Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sindromul Cushing
Sindromul Cushing
CUSHING
DEFINIŢIE
1. Teste bazale
confirmarea hipersecreţiei de glucocorticoizi prin dozarea
cortizolului liber urinar şi a cortizolului plasmatic
aprecierea ritmului circadian de secreţie al cortizolului (prin
dozarea urinara in 2 probe: 7-19 şi 19-7)- care este inversat
sau dispărut în sindromul Cushing;
dozarea androgenilor adrenali (DHEA, DHEAS,
androstendion) - evidenţiază valori crescute în special în
carcinomul adrenal
dozarea aldosteronului
Dozarea metabolitilor urinari 17 OH si 17 KS nu se mai
practica
INVESTIGAŢII PARACLINICE
2. Teste dinamice de supresie ale glucocorticoizilor
pentru diferenţierea formelor etiopatogenice ale
hipercorticismului:
a. Testul de screening “overnight” cu Dexametazonă 1 mg administrat
seara la ora 23 cu dozarea a doua zi a glucocorticoizilor;
b. Testul de supresie cu Dexametazonă în doze mici (2 mg x 2 zile) cu
dozarea ulterioară a glucocorticoizilor – cu specificitate mai mare
Răspunsul pozitiv la cele două teste (supresarea glucocorticoizilor cu
peste 50% din valorile iniţiale sau a cortizolului plasmatic sub 5 g/dl şi
urinar sub 20 g/24 ore) exclude diagnosticul de sindrom Cushing,
diferenţindu-l de hipercorticismul reactiv.
c. Testul de supresie cu Dexametazonă în doze mari (8 mg x 2 zile) cu
dozarea ulterioară a glucocorticoizilor.
Răspunsul pozitiv este prezent în boala Cushing în timp ce în:
tumorile primare corticoadrenale
displazia micronodulară
sindroamele cu secreţie ectopică de ACTH, în general, valorile nu se
supresează
INVESTIGAŢII PARACLINICE
Dozarea ACTH -ului plasmatic arată valori:
- scăzute în tumorile corticoadrenale primare şi displazia
micronodulară corticoadrenală;
- uşor sau moderat crescute în boala Cushing;
- mult crescute în sindromul secreţiei ectopice de ACTH.
În cazurile problematice se poate doza ACTH -ul în sinusul
pietros inferior, sinusul jugular, vena jugulară concomitent
cu periferia, spontan sau după administrarea de CRH –
permite:
diagnosticul diferenţial de certitudine între boala Cushing şi
sindromul secreţiei ectopice de ACTH - un gradient de
concentraţie al ACTH-ului dozat în sinusul pietros inferior
comparativ cu periferia de minim 2 pg/ml în condiţii bazale şi
3 pg/ml după stimulare – orientează diagnosticul către boala
Cushing
este util la pacienţii diagnosticaţi cu boală Cushing care au eşuat
la intervenţia chirurgicală.
INVESTIGAŢII PARACLINICE
testul la CRH – presupune
- creşteri ale ACTH în boala Cushing şi
- răspuns absent în tumorile adrenale şi sindromul secreţiei
ectopice de ACTH
testul la Metyrapone – care apreciază rezervele de ACTH la
nivel hipofizar
- pozitiv în boala Cushing
- negativ în tumorile corticoadrenale şi
intermediar în tumorile cu secreţie ectopică de ACTH.
testul de stimulare cu ACTH: puţin utilizat
Efectele adverse :
tulburări neurologice
deficite hormonale.
TRATAMENT
3. Terapia medicamentoasă include:
a. Inhibitorii steroidogenezei:
- Aminoglutetimid (inhibitor de 20 - 22 desmolază) 1 - 2 g/zi;
- Metirapon (inhibitor de 11 hidroxilază) -2 g/zi;
- Ketoconazol (inhibitor de 21-hidroxilază, 20,22 şi 17, 20 desmolază): 600 -
800 mg/zi;
- Trilostan (inhibitor de 3 hidroxisteroid - dehidrogenază) – 240 mg/zi.
Blocanţii de steroidogeneză sunt agenţi terapeutici cu rol adjuvant în terapia
sindromului Cushing.
b. Adrenolitice: OP’-DDD (Mitotan, Lizodren) - induce citoliză adrenală toxică;
se recomandă în doze de 4 - 12 g/zi 3 luni apoi 6 - 8 g/zi în carcinomul
adrenocortical şi sindroame cu secreţie ectopică de ACTH.
c. Terapia modulatoare în boala Cushing cuprinde:
- antagoniştii serotoninei: Ciproheptadina;
- agoniştii dopaminei: Bromocriptina;
- agoniştii GABA: Valproatul de sodiu;
- rezerpina;
- analogi de somatostatin: Octreotid.
d. Medicaţia blocantă a receptorului glucocorticoid – Mifepristone (400 mg/zi).
TRATAMENT
Tratamentul în sindromul Cushing: excluderea tumorii adrenale
prin suprarenalectomie chirurgicală sau chimică urmată de
combaterea insuficienţei corticosuprarenale induse (în condiţiile
atrofiei adrenalei controlaterale prin blocaj prelungit al ACTH-
ului) şi refacerea morfofuncţională a suprarenalei rămase.
Tratamentul în boala Cushing: Adenomectomia selectivă
/Suprarenalectomie subtotală combinată în doi timpi: totală de
o parte –în primul timp- şi subtotală de partea opusă în al
doilea timp inițial astăzi laparoscopic într-un singur timp,
urmată de radioterapie hipofizară distructivă şi tratament
substitutiv cu glucocorticoizi.
Prognostic:
- bun în cazul diagnosticului şi tratamentului precoce
- prost – în formele cu evoluţie îndelungată şi apariţia de
complicaţii.