Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

CATEDRA DE KINETOTERAPIE

Kinetoterapia în
gastrita hiperacidă

A elaborat: Iachim Elena


st. gr. 313 k
Coordonator: Corman Mariana
 Scopul lucrării: Analiza mijloacelor și formelor kinetoterapiei în
reabilitarea pacienților cu gastrită hiperacidă.
 Obiective:
1. Analiza literaturii de specialitate;
2. Evidențierea formelor și mijloacelor kinetoterapiei folosite în reabilitarea
gastritei hiperacide;
3. Selectarea unui complex de exerciții care ar putea fi utilizat în reabilitarea
pacienților cu gastrită hiperacidă.
 Sistemul digestiv este format din
tubul digestiv și glandele anexe.
Tubul digestiv începe cu orificiul
bucal și continuă până la orificiul
anal. El este alcătuit din următoarele
segmente:
 cavitatea bucală;
 faringele;
 esofagul;
 stomacul;
 intestinul subțire;
 intestinul gros.
Noțiune
 Gastrita constă în afecțiunea
mucoasei gastrice reprezentată de
procese inflamatorii, degenerative,
metaplazice, alergice. Aceste leziuni
pot avea o evoluție autolimitantă
ducând la cicatrizare sau dimpotriva pot
duce la complicații grave reprezentate
în special de hemoragii sau perforații.

Aciditatea gastrică este o afecţiune cauzată de existenţa


unui dezechilibru între mecanismele de secreţie a
acidului în stomac şi mecanismele de protecţie a
acestuia. Stomacul secretă un acid care ajută procesul
de digestie, dar când glandele gastrice produc acid în
exces, apare fenomenul cunoscut sub numele de
aciditate, mai precis hiperaciditate gastrică.
Cauze
 -Alimentație irațională
 - Masticația insuficientă împovărează stomacul și face
ca alimentele să nu fie însalivate suficient.
 -Condimente iritante
 - Alcoolul mărește producția de acid și irită o zona deja
inflamată, putând conduce la malignizarea acestui țesut afectat.
 - Zahărul și produsele care-l conțin stimulează producția în exces
a acidului clorhidric.
 - Cafeaua și produsele cofeinizante stimulează creșterea
secreției acide în stomac, irită zonele inflamate și sporesc nivelul
hormonilor de stres.
 - Fumatul inhibă producția de bicarbonat pancreatic (suc ce are
rolul să alcalinizeze mediul) și produce refluxul duodenogastric.
 - Anumite medicamente
 -Stresul deranjează digestia, deoarece hormonii de stres adrenalina sau cortizonul- denaturează sângele din sistemul
digestiv spre mușchi, provoacă contracția mușchilor stomacali și pot mări cantitatea de acid gastric produs. Orice factor de
stres produce întreruperea digestiei.
Simptome:
 Reflux gastroesofagian
 Greață
 Vome
 Arsuri gastrice
 Dureri abdominale și dureri în piept
 Flatulență
 Balonare
 Ulcer stomacal
 Gust amar în cavitatea bucală
 Dureri resimțite atunci când se produc
contracții musculare la nivelul mușchilor
abdominali
 La bebeluși se manifestă prin greutate
corporală inadecvată vârstei și refuzul hranei
Complicațiile gastritei
hiperacide

