GATRE cRESrlNt' oR?

CL\\1 DESPRE-"'::T'"
Pa\gllJl,"Psliei
Motto:

@"lre dna.dag4
Unui dintre plcatele care macin[ omenirea
dintotdeauna este plcatul be{iei. La unii oameni acest
p[cat pare a fi de netdmf,duit si totuqi este o robie de
care se poate scbpa. Se ajunge la o asemenea stare datoritl
lipsei de credin!5, de mg[ciune, de post, de spovcdanie
gi irnpdrtSganie cel pulin de 4 ori pe an, absentei de la
SfAnta Liturgie in fiecare DuminicS, lipsei de voin![
sau a unor necazuri pe care omul nu poate sd le
depdseasc[ de unul singur, fiindci nu a cerut ajutorul
Bisericii. Dar de fapt ce este picatul? Pdcatul este
cdlcarea cu deplin[ stiin![ si cu voie liberS, prin gAnd,
cuvdnt sau faptd a voii lui Dumnezeu. Ce inseamn6
atunci cuvdntul belie? CuvAntul BETIE - A SE iNAgAfa inseamn[ consumarea peste mdsura a b[uturilor
alcoolice ame(itoare (vin, !uic[ etc.), fapt ce devine uneori obisnuinld si apoi patim[. Be{ia nu este
vitlmdtoare numai trupului, imboln5vindu-l, ci gi sufletului qi de aceea se numdrd printre plcatele de
moarte care exclud sufletele de la impdrSlia lui Dumnezeu: ,,NU VA mrACIfI: nici desfrflnatii, nici
inchinltorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomifii, nici fiirii, nici lacomii, NICI
BETMI, nici batjocoritorii, nici rrpitorii NU vOR MOSTENI itUpAnATtl f,UI
DUMNEZEU"(lCorinteni6:9-10). Dar be1ia, in sens figurat, este - duia spusa vechilor.or;r"riutorl -
irnaginea orgiilor gi a viciilor. Tdlcuind textul: ,,Cei ce dorm, noaptea dorm si ce cei ce se imbati,
noaptea se imb atr" ( I Tesaloniceni 5:7), sffintul Ioan Gurf, de Aur ( in omilia XI) spune cI belie sunt
gi toate viciile, cdci si bogdlia este o be{ie a sufletului, ca Ei pofta nes[lioas[ de avu{ii sau de desfr6u etc.,
toate fiind pierzdtoare de suflet. <Iar de va zice sluga aceea in inima sa: StIpAnul meu zlboveste si
vinI, si va incepe sI batl pe slugi si slujnice, si s[ mtrnince, si sI tlea si sI se imbete. Veni-va stlpf,nul
slugii aceleia (Dumnezeu) tn ziua in care ea nu se asteaptl si in ceasul in care ea nu stie si o va tiia-- in
, , , -
douI, iar partea ei va pune-o cu cei necredinciosi (adic5 la osAndI, in iad)> (Lucal2:45 -46). ExistS
insd si o belie spiritual[, a celor insetali dup6 cuv6ntul lui Dumnezeu. in ziua Cinzecimii Apostolii si cei
,
 Nutritie, de Reproducere, de Proprietate si de Dominatie de la scopul lor
firesc: ,,Animalul, incitusat de instincte, nu se abate niciodati de la legile
naturii. Omul insi, lisat mult mai liber a putut si lepede lantul instinctelor
si a cilcat in picioare aceste admirabile legi stabilite de Dumnezeu in
vederea fericirii lui. El nu tine seamr decit de senzatiile plrcute ce
tnsotesc indeplinirea actelor instinctive. Si, in Ioc sI se inalte pf,ni la
scopul instinctului, el nu mai urmlreste decit plicerea, devenitfl unicl
tint[ a activititii sale. Astfel s-au niscut patimile sau viciile, care nu
mai sunt altceva decf,t clutarea excesivi a pllcerii ce rezultl din
satisfacerea unor trebuinte instinctive...anormale, alterate, deviateoo.

