Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pierderea ncrederii consumatorilor n produsele alimentare: Cauze : - ESB ( encefalopatia spongiform bovin ), n 1996 - Dioxina n carnea de pui, n 1999 - Scufundarea petrolierului Prestige, n 2002 - Gripa aviar, ncepnd cu 2003 GFSI ( Global Food Safety Initiative ), n 2000 - crearea mrcilor proprii i transferul responsabilitii asupra siguranei produselor alimentare, la nivelul detailitilor ( METRO,TESCO,ALDI etc.) Obiective: -creterea siguranei produselor alimentare - asigurarea proteciei consumatorului - ntrirea ncrederii consumatorului - armonizarea cerinelor sistemelor de siguran a produselor alimentare
Elemente cheie: -Sistem de management al siguranei alimentului; -Bunele Practici pentru Agricultur,Procesare i Distribuie; -HACCP( Analiza Riscurilor i Punctele Critice de Control). Standarde agreate: -BRC Technical Standard ( British Retailer Consortium); -Dutch HACCP Code ( Standardul Olandez ); -EFSIS Standard; -International Standard for Auditing Food Suppliers ( IFS ); -SQF 2000 ISO 22000 aprut n 2005 - separ Procedurile Standard de Operare ( SOP ) i Punctele Critice de Control ESTE UN FURNIZOR N MSUR S REALIZEZE PRODUSE SIGURE, N CONFORMITATE CU SPECIFICAIILE I LEGISLAIA ?
FILIERA ALIMENTARA
Consumator
Servicii in sectorul alimentar Detailisti Igiena Depozitare (racire, congelare) Plasarea unei comenzi
En-gros-isti
Producator
Transport Depozitare
Producatori primari carne de vita, porc si pasare lactate peste si moluste cereale, legume si fructe
Inocuitatea produsului (control preventiv al produsului) Proces Sistemul de management al calitatii Igiena Conlucrarea tuturor
Calitate
Client
De la comanda la livrare
Instructiuni
Proceduri
Mijloace
Oameni Masini Echipamente Cladiri Terenuri Mediu
Specificatii
Comanda
Cerinte
Proces de productie
Livrare
Ajustare
Masurare
Comparare cu cerintele
SISTEMUL DE IGIENA AL UNEI COMPANII DE INDUSTRIE ALIMENTARA Cerinte pentru cladiri, amplasament, infrastructura si dotari tehnice
Principii generale de igiena alimentara CAC/RCP 1-1969 Rev. 4, 2003 Cuprins: Partea 1 Obiectivele principiilor generale de igiena alimentara
Partea 10 Instruire
Partea 2 Scopul si utilizarea documentului Structura de baza o Urmareste lantul alimentar pana la consumatorul final o Subliniaza rolul guvernului (legislatiei) pentru asigurarea protectiei consumatorului si educatiei acestuia o Subliniaza rolul companiilor din industria alimentara in fabricarea de produse sigure pentru consumatori (informare corecta prin eticheta) Codurile trebuie citite impreuna cu ghidurile specifice Intrebari cheie Ce este necesar si potrivit din punctul de vedere al securitatii si adecvarii pentru consum a alimentelor?
