SUBIECTUL 75.

DIAGNOSTICUL RADIOIMAGISTIC AL
AFECŢIUNILOR OSTEOMUSCULARE SPECIFICE COPILULUI
Conf. Dr. S. Petcu – UMF "Iuliu Hateganu", Cluj-Napoca
1. METODE DE EXAMINARE : Radiografia, CT, IRM, Scintigrafie, Ecografie
ANATOMIE RADIOLOGICĂ
PARTICULARITĂŢILE OSULUI LA COPIL
La naştere epifizele şi apofizele sunt cartilaginoase.
Apar nuclei de creştere secundari. La naştere sunt prezenţi: nucleul calcaneului, astragalului, epifiza distală a
femurului şi proximală a tibiei, cuspizii primului şi celui de-al doilea molar inferior.
Radiologic osul are formă tubulară, extremităţi rotunjite, evazate, intensitate redusă, structură omogenă. Traveele
apar după 2 ani. Nucleii de creştere apar ca opacităţi, rotunde, omogene cu intensitate redusă. Între nucleul de
creştere şi metafiză există o bandă transparentă lată de 4 – 6 mm cu contururi dinţate care corespunde cartilajului
de creştere şi se numeşte fiză. Între fiză şi metafiză se află o linie opacă fină numită zona de calcifiere profizorie.
Benzile transparente metafizare reprezintă zone cu mineralizare redusă paralele cu zona de calcifiere provizorie.
Sunt vizibile în primele săptămâni de viaţă. Persistenţa lor după 2-3 luni este patologică.
Lacunele corticale sunt zone transparente ovalare sub 3 mm bine delimitate, în vecinătatea fizei, în compactă. Nu
apar sub 18 luni. Apar în perioadele de creştere.
Reacţia periostală fiziologică apare în perioada de creştere rapidă 1-6 luni. Radiologic: linii opace fine, uneori
laminare.
Linii opace metafizare (liniile Harris) apar la copil cu opriri temporale ale creşterii. Radiologic: linii opace fine
paralele cu fiza, situate în metafiză.
CREŞTEREA ŞI MODELARE OSOASĂ
Modelarea osului: transformarea ţesutului osos primitiv nelamelar în os de tip adult prin formarea sistemului
Haversian.
Creşterea în lungime prin cartilajul de creştere (fiza) este un proces continuu şi depinde de factori genetici. Există
pusee de creştere: astfel în primul an copilul creşte 20 cm, în al doilea 10 cm, apoi 5 cm pe an până la pubertate
când are loc ultimul puseu de crestere. Cartilajul de creştere dispare la: 15-17 ani la fete şi 16-18 ani la băieţi
Creşterea în grosime diafizară se produce prin formare de os subperiostal, iar la metafiză prin zona Ranvier.
Canalul medular osos se formează prin resorbţie din centrul diafizei.
VÂRSTA OSOASĂ
Indicaţiile aprecierii vârstei osoase: boli endocrine sau generale, statură prea mare sau prea mică, evaluarea
vârstei reale, cazuri medico-legale, aprecierea momentului optim de corectare chirurgicală a lungimii membrelor
sau a scoliozelor.
Metode de apreciere ale vârstei osoase
lungimea coloanei vertebrale T1-T12 (~ 9.5 cm la naştere), atlasul Greulich şi Pyle, tabele cu data de apariţie a
nucleilor de creştere (cel mai folosit), sub 2 ani - metoda Lefebvre (radiografie hemicorp stâng - nomograme),
perioada pubertară: radiografia cot - metoda Sauvegrain, sesamoidul primului metacarpian (apare la 11-13 ani),
metoda Risser (sudarea crestei iliace marchează sfârşitul creşterii),indexul metacarp II (raport lungime/grosime
normal 7-9.9)
Limitele metodei: date vechi,
Bolta craniană
Suturi – coronală, lambdoidă şi sagitală; linii transparente ~ 10 mm la naştere → 2 mm la 1 an; după 2 luni contur
crenelat.
Suturi accesorii – metopică (frontală), dispare la 3 ani; mendosală (occipitală) dispare după o lună, delimitează
joncţiunea os cartilaginos-os membrană.
Pseudodiastazis în perioadele de creştere rapidă a creierului 2-3 şi 5-7 ani suturile sunt mai largi.
Fontanele – Anterioară (bregma), largă se inchide între 15-18 luni; uneori absentă fiind acoperită de un os
fontanelar. Posterioară (lambda), triunghiulară, mică, se închide la 2-3 luni. Anterolaterale (pterice): sunt mici şi se
închid la 3 luni, posterolaterale (asterice) la 2 ani.
Fontanele accesorii
Oase supranumerare (wormiene, Olaus Worm) – mici oase în sutura lambdoidă: fără semnificaţie sau sugerează
hipotiroidism osteogeneză imperfectă displazie cleidocraniană.
Disproporţie cranio-facială pe radiografia LL raportul arie craniană-arie facială: prematuri 5:1; nou născut 4:1; 2ani
3:1; 3ani 2,5:1; 12 ani 2:1; adult 1,5:1
Impresiuni digitiforme apar progresiv: în regiunile parietale şi frontală (după 2 ani); cresc între 1-5 ani, sunt
stabile: 4-9 ani, diminuă: 9-14 ani.

429
Granulaţiile Pacchioni vizibile după 10 ani. Aplatizare posturală a bolţii - plagiocefalie tranzitorie. Proeminenţă
posterioară occipitală sub fontanela lambdoidă – batrocefalie.
