Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ingrijirea Pacientului Cu Rujeola
Ingrijirea Pacientului Cu Rujeola
Cel mai bun mijloc de eliminare al rujeolei este acela de a avea o populatie
imunizata, iar imunizarea universala care face parte din buna ingrijire a sanatatii trebuie
efectuata prin programe de rutina si intensive la toate nivelurile.
Programele de vaccinare a copiilor contra rujeolei la varsta de 15 luni, trebuie
stabilite si mentionate in toate colectivitatile umane si deasemenea trebuie inclusi toti
suspectii, indiferent de varsta. In anul 1984 s-au raportat in tarile in curs de dezvoltare care
nu practica vaccinarea antirujeolica in masa, mai mult de 1,5 milioane copii morti cu rujeola
si complicatiile ei.
In programul OMS EPI (Expanded Programme on Immunization) s-a inclus
combaterea prin vaccinarea a sase boli infectioase: difterie, tetanos, tertussis, polomielita,
rujeola si tuberculoza care omoara 10mcopii pe glob la fiecare minut si handicapeaza inca
10. Rujeola este responsabila de 1/3 din aceste morti si sechele.
Virusul rujeolic este agentul causal. El este prezent la omul bolnav n snge, n
secreiile nazofaringiene i respiratorii, n elementele eruptive cutanate. Virusul nu se
intalnete la persone sntoase, deoarece nu exist purtatori de virus rujeolic.
Morfologie - virusul rujeolic este o particul sferic de 120 - 128m n diametru, cu
mici proiecii aciculare de suprafa. Structural, conine o nucleocapsid, cu A.R.N i un
nveli exterior constituit din lipide, glicoproteine i polipeptide. Infectivitatea este legat de
acest nveli ca i de proprietile de hemaglutinare i hemoliz. Antigenul pentru reacia de
fixare a complementului este prezent in nucleocapsid, iar anumite specificitai sunt date de
inveli. Spre deosebire de alte virusuri nrudite, virusul rujeolic nu posed neuraminidaz.
Exist un singur tip antigenic.
Izolarea virusului rujeolic s-a fcut pe culturi de esuturi ( rinichi uman, sau de
maimu ), utiliznd snge, sau splturile faringiene de la bolnavii de rujeol.
Gazde receptive. Maimuta inoculata parenteral cu virus rujeolos face o boala
asemanatoare cu a omului. Virusul poate fi izolat din sange, exudat faringian, recoltat in
primele 24 de ore de la debut, pe culturi celulare din rinichi de maimuta sau om.
Virusul rujeolic a fost adaptat si la embrionul de gaina pe cale amniotica si la
multiple tipuri de culturi celulare de om si maimuta.
Dezvoltarea virusului in
culturi se face lent in 6 8 zile si se duce la modificari citopatice caracteristice, celulele isi
pierd conturul, apar vacuole si mase sincitiale cu numerosi nuclei (celule gigantice) iar
intranuclear apar incluziuni acidofile.
