Coagularea intravasculară

diseminată

Student,
Postolache Maria-Magdalena
MG V, GR III
 Definiție

O Sindromul de coagulare intravasculară diseminată

(CID), denumit și coagulopatie de consum sau
sindrom de defibrinare, este caracterizat prin
generarea în circulație a unor mari cantități de
trombină.
 Etiologie
1. Leziuni endoteliale: → activarea coagulării prin mec. intrinsec :
O Infecții severe;
O Prezența în circulație a complexelor imune Ag-Ac .

2. Distrucțiile tisulare: eliberarea în circulație de factori tisulari →

activarea coagulării prin mec. extrinsec :
O Sindroamele obstetricale;
O Țesuturi ischemiate;
O Neoplasme metastatice;
O Leucemia acuta promielocitară;
O Substanțe lipidice membranare.
 Fiziopatologie
O Activarea PRIMARĂ a coagulării cu formarea difuză de trombi în
vasele mici secundar:
• Consumului trombocitelor → Ÿ trombocitopenie
• Consumului factorilor coagulării cu generare de fibrin㠟→ ↑ PTT,
TP și ↓ fibrinogenul (conversia plasmei în ser)

O Activarea SECUNDARĂ a fibrinolizei prin:

• Activarea plasminogenului → plasmină
• Plasmina acționează asupra fibrinei → formarea produsilor de
degradare ai fibrinei de tip D, E care:
- inhibă funcția plachetară → ↑TS
- inhibă polimerizarea fibrinei → ↓TT
Fiziopatologie
Fiziopatologie
Fiziopatologie
Tablou clinic
Manifestări clinice în CID
 Diagnostic
O Diagnosticul de CID presupune:
1. scăderea trombocitelor sub 100000/mm3
2. scăderea fibrinogenului sub 1 g %o
3. scăderea factorilor V și VIII sub 50 - 60 %
4. creșterea PDF peste 10 μg/mL
5. creșterea timpului Quick peste 21 sec
6. creșterea TPT peste 65 - 70 sec
7. creșterea D-dimerilor > 0,27 μg/mL
 Tratament
1.Etiopatogenic - are șanse de reusită:
a) Rezolvarea cauzei CID
b) Tratamentul șocului hipovolemic de acompaniament
- acidozei
- disfuncțiilor de organ

2.Substitutiv:
Corectarea hemoragiilor: transfuzii de derivate de sânge
pentru menținerea nivelului fibrinogenului > 50 - 100mg%
prin perfuzii cu PPC și crioprecipitat.
 Tratament
Heparina - domină tromboza în comparație cu hemoragia.
1. Dozele mici:
Situatii clinice:
-neoplasme asociate cu tromboze,
- ischemia cutanată sau a degetelor,
- embolia cu lichid amniotic,
- anevrisme de aortă stabile programate pentru chirurgie electivă.

2.Dozele mari de heparină -indicate în trombozele vaselor mari.

Eficiența tratamentului cu heparină -monitorizată prin urmărirea nivelului
de fibrinogen seric.
Creșterea fibrinogenului în lipsa aportului exogen este semn de eficiență
terapeutică.