Baza craniului – sincondroza intersfenoidală separă partea anterioară de cea posterioară a corpului, fuzionează la
1 an. Sincondroza sfeno-occipitală bine vizibilă pe radiografia de profil, persistă până la 14 ani. Osul occipital se
formează din 4 nuclei, unul pentru solz şi trei pentru porţiunea bazilară care fuzionează între 2-4 ani.
Şaua turcică puţin profundă, aspect în Ω inversat sau J.
Mastoida. Antrul mastoidian este prezent la naştere. Celule mastoidiene se dezvoltă din celulele epiteliale antrale
în 4-6 luni. Cele din vîrf se dezvoltă până la pubertate.
Sinusuri - Sinusurile maxilare şi celulele etmoidale sunt prezente la naştere dar sunt vizibile radiologic de la 2-3
luni respectiv 3-6 luni, sinusul sfenoidal de la 2-3 ani, sinusurile frontale de la 6-7 ani
Orbita. Globul ocular are la naştere 75% din dimensiunile adultului, pe care le atinge la 7 ani. Orbita creşte până la
10-12 ani. Distanţa interorbitară: la nou născut 11mm, la 6 ani 18-23mm, iar la 12 ani 24-28 mm. Hipertelorism
– distanţă crescută.
Coloana vertebrală. Corp vertebral la naştere este biconvex având o ancoşă anterioară şi una posterioară (vase).
La 2-3 ani rgr. LL ancoşe superioară şi inferioară (amprenta inelului cartilaginos). Către 6 ani inelul cartilaginos
din care se formează platourile vertebrale se osifică treptat iar la 15-18 ani fuzionează. Transparenţă liniară sub
platoul vertebral. Toracal: corp trapezoidal fiziologic (10°). Sincondroza corp pedicul – fuziunea începe după 3 ani
în regiunea cervicală şi coboară lombar, se încheie la 6 ani.
Sincodroza posterioară între jumătatea stângă a pediculului fuziunează progresiv pornind din regiunea lombară la
1 an ajunge cervical la 3 ani, radiologic: AP,linie transparentă verticală ce se proiectează peste corpul vertebral
dacă persistă.
spina bifida ocultă (L5-S1 rar C1-C6). Osificare completă ~ 18 ani.
Odontoida se formează din 4 nuclei: unul inferior, 2 laterali şi unul superior care apare la 2-6 ani, fuzionează la
11-12 ani. Fuziunea nucleu inferior-corp: la 3-7 ani. Pe radiografia LL: distanţă arc anterior C1–odontoidă: 2-3mm;
pseudoluxaţie C2/C3, C3/C4.
Canal rahidian: creşte în dimensiuni până la 4-5 ani – nomograme; se lărgeşte progresiv între L1 şi L4. Cervical
se apreciază pe radiografia LL, iar toracal şi lombar pe radiografia AP.
Statica vertebrală – la naştere există o singură curbură convexă posterior.
lordoza cervicală şi lombară apar în primele luni
INFLAMAŢII ALE SISTEMULUI OSTEOARTICULAR
OSTEOMIELITA LA COPIL
La nou născut:
- localizarea este frecvent femurală.
- Clinic: durere locala, febra, tumefactie
- Rg.: zone de osteoliză întinse, reacţie periostală precoce (la 10-14 zile) întinsă. Epifiza este afectată în 70% -
osteoporoză, structură inomogenă. Spaţiul articular lărgit
- Colecţie lichidiană bine vizibilă prin ecografie sau IRM (hiposemnal în T1 şi hipersemnal în T2)
La copilul mic sub 2 ani
- inflamaţia cuprinde şi epifiza (capilarele traversează cartilajul de creştere şi se inchid după vârsta de 2 ani).
- Abcesul subperiostal este abundent, duce la decolarea periostului, este insotit de importanta reactie periostala
şi apare ca opacitate fuziformă periosoasă.
- IRM: halou cu hipersemnal în T2. Reacţie periostală importantă şi afectarea ţesuturilor moi periosoase. IRM:
hipersemnal T2. Zone osteolitice multiple, dar fără sechestre.
- Traiecte fistuloase cu margini osteosclerotice.
- Osul afectat, după vindecare poate fi mai lung datorită hiperemiei sau mai scurt în caz de distrugere a
cartilajului de creştere.
La copilul mare şi adolescent
- Infectia nu mai afecteaza epifiza deoarece vasele care traverseaza cartilajul de crestere s-au obliterat
- aspectul radiologic este asemănător adultului dar poate afecta creşterea
- în perioada de vindecare – osteoscleroză
OSTEOMIELITA SUBACUTA
- Difera de forma acuta prin severitatea simptomelor si semnelor clinice
- Rg: lacune osoase multiple, confluente, dand osului aspect geografic, sediu metafizodiafizar
- Reactia periostala este stratificata, ridicand problema dg dif cu sarcomul Ewing sau granulomul eozinofil
- CT postcontrast evidentiaza mai bine abcesul, cand centrul este hiperdens, iar periferia hipodensa
- IRM: imagine cu contur net, in hipoT1/hiperT2
- Scinti: fara semnificatie.

