Sunteți pe pagina 1din 55

CREȘTEREA ŞI DEZVOLTAREA

FIZIOLOGIA CRESTERII

• Cresterea este un fenomen continuu, ce poate fi


impartit in 3 etape.
• Este controlata de mai multi factori intricati:
- Genetici(talia parintilor, polimorfismul genetic)
- Hormonali(hormonul de crestere, hormonii tiroidieni
si sexuali)
- Nutritionali(aport,malabsorbtie)
- Socio-economici
- Psihoafectivi
• Evaluarea creşterii şi dezvoltării se realizează
urmărind în dinamica următorii parametri:

 Greutatea
 Înalţimea (talia)
 Perimetrul cranian
 Dentiţia
 Maturarea sexuală
GREUTATEA

• Indicatorul principal care reflectă creşterea tuturor


dimensiunilor.
• Evaluare:
 La 1-2 zile în prima lună de viaţă
 Săptămânal până la vârsta de 6 luni
 Lunar între 6 luni-2 ani
Cum:
• Copilul complet dezbracat.
• Dimineaţa înainte de prima masă sau seara înainte de
baie.
CREŞTEREA NORMALĂ ÎN GREUTATE

• Greutatea medie la nastere: 3.500g


• Luna 1: 30g/zi, 900g/luna
• Lunile 2-4: 25g/zi, 750-800g/lună
• Lunile 5-8: 500-700g/lună
• Lunile 9-12: 250-300g/lună
• 1 an=greutatea de la nastere x 3
• 1-2 ani: 200-250 g/lună
• >2 ani: 2,5kg/an
• Prepubertar ritm accelerat al creşterii ponderale şi
staturale
FORMULE DE EVALUARE A CREŞTERII
PONDERALE

• Formula Finkelstein

 G=Gn + (vârsta în luni x700) – pentru 0-6 luni


 G=Gn + (vârsta în luni x600) – pentru 7-12 luni

• Formula Herman (pentru copilul peste 1 an)

G= 9 + 2xV (vîrsta în ani)


 Formulele sunt orientative
 Aprecierea corectă a creşterii ponderale se face cu
ajutorul hărţilor de creştere
LUNGIMEA (TALIA)

• Reprezintă distanţa dintre vertex şi plante

• Se măsoară cu:
• pediometrul, în decubit dorsal(primii 2 ani)
• Statimetrul, în poziţie ortostatică

• Din acest motiv se folosesc mai mulţi termeni


• Lungime, talie în primii 2 ani
• Înălţime, talie, statură după varsta de 2 ani
DINAMICA CREŞTERII STATURALE

• Lungimea medie la naştere este 50 cm (47-55)


• Creşterea în primul an (la 1 an 70-75 cm):
• Luna 1 : 4 cm
• Lunile 2-3: 3 cm
• Luna 4: 2 cm
• Lunile 5-12: 1 cm/lună
• Talia la un an=Talia la nastere+25cm
• În al 2-lea an creşterea medie în lungime este de
10-12 cm
• Talia la 4 ani= talia la nastere x 4
DINAMICA CREŞTERII STATURALE

• Între 2-6 ani creşterea anuală este de 5-9 cm


• În primii ani de şcoală 5,5- 6,5 cm/an
• Perioada “saltul” pubertar (1-2 ani) începând cu
vârsta de 10-11 ani la fete şi 12-14 ani la băieţi: 8-10
cm/an
• Creşterea încetineşte pe la vârsta de 13-15 ani şi se
opreşte între 17-20 ani
FORMULE DE ESTIMARE A TALIEI

• Formula Geldrich (peste 2 ani- până la 10-12 ani)


• L= 80 + 5 x V

• Formula predictivă pentru talia adultă


• Talia adult = T de la 3 ani x 1,87 (băieţi) şi x
1,79(fete)
• Talia adult (băieţi) = T ma + Tta + 13(14)/2
• Talia adult (fete) = T ma + Tta - 13(14)/2
PERIMETRUL CRANIAN

• Reflectă în primii 2-3 ani creşterea encefalului


• Se măsoară cu panglica metrică aplicată pe
punctele de reper:
• Anterior – supraorbitar, deasupra sprâncenelor
• Posterior – la nivelul protuberanţei occipitale
externe
• Creşte de la o medie de 35 cm (33-37)- la naştere,
la 40 (42 cm)- la 4 luni, ajungând la 47-49cm la 1 an,
50 cm la 4 ani, 54-55 cm la 15 ani
REPERELE CRESTERII
Varsta Talie(in cm) Greutate(Kg) Perimetru
Cranian(cm
Nou Nascut 50 TN 3,5 GN PCN 35
4 luni 60 7(PNx2) 40
9 luni 70 9 45
1 an 75 10(PNx3) 47

