
b) Precizați trei adaptari ale florilor pentru a fi polenizate de insecte.
c) Stabiliți trei transformări care au loc în floare după fecundație.
2. Fructele și seminșele sunt organe de înmulțire bogate în vitamine și substanțe
hranitoare.
a) Numiți trei componente ale unei semințe;precizați rolul fiecarui component. (23 p)
b) Dați doua exemple de plante ale caror fructe sau seminte se raspândesc cu ajutorul
vantului;stabiliți pentru fiecare dintre cele doua exemple date,adaptarile fructelor sau semintelor pentru acest
tip de raspândire.
c) Într-un borcan se introduc seminte incoltite, iar in altul seminte fierte.dupa o zi se
introduce cate o lumanare aprinsa in ambele borcane. In primul borcan lumanarea se stinge, iar in al doilea
se arde.formulati o concluzie referitoare la acest fapt.
d) Dati câte un exemplu de fruct, respectiv samanta folosite in alimentatia omului.

37
PARTEA I 45 PUNCTE

38
A. 12 puncte
1-b, 2-d, 3-c, 4-a 4*3p=12 puncte
B. 18P
1-F, 2-A, 3-A, 4-F 4*3p=12puncte
Modificarea corespunzătoare a celor doua propozitii false. 2*3p=6puncte
C. 15P
1-c, 2-c, 3-a, 4-b, 5-b 5*3p=15puncte
PARTEA A II-A 45 PUNCTE
1. 22p
a) Definițiile corecte 2*2p=4puncte
b) Trei adaptari ale florilor 3*3p=9puncte
c) trei transformari corecte 3*3p=9pucte
2. 23P
a) numirea a trei componente ale unei seminte 3*1p=3puncte
Precizarea rolului fiecarei componente numite 3*2p=6puncte
b) doua exemple de plante 2*2p=4puncte
Stabilirea adaptarilor pentru fiecare dintre cele doua exemple 2*2p=4puncte
date
c) formularea unei concluzii corecte 4 puncte
d) un exemplu de fruct, respectiv samanta 2*1p=2puncte
Barem de corectare

39