430
ABCESUL BRODIE
- Forma particulara a osteomielitei subacute
- Aspect de colectie supurata, inchistata, situata in metafiza oaselor lungi, mai frecvent tibial
- Histo; tesutul de granulatie este inconjurat de o zona de scleroza osoasa
- Imaginea tipica rg este de lacuna osoasa de 2-4 cm, bine delimitata de o zona de scleroza, care contine un
sechestru osos volunimos
- Uneori se constata reactie periostala
- CT: evidentiaza zona de osteoliza si sechestrul
- IRM: evidentiaza doua inele concentrice: unul hiperintens dat de tesutul de granulatie si altul hipointens dat de
scleroza osoasa inconjuratoare
OSTEOMIELITA CRONICA
- Clinic: simptomatologie cu intensitate medie sau redusa, cu acutizari temporare
- Histo: unul sau mai multe focare ce contin material purulent, tersut de granulatie infectat si/sau sechestre,
scleroza osoasa importanta perilezionala
- Rrg: zone de osteoliza bine delimitate, cu important halou osteosclerotic, reactie periostala, traiecte fistuloase
de drenaj
OSTEOARTRITE
În stadiile incipiente tumefierea părţilor moi periarticulare, distensia capsulei articulare, minimă osteoporoză
regională
În stadiul de boală constituită osteoporoză importantă, îngustarea spaţiului articular pe masura ce avanseaza
distructia cartilajului, leziuni osteolitice: uzuri marginale, carii, deviaţii în ax, subluxaţii, în cazurile grave
distrucţia epifizei
In stadiul de vindecare: artritele se pot vindeca cu restitutio ad integrum, alteori pot lasa sechele care merg pana la
anchiloza articulara.
ARTRITA CRONICĂ JUVENILĂ
- Afecteaza copilul inainte de 16 ani
- Poate fi seronegativa, asemanatoare formei adulte, sau seronegativa (boala Still)
- Forma seropozitivă - particularităţi radiologice la copil:
o reacţie periostală la metacarpiene, metatarsiene, falange proximale,
o epifizele apar balonizate, cu aspect rectangular,
o anomalii de crestere: in exces, ce se caracterizeaza prin maturare precoce (aparitia precoce a unor nclei de
crestre si prin dimensiuni mai mari ale acestora) si se datoreaza hiperemiei epifizelor; alteoriin urma
fuziunii precoce a nucleilor de crestere alre loc o scurtare a lungimii membrului afectat; imobilizarea
prelungita, corticoterapia influenteaza de asemenea procesul de crestere;
o anchilozele articulare sunt mai frecvente decat la adult, dar apar in stadiile tardive ale bolii
o eroziunile osoase apar mult mai tarziu.
o osteoporoza nu este în bandă, ci difuză
- Forma seronegativă (boala Still)
o Pot exista: forma sistemică, forma poliartritică sau monoarticulară.
o Tumefierea partilor moi
o Demineralizare precoce; osteoporoza in banda este intensa, asemanatoare cu cea din leucemii; alteori este
difuza si intensa
o Eroziunile si ingustarea spatiului articular sunt mai putin frecvente si apar tardiv
o Reactia periostala apare frecvent, localizata la nivelul metacarpienelor, metatarsienelor si falangelor
proximale, care devin rectangulare si largite
o Anomaliile de crestere apar cu atat mai frecvent cu cat debutul este mai precoce; asociaza si o asimetrie de
lungime a oaselor la nivelul membrului superior (cubitusul mai scurt decat radiusul)
- IRM este util, sensibilitate mare, dar specificitate redusa:
o Aprecierea extinderii leziunilor
o Evidentierea lichidului sinovial
o Masurarea grosimii cartilajului
o Precizarea caracterului activ al afectiunii
o Aprecierea raspunsului la tratament
o Depistarea complicatiilor

431
INFECTII TRANSPLACENTARE (MATERNO-FETALE)
RUBEOLA CONGENITALĂ
- afectează scheletul în 20-50% din copii.
- Apare de la naştere datorită unor tulburări trofice.
- Radiologic: zonă de calcifiere provizorie neregulată, benzi transparente perpendiculare pe linia de calcifiere
provizorie alternând cu benzi opace, vârsta osoasă întârziată.
- După tratament se vindecă în 3-6 luni.
SIFILISUL CONGENITAL.
- Se caracterizeaza prin tesut de granulatie fara polimorfonucleare, ceea ce explica absenta supuratiei
- Sifilisul congenitatse transmite de la mama la fat dupa 4 luni de gestatie, iar modificarile radiologice sunt
evidente doar la 4-5 saptamani dupa nastere
Sifilisul congenital precoce
o Se manifesta la copii sub 2 ani
o Clinic: anemie, hepatosplenomegalie, leziuni cutanate, rinita, nas in sa
o Modificarile radiologice sunt: ostecondrita (metafizita), periostita si osteita diafizara
o Interesarea este poliostica, simetrica
o Afecteaza oasele lungi, oasele bazinului, oasele mici tubulare si uneori vertebrele
- Osteocondrita (metafizita) – la nivelul metafizelor oaselor lungi, la nivelul zonei de calcificare profizorie;
apare ca o banda transparenta metafizara dispusa sub zona de calcificare provizorie; caracteristic este aspectul
marginii matafizare in „dinti de fierastrau”; se localizeaza cel mai frecvent la nivelul marginii mediale a tibiei
proximale;
- Periostita – modificare constanta in stadiul Ii a sifilisului congenital precoce; caracter difuz, bilateral, simetric;
afecteaza oasele tubulare lungi, dar resprecta oasele scurte de la maini si picioare; rg apare un manson periostal
in portiunea mijlocie a diafizei cu aspect de ‚foi de ceapa”
- Osteita sau osteomielita – pare in stadiul tertiar; apar eroziuni osoase (zone de osteoliza ovalare inconjurate de
lizereu osteosclerotic); poate afecta regiuni intinse ale diafizei, dand un aspect „mancat de molii”
Sifilisul congenital tardiv
o Apare intre 4 si 20 ani, fiind consecinta unei infectii ignorate
o Clinic este prezenta triada Hutchinson: modificari dentare cu deformarea incisivilor superiori. Cheratita si
surditate;
o Afectarea este in general monostica, rar simetrica
o Afecteaza mai frecvent: tibia, oasele craniului, maxilarul, mandibula,oasele nasului
- Periostita – abndenta, cu ingrosarea osului si ingustarea canalului medular; tibia se deformeaza in „lama de
sabie”; afectarea carticlajului de crestere produce incurbarea tibiei
- Modificari distructive – se datoreaza osteomielitei; gona este o zona circumscrisa de necroza cazeoasa
(osteoliza circumscrisa de lizereu osteosclerotic), poate fistuliza eliminand sechestre
- Dactilita sifilitica – asemanatoare celei tuberculoase
- Artrita – apre la varste mai mari; revarsate articulare abundente, nedureroase, simetrice, localizate frecvent la
genunchi; oasele articulare prezinta modificari distructive cu deformari articulare.