4 ani 100(=TNx2) 16 50
ETAPELE CRESTERII

• De la nastere pana la 4 ani


• Faza de crestere rapida: copilul se plaseaza pe
culoarul sau genetic de crestere
- In primul an: 25cm
- In al doilea an: 10 cm
- La 4 ani se dubleaza talia de la nastere
- De la 4 ani-perioada prepubertara
• Faza de crestere liniara (5-6cm/an)
• Perioada prepubertara 10,5 ani la fete; 12,5 ani la
baieti
In cursul pubertatii
• A doua faza de crestere rapida
La fete viteza de crestere este de 5-8cm pe an cu o crestere
staturala pubertara totala de 23-25cm
La baieti viteza de crestere este de 5-10 cm pe an cu o
crestere staturala pubertara totala de 25-28 cm
In perioada pubertatii se realizeaza maturatia osoasa,
cartilajele de conjugare fiind sudate la o varsta osoasa de 15
ani la fete, respectiv 17 ani la baieti
• Cea mai buna metoda de evaluare a cresterii o
reprezinta masuratorile acestor
parametri(Talie/Greutate/Perimetru Cranian)care
vor permite urmarirea traseului curbelor de crestere
• Acestea se vor compara cu curbele de referinta
pentru zona(tara) respectiva, pe varsta si sexe.
• Cresterea unui copil e considerata normala daca
parametri Talie/Greutate/Perimetru Cranian evolueaza in
maniera paralela cu curbele de referinta, in acelasi
culoar intre -2DS(deviatii standard) si +2DS
• Prin definitie 95% din populatie se situeaza intre aceste
intervale
• Observatie: un copil al caror parametri se situeaza in
afara acestor curbe poate avea o crestere normala (prin
definitia statistica), dar riscul de patologie a cresterii este
mai mare decat la restul populatiei
HĂRŢILE DE CREŞTERE

• Percentilele
• Arată distribuţia valorilor pentru măsurători în cadrul
populaţiei dintr-o anumită ţară (zonă)
• Se raportează la medie (percentila 50)
• Coespondenţa percentile- deviaţii standard
• -3 DS = percentila 1
• -2 DS= percentila 3
• -1 DS= percentila 25
• +3 DS= percentila 99
• +2 DS= percentila 97
• +1 DS= percentila 75
HĂRŢILE DE CREŞTERE

• Interpretare:
• Sunt considerate normale percentilele apropiate
medie ± 2 DS faţă de aceasta
• Valorile sub -2 DS şi peste 2 DS necesită evalure
continuă şi repetare
• Cele peste +3 DS sau sub – 3 DS sunt patologice

• Analiza curbelor de crestere trebuie sa urmareasca:


• Regularitatea procesului de crestere si a vitezei de
crestere
• Concordanta intre curba ponderala si curba staturala
• Concordanta(+/- 2DS) cu talia determinata genetic)
RETARDUL DE CRESTERE STATURO-PONDERALA

• Definitie:
- Talia sau greutatea inferioara -2DS
- Schimbarea culoarului de crestere( incetinirea vitezei de
crestere)
- Cresterea staturala <= -2DS in raport cu talia estimata
- Talia estimata genetic: Medie a taliei parintilor
- + 6,5 cm la baieti
- - 6,5 cm la fete
- Este ponderata in functie de cresterea generationala(~2,5
cm)
• Problema: investigatii in cazul schimbarii culoarului de
crestere staturo-ponderala
• Putem distinge 2 situatii patologice in cazul retardului de
crestere staturo ponderala
1. Retard ponderal +/-(urmat sau nu) de un retard statural
cu IMC scazut pentru varsta :origine carentiala sau boli
digestive
2. Retard statural predominant cu IMC normal pentru
varsta de origine in primul rand endocrina (ex:deficit de
STH, craniofaringiom)
RETARD PONDERAL (URMAT SAU NU) DE UN RETARD STATURAL