Bazal (germinativ)
Spinos
Granulos
Lucitum
Cornos
Functiile pielii:
Mucoasele si semimucoasele
epiderm gros; creste interpapilare mai adanci; stratul bazal = celule cuboidale, lipsite
de pigment; stratul granulos lipseste, iar cel cornos e present doar la buze;
Functii: Secretorie; Digestiva; Respiratorie; Excretorie; In vorbire; Imunologica
Furunculul
= foliculita cu perifoliculita acuta produsa de stafilococul auriu (specie patogena); Exista si
stafilococul alb (sp nepatogena) asemanatoare dpdv microscopic;
Manifestari clinice:
sange)
Acesta poate fi unic sau multiplu
Erizipelul
= piodermita eritematoasa profunda cu ev acuta care interes si vasele limfatice reticulare ale
dermului; e prod de streptococii piogeni de grup A, mai rar C si G;
Streptococii patrund in piele prin dif solutii de continuitate reprez de: rinite, ulceratii,
plagi posttraumatice, micoze interdigitale, ulcere de gamba;
Manifestari clinice
( asezat in vespertilios)
Este infecto-contagioasa;
Infectiile virale
1. Herpesul = epidermoneuroviroza contagioasa cu 2 localiz relative distincte det de
cele 2 tipuri de virus herpetic uman: Faciala si peribucala (det de tipul 1); Genitala si
1. SCABIA
Dermatoza parazitara contagioasa pruriginoasa, prod de un artropod (Sarcopte
scabiae);
Per de incubatie 2 sapt; parazitul traieste departe de gazda 2-3 zile;
Forme clinice:
2. PEDICULOZA
Dermatoza det de paduchi;
Pediculoza capului si a corpului se iau prin atingere cu o persoana infestata
Ftiriaza pubiana dat Ftirius Pubis prin contact sexual (paduchi lati = latzei)
Alergii cutanate
URTICARIA
Manifestari clinice
Papule/ placi e-e usor reliefate de forma si dimens variabile care pot aparea pe toata
supraf corpului;
Lez insotite de prurit intens;
Urticarie alim = lez mari; Urticarie medicamentoasa = lez mici;
Forma particulara - edemul Quincke se manif prin edem al buzelor, pleoapelor,
faringe, laringe; glotic: poate determina sufocarea bolnavului;
Factori etiologici:
Exogeni alimente (oua, peste, icre, lapte, mezeluri, ciocolata, capsuni, citrice);
Medicamente (xilina, antibiotic, antiinflamatoare nesteroidiene); Pneumalergeni
(polen,mucegai, praf de casa, par de animale, s.a.); Ag fizici (soare, frig, caldura);
Venin de insecte (albine, paianjeni); Produse de infrumusetare; Metale din proteze
dentare;
Endogeni fact genetici, hormonali, boli sistemice infectioase autoimune / endocrine
/ neoplazii;
EGZEMA
-
ERITEMUL POLIMORF
Forme clinice:
-
Urticarii postmed
Egzanteme (inrosirea difuza a pielii)
Eritrodermii
Eritem fix medicamentos
Vasculite
Eritem polimorf
Eruptii buloase /lichenoide / acneiforme
Necroze cutanate
Colagenoze
= boli ale tesutului conjunctiv;
LUPUSUL ERITEMATOS
-
Manif clinice:
-
Sediul lez se afla pe zonele expuse la lumina solara (fata, obraji, nas, gat, decolteu)
In LEcronic exista un placard eritematos cu nuanta violacee disp in vespertilio pe nas
si obraji
Nu se transmite prin atingere
Psoriazis
= dermatoza cronica, dispozitionala si reactionala plurifactoriala caracterizata prin lez
eritemato-scuamoase tipice; Boala cu determinism plurifactorial pentru a se exprima clinic,
necesita prezentarea unor factori genetici si de mediu.
Etiopatogeneza
-
La pacienti cu predisp genetic, factorii de mediu pot avea rol declansator sau
agravant al bolii
Factori psihogeni (stress, suparare, etc)
Traumatisme, infectii, fact endocrine, alcoolul, fumatul, lumina solara, infectia hiv
Manif clinice:
-
DERMATOZELE BULOASE
Penfigusul vulgar
=afectiune autoimuna grava;
-
Debuteaza lent, cu lez localizate; In peste 50% din cazuri apar eroziuni bucale
dureroase si trenante;
Lez sunt situate: fata interna obraji, gingii si palat
Eroziunile post-buloase sunt extinse si marginite de un guleras epidermic
Alteori poate debuta cu eroziuni ale mucoasei genital sau conjunctivale sau leziuni
vindeca f lent;
In faza de stare a bolii coexista atat bule in tensiune cat si bule flaste si cu eroziuni
post-buloase in faze dif de epitelizare
Cauza: necunoscuta;
Lichemul plan
-
Cutanate debut acut lent prin papule de 1-3 mm diametru de cul rosie violacee
stralucitoare, pririginoase, poligonale, acop cu o retea albicioasa fina;
Poate afecta orice reg topografica; cele mai afectate sunt: glezne, fata ant a artic
pumnului, reg lombara; afectarea mucoaselor (50% din cazuri se poate asocia sau nu cu lez
cutanate): mucoasa orala/limba/ muc genit/ perianala
-
Pe limba leziunile form placi albe, mici, fixe, cu tendinta la atrofie; La multe cazuri
Cele mai frecvente manif unghiale sunt: subtierea proximala a lamei unghiale;
hiperkeratoza subunghiala; pierderea temporara sau definitiva a unghiei;
L.plan al scalpului duce la aparitia de placi atrofice, cicatriceale ca urmare a extinderii
infiltratului inflame in profunzime;
Tumori cutanate
1. Tumori cutanate benigne=nu determina metastaze,nu se cancerizeaza;
formatiuni cu tendinta la crestere si persistent ce reproduc structura ts de origine
se caract prin:crestere lenta;delimitare neta;persistent in zone topografice in care a
aparut;
sustinerea caracterului benign necesita confirmarea benignitatii prin biopsie si examen
histopatologic.