- periostita abundentă - „lamă de sabie” „dactilita”, modificări distructive – goma
OSTEONECROZE ASEPTICE
OSTEONECROZA CAPULUI FEMURAL (LEGG – CALVÉ – PERTHES)
- Necroza aseptica idiopatica ce apare mai ales la baieti intre 3 si 12 ani.
- IRM- cea mai mare sensibilitate în fazele incipiente; in faza avasculara evidentiaza inlocuirea maduvei osoase
de o zona de necroza.
- Scintigrafia faza avasculară – lipsă de fixare a radiotrasorului.
- Radiologic
o Stadiul I: deplasarea laterală a capului femural, lărgirea internă a spaţiului articular (evidentiabil si
ecografic). Nucleul de creştere mai opac decât restul osului
o Stadiul II: “semnul semilunei” (zona transparenta subcorticala fina mai bine vizibila pe radiografia cu
înclinare 30°-60° sau în abducţie), metafiza uşor lărgită, osteoporotică.
o Stadiul III : nucleul se aplatizează, este mai opac, cu contur neregulat, dimensiuni mai mici decat cel
contralateral

432
 o Stadiul IV : fragmentarea nucleului de crestere; aparitia de linii transparente, neregulate indica debutul
vazei de revascularizare; refacerea are loc prin cresterea in dimensiuni si reosificare > coxa magna, coxa
plana, subluxaţie, col scurt gros. Incongruenţă articulară ce duce la artroză.

CIFOZA JUVENILĂ (BOALA SCHEUERMANN)

- Apare în perioada efortului de creştere din adolescenţă.
- Afecteaza in mod egal ambele sexe
- Cel mai frecvent coloana toracală inferioară; 3-5 vertebre adiacente.
- Radiologic
o îngustarea anterioară a spaţiului intervertebral
o platouri neregulate, condensate,
o noduli Schmorl (depresiuni late de 5-10 mjm si adinci de 2-8 mm in platourile vertebrale, date de
hernierile intraspongioase a nucluilor pulposi); inconjurati de fina scleroza marginala
o corpul vertebral în ½ anterioară redus în înălţime cu cifoză rotundă şi hiperlordoză compensatorie.
Vindecare cu sechele: neregularităţi ale platourilor, cifoză rotundă.
OSTEONECROZA TUBERCULULUI TIBIAL ANTERIOR (BOALA OSGOOD-SCHLATER)
- Clinic: dureri spontane care se accentueaza la efort
- Evolutie este buna, simptomatologia dispare in timp
- Nucleul fuzioneaza in mod normal la 15 ani, dar in unele cazuri ramane fragmentat si nu fuzioneaza cu tibia
- Radiologic tumefiere de părţi moi, nucleul de creştere are structură inomogenă şi este mai opac.
- Ecografic nucleu inomogen, fragmentat
BOALA BLOUNT
- Radiologic - ½ internă a metafizei tibiale superioare prăbuşită şi încurbată, fiza lărgită, unghiul intern al
metafizei ascuţit.
- IRM evidenţiază conservarea platoului tibial (structură cartilaginoasă care ia locul osului prăbuşit).
- Forma infantilă <18 luni: vindecare spontană, prepubertară – adesea posttraumatică.
FRACTURI
PARTICULARITĂŢI
Anatomice
- Prezenta cartilajului de crestere
- periost gros rezistent, aderent, care pe de o parte face mai dificaila reducerea fracutrii, dar pe de alta parte
stabilizeaza foarte bine fragmentele osoase
- osul copilului absoarbe o cantitate de energie mai mare inainte sde a se incurba si fractura, datorita continutului
mineral scazut si porozitatii crescute
Biomecanice
- elasticitate mare, osul se îndoaie nu se rupe
- cartilajul de crestere este rezistent la tractiune, dar putib resistent la torsiune, de aceea majoritatea
traumatismelor fizale se datoreaza torsiunii si angulatiei.
Fiziologice
- Cresterea in lungime a osului fracturat este intilnita mai frecvent la femur, inainte de 10 ani, datortita stimularii
cartilajului de crestere prin hiperemie; se constata cresteri de 1-3 cm
- Incurbari ale osului dupa fracturi ce intereseaza cartilajul de crestere, care au fost doar partial repuse
- Vindecarea fracturilor este cu atat mai rapida, cu cat apare la varsta mai mica
- raritatea fracturilor cominutive şi pseudoartrozelor,
- calus exuberant.