Kleoolismul
Alcoolism, in sens strict medical, este o boalI produsb de abuzul repetat si
in cantit[fl mari de bduturi alcoolice, pentru consumul c5rora individul manifestd o atractie bolnlvicioas[.
Se considerd cI termenul de alcoolism a fost pus in circula{ie de cdtre Magnus Huss (18a9). in sens mai
larg, alcoolismul reprezintd suma efectelor nocive pe care le exercit5 abuzul de alcool asupra sEnat6tii,
existen{ei, activit[tii si prosperit[lii societdlii. Alcoolul este o otravd care in caz de ebrietate acut[ se
absoarbe repede in stomac si trec6nd in sAnge ac\ioneazdasupra celulelor nervoase) provoc6nd pierderea
atenliei si a controlului. Alcoolismul poate s[ fie de doud feluri: alcoolism acut si alcoolisrn cronic.
Alcoolismul acut (be!ia) produce o afectare neuropsihicd, crescAnd probabilitatea unui
compoftament cu risc (agresiunea, delicven{a, suicidul, accidente de circula{ie).
Alcoolismul cronic este o toxicornanie, consecin!f, a consumului excesiv si sistematic. Poate
induce:
e afectarea tubului digestiv:gastritd atroficE, duodenitE, enterocolitS, pancreatita cronicl cu hrlburiri
secundare aie digestiei, steatozi hepatic6, hepatitd cronic6, cirozdhepatic[, cancer hepatic;
o afectarea sistemului nenios central: tulburlri de percep{ie si memorie, eufode, depresie afectiv5,
susceptibilitate exagerata, scdderea voinlei, pasivitate, egocentrism, demenl6 in cazurile grave (acestea
duc la afectarea mediului familial, socio-profesional);
o afectarea sistemului nervos periferic : manifb stdri p olinevritice ;
o scdderea duratei de viaf5;
r afectarea aparatului cardio-vascular;
o afectarea fhtului in cazul mamelor alcoolice: deficien{e frzice, mortalitate infantil5, deficiente
psihice qi mai tdrziuin via!5 dezadaptare socialS.

Kleoolismul ;i eons€einfele lui

Alcoolismul poate fi definit ca un obicei, o toxicomanie, ce const6 in a consuma alcool mai mult si
mai des dec6t tolereazS organismul, determinind obisnuinla si dorinla irezistibil[ de a repeta ingestia.
Alcoolul nefiind un toxic care se acumuleaz[ in organism, eliminAndu-se relativ rapid, nu poate determina
o intoxicalie cronic[ decAt prin repetarea aporlului toxic. Efectele nefaste generate de alcoolism se cunosc
incd din antichitate. in mileniul al treilea inainte de Hristos, in epoca anticS, belia se pedepsea cu moartea.
Codul lui Hamurabi din Babilon, c6tre anul 1700 i.d.Hr., reglementa comer{ul si adundrile cu caracter
politic in casele negustorilor de bduturi alcoolice. Asclepizii din Grecia anticd au sesizat bolile ficatului
ca unnare a abuzului de vin, iar Aristotel denumea belia ,,demenl6 volunt ard" . La indieni belivilor li se
turna pe gAt metal topit, iar la arabi profetul Mahomed rnterziceaprin Coran consumul vinului.
in invS![tura biblic[, vila-de-vie a ieEit din mAinile creatoare ale lui Dumnezeu si vinul este destinat
sd inveseleascd inima omului. insi este pd,cat caomul sd abuzeze de vin. Sfhntul Apostol Pavel il sfituieste
pe ucenicul s[u Timotei, care suferea de stomac sd consume un pic de vin pentru stimularea digestiei. in
schimb, atrage atenlia asupra gravit[1ii abuzului in consumarea de alcool. Pe be]ivi ii aseazd,aldturi de
idolatri si ii exclude din imp5rdlia Cerurilor; femeilor le atrage aten{ia sd nu se ,,dedea ia bduturd", iar
 Klcoolul ;i bolile
Consumul de alcool este o intoxicalie continu5 si lent[. Stomacul nu mai poate prelucra,,licoarea
lui Bachus". imprettni cu el sufer6 gi celelalte par{i din corp, mai ales ficatul care are un rol foarte
important in digestie. Dar atacul continud si asupra celorlalte organe: toful cade, se ruineazi, si5beste , se
stric[,pAnd la popasul final al be{iei, la sl[birea creierului, pAnE la nebunie. Un pericol serios il prezintd si
consumul cump5tat, zilnic, al b[uturilor spirloase. Caurmare a acestor consumuri apar: tremurul mfiinilor,
anemie, insomnie, cosmarurile, sldbirea memoriei gi agitalii nervoase. Alcoolul in cantitate mare
compromite capacitateaimunitard a organismului si, prin aceasta, pe de-o parte ii face pe alcoolici receptivi
la tot felul de boli, iar pe de altl parte, odat[ imboln5vili, le ingreuiazd vindecarea. C6ndva se creclea cd
incazde epidemie sau de holerS, trebuie bdut mult vin rosu. Ast[zi stim ci alcoolul paralizeazd,activitatea
globulelor albe, care au tocmai rolul de a distruge microbii. Orice medic poate confirma cf, cine bea
mereu b6uturi spirtoase se imbolniveste rnai repede la pl[mAni, nu rezistd la tuberculozl, tifos si holer6,
suporlS mai greu operaliile etc.. Morlalitatealacei alcoolici este mai mare decAt la cei care nu beau. Dac[
nu ar exista alcoolismul, mult mai mulli dintre oameni ar ajunge la virsta de 70-80 de ani, clci oarnenii
prin alcool, chiar dacd nu contract eazdbolimorlale, isi sl6besc forlele, asa incAt vor fi primele victime ale
epidemiilor.

