Aplicația 2 Fundamentele serviciilor

1. Realizați schematic clasificarea serviciilor

În cadrul oricărei economii, sistemele de clasificare, inclusiv clasificarea serviciilor se
bazează pe concepte clare úi necesită o fundamentare conceptuală. Această fundamentare
derivă din utilizarea rezultatelor statistice în care urmează Vă fie aplicată clasificarea. Pentru
început se impune clarificarea unor termeni:
 tipologie: „studiul útiinĠific al trăVăturilor tipice sau al relaĠiilor reciproce dintre
diversele tipuri ale unor obiecte sau fenomene”;
 nomenclator: „....enumerarea sortimentelor produselor sau a grupelor de produse,
clasificate după un anumit criteriu”;
 clasificare: „acĠiunea de a (se) clasifica úi rezultatul ei; distribuire, repartizare
sortimentală pe clase sau într-o anumită ordine”.
A clasifica reprezintă activitatea de „a împăUĠi sistematic, a repartiza pe clase sau într-o
anumită ordine”.

2. Exemplificați serviciile după sursa de procurare

a. După sursele de procurare (provenientă), serviciile pot fi:
 servicii marfă (market sau de piaĠă): sunt serviciile care sunt procurate prin acte de
vânzare – cumpărare;
 servicii ne-marfă (non-market sau necomerciale): sunt serviciile care ocolesc
relaĠiile de piată úi cuprind: serviciile publice, serviciile furnizate de organismele
private non-profit („self-service”, armata, poliĠia, justitia, educatia, ocrotirea,
asistenta socială, serviciile religioase, de caritate, servicii ale unor organizatii
 sindicale); măsurarea valorii adăugate úi a contributiei lor la crearea PIB-ului este
dificilă de realizat, datorită faptului că ocolesc piata.
B. După natura nevoilor satisfăcute, serviciile pot fi: servicii private úi servicii publice.
Gruparea în functie de acest criteriu derivă, dar fătă a se suprapune complet, cu gruparea
serviciilor în functie de sursele de procurare (provenientă). Această clasificare vizează
natura prestatorilor, din punct de vedere a formei de proprietate asupra capitalului. Cu
toate că tendinta generală este privatizarea organizatiilor prestatoare de servicii, această
clasificare nu-úi pierde din interes, deoarece există o serie de servicii (armata, asistenta
socială, justitia, ordinea publică, protectia mediului etc.) care existăúi în alte tări care au o
economie de piata functionează în gestiune publică.
3. Diferențiați serviciile private de cele publice. Exemplificați
Serviciile private satisfac nevoi particulare ale persoanelor sau ale familiilor acestora.
Preocuparea prestatorilor de astfel de servicii este de a identifica cererile consumatorilor,
de a actiona pentru a le satisface úi de a stimula cererea. Serviciile publice sunt activităti
organizate de autoritătile administrative centrale sau locale úi au drept obiectiv
satisfacerea nevoilor de interes public (învătământul public, sănătatea publică etc.).
Acestea au anumite particularităti, ce presupun existenta unui management al resurselor
materiale, financiare úi umane, al relatiilor dintre prestator ci client, precum si al modului
de evaluare a rezultatelor. Deoarece la unele dintre aceste servicii persoanele apelează din
obligatie (exemplu: învătământul obligatoriu), prestatorii respectivi se află într-o pozitie
de monopol fată de consumatorii si în general la această categorie de servicii apelează
populatia cu venituri relativ mici si foarte mici. Scopul acestor prestatori de servicii
publice este de a diminua cererea pentru această categorie de servicii úi de a valorifica cât
mai rational oferta disponibilă.

