Modalități de organizare și

desfășurare a activităților de
Cunoaștere a mediului

Relații, operații și deducții
logice în mediul apropiat
Finalităţi ale domeniilor de dezvoltare – curriculum 2019
Dezvoltare cognitivă și cunoașterea lumii
0-3 ani 3-6 ani
- observă efectele acțiunilor propria - identifcă unele caracterstici ale mediului (relații în
- descrie asemănări și deosebiri mediul apropiat)
- repetă comportamente anterioare - compară
- explorează prin încercare și eroare - integrează noi experiențe, pornind de la experiențele
pentru a rezolva probleme anterioare
- identifică soluții
- investigații simple (dirijat)

Reprezentări matematice,
pentru rezolvarea de
probleme și cunoașterea
mediului / Cunoștințe și
deprinderi elementare
matematice..
- recunoaște calități ale obiectelor
- compară mărimea sau cantitatea
- seriază obiecte
- categorii de obiecte (cu sprijin)
- familiarizarea cu conceptul de număr și numerație
- familiaritate cu inf. de mărime, formă, greutate,
înălțime, lungime, volum
- seriere, grupare, clasificare, măsurare
- rezolvă situații problem prin sortarea și
reprezentarea datelor

Caracteristici structurale și - sesizează detalii - caracteristici ale obiectelor

funcționale ale lumii
înconjurătoare
- înțeleg unele caracteristici ale ființelor -
vii
- Descrie părți ale corpului și organe de -
simț
- ordonează mediul apropiat (asistat)
identifică, descrie, valorifică caracteristici ale lumii
vii, ale Pământului și Spațiului
cunoașterea poziției omului în univers (ca parte a
lumii vii și ca ființă socială)
Conținuturi propuse
• Omul - înfățișare, condiții de viață
• Aspecte din natură
• Plante
• Animale
• Anotimpuri
• Orientarea în timp
• Spațiul cosmic
• Drumeții, excursii, vizite
• Copilul și grădinița
• Copilul și familia
• Obiecte de uz caznic
• Îmbrăcămintea
• Hrana
• Vesela și tacâmurile
• Activitatea omului
• Mijloace de locomoție și
transport
• Orașul/ satul meu
• https://www.youtube.com/watch?v=oW0iDr4iPcc
Modalități principale de organizare și
desfășurare a activităților didactice
NR.C FORME/MIJLOACE DE REALIZARE GRUPA GRUPA GRUPA
RT. MICĂ MIJLOCIE MARE

1 Observarea 50 % 41 % 38 %
2 Lectura după imagini 11 % 16 % 15 %
3 Lectura educatoarei 9 % 10 % 4%
4 Jocul didactic 30 % 18 % 12 %
5 Povestirea 15 % 7%
6 Convorbirea 18 %

7 Poezia ca suport pentru învățare 6%

Observarea
• Sarcina fundamentală: perceperea activă și sistematică a obiectelor și
fenomenelor lumii reale, sub îndrumarea educatoarei
• Este punctul de plecare în procesul de cunoaștere a realității
• Scopuri:
• Organizarea procesului de cunoaștere directă a realității
• Lărgirea bazei senzoriale a procesului de cunoaștere, stimularea capacităților
perceptive
• Acumularea de impresii și reprezentări care reprezintă fondul de cunoștințe
cu care copilul va opera ulterior
Clasificarea activităților de observare
• După criteriul planificării: • După tipul materialului utilizat:
• Observări planificate • Naturale
• Observări ocazionale • Confecționate (mulaje, machete,
modele obiectuale:
• După criteriul duratei: reprezentative, sugestive
• De scurtă durată
• De lungă durată
• De observare în timp
Etape ale activității de observare
• Prezentarea obiectului de observat
• Perceperea liberă a obiectului, exprimarea impresiilor imediate
asupra obiectului prezentat
• Perceperea sistematică a obiectului pe baza unui plan de întrebări,
desprinderea părților componente
• Sinteze, generalizări simple, restructurarea întregului pe plan mintal
Variante, în funcție de materialul observat
• Animal : se impun anumite cerințe de comportament, se urmăresc
mișcările, comportamentele animalului și se verbalizează; se formulează
principalele trăsături
• Plante: obs. bazată pe activitatea cu materialul individual
• Obiecte din mediul ambiental și natural: focalizată pe însușirea unor tehnici
de investigare a lumii materiale
• Alimente: prin implicarea sistematică a tuturor analizatorilor
• Elemente ale vieții sociale: are loc: familiarizarea cu locul observării și
stabilirea unor relații simple cu persoanele implicate; perceperea
sistematică a componentelor, atributelor și elementelor definitorii;
încheierea observării prin comunicarea cu persoanele observate
Exigențe metodice în desfășurarea
activităților de observare
• Introducerea
• Se stabilește legătura cu alte activități de același fel sau cu aceeași temă
• Se evocă experiența de viață a copiilor
• Se prezintă materialul de observat și sarcinile ce le revin copiilor