Kleoolul, inamic al vie$i eaye se na;fe

(O scurt[ retrospectivl)
Se pare cd, din timpuri strdvechi, observalii empirice au atras atenlia asupra pericoluiui pe care-l
rcprezintdpentru viitorul copil consumul de b5uturi alcoolice de c6tre femeia gravid[ sau de c[tre ambii
p5rinli, inaintea sau chiar in perioada concep{iei. Iati cAteva din mirturiile care atest[ cele de mai sus. in
Cartea Judecdlorilor din Vechiul Testament (care, de altfel consemneazd multe din cunostinlele
9i
obiceiurile sau prescripliile iegate de igiend si alte probleme medicale), mama iui Samson prirneste
aveftismenhrl de a nu consurla vin sau bluturi tari, deoarece va fi in curAnd gravidS. Legile legendarului
rege Licurg al Spartei interziceau impreunarea tmpeascf, a so{ului cu so{ia dupd consumul de
b[uturi alcoolice. in Cartagina s-a interzis mirilor c1e a consuma vin (alcoof de orice fel) in
noaptea nunlii pentru a nu concepe copii cu defecte. Conform unor texte din secolul al
XVII-lea, Aristotel spune cI ,,...femeile nebune sau in stare de betie ... dau naqtere cel mai
frecvent unor copii care Ie seaminI...". in evul mediu, in cantonul Argau, din Elvetia,
multe femei gravide consumau din belsug bluturi alcoolice, indeosebi b5uturi tari, pentru a
avea copii de dimensiuni mai mici si - in consecil!5. - o nastere mai usoar6. Primele relatdri,
privind copiii ,,loviti" de efectele consurnului de bduturi de c[tre pdrinli, dateazddin prima
jum6tate a secolului al XVIII-lea, c6nd guvemul Angliei a dat frAu liber producliei de bduturi
spirtoase, prin desfiin{area impozirului pe distilare. A urmat asa-numita,,epidemie a ginului".
In 1726,Colegiul Medicilor raporta Camerei Comunelor' ,.....onr.rrrul de bduturi de cltre
pdrin{i este o cauzd a nasterii unor copii slabi, nedezvoltali si bolnavi..." si cerea in consecin![,
limitarea vdnzdriiginului. Peste 10 ani, in 1736,uncomitet din Middlesex scria: ,,...Mame
nenorocite se obisnuiesc cu alcoolul...copiii se nasc bolnavi si slabi, aratf, de multe ori zbArcili gi b[trAni,
de parc[ ar ayeao virst6 mult mai inaintatf,.."
Psihiatrul francezMorel ( 1857) a studiat descenden!ii a200 de alcoolici si a considerat drept cauzd
a multiplelor boli nervoase si psihice consumul patern de bduturi alcoolice. Prima investiga{ie epidemio-
logicl a fost intreprins[ de Howe (1848), care strAnge datele a 300 de copii si adul{i cu probleme psihice
si g5seste, la 145 din cei studiali, p6rinli alcoolici. in ultimul an al secolului al XIX -lea, Sulivan publicd
un studiu detaliat care con{inea observaliile sale fEcute asupra a 600 de descendenli din 120 de mame
alcoolice, delinute in inchisoarea din Liverpool. Faptele constatate erau greu de neglijat: 560/o dintre
copii se n[scuserd prematur, mortalitate apdnd,la vArsta de2 ani era mare si crestea direct proportional cu
avansarea alcoolismului mamei. inprimul an al secolului nostru, doctorul Bezzoiaintreprinde o interesantf,
 vor zice asa: ,,SI mergem chiar acum la domnul acela nevrednic, pentru cI acum este beatl deci,
cf,nd este treaz, el nu ne va da, iar cf,nd se imbati, isi pierde mintea si nu stie cui d[!"...La betie sI
nu te mflnii, nici s[ osflndesti, pentru ci si aceasta este un nume deosebit de riu...CIci si Sfflnta
Scriptur[ mirturiseste, zic6nd: ,,Sunt unii care mai mult se multumesc si se bucur[ de cuvinte
bune, decf,t altii de mincare si de bduturi"...Asculti pe Domnul zicflnd: ,,Luati seama, s[ nu se
ingreuieze inimile voastre de m6ncare si de blutur5!" Si iarlsi prin proorocul zice: ,rTreziti-vi,
blutorilor de vin la betie si tdnguiti-vi ci se ia din mijlocul vostru veselia si bucuria!oo. Bine este a
sta departe de vinul cel mult, clci este scris: ,,in lemnele cele multe se face foc mare siin mincirurile
cele multe se atf,tI desfriul; precum untdelemnul affffI flacira, asa si vinul porneste patima
desfrffului". Clci precum lucrltorul betiv nu se va imboglti, asa si sufletul care iubeste betia nu
va inmulti faptele bune, ci si ceea ce are va pierde... Fiule, ,,la vin nu te face viteaz" si nu te lduda
cu el,,,c[ci pe multi i-a pierdut vinul" si multe rele a fIcut. EI a ficut pe Noe si adoarml dezgolit
si a rf,s fiul s5u Ham de el, el a flcut pe Lot s[ se insoteasci cu ficele sale, el a doborf,t in cele din
urmi pe Samson cel viteaz, birbat care se niscuse din f5g[duinfn ;i puternic cum n-a mai fost un
altul intre fii oamenilor care zice: ,,Nu te uita Ia bduturl cflnd face spume in pahar, aluneci usor
dar pe urmi ca un sarpe muscl si inteapi ca o viperi. Ochi t5i se vor uita dupl femei si gura ta va
vorbi prostii. Si vei fi ca un om culcat in mijlocul mlrii si ca un cArmaci adormit la c6rmi'0. Omul
cf,nd apucX patima betiei isi vede pieirea, dar nu se mai poate opri. Solomon simtea si scria ci a
pierdut cf,rma vietii si totuqi nu s-a mai putut intoarce din calea pieirii. N-are diavolul alt ajutor
mai bun ca blutura si betia.