• 1. Cauze nutritionale
• A) Boli digestive
• - boala celiaca
• - alergie la proteinele laptelui de vaca
• - mucoviscidoza
• - boala inflamatorie cronica intestinala
• - boli hepatice
• - boli pancreatice
• B) Carente de aport
• - favorizate uneori de reflux gastro-esofagian (RGE)
• - anorexia mentala
• C) Carente nutritionale si psihoafective
• 2. Boli cronice
• - insuficienta respiratorie cronica
• - insuficienta renala cronica
• - cardiopatii
• - boli hematologice
• - boli metabolice
• - deficite imune
• 3. Cauze scheletice
• - Sdr. Turner
• - Boli osoase constitutionale(discondroplazii, displazii
poilepifizare, discondrosteoze, etc)
• 4. Cauze endocrine
• - Deficit de STH
• - Hipotiroidism
• - Hipercorticism
• 5. Retard de crestere familial(constitutional)
GH= STH= HORMON DE CRESTERE(CROISSANCE); MOC= MALADIES OSSEUSES
CONSTITUTIONELLES; RCIU= RETARD DE CROISSANCE INTRA-UTERIN
DEZVOLTAREA PSIHO-MOTORIE

• Tip de achizitii in cursul dezvoltarii psiho-motorii:


• Achizitiile motorii si posturale(tonus muscular)
• Achizitiile manuale(prehensiunea si apoi scrisul)
• Achizitiile limbajului(intelegere, apoi exprimare)
• Achizitii senzoriale
• Dezvoltarea intelectuala
• Dezvoltarea afectiva si sociala: comunicarea verbala si
nonverbala, capacitatea de adaptare sociala.

* Alti parametri de evaluare: alimentatia, somnul, controlul


sfincterian
RETARD PSIHOMOTOR

Semne de alerta:
- Absenta tonusului musculaturii cefei (mentinerii capului)
la 4 luni.
- Persistenta reflexelor arhaice la 6 luni.
- Incapacitatea mentinerii pozitiei sezande, slaba
prehensiune voluntara la 9 luni.
- Absenta mersului la 18-21 luni.
- Absenta vorbirii (cuvintelor) la 2 ani si a frazelor la 3 ani.
- Suspiciunea de retard mental trebuie sa excluda o
anomalie senzoriala.
TULBURARI PROGRESIVE (INVAZIVE) ALE DEZVOLTARII

• Grup de afectiuni caracterizate prin alterarea calitativa a


comunicarii si interactiunilor sociale cu un repertoriu de
activitati restrans, stereotip si repetitiv.
• Se manifesta deobicei in primii 5 ani:
• - Autism.
• - Hiperactivitate + retard mental + stereotipii.
• - Sdr. Asperger.
• - Sdr. Rett.
• - Alte tulburari invazive de dezvoltare.
• - ADHD (hiperchinetică cu deficit de atenție).
• Tulburari ale comportamentului alimentar
• Anorexie
• Mericism
• Pica
• Tulburari ale somnului
• Disomnii
• Parasomnii
• Tulburari ale controlului sfincterian
• Enurezis
• Encoprezis
DEZVOLTAREA DENTIŢIEI

• Cuprinde mineralizarea, erupţia temporara si


definitiva
• Mineralizarea
• Începe în al 2-lea trimestru de sarcină
• continuă până la vârsta de 3 ani pentru dentiţia primară şi
până la 22 ani pentru cea secundară
• Erupţia:
• Începe în jurul vârstei de 6-8 luni, cu incisivii centrali inferiori
• Progresează spre părţile laterale, fiind completă pentru
dentiţia temporară la vârsta de 2,5- 3 ani (20 dinţi)
ORDINEA APARIŢIEI DENTIŢIEI
TEMPORARE

• Incisivii centrali inferiori (2): 6-8 luni


• Incisivii centrali supriori (2): 8-10 luni
• Incisivii laterali superiori (2) şi inferiori (2): 10-12 luni
• Primii molari (4): 10-16 luni
• Caninii (4): 16-22 luni
• A doua pereche de molari: 24-30 luni
• Total: 20 dinti: 4x2 Incisivi
4x1 Canini
4x2 Molari
DENTIŢIA PERMANENTĂ (32 DINŢI)

