Subiecte Dermatologie 1

1.
Leziuni elementare prin modificari de culoare se clasifica:

a)dupa marime:
mici: macula(pata)- 0,5 cm sau 5 mm;
mari: placi- >5 mm,dar mai mici decat podul palmei;
f.mari: placarde- > decat podul palmei.
b)dupa margini: -bine delimitate- tinea,psoriazis
-imprecis delimitate- eczema,pitiriazis rozat(Gilbert),LES
- sunt bine vizibile la ex.obiectiv
- nu se insotesc de anomalii de relief si consistenta
- sunt produse prin: - tulburari ale circulatiei locale
- extravazari sanguine
- modificari ale melanogenezei
- depuneri de substanta la nivelul tegumentului
Dupa mecanismul de producere apar:
pete hemodinamice: - eritemul activ -datorita vasodilatatiei capilarelor si
arteriolelor din plexul subpapilar si clinic se caracterizeaza prin teg roz-rosu si cald;
- eritemul pasiv ( cianoza ) congestie progresiva produsa
prin vasodilatatie si atonia capilarelor venoase si a venulelor,exprimata clinic prin
macule rosii violacee si tegumente reci ;
pete vasculare - sunt produse ca urmare a unor modificari de calibru vascular
persistente (ectaziile) sau ca urmare a unor proliferari de vase sanguine
(hemangioamele);
-pot fi: congenitale (hemangioamele) si dobandite
(telangiectaziile)
pete purpurice- se produc prin extravazari sanguine in derm sau ca urmare a unor
defecte de coagulare;
-pot fi :- petesii(leziuni de 1-2 cm), vibice(leziuni liniare),
echimoze( au dimensiuni mari cu aspect de placa sau placard),
hematoame( provocate de hemoragii profunde subcutanate)
- caracteristici clinice: nu dispar la vitropresiune, isi modifica
culoarea de la rosu-purpuriu la violaceu-albastru,apoi verzui-galben( in functie de
gradul de degradare al Hb), se instaleaza rapid, persista 10-20 zile;
- pete prin modificari ale melanogenezei: pete hiperpigmentare circumscise(nevii
pigmentari), pete hiperpigmentare difuze (cloasma,melanodermie), pete
hiperpigmentare congenitale(nevii pigmentari), pete hiperpigmentare
dobandite(efelidele), pete hiperpigmetare reziduale(lichen plan); pete hipopigmentare
sau acromice congenitale (albinismul), dobandite(vitiligo),primitive(vitiligo),
secundare(tinea versicolor).
-pete produse prin depuneri d esubstante la nivelultegumentelor apar in cursul unor
afectiuni de sistem: tulburari de metabolism(carotenodermia), boli infectioase(hepatita
acuta), boli profesionale(intoxicatia cu Pb-lizereul gingival).
2.Leziuni elementare solide- leziuni circumscrise,bine delimitate,ce determina modificari
de relief si consistenta la nivelul tegumentului.
Fac parte:
papula (lez. solida persistenta cu dimensiuni mici de 1-5 mm ce proemina la

suprafata pielii; de diferite culori ce se constituie in placi si placarde);
tuberculul ( lez profunda cu sediul in derm circumscrisa care proemina putin la
suprafata pielii-devine bine vizibila la vitropresiune;evolutia e cronica,poate
ulcera);
nodulul(nodozitatea) - lez situata profund in derm si hipoderm,putin proeminenta
si se poate identifica bine prin palpare,poate avea evolutie acuta(eritemul
nodos),subacuta(eritemul Bazin), sau cronica(sarcoidoza);
vegetatia este o excrescenta papilomatoasa pediculata cu suprafata
neregulata,conopidiforma sau in creasta de cocos;are consitenta dura,poate fi
dispusa izolat (papilomul) sau are tendinta de a forma mase globuloase cu aspect
pseudotumoral( condiloma accuminatum);
lichenificarea placa de suprafata careia s-a accentuat cartilajul normal al
tegumentului cu formarea de pseudopapule;apare in dermatozele pruriginoase
dupa grataj prelungit;
tumora formatiune proeminenta,persistenta cu tendinta la crestere fara caractere
inflamatorii;pot fi benigne ( nevul,lipomul-nu metastazeaza,neinvazive) si maligne
(carcinoamele cutanate,melanomul-invazive cu prognostic grav si dau metastaze).
3.Leziuni elementare cu continut lichid

- vezicula colectie lichidiana cu dimensiuni mici 1-2 mm.situata obisnuit
intraepidermic;evolutie spre deschidere cu formare de eroziune;in caz de suprainfectie
bacteriana continutul devine purulent constituind pustula.
- bula(flictena)-leziune cu lichid de dimensiuni mari;continut clar serocitrin,ulterior poate
deveni hemoragic sau purulent; dupa deschidere lasa eroziuni sau ulceratii si pastreaza la
periferie un guleras epidermic;
- pustula leziune cu continut purulent;
- pot fi:1 primare(pustule de la inceput+puroi);
1 secundare(mai intai ca vezicule,apoi pustule-lichid de la inceput);
2 foliculare(la orificiul firului de par-foliculita)
2 nefoliculare(zone fara foliculi pilosi)
3 microbiene(microbi,bacterii,stafilococi)
3 amicrobiene(mecanism autoimun)
Exemplu: psoriazis pustulos(forma grava,amicrobiana,nefoliculara)
4.Leziuni elementare produse prin solutii de continuitate(pierdere de substanta)
- eroziunea pierdere de substanta superficiala ce intereseaza epidermul,nu depaseste
membrana bazala si se vindeca fara cicatrici;poate fi primitiva(sancrul sifilitic) sau
secundara leziunilor veziculo-buloase(eczema,herpes);
- escoriatia o solutie de continuitate superficiala,liniara,produsa prin grataj;
- ulceratia pierdere de substanta profunda care depaseste membrana bazala si se vindeca
cu cicatrici;pot fi ac.(furunculul) si cr.(ulcerul varicos);
- fisura sau ragada o pierdere de substanta liniara,secundara inflamatiei,de profunzime
diferita si se localizeaza periorificial sau la nivelul pliurilor.
5.Deseuri cutanate si sechele

Deseurile = sunt produse care se elimina de pe suprafata cutanata.
- scuama rezultatul unui proces de hiperkeratoza cu acumulare de celule cornoase
dispuse in straturi multiple pe suprafata pielii;aspectul e relevant pt diagnostic;
- crusta rezultatul uscarii unor secretii pe suprafata tegumentului si acopera obisnuit o
solutie de continuitate,cu aspecte diferite: galben-aurii in impetigo(cruste melicerice) sau
brune-negre(cruste hematice) cand acopera ulceratii profunde;
- escara o necroza epidermica produsa prin ischemie;se prezinta ca un depozit uscat
negru,aderent;
- sfacelul(gangrena) o necroliza produsa sub actiunea unor toxine microbiene,un
depozit alb-cenusiu de tesut devitalizat.
6.Sechelele cutanate= leziuni secundare unor procese patologice distructive,cu caracter
definitiv.
- cicatricea se produce printr-un complex de reparatie conjunctiva,cu formarea de tesut
nou alcatuit din colagen dens,fibrocite,fragmente de tesut elastic si vase sanguine;poate fi
atrofica(indurata), hipertrofica(proeminenta), supla,cheloidiana;
- atrofia se caracterizeaza printr-o involutie tegumentara cu interesarea tuturor
componentelor sale,caracterizata prin: este subtire,transparenta,se pliaza usor,pliul
persista .lipsesc firele de par si glandele;poate fi fiziologica sau patologica.
6. Microsporia - pilomicoz tondant, contagioas, cu caracter autolimitant, la copii
Etiologie:agenti fungici din genul Microsporum - M. canis,
M.audouinum,M.gypseum
Rezervorul: animalele de casa
Patogenie: initial este parazitat stratul cornos,foliculul pilos, penetreaz firul de
pr traversand cuticula.
Diagnostic de laborator
Ex. lampa Wood
Ex. direct fir de pr: parazitare tip ectotrix (spori mici n mozaic care formeaz un
manon in jurul firului de pr)
Cultura pe mediul Sabouraud
Tratament sistemic: antifungice
clasice- griseofulvina 4-8 sapt
moderne ketoconazol ,itraconazol, terbinafin, fluconazol -4-6saptamani
Tratament topic:
Clasic: pomada benzosalicilica
Modern : imidazoli, triazoli, alilamine, ciclopiroxolamina (crema lotiune,
sampon)
Raderea firelor de par.
Aspecte clinice:
se manifesta prin placi eritemo-scuamoase circulare,bine delimitate,unice sau putin
numeroase,cu diametrul de cel putin 2-3 cm,cu scuame fine si inflamatie minima;
firele de par sunt rupte de la acelasi nivel,la 2-3 mm de emergenta,cu tonusul pastrat si
de culoare gri-inchis datorita invelisului exterior de spori.
7. Tricofiia uscat (a scalpului)- pilomicoz uscat, tondant, mai puin contagioas, cu
evoluie cronic;intereseaz copii i adulii (tricofiia cronic a adultului )
Etiologie: dermatofiti din genul Trichophyton: T.tonsurans, violaceum, quinckenaum
Manifestri clinice:
(tipul endotrix de invazie a firului de pr)
-este o form clinic neinflamatorie manifestat prin: plci numeroase cu descuamaie
minim, neregulate, cu tendin la confluare, cu firele de pr rupte la suprafaa scalpului
sau la diverse alte nivele, rsucite, incurbate, torsionate, datorit modificrilor de
tonicitate.
-Atingerea unghial este rar.
Diagnostic de laborator:Ex. microscopic direct al firului de pr;Parazitare de tip
endotrix (aspect de sac umplut cu nuci)
Evoluie: cronic, se vindec la pubertate sau continu s evolueze realizand Tricofitia
cronic a adultului
Diagnostic diferenial:Microsporia,Favusul pitiriaziform,Psoriazis scalpului
Tratament sistemic: antifungice
Clasice- Griseofulvina 4-8 sapt
Moderne - ketoconazol ,itraconazol, terbinafin, fluconazol =4-6 saptamani
Profilaxie: educatia pacientului; protectia persoanelor sanatoase din anturajul bolnavului;
supravegherea tratamentului; izolarea cazurilor cu ancheta epidemiologica si controlul
copiilor din colectivitati; spitalizarea celor bolnavi; dezinfectia obiectelor cu care a venit
in contact bolnavul.
8.Tricofitia inflamatorie(Kerion celsi)=micoz de tip inflamator localizat pe scalp la
copii i n barb i musta la aduli
Etiologie: dermatofiti din genul Trychophyton- Tr.verrucosum, Tr.mentagrophytes (este
determinat de specii zoofile de dermatofii i ocazional de specii geofile sau antropofile)
Manifestri clinice:
-se manifest printr-o mas inflamatorie i supurativ reliefat, rotunjit, cu suprafaa
acoperit de pustule foliculare, fluctuent, dureroas;
-la presiune, prin ostiumurile foliculare se evacueaz secreie purulent i odat cu
aceasta se elimin firele de pr.
-procesul inflamator este accentuat de coparticiparea stafilococului auriu, se nsoete de
limfadenopatie i de distrucia foliculilor pn la nivelul papilei (foliculit profund).
-vindecarea leziunilor se soldeaz cu alopecie cicatricial.
Localizare : scalp, barb i musta
Evoluie: spontan spre vindecare cu alopecie cicatricial definitiv
Diag. de laborator: fir de pr, parazitare de tip endo-ectotrix
Tratament:
Local:- epilarea firelor de pr,comprese locale cu soluie Lugol,
antimicotice(soluii,creme,unguente)
Sistemic: antimicotice (ketoconazol, itraconazol, terbinafin), antibiotice,
antiinflamatoare

9.Favusul = pilomicoz cu evoluie cronica,determinata de o infecie fungic,
obinuit survenit la vrsta copilriei care nu se vindec spontan la pubertate.
Etiologie: Tr. Schoenleini, quinckenaum
Manifestri clinice:
- in forma clinic tipic, la debut, se instaleaz un eritem perifolicular iar firul de pr i
pierde luciul (devine mat).
- ulterior, apar mici depozite glbui perifoliculare (colonii fungice, produi de
metabolism, scuame), deprimate central denumite godeuri favice.
- evoluia ndelungat determin alopecie cicatricial cu atrofie a pielii ntre firele de
pr restante. Alte forme clinice de favus:
impetigoid (cu scuamo-cruste confluente);
pitiriaziform (cu scuame mici pitiriaziforme).
Diagnostic de laborator:
Ex. Micologic al firului de pr
parazitare endotrix tuburi miceliene, segmentate inegal cu formarea de
artrospori de form dreptunghiulara;
Tarse favice,cultura pe mediul Sabouraud.
Tratament:
-primii pasi constau in sporirea igienei zonei afectate prin folosirea
sampoanelor,lotiunilor si cremelor cu Ketoconazol si sulfit de selenium,dar si in
indepartarea crustelor;
-Griseofulvinatratament standard in tinea capitis;
-Terbinafina,Itraconazol si Fluconazol pot eradica fungul si vindeca boala.
Profilaxie:
-educatia pacientului; protectia persoanelor sanatoase din anturajul bolnavului;
10.Epidermofitia inghinala(tinea cruris) = este micoza pliurilor inghinale, frecvent la
brbai, localizat bilateral
Etiologie: Tr. Rubrum, E. floccosum, Tr.verrucosum
Patogenie: predispozitie individuala, factori locali favorizani (hipersudoratie, obezitate,
diabet)
Manifestri clinice:
-boala debuteaza prin prurit(trasatura dominanta) si aparitia unor placi eritematoase cu
margini nete,ce se extind din pliul inghinal pe coapse si scrot;
-descuamatia este variabila si poate masca fondul inflamator;
-in evolutie poate surveni o oarecare vindecare centrala,in timp ce marginea ramane rosie
si eventual veziculoasa;
-infectia cronica cu T.rubrum se poate extinde pe fese si abdomen.
Tratament:
-unguent Whitfield, tolnaftat, terbinafin, imidazoli n formele recente;
-itraconazol sau terbinafin (1-2 sptmni) - n formele cronice, extinse sau tratate
anterior cu corticosteroizi
11. Herpesul circinat(tinea corporis)
Etiologie: M. canis,Tr.mentagrophytes asteroides, Tr. rubrum, E. floccosum
Patogenie: Infecia micotic este rezultatul interaciunii dintre artroconidii i
corneocite
Manifestri clinice:
-leziunile sunt circulare sau circinate,bine delimitate,cu o margine reliefata,eritematoasa
si eventual veziculoasa si centrul mai palid si descuamativ;
-h.circinat subinflamator are aspectul unei leziuni circulare cu suprafata eritematoasa si
acoperita de veziculo-pustule;
-pruritul este constant;
-aspectul inflamator al leziunilor variaza in functie de specia de dermatofit incriminata,de
reactivitatea imuna a gazdei si de gradul invaziei foliculare.
Tratament:
cu leziuni recente, localizate: tratament topic 2-4 sptmni;
cu leziuni recente, extinse: terbinafin / itraconazol per os (2-3 sptmni).
supravegherea tratamentului.
12. Epidermofitia extremitatilor( tinea manum,pedis)
TINEA MANUM
Etiopatogenie: sunt frecvent implicate speciile antropofile care pot determina i tinea
pedis. Frecvent, tinea manum este precedat de infecia piciorului i/sau a unghiilor
piciorului. Ea intereseaz zonele predispuse la macerare de sub inele, ceasuri, spaiile
interdigitale (la buctari, spltorese); insuficiena circulatorie periferic este de
asemenea un factor predispozant.
Manifestari clinice:
- hiperkeratoz palmar difuz, unilateral n 50% din cazuri, cu accentuarea pliurilor de
flexie;
- simpl descuamaie persistent;
- plci eritemato-veziculoase;
- plci eritemato-scuamoase pe faa dorsal a minilor
Tratament: se aplica un tratament local(antimicotice in asociere cu corticoizi topici sau
cu keratolitice); griseofulvina.
Profilaxie: folosirea prosoapelor la comun,echipamentelor sportive; spalarea mainilor cu
sapun antibacterian(antifungic dupa atingerea obiectelor posibil contaminate); spalarea
hainelor in apa fierbinte cu solutie antifungica dupa expunere in locuri susceptibile de
microbi.
TINEA PEDIS (dermatofitoza piciorului, piciorul de atlet)
Etiopatogenie: sunt incriminate cel mai frecvent specii antropofile dar o proporie mare
de cazuri asociaz infecii bacteriene cu germeni Gram negativi ale spaiilor interdigitale.
n formele cronice de tinea pedis, bacterii rezistente cum sunt cele corineforme joac rol
de copatogeni.Contaminarea interuman survine n mediul familial n colectivitile
nchise (spitale de cronici, internate), la bi publice, piscine.
Manifestri clinice
a) forma intertriginoas:
se manifest prin macerare, decolare tegumentar i fisuri
la nivelul spaiilor interdigitale laterale;
se poate extinde interdigito-plantar;
se nsoete de prurit accentuat, de cldur;
evolueaz cronic.
b) forma hiperkeratozic:
este o form clinic cronic de Trichophiton rubrum;
intereseaz plantele, marginile piciorului care apar discret
eritematoase i cu scuame fine alb-argintii;
extensia pe faa dorsal a piciorului i degetelor determin
aspectul de picior mocasin;
se manifest sever cnd se asociaz hiperhidroza
(hipersudoraia);
se nsoete de prurit, miros dezagreabil i de suprainfecie
bacterian i fisurare a spaiilor interdigitale;
obinuit exist o atingere unghial
c) forma dishidrotic:
este tipul veziculo-bulos de manifestare a infeciei
dermatofitice ce poate succede (dup luni, ani de evoluie)
macerrii i fisurrii spaiilor interdigitale;
evolueaz spre pustulizare, deschidere i apariia de
colerete descuamative pe fond inflamator;
asociaz frecvent hiperhidroza;
n varianta veziculoas acut, se poate nsoi de erupie
alergic (tip ide) pe mini, asemntoare pomfolixului
(dishidrozisului)
Tratament:
-pudre de imidazoli sau tolnaftat pentru modificrile uoare ale spaiilor interdigitale i
pentru profilaxia infeciilor ce pot fi contractate la bi, piscine;
-terbinafin (2 sptmni) sau itraconazol (1-2 sptmni) pentru formele uscate cronice;
-soluia Castellani, clorur de aluminiu soluie 20-30% sau soluie permanganat de
potasiu n asociere cu imidazoli n soluii sau spray-uri (30 de zile), pentru formele
inflamatorii.
Profilaxie:
-dezinfectia ciorapilor,pantofilor si obiectelor de toaleta; evitarea mersului fara
incaltaminte la piscina,plaja,dusuri comune,transpiratiilor,umezelii,incaltamintelor din
cauciuc sau materialelor din plastic.
13. Pitiriazisul versicolor = micoza superficiala localizata in stratul cornos al epidermului