Infrastructura Alimentarea cu apa: alimentarea adecvata, structuri adecvate pentru depozitare, distributie, controlul temperaturii apa potabila asa cum se specifica in Ghidul OMS, in vigoare, pentru Apa Potabila sau un standard mai specific apa nepotabila intr-un sistem separat, identificat clar si fara nici o incrucisare/reflux posibil cu sistemul de apa potabila Sistemul de drenare si indepartare a deseurilor: fara risc de contaminare a alimentelor sau a apei potabile Curatenia: facilitati adecvate pentru curatenia alimentelor, ustensilelor, echipamentului controlul alimentarii cu apa potabila calda si rece Facilitati pentru igiena personalului si toalete: disponibile mijloace de spalare si uscare igienica a mainilor, cum sunt chiuvetele cu apa calda si rece spalatoarele avand o proiectare igienica adecvata facilitati adecvate pentru schimbarea hainelor personalului amplasament adecvat Controlul temperaturii: facilitati adecvate pentru incalzire, racire, coacere, refrigerare, depozitarea alimentelor refrigerate sau congelate monitorizarea temperaturii alimentelor sau a temperaturii ambientale
Calitatea aerului si ventilatia: mijloace adecvate de ventilatie naturala sau mecanica fara curenti de aer din zonele contaminate catre zonele curate proiectate pentru a fi curatate/intretinute corespunzator Iluminatul: de densitate adecvata culoarea rezultanta sa nu induca in eroare protectia dispozitivelor de iluminat pentru a evita contaminarea alimentelor cu sparturi Depozitarea facilitati adecvate pentru depozitarea alimentelor, ingredientelor si substantelor chimice nealimentare curatare adecvata evitarea accesului si cuibaririi daunatorilor protectia efectiva de contaminare a alimentelor mediu ambiant ce minimizeaza deteriorarea alimentelor (controlul temperaturii si umiditatii) facilitati separate, sigure pentru depozitarea materialelor de curatenie si a substantelor periculoase
Ambalare:
minimizarea contaminarii prevenirea deteriorarii permiterea unei etichetari adecvate materiale si gaze netoxice ambalaje durabile refolosibile, usor de curatat si dezinfectat
Apa
- in contact cu alimentul: - numai apa potabila
- exceptii : - producerea aburului, controlul incendiilor si procese similare fara contact cu alimentele; - zonele de racire si manipulare a alimentelor in care aceasta nu constituie un pericol. - ca ingredient: - apa potabila
- gheata si abur: - apa potabila sau nepotabila in functie de utilizarea avuta in vedere si de contactul
direct cu alimentul; - protectie fata de contaminarea in cursul productiei, manipularii si depozitarii
Management si supervizare 1) Cunostinte adecvate de igiena alimentara, teoretice si practice: - capacitate de a aprecia riscurile potentialr - capacitatea de a lua masurile corective si preventive adecvate - capacitatea de a asigura monitorizarea si supervizarea adecvata 2)Documentare si inregistrari: - inregistrari pentru procesare, productie si distributie - pastrarea inregistrarilor pentru o perioada mai lunga decat termenul de valabilitate. 3)Proceduri de rechemare
Utilizare si intretinere
stare adecvata de curatenie, reparatii si conditii adecvate curatirea si dezinfectia efectiva intre incarcari daca e necesar utilizarea si marcarea containerelor numai pentru uz alimentar
Etichetare
alimente preambalate
Educatia consumatorului
programe de educatie sanitara.
Partea 10 Instruire
Constientizare si responsabilitati: cunostinte si aptitudini necesare pentru a asigura sigurana alimentului Programe de instruire: Adaptate la: natura alimentului modul de manipulare, ambalare si probabilitatea contaminarii gradul si natura procesarii sau a prepararii ulterioare conditii de depozitare timpul de asteptare, presupus, inainte de consum instructiuni, supervizare si reactualizarea instruirii: Instruire periodica, actualizarea si evaluarea efectuarii
HACCP
H Pericolele
Un sistem care
A Analiza
identifica
Si
evalueaza, si
C Control
controleaza
C Critice
P Puncte
pentru sigurana
alimentului
1. Realizarea unei analize a riscurilor potentiale, pentru care e necesar sa fie luate in considerare cele trei tipuri de riscuri potentiale (biologice, chimice, fizice) dupa care trebuie: - identificati contaminantii potentiali - evaluata importanta fiecarui risc potantial - si stabilite masurile de control necesare prevenirii, eliminarii si / sau reducerii unui risc potential semnificativ la un nivel acceptabil 2. Determinare Punctelor Critice de Control (PCC)
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.
Definirea scopului (Politica sigurantei alimentului) Constituirea echipei HACCP Descrierea produsului Diagrama de flux Identificarea pericolelor poteniale Analiza riscurilor Determinarea PCC Stabilirea limitelor critice Monitorizare
PASUL 1
POLITICA SIGURANTEI ALIMENTULUI - elemente de analiza PRODUCATOR: Cine suntem noi?