2. Precancere cutanate cuprind o serie de dermatoze carct in gen prin infiltrat inflam cronic
localizat sub dermul papilar. Acestea pot evolua frcv catre o transformare carcinomatoasa
dupa o perioada variabila de latent.
3.
Tumori cutanate maligne = neoplazii, cancere relative frecvente 15-20% din totalul
cancerelor; in ultimele 2-3 decenii s-a constatat o crestere a incidentei cancerelor cutanate;
Tumorile maligne ale pielii pot fi:
-
Sifilisul
= lues ; boala cu transmitere sexuala produsa de o spirochete microaerofila (Treponema
pallidum)
Patogenie: - pielea si mucoasele intact reprez o bariera protectoare cu T.P.; Patrunderea are
loc la niv unor leziuni cu pierdere de substanta micro sau macro produsa in timpul
contactului sexual;
Manif clinice: - in fct de tipul acestora Sifilisul are urm std:
1. Primar Sifilom + Adenopatie satelita
2. Secundar Lez cutaneomucoase suggestive + Adenopatie satelita + Afectarea
altor org si sisteme
3. Latent Simptomatologie cutaneo-mucoasa absenta dar teste serologice positive
4. Tertiar Afectare cutanata, neurologica, cardiovasculara si a altor viscera;
Transmitere:
1.
2.
3.
4.
La locul inocularii dupa o per med de 21 zile se dezv lez primara (sancrul dur = sifilom)
Sifilomul apare la poarta de intrare.
SIFILISUL PRIMAR
-
Clasificarea sancrelor:
1. Dupa
localizare:
genital
90%
(gland,
teaca
penisului,
balano-preputial);
extragenitala aparitia e det de cele mm ori de contactele sexual anale sau orale
(buze, peribucal, la niv mameloanelor etc)
2. Dupa nr: unice (cele mai frcv); multiple (simultane prin inoculari multiple)
3. Dupa dimensiune: variabila de la cativa mm (sancrul pitic) pana la 4-5 cm (sancrul
gigant)
4. Dupa profunzime: -m m forme clinice: eroziune; forma papulo-eroziva; forma
ulcerata; forma gangrenoasa; forma terebranta;
LUESUL DECAPITAT
= absenta sancrului; contaminarea se face prin sperma de la barbat cu lues latent dar si
transplacentar si transfuzional; uneori se intalneste la parteneri tratati incomplete;
ADENOPATIA LUETICA
= al doilea symptom al sifilisului primar; apare la 7 zile de la constituirea sancrului in terit
de drenaj limfatic al acestuia;
-
E unilat, poliganglionara. Neinflamativa, constituita din ggl elastici bine delim, duri,
mobile, nedurerosi
E spontan rezolutiva (dispare dupa cateva sapt/ luni de la vindecarea sancrului, fara
tratament)
Devine inflamatorie doar daca sifilomul se suprainfecteaza cu alti germeni
DEFINITIE
Este o boala acuta foarte contagioasa, specific umana, produsa de virusul rujeolic si
caracterizata printr-o evolutie autolimitanta cu febra, exantem si enantem caracteristice,
complicatii frecvente, severe si imunitate durabila dupa boala.
Este cunoscuta de populatie sub numele de pojar, cori sau
morbili.