- produs de Malassezia furfur.
F.favorizanti: susceptibilitate crescut (prezent la adolesceni, tineri); temperaturi
ambientale crescute (cazuri frecvente n sezonul cald n zonele temperate); sindrom
Cushing spontan sau iatrogen; malnutriie; sarcin; contraceptive orale.
-leziunea primitiv este o pat bine delimitat, discret eritematoas cu scuame fine.
-multiplicarea leziunilor determin arii confluente mari de acelai aspect, plci ovale
diseminate i macule la periferie cu tent ocru-palid sau brun.
-descuamaia poate fi evideniat la gratajul metodic.
-zonele de elecie ale leziunilor sunt: partea superioar a toracelui (de unde se poate
extinde pe brae, gt, abdomen), axile, regiunile inghinale, eventual organele genitale.
-postterapeutic sau dup rezoluie spontan leziunile pot lsa depigmentri reziduale.
-pruritul este inconstant.
-boala poate persista luni de zile i frecvent mbrac aspect recidivant.
Tratament antimicotic local constituit de:
-derivai azolici (clotrimazol, bifonazol, ketoconazol - crem i ampon, econazol,
izoconazol);
-terbinafin crem;
-sulfur de seleniu 2,5% (Selsun) - ampon;
-hiposulfit de sodiu soluie 20%.
-se poate tenta un tratament per os cu ketoconazol sau itraconazol.
14. Candidozele cutanate
Etiologie: Sunt infecii determinate de Candida albicans i doar ocazional de alte
specii din genul Candida.
Manifetari clinice:
- intereseaz pliurile cutanate,fiind favorizat de condiiile de umiditate crescut
create de ocluzia prin mbrcminte i pliurile interdigitale - mai ales ale minii - i
zonele din proximitatea orificiilor naturale;
- intertrigo candidozic sau candidoza flexural care poate interesa orice pliu
(submamar, inghinal), mai ales la persoanele obeze i determin: eritem exudativ cu
depozit albicios i fisur n fundul pliului i extindere dincolo de aria de contact a
celor dou fee cutanate ale pliului, cu margine franjurat (gulera epidermic de
descuamaie) i pustule subcornoase sau papule satelite;
- erosio interdigitalis blastomycotica sau candidoza interdigital a minii, cu aspect
macerat, alb al pliului interdigital accentuat de bacteriile Gram negative copatogene;
- candidiaza perianal i scrotal care poate nsoi sau nu interesarea mucoasei
genitale, cu eritem, prurit sau iritaie local;
- candidoza de scutece, consecutiv colonizrii cu Candida albicans a eritemului de
scutece, manifestndu-se prin eritem difuz, cu pustule subcornoase, cu margini
neregulate, franjurate i leziuni papulo-pustuloase satelite; de regul se poate decela
prezena Candidei albicans n fecale.
- Paronichia este o condiie patologic periunghial cronic frecvent la persoanele
cu contact prelungit al minilor cu apa, fina, hidrocarbonatele.
Se manifest clinic prin:

eritem, edem (tumefiere) a repliului cutanat unghial care se detaeaz de faa
dorsal a lamei unghiale; din spaiul creat se evacueaz uneori la compresie puroi
gros, alb;
durere spontan;
distrofie unghial (discromie, onicoliz la nivelul marginilor laterale).
- Onicomicoza candidozic (onixis candidozic) are 3 manifestri principale:
onicoliz i paronichie cu evoluie spre distrucia complet a lamei unghiale
(frecvent la pacienii cu candidoz muco-cutanat cronic);
friabilitate a lamei unghiale, distal i lateral, fr progresie spre distrofie total
(frecvent la femei i favorizat de fenomenul Raynaud, sindrom Cushing);
onicomicoz alb superficial (rar, la nou-nscui).
Diagnostic diferential:
dermatofitoze;
intertrigo bacterian;
psoriazis flexural;
dermatita seboreic.
Tratamentul candidozelor:
- Presupune obligatoriu modificarea condiiilor locale favorizante, modificarea pHului acid, igien oral i cutanat, combaterea macerrii cutanate.
- Agenii terapeutici utilizai sunt:
antibiotice poliene (nistatin, natamicin, amfotericin B);
imidazoli (clotrimazol, miconazol, econazol, ketoconazol);
triazoli (fluconazol, itraconazol);
flucitozina.
- Tratamentul paronichiei i onixisului candidozic:
topic, prelungit, cu loiuni cu antimicotice n combinaie cu corticosteroizi;
puls-terapie cu itraconazol pentru onixis sau fluconazol.
Profilaxie:
-evitarea umezelii prelungite din interiorul scutecului la sugari;
-evitarea supraponderalitatii si prevenirea DZ;
-evitarea excesului de antibiotice si folosirii contraceptivelor orale.
15. Candidozele mucoase
Etiologie: Sunt infecii determinate de Candida albicans i doar ocazional de alte specii
din genul Candida.
Manifestri clinice:
CANDIDOZA ORALA
Poate mbrca urmtoarele aspecte clinice:
Candidoza pseudomembranoas acut:
se manifest prin una sau mai multe plci net delimitate, de aspect grunjos,
cremos (ca laptele btut), albe, ca o pseudomembran care dup ndeprtare las o
suprafa eritematoas, sngernd; se localizeaz pe mucoasa obrajilor,
gingival, palatal, lingual;
se poate complica cu eroziuni, ulceraii sau extensie spre esofag, laringe, la

imunocompromii;
survine mai ales n primele sptmni de via, frecvent la prematuri.
Candidoza atrofic acut (eritematoas acut):
se manifest prin mucoas denudat, eritematoas, sensibil la nivelul feei
dorsale a limbii;
poate urma unei candidoze pseudomembranoase acute;
se datoreaz frecvent terapiei antibacteriene.
Candidoza atrofic cronic (eritematoas cronic, stomatita de protez):
survine pe aria de contact cu proteza, la aproximativ 1/4 din purttorii de protez
sau la copii purttori de aparate ortodontice, factorii precipitani fiind iritaia
mecanic cronic i colonizarea bacterian;
se manifest prin eritem rou-strlucitor sau rou nchis la nivelul palatului i/sau
gingiilor, cu margini bine delimitate; se nsoete frecvent de cheilit angular.
Candidoza hiperplazic cronic (candidoza cronic n plci, candidoza
leucoplazic):
se manifest prin plci persistente, albe, neregulate, ferme, nconjurate sau nu de
eritem, ce nu pot fi ndeprtate uor, localizate pe mucoasa obrajilor, limb;
este mai frecvent la brbaii fumtori, cu vrsta peste 30 ani i la pacienii cu
candidoz muco-cutanat cronic;
Glosita median romboidal (glosita losangic median):
definete o arie de depapilare de form mai mult sau mai puin romboidal, situat
pe faa dorsal a limbii naintea V-ului lingual;
este considerat o variant a candidozei hiperplazice cronice.
Candidoza nodular cronic:
este o form clinic rar ce afecteaz limba care mbrac aspect de pavaj cu pietre
de ru;
se poate ntlni la pacienii cu candidoz muco-cutanat cronic.
Limba neagr piloas (viloas):
definete un aspect pseudopilos al limbii datorit alungirii papilelor filiforme,
keratinizrii i pigmentrii n brun-nchis a extremitilor lor distale; este mai
frecvent la fumtori, dup antibioterapii prelungite.
Cheilita angular (stomatita angular, perle):
este o form clinic de intertrigo al comisurii orale cu extensia n pliul cutanat
facial;
sursa de contaminare este cavitatea oral (ex. stomatita de protez);
evolueaz episodic cu eritem, edem, fisuri;
se poate nsoi de cheilit: edem, eritem, descuamaie, fisuri i eventual eroziuni la
nivelul semimucoasei labiale.
CANDIDOZA MUCOASEI VAGINALE
Vulvovaginita candidozic
Afecteaz mai frecvent femeile active sexual, mai ales n cursul sarcinii i n
perioadele premenstruale.
Forma acut se manifest clinic prin:
eritem rou-intens al mucoasei vaginale i ariei cutanate vulvare (uneori semn
singular de boal);
leucoree consistent, cremoas/brnzoas, alb;

prurit i usturimi vulvo-vaginale i micionale.
Evolueaz uneori recidivant, cronic, inducnd un aspect lucios, atrofic la nivelul
mucoasei vaginale nsoit de jen sau senzaie de iritaie i dispareunie.
Balanita candidozic
Afecteaz obinuit brbaii necircumcizai;
Manifestrile clinice n forma medie a bolii sunt constituite de:
papule discrete, tranzitorii, pe gland, la cteva ore dup un contact sexual
infectant, urmat de pustule sau vezicule ce se deschid i determin
eroziuni roii; caracteristic, n anul balano-prepuial se constituie un
depozit abundent alb-cremos;
jen moderat sau prurit.
Formele cronice, severe se nsoesc de semne inflamatorii persistente, se exacerbeaz
dup contactul sexual, se extind la prepu (balano-postit levuric) i uneori la
regiunile inghinale (eventualitate n care trebuie luat n considerare diabetul).
Tratament c.orala:
-formele acute:
suspensii orale cu nistatin , amfotericin B;
miconazol gel.
-formele cronice:
fluconazol sau itraconazol per os.
Tratament c.genitala:
-vulvovaginite acute:
ovule/tablete vaginale doz unic cu fluticazone,
clotrimazol, econazol, izoconazol;
doz unic oral:
fluconazol (150 mg) sau
itraconazol (600 mg);
-balanita levuric:
antimicotic topic (imidazol, nistatin, natamicin).
Profilaxie:
-evitarea umezelii prelungite din interiorul scutecului la sugari;
-evitarea supraponderalitatii si prevenirea DZ;
-evitarea excesului de antibiotice si folosirii contraceptivelor orale;
-folosirea lenjeriei de bumbac;
-evitarea spalaturilor vaginale;
-utilizarea unui protector pt flora microbiana cand se folosesc antibiotice..
16. ONICOMICOZELE
Etiologie: dermatofiti din genul TRYCHOPHYTON: T. rubrum, T.violaceum,
mentagrophytes interdigitale.
Leziunile se produc prin: contact direct (gratajul unui focar micotic), contact indirect
(obiectele de toaleta).
a) Onicomicoza subunghial distal i lateral
-este forma clinic obinuit a bolii care debuteaz printr-o dung sau plac discromic
(alb sau galben) la marginea liber a lamei unghiale sau lng pliul cutanat lateral.
Ulterior, extensia infeciei spre baza unghiei determin ngroarea lamei unghiale,
colorarea ei n brun sau negru, instalarea unei hiperkeratoze subunghiale marcate,
aspectul fiind de onicomicoz distrofic total.
b)Onicomicoza alb superficial (leuconichia tricofitic)
- este mai rar i se manifest prin plci albe bine delimitate, de aspect pulverulent pe faa
dorsal a lamei unghiale. Coexist sau nu cu invazia n profunzime a unghiei, similar
formei comune de onicomicoz dermatofitic. Intereseaz mai ales unghiile picioarelor.
c)Onicomicoza subunghial proximal
-este determinat de invazia unghiei din pliul posterior cu ngroarea marginal a lamei
care devine alb. Este o form clinic frecvent la persoanele infectate cu HIV.
-ocazional, semnul predominant al onicomicozei dermatofitice poate fi constituit de
onicoliz - separarea lamei unghiale ngroate de patul unghial.
Tratament:
terbinafin oral (6 sptmni) sau itraconazol (2-3 luni) - pentru unghiile minii;
terbinafin - 3 luni sau itraconazol n puls - terapie de 7 zile pe lun, 3-4 luni;
tratamente adjuvante:
keratoliza unghial cu uree 40% ( 1% bifonazol);
lacuri unghiale cu tioconazol, ciclopiroxolamin,
amorolfin (pot fi eficiente i n afara tratamentului
sistemic n formele clinice superficiale recente).
Profilaxie:
-purtarea sosetelor din bumbac;
-incaltaminte comfortabila,permeabila pt transpiratie;
-la piscina,bazin,dusuri comune purtarea papucilor;
-evitarea folosirii comune a unghierelor,forfecutelor,prosoapelor sau altor obiecte
personale.
17.Stafilococii foliculare
a)Superficiale
Osteofoliculit(impetigo Bockard)
Etiologie: Staphylococus aureus
-pustule mici, nconjurate de un halou inflamator, i centrate de firul de pr.
-localizata pe fa dup brbierit, pe scalp, fese sau n jurul unor soluii de
continuitate (plgi, ulcere).
-vindecare spontan sau leziunile pot trena evolund ctre foliculit profund.
Foliculita cronic a membrelor inferioare
afeciunea este favorizat de cldur, umiditate, friciuni repetate produse de
vestimentaie, igien necorespunztoare;
intereseaz obinuit brbaii tineri.
-pustule foliculare multiple, trenante i rezistente la tratament.

-coapsele, gambele i fesele sunt zonele de elecie.
b)Profunde
acute:
Foliculita genelor(orjeletul): se caracterizeaza prin mici formatiuni nodulare
inflamatorii,dureroase,centrate de par,localizate la nivelul pleoapelor; dupa cateva zile
formatiunea se ramoleste si elimina un continut purulent,vindecarea se realizeaza fara
cicatrici.
Foliculita narinara: leziuni pustuloase,situate la nivelul vestibulului nazal cu evolutie
cronica.
subacute:
Sicozisul stafilococic: lez. papulo-nodulare, pustuloase, centrate de firul de pr i grupate
n placarde supurative; n profunzime se formeaz un abces caracteristic bilocular, in
buton de camasa; se loc. pe brbii i musti la brbatul adult, rar (axil, pubian); firul
de pr se epileaz cu dificultate;
cronice:
Sicozisul lupoid: are evoluie cronic, recidivant; papulo-pustule, cu tendin de extensie
centrifug; evolutie spre alopecie cicatriciala; modificrile inflamatorii sunt de tip
granulomatos.
Foliculita decalvanta-Quinquaud-: evolutie spre alopecie cicatriciala; procesul
inflamator este constituit de placi cu evolutie centrifuga,active la periferie si acoperit de
pustule foliculare.
Foliculita cheloidiana(acneea cheloidiana): favorizata de obezitate,sdr seboreic,numai la
pers de sex masculin; debuteaza prin pustule foliculare cu dispozitie liniara la marginea
zonei paroase; ulterior,se produce o reactie fibroasa dermato-hipodermica cu formarea
unui pliu sclerohipertrofic,proeminent; pe aceste zone apar tuberculi fibrosi izolati sau
grupati ce alterneaza cu zone de foliculita.
18.Stafilocociile glandei sudoripare si ale unghiei
STAFILOCOCIILE GLANDEI SUDORIPARE
a)Abcese multiple ale sugarului:
Etiologie: S.auriu
Manifestari clinice: se caract prin noduli dermici eritematosi multipli,elastici si durerosi;
evolutia este obisnuit spre abcedare,cu eliminarea unui puroi filant; vindecarea se face cu
cicatrice; se localizeaza obisnuit la nivelul extremitatilor cefalice (ceafa,scalp) si
regiunile fesiere.
b)Hidrosadenita(supurativa):
Etiologie: S.auriu + alti germeni microbienistreptococi anaerobi; f.favorizanti:
caldura,umiditate,folosirea locala de antiperspirante sau deodorizante(predominant la
pers de sex feminine,dupa pubertate si evolutia ei este influentata de variatiile
hormonale).
Manifestari clinice: lez sunt noduli subcutanati,fermi,sensibili la palpare care evolueaza
lent spre supuratie; prin fistulele create dreneaza o secretie purulenta; extinderea
procesului inflamator spre pronfuzime,in hipoderm,det formarea de placi sau benzi liniare
indurate persistente; localizare: zonele cutanate in care exista glande apocrine: axile,reg
perineala,fese,reg mamara.
STAFILOCOCIILE UNGHIALE
Etiologie: produse de stafilococ
a)Perionixisul stafilococic(paronichia stafilococica):
se manifesta prin edem,inflamatie si durere la nivelul repliului periunghial,posterior si
lateral; la presiune se elibereaza o picatura de puroi de sub repliul ungial; inflamatia se
poate extinde la nivelul matricei unghiale,producand modificari ale lamei unghiale.
b)Onixisul stafilococic:
aparitia de mici abcese galbene sub lama unghiala; leziunile sunt dureroase,iar unghia
devine friabila si cu suprafata neregulata; leziunea se poate intalni izolat sau poate apare
secundar unui perionixis.
19. Stafilocociile pielii glabre
Stafilococii buloase
a) Impetigo bulos stafilococic
Etiopatogenie:
piodermit superficial contagioas;
favorizat de igiena precar, afeciuni cutanate preexistente, soluii de
continuitate, terenul imunitar;
frecven crescut la copiii de vrst colar i n colectiviti.
Clinic
bule mari, flasce, superficiale, cu lichid serocitrin, care se deschid rapid, las
suprafee erozive i se acoper cu cruste galbene melicerice; +/- adenopatie.
o form extins a impetigo-ului bulos se ntlnete la nou nscui i se numete
pemfigus epidemic al nou nscuilor
localizare: fa, gambe, antebrae i pe trunchi; preferenial pe fa (periorificial).
prognostic: vindecarea n 10-12 zile.
b) Sdr.Lyell infantil(necroza epidermica toxica stafilococica): se produce prin clivaj
superficial; la copii cu status imunologic deficitar.
-teg este acoperit cu bule mari,flasce,situate pe o baza eritematoasa care se deschid
rapid,teg se descuameaza in lambouri,lasand mari supraf denudate; aspectul este
asemanator unu teg oparit; starea generala este profund alterata(febra,durere si arsuri
cutanate).
Stafilococii exofitice
a)Botriomiconul (Granulomul piogenic)
formaiune pseudotumoral inflamatorie a crei origine infecioas nu este
confirmat.
Clinic: - aspectul este de formaiune rotund pseudotumoral, friabil, de culoare
roie, cu suprafaa neregulat, erodat i acoperit cu cruste hematice; baza
formaiunii este delimitat de un gulera epidermic;
- localizare: zonele frecvent interesate sunt extremitile (degetele), scalpul i