Ce producem, ce facem noi? Care este locul nostru in lantul agro-alimentar? PRODUS: SCOP: Care sunt produsele si/sau serviciile noastre? Care sunt scopurile pe care le urmarim? (Referitor la calitate / siguranta alimentelor) CLIENT: Ce asteapta clientii nostri de la noi? (De verificat intrebarile frecvente!) LEGISLATIE: OBIECTIVE: MODALITATI: Care sunt obligatiile legale? Ce standarde ne propunem singuri sa respectam? Obiective. Cum ne vom realiza obiectivele? Referitor la:
PRESEDINTELE:
- Familiarizat cu tehnica HACCP si bun ascultator - Selecteaza membrii echipei (sau un specialist HACCP extern) - Convoaca grupul si ccordoneaza munca echipei ECHIPA: - un tehnolog (schiteaza diagrama de flux) - un microbiolog - un chimist - specialist in controlul calitati - inginer de proces, cu o buna intelegere a operatiilor mecanice si a fazelor tehnologice - specialisti in ambalare, aprovizionare, distributie Inregistrarea proceselor si rezultatelor analizei realizate de echipa Implicarea echipei la instruirea HACCP a intregului personal
Descrierea produselor
(sau grupelor de produse) Ingrediente si materii prime Descrierea procesului
grasimi
proteine glucide sare vitamine pH umiditate activitatea apei Specificatii: microbiologice o numarul total de colonii o drojdii, mucegaiuri o enterobacterii chimice si bio-chimice o aditivi o alergeni fizice (corpuir straine) o oase o pietre / samburi
Cerinte specifice legate de siguranta alimentului: specificatiile companiei specificatiile clientului cerinte impuse de legislatie
c) Conditii de ambalare, etichetare, depozitare, termen de valabilitate: metoda materiale cerinte impuse de legislatie instructiuni de ambalare condiii de depozitare (temperatura, umiditate, lumina) (...C ... C) termen de valabilitate (... zile/saptamani la ...C)
d) Utilizarea conform destinatiei: pe ce cale ajunge produsul la consumatori? Ce fel de utilizari necorespunzatoare sunt de asteptat? sunt produsele destinate consumului de catre anumite grupe de consumatori, cum ar fi tineri, femei gravide, etc? ar fi trebuit aplicata o legislatie speciala?
VERIFICAREA DIAGRAMEI DE FLUX Este posibil ca diagrama de flux sa fie realizata pornind de la date neactualizate ce nu includ ultimele modificari si modernizari ale echipamentelor de lucru. Echipa HACCP verifica diagrama de flux, in diferite momente si la toate schimburile prin testari sau chiar audit. Constatarile verificarii se inregistreaza in documente si vor constitui baza de plecare pentru eventuale modificari ale planului HACCP. Se evidentiaza toate abaterile de la diagrama de flux.
Decizie
Comanda
Conector
Punctul de plecare in analiza riscurilor: Constiinciozitate Folositi toate cunostintele si capacitatile disponibile Totul trebuie luat in considerare: Materiile prime si auxiliare, etapele procesului si proprietatile produsului, conditiile si activitatile de productie.
La fiecare etapa intrebati: Care sunt factorii potentiali de risc in timpul procesarii?
1. Contaminantii in materiile prime si materiile semifabricate 2. Cresterea inacceptabila a microorganismelor 3. Infectii cu microorgamisme sau poluare cu compusi chimici (inclusiv supradozele de aditivi) si/sau corpuri straine. 4. Insuficienta eliminare a contaminantilor de orice natura
5. Microorganisme sau toxine care au scapat masurilor de control sau sunt insuficient inactivate
6. Reactii chimice nedorite
CLASIFICAREA RISCURILOR
1. Riscuri potentiale fizice (corpuri straine)
Produse de origine agricola Nisip, pamant, pietris, samburi, frunze, lemn
Daunatori
Plastic, hartie
Intretinere
Cabluri electrice, crpe, perii, organe de asamblare, umpluturi, fragmente rezultate la gaurire Pahare de plastic, monede, inele, cercei, agrafe de par, etc.