• Perceperea materialului de observat, analiza pe baza antrenării

multilaterale a analizatorilor și realizarea de sinteze
Analiza în observare
• Analiza presupune:
• Primul contact cu obiectul de observat, liber
• Analiza sistematică pe baza planului de întrebări orientate spre organizarea și orientarea
impresiilor
• Scenarii de analiză
• Trecerea de la detalii spre întreg
• Trecerea de la percepția întregului spre părțile componente principale și secundare
• Analiza structurii exterioare a obiectelor și a trăsăturilor caracteristice
• Analiza funcționalităților, acțiunilor și a însușirilor caracteristice
Sinteza în observare
• Sinteze parțiale: după încheierea unei etape de observare
• Expresii prin care se poate conduce sinteza parțială:

• Sinteza finală: pentru desprinderea ideilor principale, efectuarea

generalizărilor simple, a comparațiilor, a concluzii
• Se poate recurge la :
• Desenul educatoarei și verbalizarea componentelor observate
• Jocul senzorial, de descriere, de formulare de întrebări
• Prin ce se unește capul cu trunchiul ? –… gât (se arată)
• Cum este trunchiul ca mărime față de cap ? – …mai mare
• Cu ce este acoperit trunchiul ? - …cu pene (copiii vor pipăi penele )
• Ce culoare au penele ? - …au culoare alba, neagra, roșie , galbenă, verde, maro etc
• Cu ce zboară găina ? – …cu ajutorul aripilor
• Unde sunt așezate aripile ? - …de o parte și de alta a trunchiului
• Cu ce se termină trunchiul gainii ? – …se arată coada
• Din ce este formată coada ? –…din pene mai scurte la găină și mai lungi și mai colorate la cocoș
• Cu ce merge găina/ cocoșul ? - …cu picioarele
• Câte picioare are găina/ cocoșul ? - …două
• Cum sunt picioarele ? – …scurte și subțiri
• Cu ce se termină picioarele la găină ? Dar la cocoș ? - …cu trei degete-găină și tot trei la cocoș, însă acesta mai are un
pinten
• Cu ce se terminaă degetele ? - …cu gheare/ unghii
• La ce-i folosesc ghearele ? - …………….ghearele o ajută să scurme în pământ.
Sinteza parțială se realizează de către un copil cu ajutorul educatoarei (stabilind asemănările și deosebirile dintre cele
două păsări).
Capul se leagă de trunchi prin gât. Trunchiul este acoperit cu puf și pene de culoare albă, neagră. De o parte și de alta a
trunchiului se află cele două aripi care le ajută să zboare. Trunchiul se termină cu o coadă formată din pene. Găina/ cocoșul are
două picioare acoperite cu piele, care o ajută să umble și care se termină cu trei gheare care o ajut să scurme după : viermi
gândaci, râme, semințe. Cocoșul mai are pe fiecare picior câte un pinten (formațiune osoasă).
Observarea bazată pe procedeul comparației
• Modalități de prezentare și analiză a obiectelor:
• Analiza separată a fiecărui obiect și desprinderea separată a asemănărilor și
deosebirilor
• Analiza detaliată a elementului mai puțin cunoscut și compararea acestuia cu
un altul
• Compararea simultană a elementelor, cu stabilirea concomitentă a
asemănărilor și deosebirilor
• Comparația între un element prezent și unul absent, dar perceput anterior
Lectura după imagini
• Deprinderea perceperii sistematice a imaginilor, desprinderea temei și
implicarea analizei și sinteze pentru înțelegerea semnificațiilor
• Precizarea, corectarea și adâncirea percepției și al intuirii
independente
• Precizarea, activizarea și îmbogățirea vocabularului copiilor
Lectura după imagini: categorii de întrebări
• Întrebări care stimulează stabilirea de legături între elementele tabloului și
cu realitatea: De unde ne dăm seama că tabloul reprezintă anotimpul
primăvara?
• Întrebări care le cere să motiveze diferite acțiuni: De ce udă copiii plantele?
• Întrebări care cer prevederea consecinței unei acțiuni: Pentru cine muncesc
oamenii pe câmp?
• Întrebări care solicită anticipări: Ce se întâmplă cu plantele dacă le udăm
prea mult?
• Întrebări care solicită sinteze: Ce culori ale toamnei apar în tablou?
• Întrebări care presupun deducții: După ce elemente din tablou ne dăm
seama că e cald afară?
Povestirea educatoarei
• Povestiri realiste, fabule, legende, istorioare cu animale, pilde
Convorbirea
• Aprofundarea temei convorbirii se realizează exclusiv pe plan verbal
• Se urmărește consolidarea, aprofundarea, sistematizarea
cunoștințelor, a reprezentărilor științifice și estetice