PATOGENIE
perioada din snge, din secreii nazofaringiene i din urin. n snge, virusul rujeolic este
localizat ndeosebi n leucocite, n care se i multiplic ( ceea ce ar explica leucopenia i
modificrile cromozonice frecvente din rujeol ).
n rujeol, se produc i alte modificari imunologice i metabolice. Astfel, n formele
severe de rujeol s-a constatat o imunosupresie important ( mai ales a imunitaii celulare ),
demonstreaz printr-o scdere a numrului de limfocite T, i scderea rezistenei la infecii
bacteriene.
Rujeola grav care apare frecvent la tropice, se insoete de o eliminare mai
prelungit a virusului rujeolic i de prezena prelungit a celulei gigante (8-29 zile), fa de o
durat medie de 6 zile n rujeola obisnuit. Se consider c acest aspect revelator de
gravitate se datorerte unei puternice deprimari a imunitaii celulare, la copiii cu malnutriie,
ceea ce ar favoriza proliferarea viral i gravitatea bolii.
STATISTICI MEDICALE
Rujeola a fost de departe cea mai frecventa boala infectioasa, indicii de morbiditate
in tarile in care inregistrarea s-a facut regulat si sistemic au ajuns la 1500 1600 ls 100 000
de locuitori.
Incidenta rujeolei in regiunea europeana in perioada 1980 -1991 inregistreaza un
continuu declin, in 1991 fiind raportate 107 525 cazuri, ceea ce reprezinta o scadere de 7,7
ori fata de 1980.
In Romania in perioada 1968 1978 (perioada dinaintea vaccinarii antirujeolice in
masa) morbiditatea a variat intre 325,54 la 100 000 de locuitori (1968) si 738,93 la 100 000
de locuitori (1969), in restul anilor fiin in jur de 500 600 cazuri la100 000 de locuitori.
Nivelul morbiditatii in anii epidemici a atins 600 750 de cazuri la 100 000 de
locuitori, fata de 220 330 cazuri in anii interepidemici.
Evolutia rujeolei in Romania dupa introducerea vaccinarii antirujeolice in 1979
prezinta urmatoarele caracteristici:
-
22/100 000 locuitori in perioadele interepidemice, adica o scadere de aproximativ 24,6 ori.
din ce in ce mai lungi (de la un an la trei si apoi la patru ani) si cu reducerea incidentei in
epidemie sub nivelul epidemiilor din perioada prevaccinala.
-
TABLOU CLINIC
Incubaia n medii este de 10 zile (cu variaii ntre 8 i 11 zile), fiind una din
perioadele de incubaie cele mai fixe. Poate fi prelungit pn la 21-28 de zile, dac n
cursul acestei perioade s-a administrat gammaglobulin.
a) Perioada de invazie ( stadiul preeruptiv, perioada cataral ).
Aceast perioad dureaz 3-4 zile, pn la apariia erupiei. Debutul este gradat (i nu
brusc ca n scarlatin ), cu febr care crete treptat la 38 0-390C, insoit de cefalee,
indispoziie i de fenomene catarale conjunctivale i ale cilor respiratorii superioare.
Catarul conjunctival este exprimat prin : conjunctivite roii, pleoape umflate, ochi
lacramoi; este insoit adesea de fotofobie.
Catarul cilor respiratorii este localizat iniial la nazofaringe i laringe. Bolnavul
strnut i prezint o secreie nazal, abundent, seromucoas sau mucopurulent, care irit
narinele, insoit uneori de epistaxis. Catarul ocular i nazal dau feei bolnavului un facies
de copil plns. Catarul se extinde apoi la laringe, instalndu-se laringita exprimat prin
voce aspr, rguit, tuse uscat suprtoare. Catarul laringean poate fi mai accentuat, lund
aspectul unei laringite obstruante (crup rujeolic). Ctre sfritul perioadei de invazie, catarul
se extinde descendent sub forma unei traheobronite acute.
Examene radiologice efectuate sistematic n aceast perioad pun n eviden, n
peste jumatate din cazuri, imagini de pneumonie interstiial.
Cavitatea bucal .
