Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tourette
cuprins
01 Ce este sindromul Tourette?
05 Principii de ingrijire
Ce este sindromul
Tourette?
Sindromul Tourette (ST), este o tulburare care
debutează, între patru și șase ani, și are cea
mai mare severitate între 10 şi 12
ani.
Pacienții cu ST se prezintă cu o combinație de
ticuri motorii și vocale, fie simple sau
complexeacestea trebuie să dureze mai mult
de un an. Pot să apară probleme de
comportament, inclusiv
anxietate și comportament
obsesiv-
compulsiv
epidemiologie
• Forma completă se întâlneşte cu o
frecvenţă de 1 la 2500
• Formele cu expresivitate parţială sunt de
trei ori mai frecvente.
138 mii 400 mii • Prevalenţa sindromului este de la 1-
3/1000 . Ticurile din sindromul
215mii
Tourette au tendinţa să diminueze la
maturitate .rata prevalenţei la copii este
59 mii mai ridicată decât cea a populaţiei adulte.
• Studii comunitare sugerează că peste
19% din copiii de vârstă şcolară au ticuri
iar dintre aceştia 4% au fost diagnosticaţi
cu ST.
• Sindromul Tourette se întâlneşte la toate
rasele, grupurile etnice şi sociale iar
Cauzele și factorii favorizanți
Anomalii la nivelul
gangliei, lobului Consumul de alcool ,
frontal fumatul in sarcina
Defecte a
Complicații in timpul
neurotransmițatorilor
travaliului ,
(dopamina ,
greutate
serotonina ,
scazuta la naștere
norepinefrina)
Factorul ereditar
Infecțiile provocate
defect al genei SLITRK1 de streptococul
localizată pe beta Hemolitic din
cromozomul 13 grupul A
Formele , manifestarile sindromului Tourette
Ticurile motorii complexe Ticurile vocale simple
Sunt mai lente , cuprind mai constau in emiterea
multe grupuri de mușchi unor sunete sau zgomote
fara semnificatie
tulburare hiperkinetică
cu deficit de Apariția ticurilor
concentrare a atenţiei motorii
De la 7 ani in De la 6 ani
sus in sus
Posibile complicații ale Sindromului Tourette
3
• tulburările de somn
4
• deficitul de atenție
• tulburări din spectrul autist
• dificultăți de învățare
Principii de diagnostic
Nu există teste specifice de diagnosticare. Diagnosticul
se stabileşte pe baza observaţiei,
istoricului bolii și cel familial şi după excluderea altor
cauze secundare care pot induce ticuri.