buzele; se dezvolt obinuit pe o soluie de continuitate aprut dup un traumatism.
b)Piodermita vegetanta: S.aureus, Streptococi de grup A;
Clinic: -se dezvolta pe un organism cu status imunitar deficitar si a fost descrisa in
asociere cu stari de imunodeficienta sau cu rectocolita ulcero-hemoragica.
Stafilococii necrotice(Stafilococia cutanata necrotizanta acuta)
Epidemiologie: apare la copiii imunodeprimai, n primele zile de via.
Clinic:
tegumentele sunt intens eritematoase i infiltrative;
leziunile evolueaz rapid spre o necroz intens a esuturilor profunde;
starea general este profund alterat;
localizare: abdomen, regiunea lombo-sacrat, torace.
Stafilococii eritemo-scuamoase
a)Eritemodermita exfoliativa Ritter von Rittersheim: det de toxina specifica exfoliativa
produsa de Staf aureus hemolitic tip faggic 71(la n.n,in prima luna de viata)
-initial,eritem peribucal,insotit de eroziuni si cruste la nivelul semimucoasei buzelor;
-eritemul se extinde rapid,avand tendinta la generalizare si este insotit de exfoliere
cutanata;
-se constata o fragilitate teg marcata.
b)Eritemul scarlatiform stafilococic: afecteaza copii de varsta scolara,purtatori de un
focar stafilococic.
-debut acut cu febra,anorexie,varsaturi;
-pe teg: rash eritematos punctiform fara limite precise cu tendinta la generalizare; lez
purpurice liniare la niv pliurilor; descuamare in lambouri;
-mucoase: sunt rar interesate; uneori muc linguala,care ia aspect zmeuriu.
20. Diagnosticul de laborator,trat si profilaxia stafilocociilor cutanate
Diagnostic de laborator:
Materiale de examinat n funcie de forma clinic (puroi, urin, snge, LCR, etc)
1. Diagnostic direct- Examen microscopic (Gram, RIF)
- Examen bacteriologic.
-la interpretare se ine cont de datele clinice. n caz de infecii nosocomiale sau
otrvire alimentar se identific markerii epidemiologici (lizotip, serotip, antibiotip).
-determinarea antibiogramei este obligatorie (tulpini multirezistente)
-identificarea acizilor nucleici prin tehnici de biologie molecular
-in cazuri particulare se caut prezena toxinelor (reacia de latex-aglutinare, ELISA,
tehnici de biologie molecular.
2. Diagnostic indirect (serologic)
-se examineaz seruri sanguine pentru depistarea anticorpilor anti-stafilolizine-alfa
(titru> 2 UI/ml) n caz de infecii profunde sau cronice, sau anti-acizi teichoici
(titru>1:16) n caz de endocardite sau focare inaccesibile.
Tratamentul specific al infeciilor stafilococice: autovaccinuri, vaccinuri inactivate,
seruri imune, gamma-globulin antistafilococic (n infecii cronice).
Antibiotice: conform antibiogramei!!! Peniciline semi-sintetice rezistente la penicilinaze
(flucloxacilina), augmentin, imipenem, aminoside, macrolide, fluorochinolone,
glicopeptide (vancomicin, teicoplanin) cotrimoxazol, fosfomicin, rifampicin, acidul
fuzidic, etc.Tulpinile meticilinrezistente (MRSA) sunt rezistente la toate AB

betalactamice.
Trat chirurgical: incizie,drenaj sau excizia zonelor de t.necrozat.
Fizioterapie locala: pt.reducerea fenomenelor inflamatorii (roentgenterapie
inflamatorie,infiltratii locale cu corticosteroizi)
Profilaxia specific: plasm antistafilococic, Ig anti-stafilococic, ser hiperimun,
anatoxin stafilococic.
21.Streptococii eritematoase : etiologie,aspecte clinice
Erizipelul=dermo-hipodermita produsa de streptococ.
Etiopatogenie: patrunderea streptococului in reteaua limfatica dermica,se realizeaza la
poarta de intrare prin solutii de continuitate(intepaturi de insecte,plagi superficiale).
Forme clinice : - erizipelul bulos, erizipelul hemoragic , erizipelul flegmonos, erizipelul
recidivant.
Limfangita=inflamatie acuta a vaselor limfatice superficiale,produsa de streptococ
Celulita streptococica=produsa de coci piogeni din grupul A,se prezinta sub forma unui
placard eritematos si edematos,dezvoltat in jurul unei solutii de continuitate si/sau pe
fondul unei insuficiente venoase cronice.
Forme clinice : - celulita nesupurativa,celulita supurativa
22. Streptococii buloase : aspecte clinice ,etiologie
Impetigo contagios(impetigo nonbulos) :
-mai frecvent la copii,uneori complica o alta dermatoza(impetiginizare).
-bule mici care apar pe o baza eritematoasase deschid si se usuca rapid formand cruste
mielicerice care domina tabloul clinic.
Turniola=infectie streptococica a repliului periunghial flictena de dimensiuni mari cu
continut purulent insotit de durere intensa.
Perlesul(zabaluta streptococica)=inflamatia comisurii labiale produsa de streptococ.
Keilita=inflamatie a buzelor
Keratita flictenulara=inflamatie a corneei
23,24..Streptococii eroziva si ulceroase,scuamoase si papuloase
S.erozive si ulceroase:
- intertrigo streptococic=inflamatia unui pliu
- ectima=strepto-stafilococie ulcerata,care se dezvolta pe un teren deficitar si este
favorizata de numerosi factori( Pseudomonas aeruginoasa,Escherichia coli).
- ulcerul streptococic
S.scuamoase:
- pitirizisul alb al fetei-intalnit la copii
- streptococia scuamoasa a pielii capului: tineea amintacee
S.papuloase manifestari alergice de sensibilizare; prurigo streptococic.
25. Diagnosticul de laborator,trat si profilaxia streptocociilor cutanate si mucoase
Diagnosticul de laborator al infeciilor streptococice
Prelevate n funcie de forma clinic (tampon faringean sau cutanat, puncie a esutului
sub-cutanat, LCR, puroi, snge, etc)
Metodele de diagnostic
1. Diagnosticul direct
- Examenul microscopic (frotiu Gram orientativ, RIF)
2. Diagnosticul indirect (util n infecii poststreptococice)
- Evidenierea Ac ASLO n cazul RAA (titru diagnostic > 200 UA/ml) Ac
antistreptodornaz B (titru diagnostic >240 UA/ml) + ASLO n cazul GNA
- Dozarea Ac anti-hialuronidaz (titru diagnostic > 350 UA/ml) i antistreptokinaz (titru
diagnostic > 160 UA/ml)
Profilaxia specific a infeciilor streptococice
- Vaccin contra S.pyogenes nu exist (variabilitatea proteinei M, Ag comune cu
esuturile umane).Femeile purttoare de S.agalactiae sunt imunizate cu vaccin din
polizaharide capsulare.Exist un vaccin anti-pneumococic, constituit din antigene
capsulare mai frecvent ntlnite n regiune.
Tratamentul infeciilor streptococice - S.pyogenes este sensibil la penicilina G i
macrolide. Tratamentul anginelor previne complicaiile poststreptococice.
S.pneumoniae este sensibil la peniciline i cefalosporine. Exist tulpini rezistente la
tetraciclin, eritromicin, macrolide.
26. Eritrasma: etiologie,aspecte clinice,tratament,profilaxie
Etiologie: a fost demonstrata actual ca fiind de origine bacteriana: Corynebacterium
minutissimum( cocobacili gram - cu morfologie filamentoasa).
Factori favorizanti: Dz,stare de imunosupresie,umiditate locala,imbracaminte
sintetica,hipersudoratie.
Clinic: placi bine delimitate,culoare maronie pe toata suprafata,acoperit de scoame fine;
localizat la pliurile inghinale,axilare,submamare.
Tratament : - general: eritromicina(cp) po 10 zile;
- topic: eritromicina(crema-2-4%),preparate imidazolice,triazolice,alilamine
Profilaxia : tratamentul bolii care favorizeaza dezvoltarea bacteriei,igiena,dusuri si bai
personale;tratamentul corect pt a preveni recidivele; dezinfectia
lenjeriei,imbracamintei(formolizare,fierbere si calcare);evitare folosirii in comun a unor
obiecte de imbracaminte(prosoape,echipament sportiv); controlul hiperhidrozei si
evitarea imbracamintei sintetice.
27. Verucile vulgare si palmo-plantare: etiologie,aspecte clinice,trat si profilaxie
Etiologie: Infecii produse de virusul papilomului uman (grupul papova)
Aspecte clinice:
- v.vulgare= formaiuni keratozice, verucoziti, rotunjite sau ovalare, iniial cu
dimensiuni mici, dup care se mresc i ajung la peste un cm diametru; pot
conflua; pot fi proeminente, cu suprafaa cu neregulariti de aspect verucos,
culoare cenuie maronie; sunt dispuse pe degetele minii, piciorului, faa dorsal
a minii i piciorului; rar pe alte zone cutanate. Este foarte frecvent la copil.
- v.palmo-plantare= au o dezvoltare spre profunzime, datorit grosimii mari a
stratului cornos de la nivelul palmei, plantei; formaiune rotunjit / ovalar
delimitat printr-un an de tegumentul sntos; suprafaa keratozic mai aspr,
mai neted; sunt dureroase, n special cele plantare; la nivelul formaiunii pliurile
cutanate secundare dispar .
Tratament:
Tratamentul topic
caustice: acidul monocloracetic, dicloracetic i tricloracetic, nitratul de argint i
alte chimicale puternic iritante - pot cauza durere, bule i cicatrici
acidul salicilic: fr ocluzie - verucile vulgare; cu ocluzie n verucile plantare;
glutaraldehida, 10% n ethanol i ap - verucile picioarelor; poate produce
dermatit alergic de contact;
cantharidina, 0,7% n aceton i colodion flexibil, aplicat zilnic - verucile
vulgare; produce bule i hiperpigmentare;
sensibilizantele de contact
interferonul alfa
imiquimod
crioterapia: azot lichid - verucile vulgare i plantare; zpad carbonic, n verucile
plane;
terapia fotodinamic
metode chirurgicale i electrochirurgicale: chiuretajul, electrodesicarea,
electrocoagularea, laserchirurgia (lasere cu CO2, ND:YAG .a.), chirurgia
convenional.
Tratamentul general: leziuni extinse, persoane imunocompromise, recurene dup
multiple terapii topice; metionina; retinoizii; imunomodulatoarele.
Profilaxie: Aproximativ 50% dintre veruci dispar dupa doi ani de la aparitie, fara sa fie
necesar nici un tratament. Avand in vedere ca verucile sunt cauzate de un virus, in timp,
corpul va deveni rezistent si acest lucru va duce in final la disparitia verucilor. Acest lucru
dureaza de la cateva luni la cativa ani. Cu toate acestea, verucile sunt contagioase si e
foarte posibil sa se raspandeasca si in alte zone ale corpului sau la alti oameni. Acesta
este motivul din care, in mod ideal, ar trebui sa le tratam imediat dupa aparitia lor.
In plus, verucile pot fi foarte deranjante. Verucile plantare sunt foarte des dureroase, in
timp ce alte genuri de veruci pot sangera daca sunt lovite. Pot avea un aspect neplacut si
pot deveni de-a dreptul jenante, cum sunt de exemplu verucile care se dezvolta pe maini
si fata. Tratamentul poate scadea riscul raspandirii verucilor.
28. Condiloamele acuminate(veruci ano-genitale)
Etiologie: Infecii produse de virusul papilomului uman (grupul papova).
Aspecte clinice- formaiune de aspect vegetant (pediculate), de culoare roietic rozie,
mai albicioas, cu suprafa neregulat; pot conflua i dau un aspect de conopid / creast
de coco; cele localizate pe prile cutanate au suprafa keratozic, pot fi localizate
genital, perigenital, anal, perianal (veruci anogenitale = anglosaxon); rar se localizeaz pe
mucoasa bucal. Au oarecare potenial de transformare malign.
Tratament:
topic: podofilina - soluie 25%, pentru 2-6 ore; contraindicat n timpul sarcinii
(toxicitate sistemic);podofilotoxina (Wartec; Condilyne) principalul compus
al podofilinei, 0,5% n ethanol, de 2 ori pe zi timp de 3-5 zile, repetat dup o

sptmn ,mai puin iritant i toxic dect podofilina; sensibilizantele de
contact; interferonul alfa; imiquimod; terapia fotodinamic; metode chirurgicale i
electrochirurgicale: chiuretajul, electrodesicarea, electrocoagularea, laserchirurgia
(lasere cu CO2, ND:YAG .a.), chirurgia convenional.
general: leziuni extinse, persoane imunocompromise, recurene dup multiple
terapii topice; metionina; retinoizii; imunomodulatoarele.
Masuri profilactice: Prezervativele: indiferent de metoda de tratament se va
recomanda pacientilor utilizarea lor la contactul sexual 3-6 luni de la vindecarea
clinica. Prezervativele nu asigura o protectie totala, infectia putandu-se produce prin
contactul cutanat cu zona perigenitala. Ele asigura totusi protectia impotriva infectiei
cervixului uterin cu tipurile HPV oncogene.In curs de dezvoltare vaccinoterapia cu
scop profilactic si terapeutic (in special cu HPV tipul 16, cel mai frecvent asociat cu
cancerul de col uterin); vaccinarea HPV.
29. Papiloamele
Etiologie: Infecii produse de virusul papilomului uman (grupul papova)
-sunt mici escrescente dezvoltate pe pielea de pe git, axile, pleoape si uneori decolteu.
-atarna uneori ca niste globuri in pomul de iarna. Uneori sunt de culoarea pielii, alteori de
culoare cafenie, chiar bruna, si adesea sint confundate cu alunitele.
-papiloamele au origine virala, fiind cauzate de virusul HPV (Human Papilloma VirusVirusul papiloma uman).
-papiloamele sunt provocate de un virus localizat pe piele, deci sint transmisibile.
-cresc si se inmultesc in perioada de sarcina la femeie sau dupa expuneri repetate la soare.
Tratamentul lor este sigur si fara risc. Sunt indepartate de pe piele cu ajutorul
radiocauterului, iar vindecarea se face intr-o saptamina fara urme pe piele.
Profilaxie:
30.Molluscum contagiosum:
Etiologie: afectiune exclusiv umana produsa de un poxvirus(virusul molluscum
contagiosum); apare mai ales la copii,dar si la adulti in contextul unei boli de
sistem(sarcoidoza,SIDA).
Manifestari clinice: leziunea caracteristica eate o papula cu centrul ombilicat,de culoarea
pielii,nedureroasa, ce contine un material alb grunjos.
Tratamentul consta in chiuretarea leziunilor cu enuclearea lor urmata de aplicatii locale
cu alcool iodat si unguent cu tetraciclina; electrocoagularea superficiala si centrala;
aplicatii cu podofilina 20%; administrarea de antibiotice si imunomodulatoare
nespecifice.
Profilaxie:
31.Herpesul simplex
Etiologie: Herpes virus hominis (HSV) ; dou tipuri antigenice majore tipul 1 si 2
tipul 1 - atingere facial;
tipul 2 - atingere genital.
Virusul herpetic este inactivat la 580C i rezist la -700C.