Din primele zile de boal, mucoasa bucal este congestionat, mai ales n fundul
gurii. Pe acest fond hiperemiat, se observ pete intens congestive, uneori chiar hemoragice.
Petele sunt de dimensiuni mici (3-5 mm n diametru), cu contur neregulat, fiind fregvente pe
vlul palatin i n fundul gtului. Limba este sabural, dar roie pe margini cu tendine de
descuamare n zilele urmtoare
Semnul Koplik, modificare caracteristic rujeolei n aceast perioad; este constituit
din cteva (uneori numeroase) micropapule albe sau de culoare albastru deschis, izolate sau
retrospectiv. Acest aspect rezidual este mai intens, cnd eruptia a fost hemoragic, (mult
pigment sanguine extravazat). De obicei, urmeaz o descuamaie fin, furfuracee.
c) Perioada posteruptiv (convalescena). n rujeola necomplicat, temperatura
revine la normal, odat cu plirea i tergerea elementelor eruptive, iar bolnavul i recapt
treptat starea anterioar. n aceast perioad, convalescentul este expus la variate complicaii
bacteriene.
Evoluia rujeolei este de obicei benign, decurgnd fr, sau cu puine complicaii,
mai ales la copii n stare de nutriie normal i n condiii de bun ngrijire.
n epidemii mari, mai ales n regiunile cu populaie subnutrit i cu rezisten
sczut, rujeola se ndrete de complicaii.
Complicaii mai frecvente, la copii sub 2 ani, la rahitici, la distrofici, sau la cei cu
focare infecioase preexistente, apar nu numai n cursul bolii, dar deseori ctre sfritul
acesteia i n convalescen.
Peste 90% din cazurile mortale de rujeol sunt datorate complicaiilor. Etiopatogenia
complicatiilor este complex, contribuind ndeosebi la scderea rezistenei generale (anergia
rujeotic) i a celei locale (mucoasa respirator i a cavitilor adiacente respiratorii - urechea
medie, sinusuri), prin leziunile inflamatorii provocate de virusul rujeolic. Se deschid, astfel
numeroase pori de intrare pentru suprainfecii bacteriene. Majoritatea complicaiilor sunt
deci bacteriene, survenind pe un teren preparat de aciunea virusului rujeolic.
Ele pot fi favorizate de factori de mediu externi (spitalizare n saloane commune,
ngrijiri insuficiente). Unele complicaii sunt determinate chiar de virusul rujeolic (laringita,
pneumonia interstiial, encefalita).
epidemiologice
reactivitii organismului; n urma unei alte boli infecioase, sau prin unele tratamente
medicamentoase administrate la nceputul bolii).
2. Rujeola atipic la imunizai cu vaccin inactivat. La copiii astfel vaccinai, s-a
constatat apariia, la civa ani dup vaccinare, a unei rujeole atipice i severe ( datorat
sensibilizrii ), ceea ce a condus la renunarea la acest vaccin.
3. Rujeola la copii malnutrii ( rujeola tropical ). La copii subnutrii ( n special n
regiunile tropicale din rile n curs de dezvoltare ), evoluia rujeolii este deosebit de sever,
cu frecvente complicaii i mortalitate mare ( pn la 50% ). La acetia viremia este
persistent, virusul rujeolic putnd fi izolat pn la a 13-a zi.In limfocite, se gsesc cantiti
mari de antigen viral, iar anticorpii hemaglutinani i neutralizani sunt n titru foarte cobort
n snge.
4. Rujeola hemoragic, cu trombocitopenie, erupie hemoragic, gingivorogii,
epistaxis, metroragii, etc.,evolueaz grav, adesea mortal.
5. Rujeola hipertoxic, apare la copii mici sub 2 ani; se manifest cu febr mare,
dispnee accentuat, cianoz, insuficien circulatorie, din cauza unui catar bronic intens
(broniolit capilar sau rujeol ,,sufocant).