Tipuri:
- Fractura completa – este cea mai frecventa forma la copil; cele cominutive sunt mai rare; traiectul fracturii este
la fel ca la adult
- Fractura prin tasare: banda opaca insotita de denivelare marginala ce face osul sa para umflat; mai frecvent la
epifiza radiala
- Deformarea plastica apare cand forta nu este destul de mare pentru a fractura osul; os incurbat, fara traiect de
fractura; mai frecvent la cubitus si peroneu
- Fractura in lemn verde – se fractureaza doar compacta din convexitate (linie transparentă la o singură
compactă, cealaltă fiind doar încurbată)
- fractura în “fir de păr” (fină linie transparentă),
- fracturi ale epifizelor care pot afecta creşterea osoasă prin lezarea cartilajului de creştere; clasificarea Salter-
Harris-Ogden:
433
 o tip I-decolarea epifizară de pe diafiza;
o tip II-decolare epifizare plus fractura unui fragment metafizar;
o tip III-fractură epifiză si cartilaj de crestere cu deschidere intraarticulara si cu decolarea segmentului
fracturat;
o tip IV-fractură oblică ce traversează epifiza, cartilajul de creştere şi metafiza;
o tip V-fractură prin tasare ce distruge cartilajul de creştere cu intarzierea sau orprirea cresterii (diagnostic
retrospectiv);
o tip VI-fracturarea unui mic fragment osteocondral în dreptul cartilajului de creştere;
o tip VII-fractură epifizară pură fără afectarea cartilajului de creştere.
EPIFIZIOLIZA CAPULUI FEMURAL
- Forma particulara de agresiune mecanica, mai probabil cronica, repetata, ce apare in adolescenta
- Epifiza capului femural aluneca postero-inferior, iar colul femural urca antero-superior → fractură Salter-
Harris I,
- Cartilajul de crestere are contur estompat, flu
- Epifiza capului femural mai lata si mai putin inalta in comparatie cu cea contralaterala
- Colul femural apare alungit
- Linia Klein, care marge pe marginea superioara a colului femural, in mod normal intersecteaza ¼-1/5 din
epifiza femurala; in cazurile de alunecare a capului femural linia Klein nu mai intersecteaza epifiza
- Radiografia bazinului de profil este obligatorie
SINDROMUL COPILULUI BĂTUT
- Copiii care au suferit traumatisme repetate; varsta sub 6 ani, dar uneori chiar sub 2 ani
- Fracturi în diferite stadii de vindecare,
- reacţii periostale la nivelul oaselor lungi,
- fracturi în locuri neobişnuite – arc costal posterior, etc.
- Frecvent se constata semne de rahitism, copiii fiindin general malnutriti, neglijati
- Marca radiologica: fracturile metafizare, asociate sau nu cu deplasari ale epifizelor si reactia periostala ce
devine exuberanta in urma traumatismelor repetate
- IRM cerebral.
TULBURĂRI DE STATICĂ
SCOLIOZA
- Curbură laterală a coloanei în plan frontal mai mare de 10° însoţită de rotaţia corpilor şi cifoză.
a)Forma nonstructurală (funcţională) - dispare în timpul înclinării laterale sau anterioare; corpii vertebrali nu
prezinta modificari; poate fi:
- posturala : curbura minima ce apare la sfarsiutul perioadei de crestere
- compensatorie: datorata inegalitatii membrelor inferioare
- tranzitorie (antalgica): colica renala, hernii discale etc
b)Forma structurală: fixă, rigidă, vertebrale sunt rotate in ax, nu dispare;
- Scolioza idiopatică – cel mai frecvent intalnita:
- forma infantilă înainte de 3 ani, regresează spontan.
- forma juvenilă între 3 ani şi pubertate, (prag critic 30° - intervenţie chirurgicală).
- forma adolescentului apare după pubertate, moderată. Radiografie AP ortostatism – unghi Cobb, rotaţia,
modificarea corpilor vertebrali.
- Scolioza secundara (hemivertebre, traumatisme, distrofii musculare, siringomielie, mielomeningocel) .
Diagnostic:
o Rg in incident AP in ortostatism a intregii coloane
o Incidenta AP in clinostatism (aprecierea gradului de reducere)
o Daca trebiue diferentiata o scolioza structurala de una non-structurala este utila o rg cu aplecare laterala a
trungiului
o Incidenta de profil (cifoza dorsala, lordoza lombara si echilibrul rahidian)
- Amplitudinea curburii se masoara prin metoda Cobb: se duce o linie orizontala prin marginea superioara a
vettebrei-limita superioare si una prin marginea inferioara a vertebrei-limita inferioare; unghiul dintre ele
defineste gradul de curbura
- Vertebrele sunt rotate cu procesul spinos spre concavitate
- Echilibrul coloanei se apreciaza in incidenta AP printr-o linie care porneste la la odontoida si trece prin
mijlocul sacrului; daca aceasta linie este deplasata de dreapta sau la stanga, scolioza este dezechilibrata; pe

434
 incidenta LL se duce o linie verticala din meatul auditiv extern, ce trebiue sa intersecteze centrul capului
femural
CIFOZA
Inclinare anterioară a coloanei. Cifoză fiziologică - 20°– 40° Ghibusul este proeminenţa arcurilor costale
posterioare datorita rotatiei vertebrelor. Scolioza asociată cu cifoza: cifoscolioză. Cifoza rotundă apare în boli ce
afectează mai mulţi corpi vertebrali. Cifoza unghiulară se datorează afectării unui corp vertebral sau unui disc.