Capabil s stabileasc o stare de infecie latent la gazda uman.
a) primoinfectia=adesea asimptomatica(se produce in copilarie):
- gingivostomatita herpetica=copii cu vrsta ntre 1 i 5 ani; debutul - febr,
stare de ru, cefalee; vezicule dureroase - eroziuni - acoperite de o membran gri limb, palat, gingii, mucoasa jugal, amigdale i buze; adenopatie inflamatorie.
Vindecarea - 2-3 sptmni.
- faringotonsilita herpetica= atingerea predominent a pilierilor amigdalieni
i amigdalelor,
- herpesul cutanat= inoculat direct n piele - vezicule profunde, dureroase,
grupate n buchet; rar - bul mare. Adenopatie locoregional, febra i alte simptome
generale - obinuit uoare.
- herpesul genital= tipul 2 al HSV; grup mic de vezicule - eroziuni sau
ulceraii n 2-4 zile; Limfadenopatia regional dureroas; manifestri sistemice - febr,
cefalee, rigiditatea cefei, fotofobie; Leziunile - bilaterale, simetrice, extensive; la femei vulvo-vaginit herpetic - durere vaginal i disurie; inocularea n zona ano-rectal leziuni anale i perianale, proctit sever; Rezoluia - n 2-3 sptmni- Herpesul simplu
perianal - ulceraie cronic la homosexualii cu SIDA.
- keratoconjunctivita herpetica= conjunctivit sever purulent, cu ulceraia
corneei, edem i vezicule ale pleoapelor. Ulcerul dendritic al corneei - cicatrice cu
diminuarea vederii.
-herpesul digital (panariiu herpetic) - repliul periunghial lateral i pulpa
degetului: eritem, edem i vezicule profunde; la copil - tipul 1, la adult - tipul 2 al
virusului (la personalul medical i de ngrijire care vine n contact cu pacienii cu o
infecie herpetic nesuspectat); Rezoluia este uzual n 2-4 sptmni.
-sicozisul herpetic - dup brbierit: vezicule izolate ale brbii. Persist 2-3
sptmni.
-herpes gladiatorum - la sportivi (juctori de rugby, lupttori etc.) - produs
de tipul 1.
-herpesul simplu neonatal: tipurile clinice sunt: infecia pielii, ochiului i
cavitii bucale; atingerea sistemului nervos central, cu sau fr atingere cutaneomucoas; infecia diseminat, cu 60% mortalitate; Tipul 2 al HSV determin un
prognostic mai ru dect tipul 1.
b) Herpes recurent: Factorii trigger: expunerea la soare, traumatisme minore,

menstre, alte infecii, chirurgie pe nervi i dentar, stress emoional.
pruritul i arsura - 1-2 ore nainte de vezicule mici, bombate, grupate n buchet, pe
o baz eritematoas - pustule - cruste glbui-maronii. Rezoluia - 7-10 zile fr
cicatrici.
un singur buchet/ cteva buchete; formele profuze erupie extins, cu buchete
multiple, cu dispoziie nemetameric.
Pe mucoase: veziculele - rapid - eroziuni cu contur policiclic, acoperite de secreie

sau de pseudomembran, baza moale, foarte dureroase.
localizri comune: faa, organele genitale externe i perigenital, anal i perianal,
zona sacrat - poate fi oriunde pe suprafaa cutanat.
persoanele imunocompromise - herpes simplu recurent sever, simptomatic,
persistent, putnd evolua spre o ulceraie cronic, fr tendin la vindecare.
Tratament:
aciclovirul : oral, intravenos i topic.
famciclovirul i valaciclovir - oral, biodisponibilitate mai bun dect aciclovirul,
nalt eficiente, bine tolerate.
Foscarnetul - oral, tratamentul HS rezistent la aciclovir.
soruvidinul i cidofovirul - infecia cu HSV1, la pacienii infectai cu HIV.
bromodeoxiuridina- oral, bine tolerat (toxicitate hepatic potenial).
idoxuridina, cu grad mare de toxicitate n administrarea sistemic, este
recomandat topic.
penciclovirul, folosit topic, acioneaz pe HSV 1 i 2.
32. Herpesul zoster
Etiologie: Herpes virus varicellae
Varicela, este contractat aerogen, pe cale respiratorie sau ocular.
Epidemiologie:
sporadic n tot cursul anului.
ambele sexe, toate rasele n mod egal.
rar n cursul primilor ani de via; inciden crescut la persoanele
imunocompromise - uneori manifestarea timpurie a infeciei cu virusul
imunodeficienei umane/ poate fi asociat unei neoplazii, hemopatii maligne etc.
-debutul: durere i parestezii n dermatomul interesat - preced cu cteva zile apariia
erupiei cutanate.
-simptomele constituionale: cefalee, febr i stare de ru - aproximativ 5% din pacieni.
-erupia cutanat: unilateral, vezicule grupate n buchete, pe o baz eritematoas,
aranjate n band - pustule n 3 zile - cruste n 7-10 zile persist 2-3 sptmni vindecarea cu cicatrici deprimate.
-localizrile comune: trunchi (T3-L2), fa i frunte (pe ramul oftalmic al nervului
trigemen).
-Herpesul zoster oftalmic: asociaz atingerea globului ocular - uveit i keratit.
-Herpesul zoster diseminat: erupie variceliform de peste 20 vezicule, n afara
dermatomului afectat primar; rar la persoane imunocompetente, peste 40% din cazuri la
persoane imunocompromise asociaz atingere visceral.
-Herpesul zoster bilateral - la pacienii imunocompromii.
-Leziunile hemoragice sau necrotice - la persoane imunocompromise, vindecarea - cu
cicatrici importante postgangrenoase.
-Herpesul zoster recurent - la 5% din pacieni, cu localizare pe acelai dermatom.
Tratament sistemic:
antivirale: aciclovirul, famciclovirul, valaciclovirul, brivudina, soruvidina (la pacienii

infectai cu HIV), vidarabina (la gazda imunocompromis) etc.;
Brivudina. Biodisponibilitatea este de 30% n administrare oral, viaa plasmatic
lung i persistena n celulele infectate de 10 ori mai mare dect aciclovirul.Toxicitatea
hepatic este potenial.
Alte medicamente: antihistaminicele (cimetidina), antiinflamatoarele nesteroidiene
(indometacin, diclofenac, aceclofenac, piroxicam, nimesulid etc.), vitaminele B (B1, B6)
etc.
Tratamentul topic:
aciclovirul, penciclovirul, idoxuridina, sulfatul de zinc .a.
Profilaxie:
Nu exista o cale de prevenire a zonei zoster. Oricine a avut varicela poate face zona
zoster la o varsta mai inaintata. Se poate evita luarea virusului care cauzeaza varicela si
mai tarziu zona zoster, prin vaccinare contra varicelei. Exista posibilitatea ca vaccinul sa
stimuleze imunitatea la zona zoster la aceia care au avut varicela in copilarie sau la adultii
care au mai avut zona zoster. Studii la adulti, pentru prevenirea zonei zoster cu ajutorul
vaccinului, continua.In cazul in care o persoana nu a avut varicela, se recomanda evitarea
contactului persoanei respective cu o persoana bolnava. Lichidul din vezicule este
contagios si expunerea la acesta poate cauza varicela (nu zona zoster) la persoanele care
nu au avut varicela.O persoana cu zona zoster trebuie sa evite contactul cu alte persoane,
pana cand veziculele se vindeca.
Este foarte important sa se evite contactul cu persoane cu risc special, precum:
- femei gravide, copii, bebelusi si oricine nu a avut varicela
- o persoana care are o alta boala
- o persoana cu sistem imunitar slabit, ce nu poate lupta cu infectia (diabet, infectie
cu HIV).
Un studiu arata ca virusul poate fi raspandit prin aer si din veziculele dureroase ale zonei
zoster. Aplicarea pe acestea a unei pelicule ce absoarbe lichidul pare sa fie eficienta.
33. Pitiriazisul rozat Gibert

Etiologie:-presupune etiologie viral
-leziunea iniial este o plac rotund / ovalar, cu diametrul de civa cm, eritematoas,
cu o scuam foarte fin ca un gulera la periferie; plac ca un medalion, dispus de obicei
pe trunchi i gt; n evoluie apar plci asemntoare cu medalionul iniial, eritematoscuamoase, dispunndu-se pe gt, trunchi, rdcina membrelor; leziunile nu se nsoesc
de prurit, se vindec spontan n 6 8 sptmni; afeciunea apare o singur dat n via
Tratament
Tratamentul local trebuie sa fie bland, evitandu-se cremele grase si unguentele. Se
recomanda mixturi, paste sau creme ichtiolate (1-2%) si cu corticoizi in concentratii mici.
In cazurile cu prurit intens se administreaza antihistaminice, sedative si tranchilizante pe

cale generala.Desi de regula nu necesita tratament decat pentru controlul pruritului,
acesta ar putea deveni necesar cand se asociaza si simptome generale
tip raceala: febra, dureri de cap, greata, oboseala.
Se poate prescrie in cura scurta aciclovir sau eritromicina.. In general evolutia
pitiriazisului rozat este benigna, boala se autolimiteaza in doua trei luni.
Profilaxie: Avand in vedere tendinta spontana la remisiune, tratamentul nu este necesar
decat in anumite cazuri.Bolnavii trebuie sa evite dusurile si baile fierbinti, excesul de
sapunuri iritante, imbracamintea din lana si materiale sintetice, caldura si transpiratia.
34.Scabia
Etiologie: provocata de specia Sarcoptes scabiae varietatea hominis,un artropod din clasa
Arahnidelor,subclasa Acari,familia Sarcoptide.
Modalitatea de transmitere:
contact direct (bolnav sntos), chiar contact sexual
transmitere indirect (mai rar) lenjerie
Factori favorizani ai rspndirii:
socio-economici
demografici
comportamentali
medicali
1. prurit cu caracter nocturn (la cldura patului femela i sap galeriile n care
depune oule)
2. leziunile cutanate:
a) caracteristice
anul scabios = linie - civa mm lungime, sinuoas, n S, Z sau n zig zag pus uor n eviden cu un colorant (cerneal).
Localizri de elecie:
- partea de flexie a pumnului
- partea ulnar a minii
- partea lateral a degetelor
- coate (rar)
- la sugar: palm, talpa
- btrn: pe trunchi
la extremitatea anului - eminena acarian
vezicula perlat - n apropierea anului, la extremitatea anului sau la deprtare
de aceasta
la sugar pot aprea adevrate bule
b) necaracteristice
papulo-vezicule: prin mecanism alergic ( prurigo acarian = papule centrate n

vrf de o vezicul )
zone de elecie:
partea lateral a degetelor minii
partea de extensie a cotului
peretele anterior al axilei
sni la femeie (areola)
abdomen subombilical
partea de flexie a pumnului
OGE: la brbat: teaca penisului, gland, scrot
la femeie i la brbat: perigenital, fese i regiunea subfesier
La copilul mare i adult sunt respectate: extremitatea cefalic, gtul, spatele
zona interscapular, palmele i plantele.
La sugar leziunile pot fi localizate oriunde pe suprafaa cutanat, cu exceptia
triunghiului interscapulo-vertebral.
-leziuni de grataj;
-excoriaii;
-noduli: diametrul de 10 12 mm, culoare roie maronie, consisten dur - pe zone
acoperite scrot, axil, teaca penisului - constituirea unui granulom de corp strin
Tratament:
PIRETRINE: insecticide de contact naturale, extrase dintr-o specie de crizantem;
toxicitatea este sczut
PIRETROIZI derivai sintetici: PERMETRIN soluie / crem 5% - se aplic pentru 8
12 ore, este suficient o singur aplicaie
a) clasic: - medicamente cu sulf
precipitat: concentraie de 10% pentru adult i copilul mare i de 5% pentru sugar
ungvent aplicat 5 seri consecutiv
la nceputul i sfritul tratamentului se recomand o baie general i schimbarea
lenjeriei de corp
b) benzoatul de benzil:
emulsie / ungvent cu concentraia de 25%
se aplic pentru 24 de ore / 2 3 aplicaii, 2 3 zile consecutiv sau o aplicaie pe
sptmn
c) grupul substanelor insecticidelor de contact:
LINDAN
foarte toxic (s-a renunat la folosirea lui) unguent cu concentraie 1% pentru
adult i copilul mare i 0,1% pentru sugar;
se resoarbe i prin leziunile deschise cutanate, se recomand o singur aplicaie pe
24 de ore;
MALATION
ntr-o baz apoas 0,5% - se aplic pentru 24 de ore;
o aplicaie se repet peste cteva zile, toxicitatea este sczut
d) CROTAMITON
5 aplicaii consecutive / 5 zile consecutive

nu se aplic la copilul sub 30 de luni
e) TIABENDAZOL
la copil i la adult: aplicaii de la gt n jos, pe toat suprafaa corpului
la sugar: se aplic i pe gt i pe scalp
Profilaxie:
tratamentul corect al bolnavilor
dezinfecia lenjeriei i hainelor
educaie sanitar
ATENIE! Lenjeria trebuie dezinfectat:
Splare cu Actisept cp.
prin fierbere i clcare
hainele trebuie s fie puse n pungi de nylon nchise ermetic, pentru 5 10 zile
paraziii mor, apoi hainele pot fi splate
35. Scabia: forme clinice

a)forma obinuit (comun) leziunile caracteristice - rar remarcate; predomin leziunile
necaracteristice
b)scabia frust (atenuat) persoanele cu igien bun, leziuni discrete, prurit puin
important
c)scabia incognito scabie greit diagnosticat, tratat cu CS topic / general; pruritul este
atenuat, leziunile sunt atenuate
d)scabia nodular leziuni obinuite + noduli / numai leziuni de aspect nodular
diagnostic foarte dificil nodulii persist peste un an
e)scabia crustoas (norvegian) leziuni scuamo crustose - pe membre i coate, umeri,
pielea capului; uneori leziuni scuamoase generalizate; unghii cu aspect keratozic; sub
scuame - milioane de parazii; la persoanele cu imunodeficien, rezistent la tratamentul
clasic.
36.Pediculoza scalpului
Etiologie: Pediculus humanus subspecia capitis: femela are 3-4mm lungime,culoare grialbicioasa,se deplaseaza incet.Se ataseaza puternic de firul de par la scalp prin membrane
prevazute cu gheare si depun oua(lindeni) pe firele de par.Transmiterea se face prin
contact direct.
este atins scalpul, rar barba, excepional alte zone proase
zone de elecie: regiunea occipital, partea lateral a scalpului
prurit, n urma nepturii parazitului pentru hrnire apar pete hemoragice urmate
de papule pruriginoase
prin grataj apare suprainfecie, cu adenopatia regiunii inflamatorii
uneori apare prurit generalizat, cu erupie papulovezicular generalizat, prin
mecanism alergic
n caz de parazitare intens, apare impetiginizarea firele de pr sunt aglutinate
de secreie, aspect de plica polonica
Tratament:
LINDAN soluie (exist i ampon)
PIRETRINE
PIRETROID (soluie P pentru pediculoz, S pentru scabie)
2 3 aplicaii n zile consecutive, trebuie s se repete la 7 8 zile
distruge i oule
MALATION soluie 0,5% - aplicat pentru 12 ore, se repet la o sptmn
PARAPLUS = spray: MALATION + PIRETROID
Preparat de galben de Hg ungvent - mai greu de aplicat
XILON - ungvent
Profilaxie:tratament corect; tratarea colectivitatii,masuri de igiena,educatie sanitara si
sexuala.
37.Pediculoza corpului
Etiologie : Pediculus humanus subspecia corporis ; parazitul se fixeaza pe haine si
coboara pe piele doar pt a se hrani ; afectiunea apare la persoanele cu igiena precara.
leziuni pe locul nepturii parazitului = puncte hemoragice, care se transform n
papulovezicule pruriginoase
zonele de elecie regiunile scapulare i interscapulare, regiunea taliei
n urma gratajului apar escoriaii, care duc la piodermizri secundare, cicatrici i
leziuni pigmentare care ne pun diagnosticul retroactiv de pediculoz
la persoanele intens parazitate: prezint aspect pestri al tegumentelor (la nivelul
regiunii interscapulare: hipercromie i cicatrici), fiind denumit maladia
vagabonzilor
Tratament :
pentru lenjerie i mbrcminte:

insecticide de contact
distrugerea paraziilor prin cldur la etuv
pentru leziuni:
baie general
schimbarea lenjeriei
tratamentul piodermizrii
lindan2-3% in talc,pudraje locale timp de 2-3 zile ;crotamiton lotiune10% ;malathion
lotiune 0,5%.
Profilaxie :dezinfectia lenjeriei prin pudraj cu insecticide,spalare,fierbere si
calcare ; tratament corect i tratamentul colectivitii
38.Pediculoza pubiana(ftiriaza)
Etiologie :Phitirius pubis sau paduchele lat,se localizeaza predominant in reg
genitala ;are dim de 1,5mm lungime si poseda trei perechi de picioare,prevazute cu clesti
puternici cu care se fixeaza pe firele de par ;depun ouale la radacina firului de par,dupa 78 zile apar nimfe,iar la 2 sapt adultii ; contaminarea se face prin contact direct,contact
sexual sau indirect prin lenjeria de corp.
Manifestari clinice :
afectarea pilozitii din regiunea suprapubian; dar i regiunea axilar, genele i
sprncenele (la copil); rar pilozitatea de pe corp (doar n caz de intens parazitare);
obinuit scalpul nu este interesat
- leziuni pe locul nepturii: puncte hemoragice - papulovezicule pruriginoase
- pete alb-albstrui = macule ceruleae: peretele abdominal, partea intern a coapselor
- simptomatologia general: febr, astenie, poliadenopatie, leucocitoz (la persoanele
intens parazitate)
- se poate produce suprainfecia microbian.
Tratament :
- raderea firelor de par ;
- LINDAN soluie i ampon
- PIRETRINE / PIRETROIZI (de repetat tratamentul la 7 8 zile)
- ungvent cu preparat de galben de Hg (toxic) sau cu XILOL
Pentru leziunile de la nivelul genelor (la copil):
aplicaii de vaselin simpl
ungvent cu PERMETRIN
ungvent / soluie cu MALATION
ungvent cu preparat de galben de HG
se pot extrage paraziii cu o pens
Profilaxie:
- tratament corect
- msuri de igien
- educaie sanitar i sexual
39.Urticaria si angioedemul
Etiopatogenie :
Mecanism imunologic de tipul I sau III
Mecanism neimunologic
Alergenii incriminai:
Urticaria i edemul Quincke acute alimente i medicamente
Urticaria i edemul Quincke cronice alergeni biotici, medicamentoi, endogeni
Urticaria i edemul Quincke cronice prin mecanism autoimun cu anticorpi IgG
fa de receptorii de nalt afinitate al IgE pe mastocite i bazofile sau anticorpi
IgG antiIgE sau antiprogesteron
Forme etiopatogenice:
Urticaria i angioedemul induse de frig
Urticaria i angioedemul ntrziat la presiune
Urticaria la lumin
Urticaria acvagenic
Angioedemul la vibraii
Urticaria(profunda):
Erupie cu papule sau plci edematoase, roii sau albe-porelanice, elastice,
pruriginoase, fugace
Aspecte aparte: urticaria gigant, circinat, hemoragic, pigmentat, buloas
Evoluie: acut, subacut sau cronic
Edemul Quinck(angioedemul):
Edem elastic, fr limite precise, nsoit de senzaia de tensiune
n zonele bogate n esut conjunctiv lax (pleoape, buze, obraji, organe genitale
etc.) i mucoase (lingual, faringian, laringian)
Evoluie: acut, cronic
Tratamentul cuprinde:
Terapie etiologic:
ndeprtarea alergenilor:
Excluderea unor medicamente
Tratamentul medicamentos sau chirurgical al unor focare microbiene
Tratamentul unor micoze sau parazitoze intestinale
Evitarea contactului cu substane chimice sensibilizante
Aciunea asupra factorilor favorizani:
Terapia perturbrilor digestive, hormonale, nervoase, etc.
Evitarea alimentelor eliberatoare de histamin, a unor factori fizici, a
factorilor emoionali etc.
Medicatia patogenica:
hipostamine, antimalarice de sintez, vitamina C, glucocorticoizi;
cromoglicatul de sodiu, ketotifenul, sulfasalazina; ageni adrenergici: adrenalina,
efedrina;
antihistaminice, asocieri de antihistaminice;
glucocorticoizii;
Nifedipina;
Antagonitii mediatorilor.
Terapia de modificare a terenului alergic
Gamaglobuline antialergice
Histaminoglobuline
Hiposensibilizare specific
Medicatia locala:
Fizioterapia UVB, lumin polarizat, PUVA, laser, UVA, UVB n band ngust
Regim igieno-dietetic: eliminarea alimentelor alergizante sau eliberatoare de
histamin, evitarea factorilor emoionali, repausul, eventual climato-terapia
Profilaxie:
Evitarea factorilor alergizani la persoanele predispuse la sensibilizare; depistarea i
tratamentul precoce a focarelor de infecie, parazitozelor; depistarea altor factori de teren.
40.Eczemele exogene-dermatita de contact alergica

Etiologie: Reacii de tip umoral i reacii de tip celular,produsa de agenti chimici de
contact.
Rezulta din contactul pielii cu substante chimice.
Ortoergic: leziuni eritemato-edematoase, uneori buloase, n placarde cu contur precis,
corespunznd zonei de contact, fr erupii la distan.
Substane incriminate: sulf, iod, acid retinoic, acizi, baze
etc.
Alergic: eritem, edem, veziculaie, depind zona de contact cu alergenul i erupii la
distan.
Alergeni chimici de contact: crom, nichel, mercur,
sulfamide, peniciline, colorani, rini naturale sau
sintetice, cauciuc etc.
Reacie de hipersensibilitate de tip IVb i mecanisme
umorale
Poate fi demonstrat prin teste epicutanate sau intradermice
Tratament:
Terapia etiologic:

-Evitarea alimentelor eliberatoare de histamin, a unor factori fizici, a
-Terapia perturbrilor digestive, hormonale, nervoase, etc.
Medicaia patogenic:
efedrina;
glucocorticoizii;
Nifedipina;
Terapia de modificare a terenului alergic:
Histaminoglobuline
Medicaia local
Eczema acut:
Bi, pulverizaii sau comprese cu ser fiziologic sau soluii slab antiseptice,
atingeri cu soluii de colorani sau nitrat de argint, emulsii i creme cu
corticosteroizi
Eczema cronic:
Unguente cu corticosteroizi, acid salicilic, reductoare
Imunosupresive topice: Tacrolimus crem, Pimecrolimus crem
histamin, evitarea factorilor emoionali, repausul, eventual climato-terapia.
Msuri de profilaxie:
evitarea factorilor alergizani la persoanele predispuse la sensibilizare
depistarea i tratamentul precoce a focarelor de infecie, parazitozelor
depistarea altor factori de teren
41.Eczema microbiana (exogena)

Etiologie: sensibilizarea la microbi dintr-un focar cutanat (intertrigo, Impetigo, ulcer de
gamb infectat)
Clinic: placarde zemuinde, crustoase, n apropierea focarului primitiv, uneori cu erupii
secunde la distan.
Tratament :
Terapia etiologic:
- ndeprtarea alergenilor:

- Aciunea asupra factorilor favorizani:
Medicaia patogenic:
efedrina;
glucocorticoizii;
Nifedipina;
Histaminoglobuline
Medicaia local
se asociaz antimicrobiene locale
42. Eczema parazitara (dermatofidele-micotica)

Etiologie: parazitara (indeosebi Giardia lamblia), neurogenoendocrina. sensibilizarea la
microbi dintr-un focar cutanat (intertrigo, Impetigo, ulcer de gamb infectat)
Manifestari clinice: placarde zemuinde, crustoase, n apropierea focarului primitiv,
uneori cu erupii secunde la distan; plci mai bine delimitate, circinate.
Tratament:
Terapia etiologic:
Medicaia patogenic:
efedrina;
glucocorticoizii;
Nifedipina;
Histaminoglobuline
Medicaia local
se asociaz antimicrobiene locale
depistarea altor factori de teren.
43)Eczemele endogene:dermatita atopica(eczema constitutionala)
Etiopatogenie: alergeni incriminati produi de metabolism, hormoni etc.;
Modificri imunologice (hiperproducia de IgE, depresia imunitii celulare Th1
este sczut ca numr i funcie nivel sczut de IFN, Th2 este supraactiv i
produce IL4, IL5, IL13 care stimuleaz producerea de IgE de ctre limfocitele B,
T supresor este incompetent) i deficiena receptorilor betaadrenergici.
Manifestari clinice: manifestare eczematoas care apare pe un teren constituional
(atopic), cu localizri caracteristice i evoluie n etape:
Etapa infantil: (2 luni 2 ani) leziuni de eczem dispuse pe prile laterale ale feei
(obraji, menton) i pe frunte; se poate extinde i pe trunchi i membre
Etapa juvenil (de la 3-4 ani la 10-12 ani): plci de eczem localizate la pliuri, intens
pruriginoase, cu tendina la lichenificare. Pot fi atinse i alte zone cutanate.
Dermatita atopic a adolescentului i adultului localizat la pliuri, leziuni uscate, cu
tendina la lichenificare
Aspecte atipice: dishidroziform, numular, keratozice, eritrodermice
Atingeri asociate: alte manifestri atopice (astm, rinit, conjunctivit, tulburri
digestive), urticarie, edem Quincke, migren, cataract, ihtioz, keratoz pilar
Stigmate ale terenului atopic.
Tratament:
Terapia etiologic:

Medicaia patogenic:
efedrina;
glucocorticoizii;
Nifedipina;
Histaminoglobuline
Medicaia local
44)Eczemele endogene(eczema vulgara):
Eczem endogen care nu apare pe un teren constituional
Etiologie: alergeni biotici din focare profunde, alimente sau medicamente
administrate pe cale general; leziuni de obicei simetrice, diseminate sau numulare.
Manifestari clinice: leziuni dispuse in placi si placarde,imprecis delimitate
,localizate simetric pe fata dorsala a mainilor si
picioarelor,gambe,antebrate,brate,scalp,fata,gat,organe genitale,pliuri si mai rar pe
trunchi; aspect eritematos-edematos,keratozic si fisurar sau lichenificat in conditiile
evolutiiei cronice.
Tratament:
Terapia etiologic:

Medicaia patogenic:
efedrina;
glucocorticoizii;
Nifedipina;
Histaminoglobuline
Medicaia local
45)Eczemele endogene(eczema numulara-discoida)
Etiopatogenie:
-este corelata cu traumatisme locale,caldura uscata ambientala,etilism,stres sau
sensibilizari la aloe,saruri de aur sau metil- DOPA.
-leziunile se localizeaza pe fata dorsala a mainilor sau partile laterale ale degetelor,pe
membre sau cel mai frecvent pe trunchi;
-aceste placi sunt constituite in faza acuta de vezicule grupate pe o baza eritematoasa,care
ulterior ia aspectul unor placi uscate,descuamative,cu extensie periferica;
-au ca trasatura caracteristica evolutiva reactivarea episodica in decursul unuia sau mai
multor ani.
Tratament:
Terapia etiologic:
Medicaia patogenic:

efedrina;
glucocorticoizii;
Nifedipina;
Histaminoglobuline
Medicaia local
46)Dermatita de contact iritativa-eczema exogena
Etiopatogenie: substante incriminate: sulf,iod,acid retinoic,acizi,baze etc.(agenti chimici
de contact)
Manifestari clinice: leziuni eritemo-edematoase,uneori buloase,in placarde cu contur
precis,corespunzand zonei de contact fara eruptii la distanta.
Tratament:
Terapia etiologic:
Medicaia patogenic:
efedrina;
glucocorticoizii;
Nifedipina;
Histaminoglobuline
Medicaia local
Eczema acut:
Bi, pulverizaii sau comprese cu ser fiziologic sau soluii slab antiseptice,
atingeri cu soluii de colorani sau nitrat de argint, emulsii i creme cu
corticosteroizi
Eczema cronic:
Unguente cu corticosteroizi, acid salicilic, reductoare
Imunosupresive topice: Tacrolimus crem, Pimecrolimus crem

47)Dishidrozisul
Etiologie: alergeni diveri: microbieni, micotici, medicamentoi etc.
Manifestari clinice: leziuni veziculare mari, profunde, cu dispoziie la mini i picioare;
lipsa eritemului.
Tratament:
Terapia etiologic:
Medicaia patogenic:
efedrina;
glucocorticoizii;
Nifedipina;
Histaminoglobuline
Medicaia local
48)Neurodermita
Etiopatogenie: factori favorizani: tulburri digestive, endocrine, neuropsihice.
Manifestari clinice : plci de lichenificare nsoite de prurit intens, cu evoluie cronic.
Tratament:
Terapia etiologic:
Medicaia patogenic:
efedrina;
glucocorticoizii;
Nifedipina;
Histaminoglobuline
Medicaia local
49)Eritemul polimorf
Etiopatogenie: reactie de hipersensibilitate de tip IV asociata cu anumite
infectii,medicamente si alti declansatori(mai ales virali,bacterieni si chimici)
forme: - eritemato-papulos
- eritemato-veziculo-bulos
Erupie precedat de febr, dureri articulare i musculare, cefalee
Dispoziia leziunilor: fa, dosul minilor, antebrae, faa dorsal a picioarelor,
gambelor, genunchi
Forma eritemato-papuloas: papule mici, edematoase
Forma eritemato-veziculo-buloas: macule eritematoase centrate de vezicule sau bule,
aspect n cocard; uneori, mai multe zone concentrice, lichidiene i eritematoase, n int
herpes iris; leziuni ale mucoasei bucale (hidroa), bule i eroziuni.
Tratament:
Terapia etiologic:
Medicaia patogenic:
efedrina;
glucocorticoizii;
Nifedipina;
Histaminoglobuline
Medicaia local
50)Lupus eritematos
Etiologie: afeciune autoimun de cauz necunoscut ce afecteaz pielea i/sau alte
organe; factorii de mediu au rol de trigger in declansarea bolii: ultravioletele naturale,
infectiile virale,microbiene,
medicamente(penicilina,contraceptivele,streptomicina),traumatisme.
Manifestari clinice: (3 forme: acuta,subacuta,cronica)
-leziunile cutanate:
o eritem
o scuam
o atrofie cicatricial
-eritemul:
centrifug: n fluture/liliac situat la fa (nas + obraji) margini obinuit flu
n plci (discoid, fix) plci mai mici, foarte bine delimitate fa de tegumentul
sntos
-scuama:
subire / groas
este aderent: prezint prelungiri pe partea profund ce ptrund adnc la nivelul
ostiumurilor foliculare; se detaeaz cu greutate
ntoarse cu partea profund n sus se vd prelungirile asemntoare cu cuiele de
tapier sau cu stalactitele; sunt comparate i cu limba pisicii
-atrofia :
se constituie n timp; nu toate leziunile sunt cicatriciale, cu atrofie
este prezent n special la nivelul leziunilor discoide atrofie n timp
formele centrifuge sunt mai puin cicatriciale
-leziunile mucoaselor (n special mucoasa i semimucoasa buzelor, mucoasa bucal):
plci eritematoase
plci de aspect leucoplazic
eroziuni
-atingeri ale fanerelor:
prul- alopecia:
uneori alopecie necicatricial, difuz (n LE acut diseminat);
alopecie cicatricial n urma leziunilor discoide (LE cronic discoid)
unghiile (mai rar): hiperkeratoz subunghial, depresiuni, striaii pe suprafaa
unghiei, modificri de culoare (colorare rou albastr a lamei unghiei).
Tratament:
LE cronic:
tratament topic:
corticosteroizi puternici i foarte puternici;
aplicaii de zpad carbonic (tratament vechi)
creme fotoprotectoare:
fizice oxid de zinc, dioxid de titan
chimice: factorul de protecie solar SPF trebuie s fie 15 sau
mai mult; se gsesc sub form de creme, loiuni, geluri; se
degradeaz dup expunerea la soare i sunt necesare aplicaii la 2
ore (unele pot oferi protecie pentru ntreaga zi);
tratament sistemic:
antimalaricele de sintez: (este necesar controlul oftalmologic la 4 6 luni
n timpul tratamentului)
corticosteroizi- dup eecul tratamentului cu antimalarice (3 luni)
contraindicaii pentru antimalarice

retinoizi, sulfone, thalidomida, clofazimina, azatioprina
LE subacut:
general: antipaludice de sintez, corticosteroizi n doze mici; retinoizi (n cazul
ineficienei antimalaricelor), dapson
topic: corticosteroizi puternici, fotoprotectoare, ecrane solare.
LE acut:
Tratamentul sistemic:
corticosteroizi pe cale general:
Prednison: 0,5 1 mg/kgc/zi pn la obinerea controlului bolii; apoi se trece la scderea
treptat a dozei, pn la o doz de ntreinere de 15 mg/zi sau la 2 zile;
Pulse terapie cu Metilprednisolon: 1000 mg/zi timp de 3 zile, apoi se trece pe Prednison
0,5 1 mg/kgc/zi nefrita lupic
imunosupresive (citostatice): azatioprin, metotrexat, ciclofosfamid,
ciclosporina A, micofenolat mofetil n cazurile severe, asociate cu
corticosteroizi
antimalarice: asociate cu corticosteroizi sau singure (n cazurile uoare sau
moderate)
alte metode: thalidomida, plasmafereza (metod agresiv)
Tratament topic:
Corticosteroizi topic: adjuvant pentru terapia sistemic
Fotoprotectoare.
Regim de via: n cazurile acute, exacerbri:
repaus la pat
evitarea soarelui, a efortului fizic, stresului, infeciilor, a unor medicamente.
51)Sclerodermiile localizate:
Etiopatogenie: manifestri autoimune ale esutului conjunctiv, de etiologie
neprecizat (n unele cazuri de morfee s-a discutat ipoteza infeciei cu
Borrelia burgdorferi-muctura de cpu), caracterizate prin fibroz marcat
a pielii.
a)Morfeea circumscrisa in placi si placarde: consta in aparitia de placi si placarde, rotund
ovalare, unice sau multiple, eritemeto-edematoase, care se extind prin periferie, ulterior
tegumentul de la nivelul placii devine dur, infiltrativ, scleros, galbui sau alb cerat, aderent
la tesuturile profunde, pastrand ulterior un halou periferic violaceu(liliac ring). In
placile vechi se pot observa tote cele 3 stadii de evolutie: faza eritemato-edematoasa, faza
de induratie sclerodermiforma, faza de atrofie. Evolutia este cronica, cu atrofie sau
hiperpigmentare.
b)Morfeea liniara in banda(liniara): are acelasi aspect ca sclerodermia in placi, dar
dispunerea este in banda, cu chenar violaceu, au dispozitie neurometamerica localizate in
lungul membrelor sup.si inf. sau circular.
c)Morfeea in picatura:leziuni mici(3-5mm), rotund-ovalare, deprimate, de culoare alba,
numeroase, situate pe trunchi.Au tendinta de grupare si evolutie spre atrofie.
d)Morfeea subcutanat: leziuni profunde, cu evoluie rapid spre induraie.
e) Sclerodermia frontoparietal (en coup de sabre):

