Dr.

Stăniș Loredana
Medic rezident
Chirurgie generală
Obiective principale:
evacuarea conținutului patologic al spațiului pleural

reexpansiunea plămânului

Pneumotorax

Situații clinice:
Revărsate
Hemotorax parapneumonice
și empiem

Pleurezii Chilotorax
este rezultatul acumulării de aer în
spațiul dintre plămâni și peretele toracic,
în așa numitul spațiu pleural (colecție
intrapleurală de aer).
Formare și
acumulare de puroi
într-o cavitate a
organismului.

Chilotoraxul

este un tip de pleurezie care

rezultă din acumularea de fluid
limfatic in cavitatea pleurală.
 Poziția bolnavului
 Decubit dorsal + membru
superior în abducție
 Capul ușor ridicat

Este poziția cea mai folosită și este

comodă pentru chirurg și pacient

Anestezia
Locală- xilină 1%
•arie mai largă
-se infiltrează -subcutisul
-spațiul intercostal
-pleura parietală

-traiectul acului –razant cu marginea superioară a

coastei inferioare din spațiul intercostal
-pătrunderea în pleură: senzație specifică (pătrundere
în gol)
 Materiale necesare

Bisturiu

Materiale Instrument pentru

Materiale
sutura(ac, portac, disectie boanta
necesare (pensa curba)
pensa,fire)

Trocar
Tub de dren
 Locul de introducere a drenului
De elecție în caz de leziune difuză: triunghi de siguranță

Avantaje Marele dorsal

-centrul geometric al cavității pleurale

-mai ușor din punct de vedere tehnic: Marele pectoral
-nu se traversează mase musculare mari
-tendință pentru traiect ascendent Coasta 5-6
-comod și estetic pentu pacient

Locul insertiei tubului de dren depinde de natura

revãrsatului pleural.
Astfel pentru evacuarea aerului cel mai folosit este
spatiul III sau IV intercostal pe linia axilarã medie.
Pleureziile libere în marea cavitate pleuralã pot fi
drenate prin insertia tubului de dren în spatiul VI
intercostal pe linia medioaxilarã
 Asepsia-antisepsia
-la fel ca pentru orice intervenție
chirurgicală

 -dezinfectie cu betadină
 -izolare cu câmpuri sterile
 Introducerea propriu-zisă a drenului:

pleurotomia
operatorie
(clasică)

pleurotomia
a la Seldinger
cu trocar Metode
(guidewire TT)
(trocar TT)

cu rezecție
de coastă
 A. Incizie cutanată de 1,5-2 cm
 B. disocierea muşchilor şi perforarea
pleurei parietale
 C. controlul digital al spaţiului pleural (în
caz de dubii)
 D. introducerea drenului cu ajutorul unei
pense cu vârful bont
 E şi F. Împingerea şi poziţionarea drenului
în locul şi poziţia dorită

•toate găurile drenului în spațiul pleural

•ultima gaură la 2-3 cm de pleura parietală

-introducerea degetului în spațiul

pleural implică:
-incizie mai mare
-traseu mai larg –etanșeitate
-utilă în caz de revărsate loculate sau
aderențe
stânga: vedere exterioară
dreapta:vedere interioară
 -trocare ascuțite pentru
introducerea drenurilor

Reguli:

 -nu se folosește o forță excesivă

 -o mână blochează introducerea
excesivă (indexul folosit ca și
"frână“)
 stânga: vedere exterioară
dreapta: vedere interioară

Avantaj: comoditate
Dezavantaj: -risc crescut de leziuni
intratoracice (cord, vase mari)
 -ghid subțire + dilatatoare
succesive
 -preferată de radiologi –
ghidaj eco sau CT

-drenuri relativ subțiri

-tehnică relativ nouă
 stânga: vedere exterioară
 dreapta: vedere interioară
 -rezecție costală limitată
 -indicații: empiemele foarte vechi cu
retracție costală importantă
 -foarte rar practicată în zilele
noastre
Fir de fixare a drenului
Fir de așteptare

 -circular
 -in U orizontal
 -in U vertical –cel mai simplu și logic
-se strânge după extragerea drenului

SUPRIMAREA DRENAJULUI

Suprimarea drenajului
-plămân reexpansionat
-fără pierderi aeriene
-sub 50-100 ml lichid/24 ore
Manevră Valsalva
-Extragerea rapidă a tubului de dren în
apnee voluntară
-ligatura firului de așteptare
-se suprimă după 7-10 zile după control
radiologic
 Valvă
Active unidirecțională:

Să permită evacuarea

Pasive colecţiilor patologice

Să împiedice
pătrunderea aerului
 Drenajul pasiv sub apă
(drenaj la Beclere, drenaj Bulau, sifonaj, drenaj simplu)

• Permite evacuarea colecţiilor patologice când

presiunea depăşeşte greutatea coloanei de
Valvă
lichid
hidrostatică:
• Împiedică pătrunderea aerului în cavitatea
pleurală

• permite acumularea secrețiilor

Colector
 Drenajul pasiv sub apă
Avantaje Dezavantaje
nu permite:
-aspiraţia activă
-controlul presiunilor
Sigur
Eficient

Simplu

-forța ce trebuie învinsă = greutatea

coloanei de lichid (cm apă)

-pe măsură ce lichidele se

acumulează, presiunea hidrostatică
creşte şi se opune evacuării

-poate deveni un obstacol în

evacuarea conținutului patologic al
spațiului pleural
 Valva unidirecțională Heimlich
Permite ieşirea produselor patologice
în expir(presiunea pleurală crește)

Impiedică pătrunderea aerului în

inspir (presiunea pleurală scade)

Avantaje Dezavantaje

Drenează greu
Simplă+ușoară volume mari+
lichide cu
vâscozitate crescută

Nu imbolizează
bolnavul Blocarea valvei
 Drenaj cu funcție mixtă
-Avantaje:
-folosire simplă
-comode pentru personal si pacient
-siguranță
-urmărirea mai uşoară a drenajului

-Dezavantaj:cost crescut

Thorametrix
 Socul pleural
(anestezia incorectã
a spatiului pleural)

Pozitionarea gresitã a
tubului de dren (orificiu Socul anafilactic
la perete) cu aparitia (alergie la xilinã)
emfizemului subcutanat.

Ineficienta drenajului prin

astuparea tubului Lezarea
cu cheaguri sau prin vaselor intercostale cu
introducerea tubului hemotorax iatrogen
extratoracic

Penetrarea
diafragmului cu leziuni Lezarea parenchimului
subfrenice (ficat, pulmonar
splinã, stomac) Lezarea viscerelor
mediastinale
(cord, vase
mari, esofag)
•Edemul pulmonar de reexpansiune

• Nevralgia intercostalã prin plasarea defectuoasã a tubului de dren

(pe marginea inferioarã a costeisuperioare)

•Accidente hemoragice

•Emfizem subcutanat extins prin malpozitia tubului de dren

•Pneumomediastin

•Paralizie de diafragm

•Empiem