BOLI METABOLICE ŞI ENDOCRINE
HIPOTIROIDISMUL
- întârzierea maturării osoase,
- corpi vertebrali ovalari, cu ancoşă vasculară anterioară mare,
- nucleii de creştere neregulaţi, cu aspect granulat chiar fragmentat,
- creşterea densităţii osoase,
- suturi şi fontanele largi, sa turcica cu dimensiuni crescute prin hipertrofia secundara a hipofizei,.
- Multiple oase wormiene, pneumatizarea sinusurilor şi mastoidelor întârziată.
- La nivelul coloanei se constata hipoplazia vertebrei T12 cu aparitia unei cifoze secundare
RAHITISMUL
- Boală carenţială - mineralizarea insuficientă a ţesutului osteoid, datorata defectelor de absortbie si metabolizare
vitaminei D, calciului si forforului
- Factori de risc:
o Expunere insuficienta la radiatie solara
o Prelungirea nejustificata a alimentatiei la san
o Rezistanta la vitamina D
o Hipofosfatemie renala
- Modificari de structura:
- Nucleii de crestere apar cu intarziere si sunt osteoporotici (de fapt este vorba de intarzierea vizualizarii
radiologice dat mineralizarii insuficiente)
- Linia de calcificare provizorie este subtire, neregulata, zimtata
- Creste distanta dintre nucleul de crestere si metafiza
- Largirea metafizei, care se evazeaza, luand aspect de cupa; spre epifiza metafiza este dantelata, neregulata
- Osteoporoza cronica difuza; osteoporoza importantă a craniului în contrast cu opacitatea dinţilor şi stâncilor
(“dinţi suspendaţi”),
- Fontanele mari, suturi largi, imprecis delimitate
- Uneori apar reactii periostale sau zone Looser
- Modificari de forma:
- Metafize largite si cu forma de cupa, lărgirea extremităţii costale anterioare, corespunzand bratarilor rahitice
sau mataniilor costale
- Torace deformat „in carena” sau „in clopot”, proeminenţa sternului
- Cifoscolioaza, vertebrele sunt osteoporotice, biconcave, cu contur flu
- Incurbari ale oaselor; protruzie acetabulara, coxa vara
- aplatizarea bolţii craniene
RAHITISMUL VITAMINO D REZISTENT
- Se datoreaza unui deficit de resorbsorbtie tubulara a fosfatilor, ceea ce duce la hipofosfatemie si la un deficit
de mineralizare
- Osteoporoză importantă, insule de ţesut osteoid nemineralizate- zone Looser.
- Modificări discrete la nivelul metafizelor.
- Deformările osoase sunt importante: coxa vara, coxa valga, cifoscolioză
DISPLAZII
DISPLAZII SIMPLE
Apar fie izolat, fie în cadrul unor displazii complexe alături de alte anomalii osoase sau ale altor sisteme.
Mai frecvent întâlnite sunt:
- adactilia – absenţa degetelor; polidactilia – număr crescut de degete; amelia – absenţa unui membru;
brahidactilia – falange scurte; hemimelia – absenţa unei părţi a mâinii; focomelia – absenţa porţiunii
proximale a unui membru; simfalangia – fuziunea falangelor unui deget; sindactilia – fuziunea degetelor
adiacente
La nivelul membrelor superioare:

435
- Umărul Sprengel (scapulă sus situată) - deformarea se datorează lipsei de coborâre a centurii scapulare din
poziţia fetală. Radiologic, scapula apare elevată prin scurtarea marginii vertebrale, având aspect de triunghi
echilateral. Deformarea Madelung - constă în dezvoltarea anomală a 1/3 interne a epifizei distale a radiusului,
cu încurbarea diafizei radiale, creşterea spaţiului interosos radio-ulnar şi subluxaţia epifizei distale ulnare.
La nivelul coloanei vertebrale:
- Vertebra “în fluture” – se datorează unui defect de fuziune pe linia mediană a corpului vertebral. Platourile
superior şi inferior ale vertebrei apar concave, în formă de V, cu reducerea înălţimii corpilor vertebrali pe linia
mediană. Vertebrele supra şi subiacente pătrund în aceste spaţii, aspectul radiologic fiind de “vertebră în
fluture”.
- Hemivertebra - se datorează lipsei de dezvoltare a unei jumătăţi vertebrale. Poate fi cauza unei scolioze sau
în caz de afectare multiplă a unei scurtări importante a coloanei.
- Coasta cervicală - anomalie frecventă ce constă în prezenţa unei coaste suplimentare la C 7, rar C6 sau C5.
- Sacralizarea vertebrei L5 – constă în prezenţa unor procese transverse de dimensiuni mari la nivelul vertebrei
L5, care fuzionează cu sacrul.
- Lombalizarea vertebrei S1 – constă în prezenţa unor procese transverse libere, nefuzionate la nivel S 1 cu
posibila prezenţă a unui disc intervertebral rudimentar S 1-S2
- Bloc vertebral – lipsa spaţiului intervertebral şi fuziunea într-un bloc a vertebrelor adiacente. De obicei
cuprinde două vertebre dar uneori se poate extinde şi la trei sau patru.