band situat vertical pe frunte: iniial poate fi cu tent violacee, uor edemaiat, apoi se
instaleaz induraie, culoarea devine alb / glbuie, eritemul din jur poate lipsi
ulterior se instaleaz atrofia tegumentelor
se poate extinde la scalp (alopecie) sau la obraz, nas, buza superioar i gur
poate apare atrofie la nivelul hemifaciesului
uneori exist afectare ocular i chiar a oaselor craniului
f)Morfeea generalizat:
debut: plci alb-glbui, indurate, cu un inel violaceu n jur, asemntor cu morfeea
n plci, dar de dimensiuni mai mari.
de obicei primele leziuni apar la nivelul trunchiului i apoi se rspndesc pe
mini, picioare, fa, gt, scalp.
pot asocia atrofii musculare; involuie n 3-5 ani, cu pigmentaie rezidul i atrofie
uoar
Tratament general: vasodilatatoare, antifibrizante si corticoterapie.
Tratament local: masaje locale vasoactive, fizioterapie, infiltratii cu cortizon.
52.Sclerodermiile sistemice:
Etiopatogenie: manifestri autoimune ale esutului conjunctiv, de etiologie
neprecizat (n unele cazuri de morfee s-a discutat ipoteza infeciei cu
Borrelia burgdorferi-muctura de cpu), caracterizate prin fibroz marcat
a pielii.
Manifestari clinice: sunt descrise 3 aspecte clinice majore :

a) ACROSCLEROZA (sclerodermie sistemic limitat): debutul la extremitile membrelor,
fenomene Raynaud(dup expunerea la frig apare iniial o albire a extremitilor, urmat de
cianoz i apoi de eritem) i telangiectazii;
modificrile cutanate: tegument dur, aderent la planurile profunde, nu se mai poate plia
degetele i mna: eritem + tumefiere; degete lucioase, indurate, imobile; unghii
curbate peste falange atrofice; dispariia falangei distale i a unghiei
degetele n semiflexie, cu impoten funcional, efilate, ascuite; pe pulpa
degetelor apar ulceraii muctur de obolan; modificri mai puin severe se
observ la nivelul picioarelor
faa: pielea este dur, aderent, fr pliuri (doar peribucal apar pliuri radiare),
nasul mic i efilat, orificiul bucal micorat, telangiectazii la nivelul pomeilor:
facies de icoan bizantin, masc, statuie.
atingerile sistemice se instaleaz destul de trziu, au evoluie lent.
b)SCLERODERMIA DIFUZA: debutul leziunilor cutanate este brusc, cu tumefiere la nivelul

minilor asociat cu fenomene Raynaud, modificri fibroase simetrice proximal de coate i
genunchi
afecteaz faa, gtul, trunchiul
asociat cu atingeri sistemice precoce
c) SINDROMUL CREST
calcificri cutanate
fenomene Raynaud
afectare esofagian
sclerodactilie
telangiectazii
Tratament general: corticosteroizi(prednison 10-40 mg/zi), citostatice, antifibrozante,

progesteron, vasodilatatoare periferice, antihipertensive, antibioterapie.
Tratament local: vasodilatatoare, dermatocorticoizi, proceduri fizioterapeutice.
53. DERMATOMIOZITA.
Etiopatogenie: etiologie neelucidata, afeciune inflamatorie ce afecteaz pielea i
muchii scheletici
cutanat:
-debut: eritem periocular (heliotrop) cu tent violacee, asociat cu edem; telangiectazii fine pe
pleoape
-eritem malar cu scuame
-benzi eritematoase / plci eritematoase: dorsal degete, coate, genunchi, faa medial a gleznelor
(papule Gottron)
-telangiectazii periunghiale i distrofii ale cuticulei
-eritem cu tent violacee, cu fotodistribuie pe frunte, gt, umeri, decolteu, antebrae

-ulceraii la vrful degetelor
-scalp: plci eritematoase
-calcificri cutanate
-formele cronice: amestec de leziuni hiper i hipopigmentate, eritem, atrofie, cicatrici la
nivelul gtului aspect pestri al tegumentelor = poikilodermie
muscular:
-slbiciune muscular la nivelul centurilor, muchilor flexori anteriori ai gtului,
muchilor abdominali
-afectarea faringelui, a 1/3 superioare a esofagului
-afectarea muchilor intercostali i diafragmului
-miocardit.
Tratament:
corticoterapia principalul tratament- doze mari de Prednison (1 mg/kg/zi) pn la
ameliorarea strii clinice i scderea enzimelor musculare, cu scderea treptat a dozelor,
pn la doza de ntreinere meninut timp de 24 36 luni;
imunosupresive: se asociaz cu corticoterapia n caz de rspuns insuficientazatioprina, metotrexat, ciclofosfamida, ciclosporina A, macrolide imunosupresoare,
micofenolat mofetil
plasmafereza
imunoglobuline intravenos.
Igieno-dietetic: repaus fizis, regim alimentar bogat in proteine.
54)Pemfigus vulgar:
Etiopatogenie:
mecanism autoimun
acantoliza, fisurile i formarea bulelor: sunt determinate de legarea
autoanticorpilor circulani de antigenele de suprafa, urmat de activarea
plasminei i distrugerea enzimatic a cimentului intercelular i a desmozomilor
.Manifestari clinice:
-afeciune buloas cronic ce afecteaz adulii

-de obicei debuteaz la nivelul mucoasei bucale
-bule : de dimensiuni mici, flasce, apar iniial la nivelul mucoasei bucale (uneori cu
cteva luni naintea leziunilor cutanate), apoi se deschid i las
eroziuni dureroase fr tendin la vindecare spontan rapid (alimentatie dificil);
-evoluie pn la cteva luni
-pot fi afectate i alte mucoase rar- (esofag, genito-urinar, anal, ocular, nazal, laringe).
-cutanat: --bule mici, flasce, apar pe tegument nemodificat, neprecedate de simptome
--durerea apare dup deschiderea bulelor(cnd las eroziuni);
--leziunile conflueaz, se extind n periferie, se deschid uor
i las arii ntinse de denudare
--semnul Nikolsky este pozitiv = tegumente fragile
--n cazul leziunilor generalizate se pot produce importante
pierderi de fluide i proteine, determinnd dezechilibre hidro-electrolitice
grave, hipoalbuminemie, suprainfecii bacteriene
-se asociaz: simptome generale i semne digestive.
Tratament
Tratament general:
1.corticosteroizi: tratamentul standard (prednison n doze foarte mari 1-2
mg/kgcorp/zi-sau puls terapie cu metilprednisolon)
2.imunosupresive (azatioprina, ciclofosfamida, ciclosporina A) singure sau
asociate cu corticosteroizi
3.plasmafereza
Tratament topic:
1.corticoterapie topic adjuvant pentru tratamentul sistemic
eficient n cazul leziunilor bucale erodate,dureroase
2.splturi bucale cu antiseptice
Prognostic: netratat fatal n 6 luni 2 ani.
55)Pemfigus bulos Lever

Etiopatogenie:
mecanism autoimun
acantoliza, fisurile i formarea bulelor: sunt determinate de legarea
autoanticorpilor circulani de antigenele de suprafa, urmat de activarea
plasminei i distrugerea enzimatic a cimentului intercelular i a desmozomilor
debut: plci eritematoase i edematoase, urticaria-like, foarte pruriginoase
n interval de zilesptmni
-apar bule mari, sub tensiune pe leziunile eritematoase, dar i la nivelul
tegumentului sntos
-bulele se deschid i las eroziuni ce se vindec spontan, lsnd hiperpigmentri,
dar nu cicatrici
localizri de elecie: pliuri, inclusiv cel inghinal, regiunea antecubital, poplitee,
axil; leziunile pot fi generalizate
mucoasa bucal: este afectat n 2/3 din cazuri, apar n evoluia bolii, nu la debut,
leziunile sunt minore (afectare la nivelul faringelui, laringelui, mucoasa nazal,
vulv, uretr, ochi rar)
durerea, usturimea, pruritul simptome ce preced apariia bulelor
starea general este rar i uor afectat
Tratament
Sistemic:
1.corticoterapie: (Prednison 0,5 mg/kg/zi);
-n cazurile severe se impune pulse terapia cu metilprednisolon,
urmat de Prednison p.o.
2.imunosupresive:-azatioprin, metotrexat, ciclofosfamida, ciclosporina A,
micofenolat mofetil
3.dapsona
4.plasmafereza
Topic: corticosteroizi foarte puternici.
56.Dermatita herpetiforma
Etiopatogenie:
-mecanism autoimun
-debut: oricnd n cursul vieii, mai frecvent la 20 55 ani,
ocazional n copilrie
-leziunile cutanate:
la debut: papule eritematoase, plci urticariene , apoi se formeaz bule
mici, grupate, herpetiforme
leziunile sunt distribuite simetric pe suprafeele de extensie
localizri de elecie: coate, antebrae, genunchi, fese, umeri, regiunea
nucal, scalp, fa, peretele axilar posterior, regiunea sacrat
leziunile sunt polimorfe
-arsurile, pruritul, usturimea preced apariia leziunilor noi
-leziunile mucoase: rar afecteaz mucoasa bucal, laringian (rgueal)
Tratament
Sistemic:
1.sulfamide i sulfone atenie la methemoglobinemie n caz de
deficit de G6PD
2.corticosteroizi / imunosupresive: rspuns absent
Local:
1.corticoterapie
Regim fr gluten, halogeni, produse lactate
57.Psoriazis vulgar:
Etiopatogenie: este forma cea mai frecventa de boala; se caract prin 2 tipuri de anomalii:
o proliferare epidermica calitativ anormala si o tulburare de ordin imunitar marcata
printr-un infiltrat inflamator dermic cu exocitoza.
aspect in placi si placarde bine delimitate, leziuni eritemato-papulo-scuamoase,
eritemul este rosu-violaceu acoperit de scuame albe, sidefii, stratificate putin aderente.
gratajul metodic al lui BROCQ detaseaza scuamele si pune in evidenta semnele care
constituie argumente in favoarea psoriazisului:semnul picaturii de spermantet, semnul
Auspitz.
leziunile nu sunt pruriginoase, sunt localizate pe coate si genunchi, reg.lombo-sacrata,
pielea capului.
atingerea unghiala frecventa.
TRATAMENT: local-keratinolitice(acid salicilic 3-5-10%, ureea 10-15%),
dermatocorticoizi(au activitate antiinflamatorie si antimitotica), analogi ai vitaminei D,
gudroanele, cignolinul, retinoizii aromatici, sarurile de mercur, chimioterapia locala,
derivatii de zinc, fototerapia cu UVB, fotochimioterapia(PUVA).
TRATAMENT GENERAL: recomandat in formele severe cu citostatice, retinoizi
aromatici, corticoterapie generala.
PROFILAXIE:nu exista nici o modalitate de a preveni aparitia psoriazisului, exista totusi
anumiti factori care pot atenua simptomele si complicatiile bolii: hidratare
corespunzatoare a bolii, evitarea climatului rece si umed,excesului de soare, evitarea
gratajului,stresului, reducerea anxietatii, profilaxia infectiilor, reducerea sau renuntarea la
alcool,fumat,mentinerea nivelului de Ca din organism.
58. FORME CLINICE DE PSORIAZIS:
PSORIAZISUL INVERSAT(intervertit) localizat la nivelul pliurilor, aspect scuamos
discret, predomina eritemul.
PSORIAZISUL GUTAT mici leziuni eritemato-papulo-scuamoase diseminate pe
tegument.Apare la copii, cu debut brusc precedat de o infectie virala sau
bacteriana(angina streptococica).
PSORIAZISUL CRUSTOS forma severa de psoriazis caracterizat prin placi ce cuprind
portiuni mari de tegument.
PSORIAZISUL ERITRODERMIC apare brutal, caracterizat printr-un eritem generalizat
ce intereseaza tegumentul in totalitate.
PSORIAZISUL PUSTULOS cu 2 forme clinice: a) psoriazis pustulos localizat ce
prezinta 2 aspecte clinice: psoriazis pustulos palmo-plantar tip
Barber si acrodermatita pustuloasa Hallopeau; b) psoriazis pustulos generalizat(febra,
frison, placi , placarde eritematoase rosii, pustule).
PSORIAZIS ARTROPATIC apare la nivel articular prin leziuni cutanate de psoriazis si
artropatii deformante, distructive, anchilozante ce afecteaza extremitatile.Se poate insoti
de febra si alterarea starii generale.
PSORIAZISUL LA COPII debuteaza inainte de pubertate, psoriazisul gutat este forma
clinica de debut, la nou-nascut leziunile sunt de tip eritemato-scuamos, bine delimitate,
situate in zona de aplicatie a scutecelor.Atingerea pielii scalpului este frecventa.
PSORIAZISUL IN CURSUL INFECTIEI HIV responsabila infectia HIV, la aparitia unei
forme de psoriazis, sau agravarea uneia preexistente.
TRATAMENT:
local-keratinolitice(acid salicilic 3-5-10%, ureea 10-15%), dermatocorticoizi(au
activitate antiinflamatorie si antimitotica), analogi ai vitaminei D,gudroanele, cignolinul,
retinoizii aromatici, sarurile de mercur, chimioterapia locala, derivatii de zinc, fototerapia
cu UVB, fotochimioterapia(PUVA).
general: recomandat in formele severe cu citostatice, retinoizi aromatici, corticoterapie
generala.
59. LICHENUL PLAN dermatoza cu interesare cutanata si/sau mucoasa, cu evolutie
cronica, frecventa la ambele sexe.
Etiopatogenie:mecanism autoimun,implicati factori genetici; f fav:
stres,medicamente,subst chimice,transplant de maduva osoasa,hep virala C+ hepatopatii.
LEZIUNILE CUTANATE:
papule eritemato-violacee, de 1-3mm, stralucitoare, poligonale, intens pruriginoase,
uneori ombilicate central,deasupra papulelor striuri Wickham, dispozitie liniara
caracteristica lichenului plan(fenomen Kobner).
localizare:fata anterioara a antebratului si articulatia pumnului, reg.lombo-sacrata, fata
anterioara a gambelor, reg.maleolara.
pruritul responsabil de aparitia fenomenuluiKobner si de leziuni de lichenificare.
LEZIUNILE MUCOASE:
se pot asocia cu lez.cutanate, se caracterizeaza prin placi albe, fixe, cu aspect reticulat
si tendinta la atrofie, localizate pe mucoasa jugala, dar pot interesa limba, buzele,
mucoasa laringiana, esofagiana, genitala, perianala.La niv.mucoasei vulvare lez.au aspect
polimorf:eritematoase, erozive, leucoplazice, sau atrofice sau tip vulvo-vaginita
descuamativa.
LEZIUNILE UNGHIALE: striatii unghiale, hiperkeratoza subunchiala, melanonichia
longitudinala, pterigium unghial, onicoliza.
LEZIUNI ALE FIRULUI DE PAR: produce leziuni atrofice cicatriciale.
FORME CLINICE: lichen plan hipertrofic, lichen plan folicular, lichen plan inelar,
lichen plan eroziv bucal, lichen plan veziculo-bulos.
TRATAMENT: -local: dermatocorticoizi, ciclosporina, corticoizi, retinoizi.
-general: corticoterapie generala(prednison 15-20 mg/zi), retinoizi
sistemici, griseofulvina,ciclosporina,PUVA-terapia.
-alte metode: excizie chirurgicala, criochirurgia, laserterapia,
radioterapia radiculomedulara.
60. INSUFICIENTA VENOASA CRONICA A VENELOR INFERIOARE(ULCERUL
VARICOS CRONIC)
Etiologie:
-boli venoase primare(telangiectazii,vene reticulare,varice primare)
-boli venoase secundare(sdr post trombotic-varice secundare)
-boli venoase congenitale(malformatii venoase)
Manifestari clinice: este caracterizata de simptome si semne instalate ca rezultat al
alterarilor structurale si functionale ale venelor.
-simptome caracteristice: senzatia de picior greu, senzatia de picior obosit, crampele