• Primii molari (4): 6-7 ani


• Incisivii centrali (4): 7-8 ani
• Incisivii laterali (4): 8-9 ani
• Primii premolari (4): 9 -10 ani
• Caninii (4): 10-11 ani
• Ultimii premolari (4): 11-12 ani
• Al 2 lea rând de molari (4): 12- 14 ani
• Ultimul rând de molari (4): 17-25 ani
DENTITIONS TEMPORAIRE ET
DEFINITIVE
• Erupţia dentară întârziată
• Absenţa dentiţiei la 13 luni
• Poate fi:
• Familială
• Semn al rahitismului
• Semn al hipotiroidismului
• Semn al hipoparatiroidismului
• Idiopatică
CARIA DENTARA
• Factori de risc:
- Nerespectarea regulilor de igiena bucodentara
- Absenta sau uitarea frecventa a periajului
- Ineficacitate legata de un handicap sau de
purtarea aparatelor ortodontice
- Nerespectarea regulilor de igiena alimentara
- Alimente dulci sau sarate in exces, consum de
sucuri dulci intre mese
- Ceai indulcit in exces la sugari
- Antecedente personale si familiale
- Carii dentare multiple la parinti sau frati
- Familie cu nivel socio-economic si educativ scazut
PREVENTIA CARIEI DENTARE:
- Igiena bucodentara:
Periaj cel putin bicotidian
Utilizarea unei paste de dinti cu un continut de Fluor
adaptat varstei
Masuri de igiena alimentara:
Limitarea alimentelor/lichidelor dulci , mai ales intre mese
Interzicerea administrarii de ceai indulcit sugarilor inainte
de adormire
Administrarea de Fluoruri
numai in caz de risc crescut de aparitie a cariilor
Consult stomatologic precoce si regulat
PUBERTATEA ŞI ADOLESCENŢA

• Pubertatea:
• Apariţia caracterelor sexuale secundare
• Maturizarea funcţiilor organelor genitale
• Vârsta medie de debut a pubertatii
• Băieţi: 12 ani
• Fete: 10,5 ani
- Debutul pubertatii are loc la o varsta osoasa de
11 ani la fete si 13 ani la baieti.
- Cartilajele de crestere se inchid la o varsta
osoasa de 15 ani la fete si 17 ani la baieti.
SEMNELE PUBERTĂŢII

• La sexul feminin: aparitia sanilor marcheaza debutul


pubertatii
• Dezvoltarea pubertara normala:
• Accelerarea creşterii în lungime şi greutate
• Apariţia pilozităţii pubiene, axilară
• Creşterea sânilor, pigmentarea areolelor mamare
• Dezvoltarea organelor genitale interne şi externe
• Lărgirea bazinului
• Depunerea ţesutului adipos pe coapse, fese
• Apare menarha
SEMNELE PUBERTĂŢII

• La sexul masculin: cresterea volumului testicular


marcheaza debutul pubertatii
• Dezvoltarea pubertara normala
• Accelerarea creşterii în lungime şi greutate
• Apariţia pilozităţii pubiene, axilare, faciale
• Pusee de acnee
• Creşterea dimensiunilor testiculelor şi penisului
• Apariţia (uneori) a unui mic nodul mamar
• Schimbarea vocii
• Dezvoltarea musculaturii
• Umeri mai largi, bazin mai îngust
• Spermatogeneza
• Modificarile psihice constau in:
• - tulburari de personalitate
• - contestarea autoritatii parentale
• - cautarea de noi contacte sociale
• - acte de teribilism
• - negativism si fapte antisociale

• Clasificarea Tanner tine cont de dezvoltarea penisului,


testiculelor si a pilozitatii pubiene la baieti si a glandelor
mamare si a pilozitatii pubiene la fete.
CLASIFICAREA TANNER:
PUBERTATEA PATOLOGICA

• Precoce:
• Apariţia caracterelor sexuale secundare înainte de 8 ani la
fete şi de 9,5 ani la băieţi
• Cauze: centrala sau periferica.
• Centrala:
• - procese expansive intracranieie: tumori, hidrocefalie, chiste.
• - sechelara: meningoencefalita, traumatisme, iradiere.
• - neurofibromatoza, scleroza tuberoasa.
• - idiopatica(mai frecventa la fete).
• Periferica(gonadala):
• - chiste si tumori ovariene.
• - tumori testiculare.
• - tumori secretante de hormoni gonadici.
• Întârziată:
• Lipsa dezvoltarii mamare după vârsta de 13 ani la fete şi si a
cresterii volumului testicular dupa varsta de 14 ani la băieţi.
• Absenta semnelor de pubertate completa la 4 ani dupa aparitia
primelor semne ale pubertatii.
• Cauze: centrala si periferica.
• Centrala:
• - tumori hipotalamo-hipofizare, alte cauze de hipertensine
intracraniana.
• - boli cronice: sdr. malabsorbtie, mucoviscidoza, insuficienta
renala, hipotiroidism, hipercorticism, anorexie mentala.
• Periferica:
• - boli genetice: sdr. Turner (F), sdr. Klinefelter (B).
• - factori toxici gonadici: iradiere, chimioterapie.
ALIMENTAŢIA SUGARULUI ŞI COPILULUI
• Alimentaţia naturală
• Exclusiv cu lapte de mamă, în primele 6 luni de viaţă
• Laptele de mamă- cel mai bun lapte din punct de
vedere nutriţional, imunologic
• Alimentaţia mixtă (lapte de mamă+lapte praf)
• Se indică în prezenţa semnelor de hipogalactie
• Curbă ponderală staţionară sau lent ascendentă
• Urinează puţin, urină concentrată – poate păta scutecul
(miros intens)
• Scaune rare, tari, uscate
• Prezintă semne de deshidratare: tegumente şi mucoase
uscate, somnolenţă
ALIMENTAŢIA SUGARULUI ŞI COPILULUI