- Spina bifida – constă în fuziunea incompletă a arcurilor neurale care apare radiologic ca un defect
radiotransparent pe linia mediosagitală. Apare de obicei la nivel lombar şi poate fi asociată cu meningocel.
Termenul de spina bifida ocultă defineşte prezenţa unei zone radiotransparente pe linia mediosagitală, care nu
este un defect real de fuziune, ci doar lipsa de osificare a cartlajului.
La nivelul membrelor inferioare:
- Femur scurt congenital – apare datorită opririi în dezvoltare a porţiunii proximale a femurului cu întârzierea
osificării la acest nivel. Femurul apare scurtat, situat lateral .
- Coxa-vara idiopatică – are o formă congenitală prezentă la naştere şi o formă infantilă care se manifestă în
jurul vârstei de 4 ani. Este de obicei bilaterală, capul femural este jos situat în acetabul. Se constată un triunghi
opac la baza colului datorat modificării traiectului liniilor de forţă.
- Patela bi/multi partita – interesează porţiunea supero-externă a patelei, iar fragmentele prezintă corticală
continuă (în fractura patelei corticala nu este continuă).
- Peudartroza congenitală a tibiei şi fibulei - apare de obicei la unirea 1/3 mijlocii cu cea inferioară a
diafizelor tibiale şi ulnare. Radiologic apar ca zone de transparenţă şi de scleroză. Cauza cea mai frecventă este
neurofibromatoza.
- Oase accesorii ale piciorului – se datorează prezenţei unor centrii de osificare supranumerari; cel mai frecvent
se întâlnesc osul tibial extern, osul trigonum şi osul peronier.
- Piciorul “varus equin” congenital – reuneşte 3 anomalii: adducţia, inversarea şi flexia plantară a piciorului.
Radiologic seconstată deplasarea medială a navicularului şi cuboidului faţă de capul talusului.
DISPLAZIA DE ŞOLD
Ecografia înainte de apariţia nucleului permite evaluarea morfologică a gradului de dezvoltare acetabulară şi
evaluarea dinamică a gradului de instabilitate a şoldului. Prin metoda Graf în secţiune coronală se poate aprecia
adâncimea cotilului, gradul deplasării capului femural şi orizontalizarea labrumului prin determinarea unghiului α
şi β. Ughiul α, de acoperire osoasă, este măsurat între linia de bază ce trece prin marginea laterală a osului iliac şi
linia ce uneşte cartilajul în Y cu marginea laterală a acetabulului. Unghiul β, de acoperire cartilaginoasă, se
măsoară între linia de bază şi linia care trece prin unghiul acetabulului şi labrum. La naştere, unghiul α este mai
mic de 600, iar unghiul β mai mic de 550.

Tip Subtip Acoperire Unghi osos Acoperire Unghi Unghi Tratament Observatii
osoasa cartilaginoasa α° β°
I Normal Ia Buna; cap Ascutit buna ≥60 <55 Fara Ib e mai
Ib femural rotunjit Prezenta, dar >55 frecvent
centrat labru scurt decat Ia;
orice copil
trebuie sa
fie Ia pana
in 3-4 luni
II IIa (<3 Suficienta Rotunjit Prezenta 50-59 55-77 Control+/- Fara
Sold luni) Extensie nucleu de
436
 imatur imaturitat osificare a
Tulburare e capului
de fiziologica femural
osificarea IIb Insuficienta Rotunjit Prezenta 50-59 55-77 Extensie
unghiului displazie
acetabular IIc sold Insuficienta Rotunjit/plat Inca prezenta 43-49 55-77 Extensie
luxabil
III Subluxatie Redusa Plat Acoperis <43 >77 Reducere
cartilaginos
dislocat
cranial,
IV Luxatie Acetabul Plat Acoperis <43 >77 Terapie
gol; cap cartilaginos complexa
femural displocat spre
aflat in cranial,
tesuturile interpus intre
moi acetabul si
capul femural

Dignosticul radiologic
- Linia Hilgenreiner este orizontala ce trece prin cartilajele in Y
- Linia Perkin este verticala ce trece prin marginea laterala a acetabulului
- Linia Shenton (arcul cervico-obturator) ce trece prin marginea superioara a gaurii obturatorii si se continua pe
marginea inferioara a colului femural
- Unghiul acetabular este format de orizontala ce trece prin cartilajul in Y (linia Hilgenreiner) si o linie ce uneste
portiunea externa a cartilajului in Y cu marginea externa a sprancenei cotiloide; normal este de 25-35°.
- Unghiul de acoperire a capului femural este format de o verticala ridicata din centrul capului femural si o linie
ce uneste acest punct cu marginea externa a spancenei cotiloide; normal este 20-35°.
Criterii radiologice înaintea apariţiei nucleului (arata ca soldul este luxabil)
- Marginea superioară a metafizei este la o distanţă mai mică de 5 mm faţă de linia Hilgenreiner.
- Marginea externă a metafizei situată medial faţă de linia lui Perkin.
- Arcul cervico-obturator întrerupt,
- unghiul acetabular mai mare de 30° indica o verticalizare a plafonului acetabular
Criterii radiologice după apariţia nucleului (arata subluxatia sau luxatia):
- Unghiul acoperişului sub 25°,
- nucleul capului femural situat excentric in cavitatea acetabulara, deplasarea fiind cel mai frecvent
superoexternă. Întârzierea apariţiei nucleului capului femural care este mic, osteoporotic.
- Arcul cervicoobturator întrerupt.