predominant nocturne, durerea, pruritul, senzatia de arsura sau senzatia de picior umflat.
-semnele includ :telangiectazii, vene reticulare, vene varicoase, edemul, modificarile
trofice cutanate cum ar fi: lipodermatoscleroza, dermatita, pigmentarea si in stadiile
finale: ulceratia.
Tratament: se face in functie de stadiul bolii, si include:
terapia locala a ulcerului venos in 3 faze:
- faza de debridare-inlaturarea detrisurilor celulare si crustelor de la supraf ulcerului;
- faza de burjonare- stimularea granularii cu pansamente grase,hidrocoloide si cu alginat
de Ca,solutii si pomezi de nitrat de Ag 1%,Dextran,sulfat de Cu 1%,sulfat de Mg 50%
etc;
- faza de epitelizare si cicatrizare-revitalizarea marginilor ulcerului cu: pasta de
hematii,pansamente hidrocoloide, pomezi cicatrizante magistrale,dexpanthenol,
hialuronat de Zn 0,2 %);
tratamentul chirurgical:- excizia si sutura ulcerului fara grefe;
- grefarea ulcerelor venoase mari;
- chiureatarea fundului ulceratiei;
-ulcerul de gamba suprainnfectat- compresii cu sol antiseptice;
scleroterapia;
terapia endovasculara.
Profilaxie:
- terapia varicelor superficiale cu lasere vasculare;
- se ia n considerare profesia, scderea n greutate, evitarea expunerii la cldur, purtarea
de mbrcminte comod, nclmintea s fie cu toc mijlociu, evitarea
sedentarismului,fumatului, medicatiilor cu risc trombogen;
- se recomanda mersul pe jos si clinostatismul cu picioarele ridicate la 15-20 cm deasupra
patului- pt combaterea stazei venoase;
- dieta bogata in fibre.
61.TUMORI CUTANATE BENIGNE:KERATOACANTOAME, PAPILOAME,
ANGIOAME, NEVI PIGMENTARI:
KERATOACANTOMUL:
-tumora benigna cutanata ce se dezvolta de la nivelul infundibulului foliculului pilos,
frecventa la adulti, situata pe ariile fotoexpuse(extremitatea cefalica, fata dorsala a
mainilor)
Manifestari clinice: nodul ferm, hemisferic, de culoarea pielii, delimitat de tegumntul
din jur printr-un burelet reliefat, centrul formatiunii fiind ocupatde un dop keratozic care
dupa detasare lasa o ulceratie crateriforma.
Tratament:
- excizie chirurgicala;
- injectare intralezionala de Metotrexat,Bleomicina;
- radioterapie locala;
- administrare sistemica de retinoizi;
- aplicatii locale de 5- fluorouracil,imiquimod;
- crioterapie.
PAPILOAME:
- formatiune proeminenta pigmentata, brun-negricioasa, cu suprafata neregulata,
acoperita cu scuame groase, bine delimitata cu diametrul variabil(0,2-4 cm), localizata pe
zonele seboreice, fata, maini, torace superior;
- atarna uneori ca niste globuri din pomul de iarna;
- cresc si se inmultesc in perioada de sarcina la femei sau dupa expuneri repetate la soare;
- are evolutie benigna.
Tratament: radiocauterizare(vindeacare intr-o sapt fara urme pe piele) electrocoagulare
superficiala, crioterapia, dermabraziunea, laserterapia, keratolitice topice.
ANGIOAME:
-tumori dezvoltate prin hiperplazii vasculare circumscrise,
ANGIOMUL PLAN: aspect de placa, cu suprafata plana, intens colorata, cu margini bine
delimitate si forme variabile.
ANGIOMUL CAVERNOS: formatiune tumorala situata profund dermo-hipodermic,
proeminenta, cu suprafata neregulata, rosie-violacee, formata din vase dilatate multiple,
uneori cu caracter pulsatil.
ANGIOMUL VENOS: mici dilatatii venoase , subtiri, subcutanate, acoperite cu tegument
de aspect normal.
ANGIOMUL STELAT(telangiectazic): mica formatiune nodulara eritemato-violacee
situata central, din care pornesc teleangiectazii fine.
TRATAMENT: crioterapia, scleroterapia, radioterapia, electrocoagularea, laser-terapia.
NEVI PIGMENTARI:
- macula simetrica,de culoare uniforma maronie-neagra, rodund-ovalara,contur neidentat;
-diametrul <6mm;
-fara modificarea aspectului clinic(caracter neevolutiv);
-localizare:in orice zona topografica.
TRATAMENT: supraveghere stricta, fara tratament; in caz de variatie de culoare,
ulceratie, sangerare- excizie chirurgicala.
62.CARCINOMUL BAZOCELULAR- formatiuni tumorale ce se dezvolta lent pe
tegument indemn sau pe alte leziuni preexistente, au malignitate in situ manifestata
prin caracterul invadant si recidivant, nu metastazeaza, nu au simptome subiective, nu au
tendinta spre vindecare.
A)Carcinoame bazocelulare endofitice(ulcerative)
C.B. perlat (mic nodul perlat, translucid, acoperit de teleangiectazii)
C.B. perlat ulcerat (burelet din noduli perlati, centrul ulcereaza)
C.B. plan cicatricial (ulceratie delimitata de un chenar perlat arciform)
C.B. terebrant (ulceratie profunda, anfractuasa, ce intereseaza tesuturile moi si
structurile osoase)
ulcus rodens (ulceratie profunda, cu margini taiate drept, discret infiltrate
rar insotit de un chenar perlat).
B)Carcinoame bazocelulare exofitice(vegetante)

C.B. nodular : nodul dur,diametru 1-2 cm,cu talengectazii,ce se ulcereaza in centru;
C.B. multinodular(polilobat) : =>din confluarea mai multor noduli cu dim diferite;
supraf mamelonata,roz-rosietica +/- ulcerare; localizata frecvent pe fata;
C.B. burjonat sau vegetant : tumora vegetanta, =>din confluarea mai multor noduli cu
dim diferite; se ulcereaza rapid si burjoneaza; loc frecv pe fata,trunchi si scalp.
C)Carcimoame bazocelulare superficiale: placa eritematoasa sau eritemato-scuamoasa,
acoperita cu piele subtire atrofica cu contur neregulat, marginit de un chenar fin constituit
din perle epiteliomatoase.
D)Carcinom bazocelular sclerodermiform: placa alb-galbuie, ceroasa, dura, rau
delimitata, consistenta ferma, 1-3cm.
E)Carcinom bazocelular pigmentat => din orice C.B. care acumuleaza pigment melanic.
DIAGNOSTIC: se pune pe urmatoarele elemente: formatiune tumorala bine delimitata,
frecvent cu suprafata ulcerata, cu baza dura, localizata in 2/3 superioara a fetei, evolutie
lenta, nu metastazeaza, se dezvolta pe o leziune preepiteliomatoasa cu absenta
simptomatologiei subiective.
TRATAMENT: excizie chirurgicala, electrocoagulare, chiuretarea, criochirurgia, laserterapia cu CO2, radioterapia, citotoxice, injectare intratumorala interferon, retinoizi
topici.
PROFILAXIE: educarea pacientilor in sensul cunoasterii si evitarii factorilor de risc,
fotoprotectie.
63.CARCINOMUL SCUAMO-CELULAR
carcinomul scuamos in situ - este carcinomul care afecteaza epidermul, fara invazia
dermului.
forma tipica - este forma invaziva si se manifesta sub forma unor papule sau placi de
culoare roz, de consistenta ferma, care apar mai ales la nivelul scalpului, gatului si
membrelor superioare. O anumita perioada, leziunile se pot ulcera sau crustifica. Mai
putin frecvent, se poate manifesta sub forma unor noduli cutanati de culoare roz care nu
prezinta modificari de suprafata.
ulcerul Marjolin - este o forma de carcinom scuamos care se manifesta printr-o zona
indurata, care apare pe o cicatrice sau un ulcer preexistent.Aceasta forma are un
prognostic nefavorabil.
carcinomul perioral - apare mai frecvent la buza inferioara. Se prezinta ca o
papula,eroziune sau induratie.
carcinomul intraoral - afecteaza mucoasa orala si se poate prezenta sub forma unor
placi de culoare alba (leucoplazie) cu sau fara zone de eritroplazii. Cel mai frecvent apare
la nivelul planseului oral sau pe suprafata laterala a limbii.
carcinomul verucos - este o forma cu distructie tegumentara,dar care metastazeaza rar.
Apar leziuni exofitice, noduli sau placi verucoase.
carcinomul anogenital - se prezinta sub forma unor placi de culoare rosie, indurate sau
ulcerate la nivelul organelor sexuale sau anusului. De obicei se asocieza cu infectia cu
papilomavirus.
TRATAMENT:radioterapie, chemoterapie sistemica, chemoterapie topica,

imunomodelatori adm. topic, terapie fotodinamica.
PROFILAXIE: educarea pacientilor in sensul cunoasterii si evitarii factorilor de risc,
fotoprotectie, ex.medical periodic al intregului tegument.
DIAGNOSTIC: fisura persistenta fara tendinta la epitelizare; formatiune papilomatoasa
sau verucoasa; placa mica keratozica cu evolutie spre corn cutanat; ulceratie cu baza
dura.
64.MELANOMUL MALIGN
Melanomul malign extensiv superficial- macula pigmentata, usor reliefata, infiltrata,
contur neregulat ce se extinde lent spre periferie.Se poate dezvolta pe tegument sanatos
sau pe un nev jonctional plan.
Melanomul malign dezvoltat pe melanoza Dubreuilh- placa pigmentara ce se extinde
lent, de culoare brun-cafenie, pe suprafata placii apar papule sau noduli de culoare bruna.
Melanomul malign nodular: formatiune nodulara, rotunda, polilobata, cu baza ingusta
de implantare, rosie sau brun-cafenie.
-forme clinice: melanom malign al mucoaselor, melanom malign subunghial,melanom
malign acromic, melanom malign multiplu.
TRATAMENT: excizie chirurgicala(in stadiul I), chimioterapie(in stadiul II),
polichimioterapie, fetomustina, DTIC(stadiul III).
PROFILAXIE:
- educatie sanitara privind potentialul de transformare a unor leziuni;
- evitarea traumatizarii nevilor;
- evitarea expunerii prelungite la soare;
- tratamentul leziunilor preacarcinomatoase dispuse pe zone expuse traumatismelor.
DIAGNOSTIC: invazie dermica,apoi a peretelui vascular,cu celule
monstruoase,atipice,cu incarcatura variabila diferita de pigmentul melanic infiltrat
inflamator intratumoral si in jurul acesteia.
65.SIFILISUL PRIMAR:
ETIOLOGIE Treponema pallidum - fragil, nu poate fi cultivat pe medii artificiale,
poate fi inoculat la animale (maimu, iepure); evoluie cronic, ondulatorie, perioade
active i perioade de laten.
MANIFESTARI CLINICE:
ancrul sifilitic:
- eroziune rotund sau ovalar, 0,5-2 cm diametru, margini netede, fundul curat,
baza dur, nedureros
- aspecte atipice: pitic, gigant, ulceros, hipertrofic, fisurar etc.
Adenopatia satelit:
- la 7 zile de la constituirea ancrului - poliganglionar (inghinal)/
monoganglionar (alte localizri);
- Ganglionii duri, mobili, indolori
66. SIFILISUL SECUNDAR
ETIOLOGIE : Treponema pallidum - fragil, nu poate fi cultivat pe medii artificiale,

poate fi inoculat la animale (maimu, iepure);
la 42-45 zile de la debutul ancrului
- erupii cutaneo-mucoase generalizate, rezolutive, poliadenopatie, manifestri
generale i viscerale
Manifestri cutaneo-mucoase:
- sifilide eritematoase (rozeola);
- sifilide erozive mucoase (plci mucoase);
- sifilide papuloase; varieti: sifilide papulo-erozive, papulo-hipertrofice,
lichenoide, psoriaziforme, seboreice, papulo-pustuloase (acneiforme),
impetigoide;
- Alte tipuri: sifilide pigmentare, ulceroase, ulcero-crustoase.
Atingerea fanerelor: alopecia sifilitic, perionixis, onixis
Poliadenopatie
Simptome generale: febr, cefalee, dureri osoase
Manifestri viscerale pot exista reacii meningeale
67.SIFILISUL LATENT SI TERTIAR

poate fi inoculat la animale (maimu, iepure);
Sifilisul latent:
- sifilis latent precoce
- Sifilis latent tardiv
Sifilisul tardiv (teriar):
- survine dup un timp variabil (3-20 ani);
- nu este o perioad evolutiv obligatorie
- leziuni distructive, localizate la nivelul oricrui organ sau teritoriu
Manifestri cutanate:
- sifilide tuberculoase: noduli duri, rotunzi, roii-armii, de la un bob de linte la un
bob de mazre, evoluia spre cicatrici; se grupeaz n placarde; sifilide
tuberculoase uscate i sifilide tuberculoase ulcerate
- goma sifilitic: nodozitate rotund sau ovalar, ct o alun sau nuc, evoluie
stadial, n general solitar
Manifestri teriare bucale
Manifestri teriare osoase:
- osteoperiostit, osteomielit, artropatii
Atingeri viscerale:
- cardio-vasculare, hepatice, splenice, intestinale, pulmonare, renale

Manifestri nervoase:
- tabes, paralizie general progresiv, neurosifilisul meningeal i vascular,
mielite.
68.SIFILISUL CONGENITAL(PRECOCE SI TARDIV):
poate fi inoculat la animale (maimu, iepure); se transmite transplacentar din luna a 5-a
de la mama cu sifilis recent la produsul de conceptie.
a.Manifestri letale
b.Manifestri neletale:precoce, tardive
Sifilisul congenital precoce: de la natere sau n primii 2 ani de via
Semne cutaneo-mucoase: pemfigusul palmo-plantar, sifilidele, coriza, laringita.
Semne osoase: craniotabesul, osteocondrita diafizo-epifizar, osteoperiostita,
osteomielita.
Manifestri viscerale: hepato-splenomegalia, atingeri renale, hidrocel.
Alte semne clinice: febra, anorexie, greutate subnormal, facies senescent, malformaii
ale craniului i feei, adenopatii, meningit, atingeri oculare.
Sifilis congenital tardiv: manifestri care apar dup vrsta de 2-5 ani pn la 25-30 ani
Manifestri active: pe tegumente i mucoase sifilide tuberculoase, gome
- leziuni osoase afecteaz de preferin oasele proprii ale nasului i cartilagiile
- manifestri oculare: keratita parenchimatoas, corioretinita pigmentar, nevrita
optic
- tulburri auditive: afectarea urechii medii sau interne
- manifestri neuropsihice
- leziuni testiculare
Stigmate: cicatrici peribucale, sechele oculare, auditive
Distrofii:
- pariale dentare, sunt interesai numai dinii definitivi primul molar, incisivii,
caninii; privesc structura, forma, mrimea, rezistena acestor dini; vulnerabilitate
dentar
- generale perturbri endocrino-metabolice: sindromul adiposo-genital, gigantism,
nanism, infantilism
Sifilisul congenital rmne complet latent ntr-o proporie mare de cazuri, numai
serologia fiind pozitiv.
69.DIAGNOSTICUL DE LABORATOR SI PRINCIPII TERAPEUTICE IN SIFILIS
Sifilisul primar:
- FTA-Abs i TPHA se pozitiveaz cel mai precoce, apoi serologia lipoidic
- Ultramicroscopia precizarea diagnosticului n faza ancrului seronegativ
Sifilisul secundar:
- toate testele serologice sunt pozitive la un titru ridicat
Sifilisul visceral tardiv:
- toate testele sunt pozitive, serologia lipoidic poate fi negativ sau discordant
Sifilisul latent:
- diferenierea de o eventual reacie fals pozitiv este necesar efectuarea a cel
puin 2 teste treponemice
Sifilisul congenital la nou-nscut: FTA-Abs-IgM, TPHA-IgM, 19 S-FTA-Abs-IgM, 19
S-TPHA-IgM
Sifilisul congenital tardiv serologia este asemntoare aceleia din sifilisul visceral
tardiv.
n urma tratamentului, negativarea serologiei lipoidice se obine n 6-12 luni n sifilisul
primar i n 18 luni n sifilisul secundar. FTA-Abs i TPHA se negativeaz ntr-o
minoritate de cazuri, iar TIT foarte rar.
65-TRATAMENTUL SI PROFILAXIA SIFILISULUI