Obiecte personale
(mico-)toxine produse de mucegaiurile, algele sau crustaceele de pe camp sau din depozit; amine biogene (ex. histamine, factori antinutritionali)
Pesticide, antibiotice, hormoni, fertilizanti, nitrati Metale grele (Pb, Cd, Hg); radioactivitate; dioxine; nitrozamine; clorofenoli, compusi poliaromatici; fum, praf
Aditivi de proces
Conservanti (ex. nitriti); supradoze de aditivi, agenti de colorare, arome de gust sau miros, antioxidanti, agenti de legare, detergenti si dezinfectanti; grasimi, lubrifianti; agenti de racire, vopsele si lacuri Monomeri, plastifianti; aditivi, adezivi; cerneluri, plumb, staniu. antioxidanti; solventi,
Materiale de ambalare
EFECT NEGATIV
MASURI
Patogene
infectii alimentare
Patogene producatoare de toxine toxiinfectii alimentare Formatoare de spori dezvolta dupa incalzire spori care se
Depozitare la rece
Infectii (micro-)biologice
Agenti patogeni infectiosi In mod normal produc tulburari gastrointestinale (gastroenterite) ale functiei
Agenti patogeni producatori de toxine Uneori produc paralizii toxinelor termostabile Bacterii Clostridium botulinum, Staphylococcus aureus, enteropatogena H7 0157 musculare datorita
Bacterii Salmonella Campylobacter, Vibrio parahaemolyticus, Escherichia coli, Listeria monocytogenes, Shigella, Clostridium perfringens, Vibrio cholerea Virusuri Rotavirus, Astrovirus, Hepatitus A virus, virusi mici cu structura rotunda (SRSV)
Mucegaiuri Multe mucegaiuri produc micotoxine: aflatoxine (Aspergillus flavus, etc.), patulina (cateva tipuri de Penicillium) Alge si cyanobacterii Prin intermediul pestilor Saxitoxina
si
crustaceelor:
PASUL 6.
Gravitatea (efectul) X Frecventa (incidenta, probabilitatea) Riscul este determinat in foarte mare masura de gravitatea (efectul) contaminantului si de frecventa (probabilitatea) prezentei sale in produsul final in momentul consumarii, insemnand ca masurile de control nu exista sau nu si-au atins scopul. Gravitatea: Reprezinta consecintele suferite de un consumator ca urmare a expunerii la un contaminant. Se clasifica in trei nivele: mare: consecintele fatale: imbolnaviri grave, prejudicii incurabile, care se manifesta imediat, fie dupa o perioada mai lunga. medie: prejudicii substantiale si/sau imbolnaviri. mica: leziuni minore si/sau imbolnaviri, absenta efectelor sau efecte minore, sau consecinte care apar numai dupa . expunere la doze ridicate dup perioade lungi de timp. Frecventa: Este probabilitatea (sansa) de a avea un contaminant in produsul final in momentul consumului. Probabilitatea se determina prin masuratori sau observatii in timpul anumitor situatii specifice aparute in cadrul societatii comerciale Se clasifica in trei nivele de frecventa: mica: practic imposibil sa se produca sau improbabila (risc teoretic); medie: poate sa apara, se intampla sa apara; mare: apare in mod sistematic, repetat. Gravitatea Ridicata Medie Scazuta Frecventa aparitiei (in produsul final; la consum) 3 2 1 Scazuta 4 3 2 Medie 4 4 3 Ridicata
Punct critic de control (PCC): O etapa in care se poate aplica un control si care este esential pentru prevenirea sau eliminarea unui risc potential sau pentru reducerea unui risc semnificativ pentru siguranta alimentului la un nivel acceptabil. Atentie! Pentru controlul efectiv si eficient al sigurantei alimentelor punctele critice de control trebuie determinate in timpul procesului, acolo unde parametrii de proces sau parametrii produsului sunt controlabili. PREVENIREA RISCURILOR POTENTIALE EXEMPLE: PROCEDURA DE SELECTARE A FURNIZORILOR UN PLAN DE INTRETINERE SI LUBREFIERE IGIENA PERSONALA ECHIPAMENT SI CONDITII DE CURATARE SI DEZINFECIE COMBATEREA DAUNATORILOR
Da
Nu Este necesar pentru siguranta alimentului un control in aceasta etapa? Nu Nu este un PCC Stop ( * ) Da
2. Este etapa special proiectata pentru a elimina sau a reduce posibilitatea de aparitie a unui risc potential la un nivel acceptabil? Nu 3. Exista posibilitatea contaminarii datorita aparitiei unui risc potential peste nivelul acceptabil sau chiar sa creasca la nivelele inacceptabile? Da Nu
Da
4. Poate o etapa ulterioara sa elimine un risc potential identificat sau sa reduca posibilitatea de aparitie a unui risc potential la un nivel acceptabil? Punct critic de control
Da Nu este un PCC
Nu Stop ( * )
- Un PCC (operatie / etapa) are un numar diferit de elemente componente, cu semnificatii diferite pentru inocuitatea produsului finit.