Gastrită Gastrită Cancer


Gastrită acută Ulcer gastric
cronică hemoragică gastric
Metode de tratament

 Kinetoterapie
 Dietoterapie  Tratament medicamentos

 Climatoterapie  Masaj  Crenoterapie


Tratament medicamentos
 Antiacidele reduc aciditatea de la nivelul
stomacului și cantitatea de acid gastric
pătrunsă în esofag sau eliberată în duoden.
Antiacidele inhibă și activitatea pepsinei, o
enzimă digestivă produsă de stomac și activată
doar într-un mediu acid, care poate produce
leziuni la nivelul mucoasei stomacale,
duodenale sau esofagiene.
 Atunci când sunt administrate pe stomacul gol,
anticidele își fac efectul într-un interval de doar
20-40 de minute, întrucât acidul gastric este
direcționat către duoden. Luate după masă (în
aproximativ 1 oră), antiacidele acționează cel
puțin trei ore.
Dietoterapie
 În gastrita hiperacidă este recomandată dieta nr. 1, care presupune un regim
alimentar de 5-6 mese pe zi.
Alimente recomandate:
 bananele au mult potasiu și, consumate zilnic, reduc simptomele de hiperaciditate gastrică;
 apa de cocos - consumul pe tot parcursul zilei poate calma arsurile gastrice;
 calciul - calmează rapid aciditatea gastrică; consumul de lapte rece în cantități reduse după mese
reduce aciditatea; înghețata are un efect similar;
 bicarbonatul de sodiu-un vârf de cuțit de NaHCO3 adăugat într-un pahar de apă reduce flatulența
și hiperaciditatea;
 cuișoarele- consumul de 1-2 cuișoare după masa reduce riscul de reflux gastroesofagian;
 mentă - o cană de ceai după mese calmează aciditatea gastrică;
 ghimbirul este foarte eficace în tratarea problemelor digestive; înghite o lingură de suc de 2-3
ori pe zi.
Kinetoterapie
 Gimnastică curativă joacă un rol important în
tratamentul pacienților cu boli ale sistemului
digestiv.
 În gastrita hiperacidă se recomandă exerciții
dificile coordonate într-un ritm lent, cu mișcări
monotone, pentru a scădea secreția. Intensitatea
exercițiului ar trebui să crească treptat.
Gimnastica este în mod necesar combinată cu
exerciții de respirație și exerciții de relaxare. Se
utilizează un număr mare de repetări. Cu toate
acestea, exercițiile pentru presa abdominală sunt
reduse la minimum. În cazul solicitării directe a
mușchilor abdominalipot apărea dureri severe în
stomac.
Masaj
În gastrite se recomandă masajul clasic,
iar în caz de dureri- masajul shiatsu.
Obiectivele masajului:
 Atenuarea durerilor;
 Normalizarea secreției și motoricii sistemului digestiv;
 Ameliorarea circulației sangvine și limfatice;
 Micșorarea stazei venoase.

Consecutivitatea procedeelor de masaj este acceași, însă se efectuiază în


mod diferit: la bolnavii cu gastrită hiperacidă mișcărle sunt ușoare, fine,
mângâitoare; la cei cu gastrită hipoacidă mișcările sunt energice, de
intensitate mare. Ședința de masaj la gastrita hiperacidă durează 15
minute; cursul include 10-15 ședințe și se repetă regulat peste 1,5-2 luni.
Crenoterapie
 Apa minerală influiențează asupra nivelului acidității și amelioreză
inflamația tractului digestiv. Uneori e suficient să iei un pahar de
apă minerală caldă care a stat cîteva ore în sticla deschisă pentru ca
să ameliorezi arsurile la stomac. În gastrita hiperacidă este
recomandată apa minerală- Borjomi.
Ea trebuie consumată cu 1,5-2 ore înainte de
mese, câte un pahar de 3 ori pe zi. În acest timp,
apa va avea timp să părăsească stomacul și să
intre în duoden, obținând astfel un efect de
laxativ, care este, de asemenea, util pentru
constipație și obezitate. În gastrită cu aciditate
ridicată, este mai bine să nu folosiți apă
carbogazificate intens, deoarece provoacă efecte
iritante asupra stomacului.
Climatoterapie
 În caz de hipertiroidism, gastrită și boli ale sistemului digestiv și hepatitei este
recomandată clima montană. La o altitudine de 300-400 m şi 600-800 m este
climatul de podiş şi deal care este blînd, sedativ. De aceea, e recomandat în
tratarea nervozităţii, insomniei, gastritei hiperacide şi a ulcerului, hipertiroidiei în
fază incipientă. S-a observat o reducere a frecvenţei crizelor de litiază biliară şi
renală.
Concluzii

1. În urma analizei literaturii de specialitate cu privire la gastrita hiperacidă s-a dedus faptul
că gastrita este cea mai frecventă suferință a stomacului și, datorită caracterului polimorf,
este foarte greu să se facă o caracterizare exactă a acestei boli. Inflamaţia cronică a
mucoasei gastrice se observă la toate vârstele, cu o frecvenţă mai mare între 20 şi 35 de
ani.
2. Tratamentul gastritei hiperacide este complex și constă din: medicație, dietoterapie,
kinetoterapie (masaj, exercițiu fizic, crenoterapie, climatoterapie, reflexoterapie,
acupunctură, posturări). 
3. Creșterea activității de secreție și motorie a stomacului scade atunci când se efectuează
anumite exerciții fizice într-un ritm lent, cu o natură monotonă a mișcărilor. Aceste
exerciții sporesc moderat alimentarea cu sânge a stomacului, ceea ce ajută la reducerea
inflamației. Se recomană exercițiile de respirație diafragmală, analitice, exercițiile pentru
presa abdominală și mușchii extensori ai trunchiului.
Vă mulțumesc pentru atenție!!!