Respirația produselor horticole

• Respirația este un proces metabolic în care

substanțele organice din celulele vii sunt descompuse
pe cale enzimatică, prin reactii de oxidoreducere, cu
eliberare de energie chimica. Reacțiile de oxidare ale
substantelor energetice devin mai importante în
perioada postrecoltă. Energia chimică eliberată este
necesară biosintezelor, mentinerii organizarii
celulare, permeabilitatii membranelor.
 a) cu intensitate respiratorie redusa (sub 5cm³/kgh): ceapa
uscata, cartofii de toamna, pepenii galbeni şi castravetii;
b) cu intensitate respiratorie medie (5-10 cm³/kgh):
majoritatea radacinoaselor, pepenii verzi, ardeii şi patlagelele
vinete, varza, merele, perele, prunele şi piersicile;
c) cu intensitate respiratorie ridicata (10-20 cm³/kgh):
ridichile, păstăile de mazăre, salata;
d) cu intensitate respiratorie foarte ridicată (peste
20cm³/kgh): păstăile de fasole, boabele de mazăre, mărarul,
pătrunjelul de frunze, ceapa verde, usturouil verde, ciupercile,
conopida.
Variația intensității procesului de respiratie este caracteristică
pentru fiecare specie, pe parcursul creșterii şi maturării
fructelor şi legumelor.
În faza de diviziune a celulelor, intensitatea respirației este
foarte mare. La sfarșitul acestei faze şi inceputul fazei de
crestere în dimensiuni are loc o scadere relativa a intensității
procesului de respirație. Scaderea continua, realizându-se un
minim respirator. Dupa aceasta revenire metabolică finală,
care se desfăsoară la un nivel relativ redus în comparație cu
primele faze, are loc o decreștere la fel de evidentă. Ea este
continuată de o scădere mai lentă, corespunzătoare cu
supramaturarea şi intrarea în faza de declin biologic.
 Factorii care influenteaza intensitatea
respiratiei
• Numeroasele studii consacrate acestui domeniu au dus la
concluzia ca factorii care influentează intensitatea respirației sunt
de natura externă (temperatura, compoziția atmosferei), percum
şi de natură interna (substratul respirator, starea de sanatate şi
integritate, marimea şi structura). Cresterea intensității respirației
în raport cu temperatura este de tip exponențial. La reactiile
chimice cresterea este liniara. Respiratia, nefiind o simpla reactie
chimica cu un proces biochimic şi fiziologic specific oricărui
produs, modelarea sa matematică este mult mai complexă. În
afară de temperatura, la cresterea intensității respirației mai
participă şi alți factori:
 Conținutul atmosferei în O2, în cazul când se
reduce de la valoarea normala (21%) la numai 3%,
intensitatea respirație scade la 10-60% (media
pentru 38 de specii, la 20ºC este o scadere de circa
37%). Lipsa totala a O2, prin înlocuire cu CO2, duce
la oprirea respirației, în cazul merelor. Dimpotrivă,
mărirea procentului de O2 până la 50% se
folosește în postmaturarea perelor sau a
piersicilor, în asociere cu etilena 0,1%.
Conținutul atmosferei în CO2 în proporție mărită
reduce intensitatea respiratorie. La cartofi, un
continut în CO2 de 5-7% în atmosferă reduce cu
cca. 1/3 schimburile de gaze. La capșune şi la alte
specii perisabile, în remorcile de transport, se
poate crea, prin metode accesibile în țarile
dezvoltate, o atmosferă cu un conținut cu până la
20% CO2, care favorizează o bună păstrare în
condițiile de temperatură scăzuta, oprind
apartiția bolilor.
 Atmosfera controlata implică mărirea conținutului în
CO2 în funcție de specie, de la 1-5% pentru majoritatea
speciilor, la concentrații mari de pana la 20% în cazuri
mai rare (pepeni galbeni). Continutul în oxigen se
micsorează până la 2-5% în mod frecvent, dar pentru
unele legume sau fructe sâmburoase se poate menține
la limita superioara de 10-15%. Intensitatea respirației
se reduce în atmosferă controlată la 30-60% din
valoarea normală. Cresterea conținutului în etilena se
coreleaza cu accelerarea ritmului respirator şi cu
intensificarea metabolismului în finalul procesului de
maturare
 Situatiile de stres, starea de sanatate sau
integritate necorespunzatoare, concretizata
prin boli, deranjamente, leziuni sau striviri,
determina cresterea acivitatii respiratorii la
produsele respective. Dupa ingheturi usoare,
în momentul revenirii, se constata o
intensificare a respiratiei produselor.
 - Mărimea fructelor sau legumelor
influenteaza suprafata lor de respiratie și,
implicit, intensitatea acestui proces
metabolic.
- Porozitatea şi permeabilitatea produselor
influentează schimburile de gaze ale acestora
cu exteriorul, fiind un caracter de specie şi
chiar de soi.
 Respirația anaerobă, numita şi intramoleculara, respiratia
anaeroba afecteaza numai glucidele, folosind oxigenul
endogen (rezultat din degradarea substantelor organice). Este
un proces care în conditii obisnuite nu prezinta o pondere
prea mare, desi se intensifica pe masura maturarii. în timpul
pastrarii unor produse ca merele, morcovii sau sfecla, desi se
mentin conditii optime, se pot pune în evidenta în tesuturile
lor cantitati reduse de aldehida acetica şi alcool etilic, produsi
ai respiratiei anaerobe. în conditiile scaderii continutului în
oxigen al atmosferei sub 3% respiratia anaeroba se intensifica,
alcoolul etilic se acumuleaza peste 0,3%, iar aldehida acetica
peste 0,4%, cantitati toxice care determina moartea celulelor.