Ex. : Sterilizarea cutiilor de conserve Factori: consecinta, tipul produsului, temperatura, timpul de sterilizare, presiunea aburului etc. Se vor stabili limite critice pentru toti acesti factori.
-Valorile limita stabilite pentru parametrii din PCC nu au in vedere considerentele tehnologice, ci doar pe cele legate de inocuitatea produsului finit. - La stabilirea parametrilor tehnologici se va tine seama de valorile limitelor critice pentru inocuitate si nu invers
NU SE VA FABRICA UN PRODUS DACA PROCESUL TEHNOLOGIC NU ESTE CAPABIL SA ASIGURE INOCUITATEA ACESTUIA!
Surse de documentare:
- literatura de specialitate; - inregistrarile si datele de la furnizori; - reglementari nationale si internationale; - consultare experti; - cercetari si experimentari proprii. ATENTIE! au fost obtinute in conditii similare cu ale noastre (compozitie, materii prime, tehnologie)? Codex Alimentarius
ESENTIAL:
- Limitele critice stabilite sa poata fi masurate cu usurinta. - Eeste inutil sa stabilim limitele ce nu pot fi masurate. - Ex. Continutul de pesticide din cereale - Pe durata procesului tehnologic NU VOR TREBUI DEPASITE LIMITELE CRITICE - Pentru sesizarea oricarei depasiri sau tendinte, se va realiza un control statistic prin fisa de control
Aciune
Fisa de control pentru urmrirea respectrii limitelor critice n Punctele Critice de Control
Pasul 9
MONITORIZARE
Monitorizarea este secventa planificatade MASURARE sau OBSERVARE a parametrilor critici ai produsului sau procesului, prin care se determina daca masurile de control luate in considerare continua sa functioneze asa cum ar trebui.
1. 2. 3. 4.
Definiti parametrii care trebuie masurati, domeniul de concentratii si frecventa de masurare preferabila, precum si locul si pozitionarea dispozitivului de masurare. Selectati metoda de masurare sau observare: acuratete, credibilitate, caracteristici de calibrare, etc Desemnati un operator (niste operatori), responsabili(i) cu monitorizarea si inregistrarea valorilor masurate sau a proprietatilor observate, precum si de calibrarea metodei. Verificati la intervale regulate daca procesul continua sa functioneze cum a fost planificat.
este utilizata pentru a se determina momentul in care s-a pierdut controlul si au aparut abateri intr-un punct critic de control (depasire limite critice)
furnizeaza o documentatie scrisa foarte utila la verificarea HACCP
IDEAL
3.
4. 5.
Masuratori fizice
Testari chimice Analize microbiologice IN FUNCTIE DE VITEZA OBTINERII REZULTATELOR
EFICACITATEA
PASTRAREA INREGISTRARILOR - demonstreaza respectarea procedurilor pe flux - ofera produsului si procesului TRASABILITATEA
GHID MASURI CORECTIVE: 1. 2. 3. 4. 5. 6. Daca este necesar, se intrerupe operatia Se izoleaza produsele suspecte (carantina) Se identifica si se corecteaza cauza deviatiei ( aciunea corectiv ) Se ia o decizie privind destinatia produselor izolate ( corecia ) Se inregistreaza faptele petrecute si actiunile realizate Daca este necesar, se revizuieste si se imbunatateste planul HACCP
Destinatia produselor neconforme : Reincluderea in circuit? Testarea produselor inaintea reincluderii Schimbarea destinatiei productiei Reprelucrarea (Repetarea unei etape) Distrugere
Pasul 11
ELABORAREA DOCUMENTELOR SI INREGISTRARI
Ce date, si respectiv, actiuni corective trebuie inregistrate si pastrate sub forma de documente? Ce documente (specificatii, instructiuni, proceduri) trebuie schitate pentru a realiza un sistem HACCP? Cum aveti grija ca documentele mai vechi sa nu fie folosite in acelasi timp cu cele noi? Prevederi Codex:
- Numarul de documente si inregistrari trebuie sa fie proportional cu natura si complexitatea procesului tehnologic.