• Alimentaţia artificială- alimentaţia exclusivă cu lapte


praf sau lapte de vacă în primele 4-6 luni de viaţă

• Formule de lapte praf:


• De început (1 sau A): de la naştere până la 4-6 luni
• De continuare (2 sau B): 4(6)- 8(10) luni
• De creştere (junior, 3)- după 8/10 luni

Regula lui Appert : cantitate/zi (mL) = 200–250 + 1/10 greutate


(grame). Reconstituirea preparatelor de lapte praf : 1 lingurita
masura de pudra rasa pentru 30 mL apa slab mineralizata.
ALIMENTAŢIA SUGARULUI ŞI COPILULUI

• Formule speciale:
• Hipoalergenice(HA)
• Cu proteine extensiv hidrolizate
• Antireflux, antiregurgitare (AR)
• Hipo(de)lactozate
• Pe bază de proteină vegetală (soia)
• Substituienţi de lapte (diete semielementale)-
hidrolizate proteice, formule sintetice cu o
compoziţie ce favorizează absorbţia rapidă a
substanţelor nutritive
• Formule speciale pentru prematuri
ALIMENTAŢIA SUGARULUI ŞI COPILULUI

• Diversificarea:
• Se începe la 4 luni la sugarii alimentaţi artificial şi
la 6 luni la cei alimentaţi natural
• Sugarul trebuie să fie sănătos
• Prima masă de diversificare este supa (pireul)de
legume, cu fructe, fainos fără gluten-în lapte( la
cei cu nutriţie deficitară)
• Noul aliment se administrează cu linguriţa la
începutul mesei, în cantitate progresiv
crescândă, până înlocuieşte complet o masă
ALIMENTAŢIA SUGARULUI ŞI COPILULUI

• Diversificarea:
• Nu se introduc concomitent 2 sau mai multe
alimente noi
• În caz de tulburări digestive (vărsături, diaree,
colici) se scoate alimentul nou, urmând a se
încerca reintroducerea ulterioară
• Se respectă preferinţele alimentare ale copilului
• Alimentele nu se vor săra sau îndulci până la
vârsta de 12 luni
ALIMENTAŢIA COPILULUI
MIC,PREŞCOLAR ŞI ŞCOLAR
• Trebuie să fie variată, echilibrată, cât mai naturală
• Sunt recomandate 5 mese/zi: 3 mese principale şi 2
gustări
• Zilnic alimentaţia trebuie să conţină alimente din
toate cele 4 grupe nutriţionale de bază:
• Carne, peşte, ouă
• Produse lactate
• Fructe şi legume
• Cereale (de preferinţă integrale), cartofi, orez
ALIMENTAŢIA COPILULUI
MIC,PREŞCOLAR ŞI ŞCOLAR

• Grăsimile şi dulciurile vor fi în cantitate limitată


• Evitarea consumului regulat de alimente bogate în
calorii şi sărace în elemente nutritive
• Aport optim de vitamine, macro şi oligoelemente
• Limitarea aportului de sodiu, aditivi
• Consumul de alimente proaspete în locul celor
procesate
ALIMENTAŢIA COPILULUI
MIC,PREŞCOLAR ŞI ŞCOLAR

• Dietă optimă:
• Hidraţi de carbon- 60% din raţia calorică,
zaharurile simple maxim 10%
• Lipide – 25-30%, grăsimi saturate maxim 10 %,
colesterol sub 300mg/zi
• Proteine- 10-15%