ee spuneau poefii gi lilozolii despre belie

,,Betia nu este altceva decAt o nebunie voluntari" (Seneca, Epistolae ad Luciliurn). ,,Noaptea,
itrbirea si vinul nu indeamnl la nimic cumpltat" (Ovidius, Amores,1,6,59). ,,Cel ce se biruie pe
sine, in sl[biciunea lui, este mai puternic decflt acela ce supune o cetate "(Fr. Schiller). ,,Fugi de
plicerea care dI naptere durerii" (Solon). ,,Paharele pline pe cine nu fac vorbfiret? (Hora!ir,r,
Epistulae, i,5, 19). ,,Nimic nu seaminl mai bine cu un nebun ca omul beato' (Plautus) ,,Betivul isi
ineacl intfli necazurile si apoi viata'o ; ,,lzvoarele rlut[tilor dintr-o tari sunt cflrciumile si luxul"l
,,Viciile sunt clliii care te omoari incet ca o sabie ascutiti6' (Nicolae lorga). ,,De betie fugi in viat5,
chiartn val ciutf,nd scipare / in pahar te-neci aclesea mai curind decflttn mare" (Vasile Militaru,
Vorbe cu tAlc). ,,In vino veritas!" (lat. ,,in vin e adevlrul") - Expresie veche de peste 2000 de ani, dar
t cu cAt mai veche cu at6t mai vestit5, ca Ei vinul la care se refer5. Paternitatea ei este atribuitd lui Alceu,
poet grec care a triit cu 6 veacuri inaintea erei noastre. Pe vremea lui, celor bdnuili de fapte infamante li
I se turnau vinuri tari in amfore mari de lut, spre a-i imb6ta qi scoate de la ei adevf,rul. Din acest fapt a scos
si Alceu un adevlr pe care l-a turnat in cr"rpa mic6 a unei maxitne, extrem de des aflati pe buzele oamenilor.
Ornul, 1a b[uturd, devine expansiv, vorb6re!. E,l dezvlluie atunci taine, intimitdli, adevf,ruri pe care 1a
ascunde cAnd este treaz. Expresia se foloseste si in zeflemea.