Dup vrst :
Rujeola este mult mai sever la copilul mic, prin frecvena mare a complicaiilor; de
peste 7 ori mai frecvente (87,9%), fa de copii mari (12%), a celor mai grave complicatii
(bronhopneumonii, laringite, encefalite, suprainfecii bacteriene sistemice), precum i printro evoluie mai sever (forme hemoragice, forme hipertoxice mai frecvente), cu o letalitate de
2,2% (fa de 0,4 la copii mari). La sugari uneori mai ales n primele 6 luni, rujeola prezint
aspecte atipice (eruptie discret i de scurt durat, febr mic, absena semnului Koplik ).
Adulii fac o rujeol intens i suport greu boala.
EVOLUTIE SI PROGNOSTIC
n general, prognosticul rujeolei este favorabil, mai ales la copii cu stare de nutriie
normal i n condiiile actuale de ngrijire. Astfel letalitatea a sczut n Spitalul Clinic de
Boli Infecioase Colentina, de la 8,8% (1939-1944), la 2,3 % (1945-1959) i la 0,5-1% (dup
1960 ), pe cazurile spitalizate.
Prognosticul este influenat de vrst ( boal mai grav la copii sub 2 ani ), de starea
de nutritie ( distrofie, rahitism) i de unele asocieri morbide ( scarlatin, tuberculoz ), de
sarcin i n general, de complicaii ( ndeosebi pneumonii, care dau 25% mortalitate i
encefalita rujeolic ). n Africa mortalitatea prin rujeol n spitale este de 6-12 %.
SIMPTOME SI SEMNE
Rujeola tipic ncepe dup o perioad de incubaie de 7-14 zile cu febr prodromal,
rinoree, tuse chinuitoare i conjunctivit. Petele (semnul) Koplik patognomonice apar dup 2
pn la 4 zile, de obicei pe mucoasa bucal n dreptul molarilor superiori 1 i 2. Aceste pete
seamn cu granulele fine de nisip alb nconjurate de areola inflamatorie. Dac snt
numeroase, ntregul cmp de fond poate s fie un eritem pestri. Apar faringita i inflamaia
mucoasei laringiene i traheobronice. Secreiile nazale, mucoasa faringian i, adesea,
sedimentul urinar conin celulele gigante multinucleate caracteristice. Iritaia caracteristica
apare la 3-5 zile de la debutul simptomelor, de obicei la 1-2 zile dup apari ia semnului
Koplik. Erupia debuteaz n faa sau n spatele urechilor i laterocervical sub forma unor
macule neregulate care devin rapid maculopapulare i se extind rapid (n 24 pn la 48 ore)
pe trunchi i pe extremiti n timp ce ncep s pleasc de pe fa. Dac iritaia este deosebit
de severa, apar peteiile sau echimozele.
n perioada de vrf a bolii, temperatura poate depi 40 C (104 F), cu edem
periorbital, conjunctivit, fotofobie, tuse chinuitoare, iritaie extensiva i prurit blnd; n
general, pacientul are un aspect bolnav. Leucopenia cu limfocitoza relativ este frecvent.
Simptomele i semnele generale evolueaz n paralel cu severitatea erupiei i variaz de la o
epidemie la alta. Dup 3 pn la 5 zile, febra scade, starea pacientului se amelioreaz i
DIAGNOSTICUL POZITIV
virusului
rujeolic
se
poate
face
din
secretiile
(nazofaringiene,
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Diagnosticul diferenial al rujeolei tipice include rubeola, scarlatina, iritaiile
medicamentoase, boala serului, roseola infantum, mononucleoza infecioas, infeciile cu
adenovirusuri, cu echo- i coxsackievirusuri. Trsturile distinctive ale rubeolei includ
evoluia sa uoar cu simptome generale minime sau absente, ganglioni mrii (i de obicei
sensibili) n regiunea postauricular i suboccipital, subfebr, formul leucocitar normal,
absena uzual a unui prodrom recognoscibil i durat redus. Scarlatina poate fi n primul
rnd sugerat de faringit i de febr, dar leucocitoza existent n scarlatin este absent n
rujeol, iar morfologia iritaiei este distinct. Erupiile medicamentoase (de exemplu, dup
fenobarbital sau sulfamide) se aseamn cu iritaia rujeolica, dar, din nou, lipsete prodromul
tipic, tusea i progresiunea cranio-caudal a iritaiei, iar palmele i plantele snt cel mai
frecvent implicate. n aceast situaie, anamneza este important. Roseola infantum poate
produce o iritaie cutanata similara aceleia din rujeol, dar se constat rareori la copiii > 3
ani. n general poate fi difereniat prin temperatura iniial crescut, absena semnului
Koplik i a strii generale alterate, iar iritaia apare simultan cu defervescena.