• Se organizează cu scopul:
• verificării cunoștințelor: convorbiri de verificare
• sistematizării cunoștințelor: convorbiri de sistematizare
Învățarea bazată pe investigație științifică
• Se începe cu prezentarea unei situații motivante, de viață, care
implică formularea unei probleme științifice
• Se formulează o întrebare deschisă, care inițiază investigația științifică
• Se urmărește formularea de ipoteze
• Se solicită implicarea pentru proiectarea unei situații experimentale
• Se desfășoară investigația propriu-zisă
• Se prezintă datele obținute (se poate redacta protocolul de cercetare,
folosind simboluri)
• Se formulează concluzii, eventual prin raportare la ipotezele
formulate
• Se formulează întrebări noi, pe baza datelor obținute.
Alte activități de învățare
• Activitățile de tip outdoor,
• vizitele, plimbările, drumețiile
• Activitățile cu caracter practic: îngrijirea plantelor la colțul naturii,
hrănirea peștilor din acvariul grupei: se insistă pe formarea
deprinderilor lucrative, de utilizare a a uneltelor
 Sticle inteligente (exemple)
• Sticle ale grupei/Sticle cu amintiri
• Se creează o sticlă a grupei, umplând sticla cu diferite obiecte
Și fotografii reprezentative pentru grupa proprie.
• Sticle magnetice
• Sticla se umple pe jumătate cu orez, se adaugă obiecte metalice care vor fi atrase de magneți. Copiii se
vor strădui să atragă obiectele cu un magnet aflat pe peretele exterior al sticlei.
• Sticle de estimare
• Sticla se umple cu obiecte mici. Copiii estimează numărul de obiecte, apoi golesc sticla și le numără.
• Sticle cu bule
• Sticla se umple cu apă. Se pune puțin detergent și puțin colorant alimentar. Se agită sticla.
• Sticle cu valuri
• Sticla se umple cu apă, se adaugă colorant alimentar. Se adaugă ulei vegetal sau ulei de corp.
• Sticle cu litere
• Sticla se umple cu obiecte mici a căror denumire începe cu o anumită literă.
• Plutește sau se scufundă?
•Sticla se umple până la jumătate cu apă. Se adaugă obiecte care plutesc (jucării de plastic, figurine de spumă) și
unele care se scufundă (pietricele, agrafe de hârtie, monede)