CT, IRM – evidenţiază labrumul hipertrofiat care pătrunde în cavitate, ligamentul rotund hipertrofiat, rupt.
Conţinutul acetabulului: ţesut grăsos. Capsula articulară întinsă cu aderenţe. Hipotrofie musculară.
DISPLAZII COMPLEXE
ACONDROPLAZIA
- Boala heterozigota, autozomal dominanta, prezenta la nestere
- Consta intr-o rata scazuta de formare a cartilajului normal
- oase lungi scurtate, epifize voluminoase, metafize lărgite,
- corpi vertebrali cu diametrul AP mic, stenoze canal spinal L1-L5,
- bazin în cupă, aripi iliace scurte şi largi; hiperlordoza face ca promontoriul sa fie proeminent si sacrul
orizontalizat
- oasele mainii si piciorului scurte si largi; degete scurte, egale şi divergente („mana in trident”).
DISOSTOZE MULTIPLE
Sindromul Hurler.
- Radiologic – Craniu macrocefalie, pneumatizare insuficientă a sinusurilor, şaua în “J”.
- Coloană platispondilie, proeminenţa în formă de cioc pe marginea anterioară. Hipoplazia corpului L1 cu
cifoză lombară.
- Coaste îngustate posterior şi lărgite anterior. Vârstă osoasă întârziată, osteoporoză, hipoplazia falangelor
distale, lărgirea şi scurtarea celorlalte.

437
DISPLAZII CU SCĂDEREA DENSITĂŢII OSOASE - OSTEOGENEZA IMPERFECTĂ (BOALA
SCLERELOR ALBASTRE)
Anomalie genetică autosomal dominantă (boala Lobstein) sau recesivă (boala Vrolik)
Datorata unor defecte cantitative sau calitative de sinteza a colagenului de tip I (componenta primara a matricei
osoase extracelulare)
Exista cel putin 4 tiipuri, cu manifestari clinice variabile, de la osteopenie moderata normostaturala pana la nanism
cu fracturi multiple.
Radiologic osteoporoză, fracturi multiple, nanism, cifoscolioză, hipoplazie dentară, oase lungi cu corticală
subţiată, încurbate, craniu de dimensiuni crescute.
Tipul I (forma medie):
- Clinic: sclere albastre, pierdere partiala a auzului
- Rg: osteoporoza moderata, fracturi multiple dupa traumatisme minore, dentinogeneza imperfecta
Tipul II (forma letala perinatala) – duce la decesul copilului in primul an
Tipul III (forma deformanta progresiva):
- Osteoporoza moderata, multiple deformari osoase, macrocefalie cu facies triunghiului, multiple fracturi care se
vindeca cu deformarea osului, cifoscolioza si statura redusa.
Tipul IV (forma moderat severa):
- Clinic: sclere albastre sau albe, dentinogeneza imperfecta
- Rg: fracturi, tasari vertebrale (statura mica), osteoporoza severa cu deformari osoase, metafize in forma de
palnie.
DISPLAZII CU CREŞTEREA DENSITĂŢII OSOASE - OSTEOPETROZA
- Se datoreaza scaderii activitatii osteoclastice cu absenta resorbtiei osoase normale
- doua forme: forma severă- autosomal recesivă, forma medie- autosomal dominantă (Alberts-Schonberg)
- Radiologic - osteoscleroză intensă şi întinsă dand aspect de „oase de marmura”
- benzile de osteoscleroză alternează cu zone normale dând osului aspect striat,
- frecvent apar fracturi
- sinusurile paranazale sunt hipoplazice
- anomalii de dentitie
- spondiloliza si spondilolistesis
OSTEOPOICHILIA, BOALA CAFFEY, BOALA PYLE
TUMORI OSOASE
- Au acelaşi aspect ca şi la adult.
- înainte de 5 ani – metastaze, neuroblastom, 5–15 ani sarcom Ewing, osteosarcom
- tumori benigne: fibrom non-osifiant, osteom osteoid, condrom, osteocondrom (exostoză), chist esenţial
HEMOPATII
LEUCEMII - infiltrare medulară în 50% din cazuri. Radiologic: osteroporoză importantă, tasări vertebrale, benzi
clare metafizare, osteoliză (± întinsă) la nivelul oaselor lungi, coastelor, craniului, leziuni osteocondensante (rare),
niciodată izolate, reacţia periostală la nivelul oaselor lungi, lărgirea suturilor bolţii craniene. IRM: infiltrare
medulară - hiposemnal în ponderaţia T1.
PĂRŢI MOI
Chistul Backer datorat hernierii sinovialei genunchiului în regiunea poplitee între tendonul semimembranosului şi
gastrocnemianului mai frecvent întâlnit la copii cu poliartrită reumatoidă. Ecografic: formaţiune hipoecogenă.
Ruptura musculara
Abcese
Limfangioame: Ecografic: imagini chistice. Uneori fleboliţi;
Hemagioame: Eco Doppler – flux circulant;
Lipoame: CT: hipodense;
Rabdomiosarcoame ~ 5% din tumorile la copil. CT şi IRM - înainte de efectuarea biopsiei.

Bibliografie:
Petcu S. – Radiologie. Imagistică medicală – Editura Medicală Universitară Iuliu Haţieganu, Cluj-Napoca, 2001, 59-204
Helen Carty, Brunelle F., Shaw D., Kendall B. – Imaging Children – Churchill Livingstone, London, New York, Tokyo, 1994,
845-1300

438