Expresii
A bea vin unde cflnti broasca : a bea ap6; A boteza laptele, rachiul sau vinul : a pune ap5
in...; a falsifica; A-l ajunge pe cineva blutura : a se imb6ta;A lucra pe cineva in foi de vi{I: a unelti
impotriva cuiva, a preg[ti ceva in ascuns impotriva cuiva; Betivului si dracul ii iese cu ocaua inainte :
belivul glseste oriunde prilej sa bea; Beat mort (sau turti, lemn, lulea,critd,tun, cuc,frffnt...): beat
peste misurf,.

ffIinfea ;i Vinul
O veche istorioar[ din Orient spune aqa: CAnd omul bea primul pahar, mintea incepe sE se ingrij oreze,
spunAnd: ,,Destul, vinule, destul...Opreste-te, ajunge!" Cdnd omul mai bea incd un pahar, atunci
 acesti Sfinli dacd s-ar ivi in lume, ar striga dupd cei care le poart[ nnmele si le-ar zice: ,.Oameni buni,
ori vE purlali dupi numele ce le aveli, ori vi leplda{i de aceste nume...cdci altfel ne batjocoriti amintirea".

Un raport in iad

-Kl lempo perdufo"

Umbl6nd prin Italia, cineva a vdzut intr-un loc, o
c6rciuml pe care era scris ,rAl tempo perdutooo, adic[
,,La timpul pierdut". Potrivitd fim5l Cu adevirat
vremea cea scumpd ce o petrece omul la
cArciumd este o vreme pierdut6pentru suflet,
pierdut[ pentru imp[r[lia lui Dumnezeu.
(R[scumplra[i vremea...)
r'\.-*

Pe poarfa unei carciumi

Pe poarta unei cdrciumi din Dobrogea
un bun crestin a lipit o coalf, de hArtie pe
care scria: ,rVrei sI intri in cArciumtr?
Aminteste-ti ci patru pahare fac un litru,
doi litri un rind; doui rinduri fac o
discutie si o discutie face o ceartl; o ceaftI
face o bltaie si o b5taie aduce doi
jandarmi, un judecltor si un grefier, care
fac o amendi si citeva luni de inchisoare.
-v
Deci, vezi-ti de drumul t[u!"
9a
 tsefia esle mai vea deeaf crima ;i eurvial
De la p6rintele meu duhovnic am aflat o istorioar[ din care se poate vedea farle clar cd be{ia este mai
rea decAt crima ;i curvia: A trAit odat[ un om in fric[ gi-n dragoste de Dumnezeu, un credincios care s-a
ostenit sI supere cAt mai pulin posibil pe Dumnezeu. intr-o zra apdrutdiavolul ldng[ el si i-a zis: ,,De atitia
zeci de ani sunt cu ochii pe tine, am incercat in fel si chip si nu te-am putut insela si faci nici unul
dintre picatele mari, strigltoare la cer. Asa nu se mai poate, trebuie si faci si tu mlcar unul dintre
ele. Iati te las s6-ti alegi: crima , curvia sau betia. Dupi trei zile mi voi intoarce s[-mi spui ee ti-ai
aleso'. S-a g6ndit omul: crima nu-mi pot alege fiindc6 aq c6lca porunca a sasea - SI nu ucizi! ; curvia in nici-
\1caznu mi-o pot alege fiindc[ in felul acesta as c6lca pomnca a saptea - SI nu fii desfrf,nat! ; nu-mi
rdmdne decdt sI aleg befia. O s[ mlimb6t gi eu de c0teva ori, apoi am scdpat de p[catul Ista. DupS treizile
a venit diavolul ;i l-a intrebat : ,,Ei, ia spune-mi, ce !i-ai ales?". Iar omul i-a spus: Be{ial . Si diavolul a plecat.
La pu{in timp dupd aceea omul s-a imb6tat cri![, neEtiind ce face a violat-o pe mama lui Ei apoi in aceeasi
staie de belie si-a ucis tat[I. IATA cA nErra ESTE MAI REA DECAT CRIMA qI CURVLA,
CACI DIN BETIE LE.A FACUT SI PE CELELALTE DOUA.
Yrale drag6, las6-fe de biufuri
X. Tuduseiuc

Vai, fe miri eu eata fruda ,5ea, erelfinc, ziee dracul,

5e cagtigd azi un ban, Eea, ciei banii fii ii bei
Dar eu cat6 upurinf6 X-ai muncif pi ai fof dreptul,
ffierge-n mina lui Safan. Fi cu daryii fof ee vrei t...

