Blocurile atrio-

ventriculare (BAV)

Student: Comendant Ion

Grupa : M1501
Conducător: Elena Samohvalov
Definiții și principii
• BAV reprezintă întârzieri și/sau întreruperi ale conducerii și
transmiterii depolarizării de la nivel atrial la nivel ventricular prin
afectarea tranzitorie sau permanentă a structurii și/sau funcției NAV
și/sau fH sau a ramurilor acestuia la diverse nivele.
Clasificare
În funcție de gradul deprimării stimulului destingem :
• Bloc A-V Gradul I ( Simplu )
• Bloc A-V Gradul II ( Parțial ) :
Mobitz I
Mobitz II
• Bloc A-V Gradul III ( Complet )
BAV Gr I

• Timpul de conducere AV este prelungit = conducerea este încetinită

• BAV de gradul I se manifestă EKG ca o prelungire peste limita
superioară a intervalului PR, deci peste 0,21s și putând ajunge la peste
0,30-0,40s de la începutul undei P și până la începutul complexului
QRS în orice conducere.
• Caracteristica EKG :
1.Intervalele PQ > 0,2 sec
2.Distantele PQ = PQ
3.Fiecare undă P este urmată de QRST
BAV II Mobitz 1
Perioadele Luciani-
Wenckebach sau
Mobitz I prin
alungirea
progresivă a
intervalului PR de
la o bătaie la alta
până când ultima
depolarizare
atrială, (unda P) nu
mai este condusă,
nu mai este urmată
de un complex QRS
și apoi secvența se
reia de la început.
BAV II Mobitz 2
• BAV de gradul II tip II cu blocaj 2 la 1 se manifestă prin alternanța unei unde P
care este urmată de un complex QRS urmată de o undă P care se blochează,
nefiind urmată de un complex QRS. În cazul varianței de BAV grad II de grad
înalt mai multe unde P nu vor fi urmate de complexe QRS și asistola
ventriculară se prelungește până la primul complex QRS ce urmează o undă P.
Bloc Atrio-Ventricular Grad III sau BAV
complet
• Între ritmul atrial și ritmul ventricular nu există nicio relație, indiferent care este
ritmul atrial – sinusal, fibrilație atrială sau flutter, tahicardie atrială etc- iar ritmul
ventricular va fi regulat, fix.
• Blocul atrioventricular de grad III sau blocul complet, apare cand nici un impuls
generat la nivel atrial nu ajunge la ventriculi. Practic nu avem comunicare
electrica intre atrii si ventriculi. Astfel atriile vor bate cu frecventa impusa de
nodul sinoatrial, in timp ce ventriculi vor bate cu o frecventa impusa de sistemul
His sau reteaua Purkinje.
• Astfel apare un asa zis ritm de scapare. In functie de sediul ritmului de scapare,
vom avea o frecventa cardiaca mai crescuta sau mai scazuta si o simptomatologie
usoara sau severa. Sediul ritmului de scapre poate fi hisian sau infrahisian, cu
preluarea unui ritm nou.
Ritm Idionodal ( Hisian, Nodal ) :
• Centrul de comandă nodal sau hisian.
• QRS înguste și rapide.
• Fv = 60 b/min Asigură funcția cardiacă.

Ritm Idioventricular ( Infrahisian, Infranodal) :

• Centrul de comandă : sub bifurcație
• QRS largi și lente , deformante
• Unda T - negativă
Clasificarea Blocului de Gr III
Orice bloc atrioventricular poate fi congenital sau dobandit. Printre cauzele blocului
atrioventricular de grad III se numara:
Cauze congenitale (existente in momentul nasterii) – cei mai multi pacienti cu bloc congenital vor avea ritm de scapare
jonctional (frecventa cardiaca rezonabila). Blocurile pot fi izolate sau se pot asocia cu alte malformatii congenitale.
Cauze dobandite:
• Medicamente: antiaritmice precum amiodarona, propafenona, flecainida, betablocante, blocante ale canalelor de calciu si
digitala. Aceste medicamente scad frecventa cardiaca
• Inafrctul miocardic acut – in special cel inferior (care reflecta afectarea nodului atrioventricular) si cel anterior (care traduce
afectarea sistemului His-Purkinje)
• Cardiomiopatii – hipertrofica, dilatativa, restrictiva
• Diselectrolitemiile – hiperpotasemie (hiperkaliemia) severa
• Hiperexcitabilitatea nervului vag (vagotonia) – predomina actiunea parsimpaticului
• Boala Lyme (produsa prin transmiterea bacteriei Borrelia burgdorferi prin muscatura de capusa)
• Mononucleoza infectiosa (produsa prin transmiterea virusului Epstein Barr prin saliva)
• Reumatism articular acut
• Colagenoze: poliartrita reumatoida, lupus eritematos sistemic, sclerodermie
• Complicatie secundara ablatiei cu radiofrecventa