- Exemple de documente: - Analiza pericolelor potentiale - Determinarea PCC-urilor (Arborele decizional HACCP) -Determinarea limitelor critice (validare)
4. Formulare de inregistrare
1. Specificatii Inregistrari continand acorduri (standarde) referitoare la materiile prime (de la furnizor pana in momentul achizitionarii si intrarii in depozit), produsele sau procese.
Tipuri de specificatii:
a) de produs
- caracteristicile si cerintele legale de produs b) de proces - procesul tehnologic, succesiunea etapelor, reglajele echipamentelor (de ex.: retete) c) de achizitii materii prime - caracteristicile si standardele care trebuie indeplinite de materiile prime si produsele auxiliare 2. Instructiuni Proceduri de operare si indicatii referitoare la cel mai eficient mod de actiune, adaptate la locul de munca, scurte si concise, formulate ca niste comenzi, dupa consultarea cu persoanele implicate, si destinate adesea unei singure persoane
Tipuri de instructiuni:
a) de lucru
3. Proceduri
Acorduri in scris intre lucratorii dintre diverse departamente: cine si ce face in cadrul societatii comerciale. Subiecte care depasesc granitele unui departament, cum ar fi: urmarirea comenzilor, planul de achizitii, revizuirea contractelor, selectia furnizorilor, dezvoltarea de produse noi, trasabilitatea, livrarea produselor, intretinerea si service ulterior, urmarirea reclamatiilor.
Exemple de proceduri: De igienizare: curatire a spatiilor de productie, curatire si dezinfectie a echipamentului de igiena personala, combaterea daunatorilor, tratarea deseurilor De intretinere De calibrare De achizitionare, incluzand selectia (auditul furnizorilor) De intretinere a reclamatiilor, trasabilitatea si managementul retragerilor in piata De mentinere a sistemului HACCP (revizuiri, modificari, procedura de verificare, inclusiv auditul intern). 4. Formulare de inregistrare
Formulare de inregistrare: distribuite in acele zone de lucru unde sunt necesare conform planului de control al procesului tehnologic. Fac parte din documente (alaturi de specificatii, instructiuni si proceduri).
Pasul 12 VERIFICARE
Validare:
Obtinerea de dovezi in sprijinul concluziei ca planul HACCP este eficient. Verificarea controlul procesului Eficienta sistemului HACCP este evaluata prin aplicarea unor teste referitoare la: 1. procesul de productie: analiza masuratorilor inregistrate (la punctele critice de control, PCC), adeviatiilor de proces care se produc si a masuratorilor de corectie luate; 2. conditiile de productie: sunt testate procedurile aditionale referitoare la siguranta alimentelor (PC), cum ar fi: planul de igiena, planul de intretinere, planul de achizitii, inregistrarea si rezolvarea reclamatiilor de la clienti, instruirea, etc. 3. produsele finale: un control de calitate limitat, al produselor finale, prin esantionare si pastrarea unor esantioane pentru referire ulterioara.
Verificarea sistemului de management Eficacitatea sistemului HACCP este evaluata suplimentar prin urmatoarele teste: 1. Este sistemul HACCP prezent, complet si consistent? (aspecte sistemice) 2. Este sistemul implementat eficient? Cum este intretinut sistemul? (aspecte operationale) 3. Sunt toate aspectele referitoare la materii prime si auxiliare, procese, compozitia produselor finale etc, bine definite si validate? Sunt metode de lucru si masurare, inclusiv valorile standard si tolerantele, bine alese si validate sin start? (validarea produselor si procedeelor) 4. Ce, cum si de cate ori este auditat sistemul? Cine sunt membrii echipei de audit? Ce se intampla cu rezultatele auditului? (la revizuire la nivel de management, adaptat politicii de siguranta a alimentului).