$ase zrle-n sipf6min6 Eea, cre;fine, bea ofrav6,

Eieful om s-a osf€nif Eea ciei Iaci pe placul meu,
3i Dtrminici la cra;m6, Bea. cre;fine, bea ;i-njuri
Xaf6, tof a eheltuif. lilai cu loc pe Dumnezeu".

Beliaface din om, neom.

Oricit de clzut ar fi cineva din pricina betiei, trebuie sI stie cI TatII cel ceresc il doreste si
il asteaptl cu bratele deschise. Si ca dovadl a acestor cuvinte sI comparim pedeapsa pentru
picatul befiei in Vechiul Testament cu pedeapsa pentru acelasi plcat in Noul Testament.
in Vechiul Testament era legea care judeca p[catul fdrdiertare, dup[ greutatea lui. Iat[ cum este
ardtatdEi judecatd befia:Dacf, un om are un fiu neascultdtor s[ spunf, b[trdnilor cetdlii: ,,latd, fiul nostru
este neascultltor si indiritnic, nu asculti de glasul nostru, este lacom gi befiv. Si tofi cei din
cetatea lui si-I ucidl cu pietre gi sI moari" (Deuteronom 21:18-21). Ce groaznic[pedeapsd! Be{ivul
era omorAt cu pietre. Arat[ qi aceastf, pedeaps[ c6t de grav era socotit p[catul beliei.
in Noul Testament a venit darul, dragostea;i iertarea Tatdlui ceresc. Si inNoul Testament se aflb
un fiu care si-a mAncat averea in belii gi desfrAndri: fiul risipitor. Dar, intorcindu-se acas[, a fost primit cu
osp[! de bucurie. Un alt exemplu este Fericitul Augustin, care vreme de aproape 20 de ani Ei-a tr[it viala
in desfrin[ri, ospe{e qi belii, pAnI cAnd intr-o zi deschizAnd pentru prima datd Biblia, la intimplare, a citit
urmf,toarele versete: ,, Si umbllm cuviincios ca ziua: nu in ospete ;i in betii, nu in desfrf,nflri si in
fapte de rusine, nu in ceartl si in pizm5. Ci imbrlcati-vi in Domnul Iisus Hristos si grija de trup
sI nu o faceti spre pofte" (Romani 13:13-14).lar Fericitul Ieronim spune: ,,Bagil de seami ca
respiratia ta s[ nu fie niciodatl mirositoare a vin. Fereste-te precum de vin asa si de orice altceva
cu care te-ai putea imbita". La polul opus al be{iei este asezatd abstinen{a, acea stare prin care a r6mas
intru sfinlenie SfAntul Ioan Botez6torul: ,,Cici el va fi mare inaintea Domnului; nu va bea nici vin,
nici altl bluturfl ametitoare si va fi umplut de Duh Sfintincl din pflntecele maicii sale6((Luca 1:15).