Diagnosticul diferenial al sindromului rujeolei atipice este similar cu cel al rujeolei
tipice; cu toate acestea pleiomorfismul iritaiei i semnele generale severe care se constat
uneori pot sugera febra ptat a Munilor Stncoi, leptospiroza, varicela hemoragic sau
infecie meningococic; alte diagnostice difereniale includ anumite pneumonii bacteriene
sau virale, colagenoze, cum ar fi AR juvenil, i sindromul Kawasaki (sindrom ganglionar
cutaneomucos). Antecedentele de expunere la rujeol i administrarea anterioar a
vaccinului cu virus inactivat sugereaz diagnosticul, dar confirmarea diagnosticului poate s
fac necesar izolarea virusului, studii serologice sau ambele.
In stadiul preeruptiv rujeola poate fi confundata cu viroza respiratorie (gripe,
adenoviroza, guturai) de care trebuie diferentiata anamneza epidemiologica, examenul local,
semnul Koplik , triplu catar: catar conjunctival ( facies plans), catar digestiv (greata,
varsaturi, diaree), catar respirator (tuse, rinoree, tulburari respiratorii) si manifestari
neurologice (mai ales la adulti), iritabilitate, cefalee, uneori fenomene de tip encefalitic.
In stadiul eruptiv diagnosticul diferential se face cu urmatoarele boli:
Facies
plans
Semnul Koplik
TRATAMENTUL RUJEOLEI
Tipul de tratament
Recomandrile obligatorii
Tratamentul nemedicamentos
Regimul zilei
Repausul la pat 8-10 zile (pn la cedarea febrei)
Igiena cavitii bucale (splturi cu infuzie de mueel, sol.
Nitrofural 1: 5000, sol. Hidrocarbonat de sodiu 2%
Igiena ochilor (folosind tamponul curat i apa)
Dieta
Regimul alimentar adaptat toleranei digestive, cu alimente
bogate n vitamine i n microelemente, cu excepia alimentelor
picante i grase
Aportul de lichide (ap mineral plat, sucuri, compot, ceai,
lapte)
Tratamentul medicamentos
Antipiretice
Vitamine
EPIDEMIOLOGIA BOLII
Caractere generale.
Rujeola este o boala infectioasa de mare raspndire universala, aparnd n toate
continentele si tarile, la orice latitudine.
PROFILAXIE SI COMBATERE
afirmatie a Virginiei Henderson: Nursa este constiinta celor fara constiinta, iubirea de viata
a celui care a incercat sa se omoare, picorul celui care i-a fost amputat, ochii unui nevazator,
puterea de a se misca a sugarului, increderea tinerei mame, gura celor care sunt prea slabiti
sau care se tem sa vorbeasca.
BIBLIOGRAFIE
1.
ingrijiri corespunzatoare
Titirica Lucretia Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, Editura
Viata Medicala Romaneasca, 2006
Mzes Carol Tehnica ingrijirii bolnavului, vol. II, Editura Medicala , 1967
5.
6.
Titirica Lucretia Dictionar de termeni pentru asistenti medicali, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2003
7.
8.
9.
10.
Borundel Corneliu Manual de Medicina Interna pentru cadre medii, Editura All, 1998HJ
11.
Profesor Doctor Docent Marin Gh. Voiculescu Boli Infectioase, Editura Medicala,
Bucuresti 1990
Dr. Constantin Bocrnea Boli Infectioase si Epidemiologie, Editura INFO-TEAM,
Bucuresti 1995
3Dr. Elvira Ciufecu -Virusul Rujeolos, Editura Academiei R.S.R , Bucuresti 1983
12.
13.