4. Diferențiați serviciile după funcțiile economice îndeplinite

 de distributie: transport, comunicatii, comert;
 de productie (de afaceri): bănci, asigurări, publicitate, cercetare;
 sociale (colective): sănătate, educatie, servicii publice non-profit;
 personale: casnice, hoteluri, restaurante, îngrijire personală etc.
5. Diferențiați serviciile după beneficiari.
În functie de beneficiar, (consumator sau utilizator), serviciile pot fi: intermediareúi finale.
Serviciile intermediare sunt activităti care sunt utilizate pentru productia bunurilor sau altor
servicii (exemplu: stocarea si depozitarea mărfurilor, transporturile, asigurările si
reasigurările, telecomunicatiile, serviciile juridice, contabile, de formare si perfectionare a
pregătirii profesionale). Serviciile finale (de consum pentru populatie) sunt serviciile care
contribuie la satisfacerea nevoilor de consum ale populatiei (exemplu: turism, alimentatie
publică, spectacole etc.), precum si serviciile ne-marfă (furnizate de armată, politie, pompieri
etc.).
6. Diferențiați serviciile după natura efectelor
 Functie de natura efectelor se pot face mai multe clasificări ale serviciilor. O primă
clasificare grupează serviciile în:
 servicii materiale, care sunt încorporate în bunuri (transport, repararea si întretinerea
echipamentelor industriale si casnice);
 servicii nemateriale, care de regulă, contribuie la satisfacerea unor nevoi spirituale ale
persoanelor individuale sau a unor nevoi sociale, colective.
O altă clasificare după acelasi criteriu, grupează serviciile în:
 servicii care afectează bunurile (transport de mărfuri, curătătorie,
reparatii etc.)
 servicii care afectează persoanele, care la rândul lor se pot grupa în: x servicii care
vizează conditia fizică a persoanelor (transport de persoane, frizerie-coafură etc.); x
servicii care vizează conditia intelectuală a persoanelor (educatie, cultură etc.)
7. Diferențiați serviciile după modalitațile de livrare.
În functie de modalitătile de livrare, serviciile se pot clasifica în:
 servicii care necesită deplasarea producătorului la sediul beneficiarului, care poate fi
persoană fizică sau juridică (întretinerea locuintei, servicii de reparatii pentru bunuri
de folosintă îndelungată);
 servicii care presupun deplasarea consumatorului la locul ofertei (restaurante, diverse
activităti de divertisment etc.).
8. Diferențiați și exemplificați serviciile după raportul capital/muncă.
În functie de raportul capital/muncă în procesul de productie, serviciile pot fi:
 servicii ce se bazează pe personal, unde rolul principal revine fortei de muncă (baby-
sitter, servicii de frizerie-coafură etc.);
 servicii ce se bazează pe echipamente (pompieri, transport, telecomunicatii etc.).
9. Diferențiați serviciile după absenșa sau prezența clientului
In functie de prezenta sau absenta consumatorului în timpul prestării, serviciile se pot grupa
în:
 ervicii care necesită prezenta consumatorului în timpul prestării (exemplu: efectuarea
unei operatii chirurgicale etc.); în cazul acestor servicii, prestatorul trebuie sătină
seama de nevoile clientului, prin pregătirea, amenajarea úi decorarea interiorului;
 servicii care nu necesită prezenta consumatorului în timpul prestării (exemplu:
repararea unei masini)
10. Diferențiați serviciile după forma de proprietate
În functie de forma de proprietate si modul de organizare a prestatorului de servicii, se
disting:
 sectorul public (serviciile prestate în tribunale, spitale, scoli etc);
  sectorul asociativ, constituit din organisme de ajutor si asistentă (servicii prestate în
biserici, muzee etc);
 sectorul privat (firme de transport, organisme financiar-contabile, de asigurări etc).
11. Diferențiați serviciile după obiective
În functie de obiective (prestarea unor servicii în urma cărora se obtine profit sau nonprofit)
si de forma de proprietate, prestatorii de servicii au strategii diferite. Astfel, programele de
dezvoltare pentru un spital particular cu plată, vor fi diferite fată de cele ale unui spital
particular de caritate sau de cele ale unui spital apartinând Asociatiei Veteranilor de Război.
12. Diferențiați serviciile după aparișia în sfera economica
După momentul aparitiei în sfera vietii economice se disting:
 servicii traditionale sau vechi (arhaice), care în general se referă la activităti ce si-au
pierdut din importanta economică (servicii casnice sau domestice). Această categorie
de servicii mai cuprinde si alte activităti, precum sporturile, medicina, arta, comertul,
transporturile etc., care se prestează din cele mai vechi timpuri, dar care sunt foarte
actuale. În timp, aceste servicii au suferit evolutii deosebite si de aceea se poate vorbi
despre servicii clasice sau moderne (comertul desfăsurat în târguri, iarmaroace,
oboare se desfăsoară în paralel cu comertul electronic).
 servicii moderne sau noi care au apărut relativ recent si sunt legate de progresul
tehnico-stiintific (serviciile de informatică, televiziunea) sau de cresterea
semnificativă a veniturilor si a timpului liber (industria loisir-ului)
13. Diferențiați serviciile după natura relațiilor cu clienții
servicii livrate permanent;
servicii discrete;

14. Diferențiați serviciile după gradul de intensitate a muncii prestatorului.

După gradul de intensitate a muncii prestatorului si gradul de interactiune dintre prestatori si
clienti se poate constitui următoarea matrice a procesului serviciilor:
15. Diferențiați serviciile după fluctuatia cererii si nivelul ofertei