Penicilina eficient, a nlocuit celelalte medicaii antisifilitice (mercurul,
arsenobenzolii, bismutul)
- intervine n faza de diviziune a treponemelor (la 30-33 ore);
- tratamentul suficient de ndelungat, pentru a surprinde treponemele intrate mai
trziu n diviziune
- Penicilina cristalin, preparatul retard (benzatin-penicilina) cea mai utilizat
actualmente (Moldamin, Extenciline)
- testare cutanat la penicilin nainte de nceperea tratamentului, pentru
depistarea unei eventuale stri de sensibilizare
- intoleran la penicilin tetracicline, eritromicin, cefalosporine
Msuri de prevenire:
- prentmpinarea apariiei bolii i depistarea precoce
- educaia sanitar antivenerian a populaiei
- supravegherea epidemiologic a populaiei (examene clinice i serologice
periodice sau cu anumite ocazii: angajare, prenupial, n timpul sarcinii
etc.)
- ancheta epidemiologic
- tratamentul preventiv al contacilor sntoi
- tratamentul precoce i corect al bolnavilor
70.INFECTIA GONOCOCICA:
Etiopatogenie: boala infectioasa produsa de Neisseria gonorhoeae; infecie
bacterian contractat aproape ntotdeauna pe cale sexual - poate determina
sterilitate. Frecvena:
grupele de vrst 20 24 ani, 25 29 ani i 15 19 ani (n special la sexul
feminin).
mai mare la brbai, dar femeile prezint adesea forme asimptomatice de
boal, dificil de diagnosticat.
mai mare n mediul urban.
Factorii de risc:
Urbanizarea, industrializarea, dezvoltarea mijloacelor de comunicare

rapid, a turismului, raporturile sexuale libere, prostituia,
homosexualitatea, consumul de alcool, folosirea contraceptivelor i
ignorarea pericolului venerian au contribuit din plin la rspndirea bolii;
diminuarea sensibilitii gonococului la antibiotice.
Infecia gonococic la brbat
poate fi simptomatic i asimptomatic.
Infecia gonococic acut
Uretrita gonococic anterioar
Uretrita gonococic total:
Infecia gonococic cronic
Uretrita gonococic cronic deschis
Uretrita gonococic cronic nchis
Infecia gonococic la femeie
Infecia gonococic acut este rar ntlnit
Infecia gonococic cronic este forma cea mai frecvent
Infecia gonococic la fetie este o uretro-vulvo-vaginit acut.
Tratament:
Partenerii sexuali din ultimele 30 zile pentru formele simptomatice,
respectiv ultimele 60 zile pentru formele asimptomatice trebuie s fie
examinai clinic, investigai prin metode paraclinice i tratai
corespunztor.
Prezervativele i spermicidele cu nonoxynol 9 asigur o protecie bun fa de
infecia gonococic.
Gonoreea este o boal transmisibil sexual ce se raporteaz obligatoriu de ctre
medicul dermato-venerolog care a diagnosticat i a tratat pacientul.
Msuri de prevenire:
etc.)
71.TRICHOMONIAZA:
Etiopatogenie: infectie a aparatului uro-genital cu Trichomonas vaginalis
cea mai frecvent boal cu transmitere sexual.
Frecvena mai mare la femei, grupul de vrst 25-35 ani; rar la fetie i la
adultele virgine.
Transmiterea - cel mai adesea direct, pe cale sexual. Rezervorul de parazii
femeia - boala poate evolua asimptomatic n 15-20% din cazuri.
Brbatul - form frust sau asimptomatic de boal - principalul transmitor.
Transmiterea extragenital - obiecte de toalet, instrumentar medical, apa din

tranduri sau piscine, capacul WC-urilor, mini murdare .a. - rar.
Manifestari cinice:
La femei
vulvo-vaginit subacut, rar acut.
Scurgerea vaginal - albicioas, spumoas (datorit florei anaerobe asociate) sau
glbuie-cremoas sau verzuie, urt mirositoare; asociaz cu prurit, arsur,
disconfort vaginal, uneori metroragie, dispareunie, uretrogarie.
Dup faza acut (10-15 zile) secreia diminu, fr s dispar complet
(cronicizare), devine alb-lactescent, fluid, uneori mirositoare.
Simptomele generale - rar remarcate;
La brbat
Principala atingere - uretral (simptomatic sau asimptomatic).
Forma asimptomatic - cea mai frecvent.
Uretrita simptomatic:
acut - cu scurgere purulent, abundent, nsoit de prurit, arsur uretral,
erecie dureroas.
cronic, primar sau secundar celei acute - forma comun a uretritei
simptomatice a brbatului - scurgere redus, muco-pururlent apoi
seroas, care pteaz lenjeria, prurit discret la nivelul meatului. Prostata
este de regul afectat, frecvent vezica, mai rar epididimul. Rar apar
simptome generale.
Tratament: Metronidazol sau Tinidazol pe cale orala; med se iau in doza fie unica de 2 g,
fie in doze multiple de la 250 la 500 mg,care sa totalizeze cumulate 7 g; se trateaza ambii
parteneri sexuali; pe durata tratamentului se evita contactele sexuale si inca o saptamana
dupa.
Msuri de prevenire:
etc.)
- necesitatea limitrii numrului partenerilor sexuali i a seleciei acestora,
- folosirea prezervativului i a unor mijloace de igien personal,
- prezentarea la medic de la primele semne de mbolnvire .
72.PREVENIREA SI COMBATEREA INFECTIILOR TRANSMISIBILE SEXUAL :
Informarea i educaia sexual i antivenerian a populaiei:
programe speciale
difereniat, pe grupe de populaie
informarea asupra modalitilor de transmitere i manifestrilor de debut,

necesitii prezentrii ct mai precoce la medic, cunoaterii msurilor de
profilaxie individual, pericolului autotratrii etc.
persoanele cu risc de mbolnvire:
necesitatea limitrii numrului partenerilor sexuali i a seleciei acestora,
folosirea prezervativului i a unor mijloace de igien personal,
prezentarea la medic de la primele semne de mbolnvire .a.
persoanele mbolnvite:
convingerea asupra necesitii respectrii tratamentului,
necesitatea declarrii sursei de infecie presupuse i a tuturor contacilor
din perioada de contagiozitate a bolii,
necesitatea evitrii contactelor sexuale pn la vindecare
Supravegherea epidemiologic a populaiei:
util n prevenirea i combaterea ITS.
examene clinice i serologice cu ocazia angajrii, prenupial, la gravide, cu ocazia
absolvirii liceului i admiterii n nvmntul postliceal i superior, n cazul
donaiilor de snge, cu ocazia controlului medical periodic al unor categorii de
persoane cu risc de mbolnvire, cu ocazia internrii n uniti sanitare de orice
profil etc.
Msurile de combatere a ITS:
izolarea (dac este necesar) i tratamentul corect al bolnavilor,
informarea epidemiologic,
ancheta epidemiologic cu depistarea sursei de mbolnvire i a contacilor,
supravegherea i tratamentul contacilor etc.
Hepatitele virale A, B:
msurile obinuite de prevenire a transmiterii sexuale,
imunizarea activ prin vaccinuri este o realitate, fiind infecii transmise
sexual ce beneficiaz de acest mijloc preventiv.
Sindromul de imunodeficien ctigat:
variabilitatea antigenic a virusului reduce posibilitile de preparare a
unui vaccin eficient.
73. TRATAMENTUL DERMATOLOGIC TOPIC: excipienti
EXCIPIENTI:- asigura transportul subst. active si permit interactiunea acesteia cu pielea.
Caracteristici generale ale excipientilor:
- sa fie bine tolerati;
- sa permita distribuirea uniforma a subst.active;
- sa asigure o buna absorbtie a subst.active;
- sa nu modifice caracterele subst.active;
- sa se indeparteze usor;
- sa nu pateze lenjeria.
Clasificarea excipientilor:
lichizi
- au rol de hidratare a stratului cornos si astfel maresc permeabilitatea acestuia;
- sunt folositi: apa, apa distilata, ser fiziologic, subst.organicealcoolul,eterul,acetona,glicerina;

- se prepara sol.care se utilizeaza sub forma de comprese, bai, badijonari.
pulverulenti
- sunt pudre inerte;
- cele mai utilizate: pudre minerale- talc,oxid de zinc,bioxid de titan,caolin
- alti excipienti: pudre vegetale- amidon de grau,orez; pudre organice- palmitat de
Aluminiu;
- se utilizeaza in amestecuri cu lichide(mixturi), cu grasimi(paste,creme) sau se folosesc
ca atare(pudre inerte cosmetice)
grasi
- grasimi animale- lanolina,ceara de albine;
- grasimi vegetale- uleiuri de in,floarea soarelui;
- amestec de hidrocarburi;
- polietilenglicolii-lichizi sau vascosi;
- siliconii;
- agenti emulgatori- in prepararea emulsiilor apa/ulei sau ulei/apa.
74. TRATAMENTUL DERMATOLOGIC TOPIC: SUBST. ACTIVE:
- sunt incorporate in excipientii topici si au actiune antimicrobiana, antifungica
antiinflamatoare, keratolitica, reductoare, chimioterapica.
Dermatopreparate topice antiseptice si antimicrobiene:
Antisepticele: se folosesc sub forma de solutii apoase, sapunuri, emulsii detergente in
procesele infectioase
- cele mai utilizate: sulfat de zinc 0.1%, iodul, cristalul de violet, clorhexidina,
hipocloritul de Na.
Antibioticele: se folosesc izolat sau impreuna cu dermotocorticoizii, sub forma de creme,
unguente, paste, pudre, spray-uri;
- cele mai utilizate: tetraciclina, kanamicina, neomicina, gentamicina 1-3 %
- administrate abuziv si nesupravegheat pot produce reactii de sensibilizare.
Dermatopreparate topice antifungice:
- folosite in micozele cutanate superficiale;
- cele mai folosite: Nistatin, Ketoconazol, Terbinafina, Econazolul, Natamicina,
izoconazolul
Dermatopreparate topice antivirale: Aciclovir, Idoxuridina 5% gel,adenina.
Dermatopreparate topice antipruriginoase: folosite pt.diminuarea pruritului: mentol
1%, fenol si camfor 1-2% , anestezina 2-10 %.
Dermatopreparate topice anestezice:
-au efect anestezic local;
-se aplica direct sau sub pansament ocluziv;
- lidocaina, benzocaina(anestezina), pilocarpina si lidocaina in amestec.
Dermatopreparate topice antiinflamatoare:
- repr.de dermatocorticoizi cu actiune antiinflamatoare, util.in dermatoze acute, alergice si
cronice;
-sunt clasificate in 4 clase:
clasa 1: activ antiinfl mica(ex: hidrocortizon acetat)
clasa 2: activ antiinfl medie(ex: pivolat de flumetazona)

clasa 3: activ antiinfl puternica(ex: hidrocortizon butirat)
clasa 4: activ antiinfl inalta(ex: clobetasol propionat)
Dermatopreparate topice keratolitica:
- au rol exfoliant;
- acid salicilic, rezorcina, acidul lactic, uree.
Dermatopreparate topice revulsive:
- are rolul de a creste fluxul sangvin local prin vasodilatatie(in alopecii,degeraturi)
- eter, acetona, camfor,alcool.
Dermatopreparate topice reducatoare:
- normalizeaza epidermopoeza si reduc eritemul;
- gudroanele(vegetale,minerale), derivati de antranol.
Dermatopreparate topice cu actiune citostatice:
-se pot adm direct sau sub pansamente oclusive:
-podofilina,bleomicina.
Dermatopreparate topice fotoprotectoare: profilactic in dermatozele fotosensibile(ex:
lupus eritematos); acidul paraaminobenzoic, acidul tanic sau bronhidratul de chinina.
75.TRATAMENTUL DERMATOLOGIC TOPIC: FORME DE PREZENTARE:
Pudrele- sunt excipienti pulverulenti cu actiune de uscare a tegumentului prin absorbtia
grasimii si diminuarea procesului inflamato.
Mixturile- sunt suspensii de pudre in lichide, recomandate in dermatozele exudative.(se
folosesc ca pudre: talc si oxid de zinc; ca lichide: apa distilata,alcool,glicerina).
Lotiunile- sunt amestecuri omogene de subst.solide si lichide; ca excipienti se
fol.alcoolul, apa, cloroformul,acetona.
Lacurile-sunt subst.lichide care in contact cu aerul se usuca,formand o pelicula lucioasa;
au actiune protectoare sau terapeutica.
Gelurile- au capacitatea de a elibera usor subst activa si sunt bine tolerate.
Pastele- sunt amestec de pudre si grasimi in parti egale, au efect protector, calmant,
sicativ; recomandate in dermatitele acute nezemuinde.
Cremele- amestecuri de grasimi cu sol.apoase, vaselina, uleiuri; au efect emolient,
calmant, racoritor; actioneaza superficial.
Pomezile- au drept vehicul grasimile hidrofobe(vaselina) in amestec de pudre inerte, se
pot combina cu antibioticele,antimicotice,keratolitice.
Sprayurile- amestecuri de solutii, emulsii, pulberi conditionate in aerosoli; in dermatoze
inflamatorii acute zemuinde.
76. TRATAMENTUL DERMATOLOGIC SISTEMIC:
ANTIBIOTERAPIA
-recomandata in dermatoze(infectii cutanate primitive si secundare, maladii cu
transmitere sexuala).
-principalele antibiotice folosite sunt:betalactaminele, penicilinele, aminopenicilinele,
cefalosporine, aminoglicozide, macrolidele, chinolonele,rifampicina,tetraciclina etc.
MEDICATIA ANTIFUNGICA
principalii agenti antifungici utilizati sunt: griseofulvina, derivati imidazolici, derivati

triazolici,alilaminele,amfotericina B.
MEDICATIA ANTIVIRALA-chimioterapice antivirale, antiherpetice; cel mai utilizat:
Aciclovirul.
IMUNOTERAPIA: imunomodulatoare, vaccinuri,imunostimulatoare; ex:Interferonii.
TERAPIA HIPOSENSIBILIZANTA: adm de cant mici de alergen
sensibilizant,progresiv,pana la atingerea unei conc optime; consta in ameliorarea simpt.
CITOSTATICELE SI IMUNOSUPRESOARELE: agenti alchilanti, agenti metilanti,
antimetaboliti, antifolice(Methotrexat), ciclosporina.
TERAPIA CU RETINOIZI;regleaza keratinogeneza, scade procesul inflamator, reduce
secretia de sebuum,control asupra imunitatii; ex: Izotretinoin,Etetrinat,Acitrecin.
ANTIHISTAMINICE: utilizate in dermatozele alergice; ex:
Prometazina,Feniramina,Cloropiramida,Clemostatina.
CORTICOTERAPIA GENERALA: antiinflamatoare steroidiene au efecte
antiinflamatoare,imunosupresoare,antiproliferative;
ex:hidrocortizon,triamcinolonul,betametazona.
77.FIZIOTERAPIA SI CHIRURGIA DERMATOLOGICA:
FIZIOTERAPIA:
Radioterapia (directa sau indirecta) se fol.radiatiile in scop terapeutic in neoplazii
cutanate.
Fotochimioterapia si fototerapia- utilizeaza razele UV in asociere cu subst.fotoactive
adm.p.o.; recomandat in psoriazis, vitiligo, pelada, limfoame.
Electroterapia- utilizeaza curentul electric, undele electromagnetice si energia cuantica;
electroliza pt distrugerea foliculilor pilosi;electrocauterizarea pt.tratamentul verucilor;
ultrasunetele pt.tratamentul cheloizilor.
Crioterapia- fol.subst.refrigerante; produce distructie celulara; utila in lupusul discoid,
cheloide, angioame, vegetatii veneriene.
Laserterapia- se pot folosi laserele chirurgicale(cu CO2), vasculare(cu argon),
biostimulative (cu semiconductori);
CHIRURGIA DERMATOLOGICA : recomandata in afectiuni ca: tumori benigne, ,
carcinoame cutanate, melenoame, nevi traumatizanti sau in activitate, sarcoame,colectii
purulente, cicatrici vicioase sau compresive.

Subiecte Dermatologie 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiecte Dermatologie 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Leziuni elementare prin modificari de culoare se clasifica:

papula (lez. solida persistenta cu dimensiuni mici de 1-5 mm ce proemina la

3.Leziuni elementare cu continut lichid

5.Deseuri cutanate si sechele

Profilaxie: educatia pacientului; protectia persoanelor sanatoase din anturajul bolnavului;

13. Pitiriazisul versicolor = micoza superficiala localizata in stratul cornos al epidermului

Se manifest clinic prin:

se poate complica cu eroziuni, ulceraii sau extensie spre esofag, laringe, la

leucoree consistent, cremoas/brnzoas, alb;

-pustule foliculare multiple, trenante i rezistente la tratament.

- localizare: zonele frecvent interesate sunt extremitile (degetele), scalpul i

fuzidic, etc.Tulpinile meticilinrezistente (MRSA) sunt rezistente la toate AB

al podofilinei, 0,5% n ethanol, de 2 ori pe zi timp de 3-5 zile, repetat dup o

Virusul herpetic este inactivat la 580C i rezist la -700C.

b) Herpes recurent: Factorii trigger: expunerea la soare, traumatisme minore,

Pe mucoase: veziculele - rapid - eroziuni cu contur policiclic, acoperite de secreie

antivirale: aciclovirul, famciclovirul, valaciclovirul, brivudina, soruvidina (la pacienii

33. Pitiriazisul rozat Gibert

In cazurile cu prurit intens se administreaza antihistaminice, sedative si tranchilizante pe

papulo-vezicule: prin mecanism alergic ( prurigo acarian = papule centrate n

5 aplicaii consecutive / 5 zile consecutive

35. Scabia: forme clinice

pentru lenjerie i mbrcminte:

40.Eczemele exogene-dermatita de contact alergica

Aciunea asupra factorilor favorizani:

depistarea altor factori de teren

41.Eczema microbiana (exogena)

Tratamentul unor micoze sau parazitoze intestinale

depistarea altor factori de teren

42. Eczema parazitara (dermatofidele-micotica)

Tratamentul medicamentos sau chirurgical al unor focare microbiene

-Terapia perturbrilor digestive, hormonale, nervoase, etc.

cromoglicatul de sodiu, ketotifenul, sulfasalazina; ageni adrenergici: adrenalina,

depistarea altor factori de teren

contraindicaii pentru antimalarice

e) Sclerodermia frontoparietal (en coup de sabre):

Manifestari clinice: sunt descrise 3 aspecte clinice majore :

b)SCLERODERMIA DIFUZA: debutul leziunilor cutanate este brusc, cu tumefiere la nivelul

Tratament general: corticosteroizi(prednison 10-40 mg/zi), citostatice, antifibrozante,

-eritem cu tent violacee, cu fotodistribuie pe frunte, gt, umeri, decolteu, antebrae

-afeciune buloas cronic ce afecteaz adulii

55)Pemfigus bulos Lever

-simptome caracteristice: senzatia de picior greu, senzatia de picior obosit, crampele

B)Carcinoame bazocelulare exofitice(vegetante)

TRATAMENT:radioterapie, chemoterapie sistemica, chemoterapie topica,

ETIOLOGIE : Treponema pallidum - fragil, nu poate fi cultivat pe medii artificiale,

67.SIFILISUL LATENT SI TERTIAR

- cardio-vasculare, hepatice, splenice, intestinale, pulmonare, renale

65-TRATAMENTUL SI PROFILAXIA SIFILISULUI

Urbanizarea, industrializarea, dezvoltarea mijloacelor de comunicare

Transmiterea extragenital - obiecte de toalet, instrumentar medical, apa din

informarea asupra modalitilor de transmitere i manifestrilor de debut,

- sunt folositi: apa, apa distilata, ser fiziologic, subst.organicealcoolul,eterul,acetona,glicerina;

clasa 2: activ antiinfl medie(ex: pivolat de flumetazona)

principalii agenti antifungici utilizati sunt: griseofulvina, derivati imidazolici, derivati

S-ar putea să vă placă și