@ubi1t crodincioy,

CAnd nu este credin![ in Dumnezeu, omul incearc[ sd umple cu alcool acest gol urias din sufletul
sf,u, cautd s[-gi inece suferinfele, mai ales neliniEtea sfdsietoare care pustieste inima celui care rdmine
fEr[ r6spuns la intreblrile fundamentale ale vielii Ei ale mo4ii. De aceea ne indeamn[ SfAntul Apostol
Pavel:,,Nu vi imbltati in care este pierzare, ci vi umpleti de duhul" (Efeseni 5:18), iar
de vin
Sfhntul Ioan Gur[ de Aur ne spune un cuvdnt de neuitat:,,Befia este icoana mortii", fiindcd Dumnnezeul
belivului flind pintecele, acesta il p[r[seqte pe Dumnezeu si se inchin[ la idoli (Coloseni 3:5).
La crea\ie, Dumnezeu a frcut odatl cu toate celelalte si via, qi chiar a ingdduit ca omul sf, bea un
pahar de vin dup[ cum este scris:,, De acum nu bea numai api, ci foloseste putin vin pentru stomacul
tEugipentrudeseletaleslflbiciuni"(1 Timotei 5:23). SitotinBibliescriec[:,,Vinulveselesteinima
omului" (Psalm 103:16). Iisus Hristos a prefEcut apa in vin la nunta din Cana Galileii (Ioan 2). Un
pahar, dou[ de vin pe s[pt6mAn[, aduce veselie si sdnf,tate:,,Bucuria inimii si veselia sufletului este
vinul, cind se bea la vreme, cu mIsurl. Amlrlciune sufletului este vinul cind se bea multl certuri
si c[deri face'o (in{elepciunea lui Sirah 31:33-34). Deci, nenorocirea este cf,, la consumarea vinului ca qi
a altor bluturi alcoolice, foarte usor se trece de la uz la abaz. Alcoolismul pune clar in evidenf[
tragedia omului care se indepdrteazf, de Dumnezeu Ei fra{ii sli, asemenea fiului risipitor din parabol[.
Pentru a nu ajunge la acest pdcat este bine a-i sfdtui pe copiii noqtri sd fie cumpdta{i inc[ din fragedd
pruncie, s5 evite anturajele, teribilismele etc.. Cel ce bea zilnic, chiar cantitlti mici, poate ajunge
alcoolic. Be[ia poate aduce cele mai mari rele asupra noastrd ca persoane, asupra familiei Ei asupra
societ[lii in care tr[im. Rezultatul be]iei este dezamdgkea.Dezamdgtrea, interesant cuvAnt gi de luat in
seam[. Be{ia aduce: certuri, scandaluri,b6tdi, crime, violuri,despdrliri, sinucideri, desfrindri etc. Belivul
nu numai c[ iEi distruge viala, dar pierde gi Eansa vie{ii veEnice, c[ci scris este:,r...betivii nu vor mosteni jI
implrlfia Iqi Dumnezeu" (l Corinteni 6:10). De patima beliei, omul poate sc[pa numai cu darul gi
ajutorul Celui care a venit in lume sI nimiceasc[ lucrarea diavolului (1 Ioan 4:8). Diavolul incepe cu o
a{5 sub{ire (primul pahar de b[uturd), gi afa se tot ingroagl pin[ cind se face streang, iar in cele din urm[
la{. Paharul de b[uturd este mic, dar el este o temniq[ grozavdpentruat6'\iagi atA{iaplc[toEi. Pentru unii
acest Ekeang ajunge sd fie chiar gtreangul sp6nzurdtorii (iqi curml singuri firul viefii) cdzdndirrdezn[dejde
si nestiind cd sinuciga;ii nu au iertare in vecii vecilor, fiind p[cat impotriva Duhului SfAnt
(Marcu 3:28-29). Un lucru trebuie s[ Etie oamenii, cd patimile cele grele sunt lucrarea gi puterea diavolului.
Ele pot fi biruite numai cu puterea Domnului, pentru cd Domnul gi Mintuitorul nostru Iisus Hristos a
dezlegatpe cei chinuili de duhuri rele. El singur poate dezlegagi pe cei legali de patimile cele rele. De
patimile cele rele poate scf,pa omul numai cu ajutorul lui Dumnezeu.

BIBLIOGRAFIE: Biblia, E,LB.M., Bucure;ti, 1995; Preotdr. Ioan Mircea, Dicpionar al Noului Testament, E.I.B.M.,1995; Doctorul
Nicolae Paulescu sau $tiinla mdrturisitoare, Editura Christiana,Bucuresti,2002; Dr.doc.$tefan_Sandol AlcooluLinamic_al vielii care_ se
ra;re,Editura qtiin(ifictr;i enciclopedic[, Bucureqti,lgSS; Invdydturile lui Neagoe Basarab cdtreJiul sdu Teodosie,EdittaRoza Vdnturilor,
Bucuregti,l996;http:llwww.sfaturi ortodoxe.rol; Dana-Cristina Moldovan, fileJlA'.lAlcoolismuUEcouri alarmante.htm;l.Berg, Diclionar
de cuvinte, expresii, citate celebre, Editum $tiin1ific6, Bucureqti,l968; Vasile Matei, Dicf onar de maxime, refelc(ii, expresii latine, comentate,
Bucureqti, I 998; fi le://A:/Alcoolismul/Evenimentul.htm;