( Echilibrul, tfrrflre, trac{iune, ci{[rare, transport)

ECHILIBRUL este o deprindere motric[ aplicativ-utilitara care dezvoltd calitalile necesare

pelceput ca o calitate
menlinerii corpului in diferite pozilii sau in miqcare. Echilibrul este
chinestezic, prin
pshiomotric6 complex6, manifestatd prin sensibilitatea deosebitd a simlului

coordonarea miqcdrilor principalelor segmente 9i grupe musculare ale corpului'Un rol deosebit
care ,,informeaz6" permanent asupra gradului de stabilitate a
il are analizatotr;l vestibular,
corpului.

de sine, atenlia
Exerci{iile de echilibru dezvoltl sim{ul echilibrului, curajul, stdpdnirea 9i

formdnd totodat[ o serie de

prezegade spirit, reflexele de protecfie, percepliile qi reprezentdrile spafiale
priceperi qi deprinderi utile. Exerciliile de echilibru se pot executa
pe loc (statice) qi din deplasare

(dinamice) utiliz6ndu-se ca suprafald de sprijin solul, banca, b6rna sau alte

aparate'

de echilibru se va
Aceste exercilii se pot efectua individual sau in perechi. Gradarea exerciliilor
poziliei centrului de
face prin micqorarea suprafelei de sprijin, modificarea inallimii, schimbarea
paqi )'Alte modificari ar
greutate, sau a procedeului de deplasare (mers, alergare, s[riturd, diferili
deplasare, a vitezei de
putea fi: efectuarea unor miqc6ri suplimentare, modificarea direcliei de
execulie, transportarea unor obiecte.

Exerciliile de echilibru se inva!6 la inceput pe sol cele statice prin menlinerea

in anumite

pozilii cum ar fi-

o inainte, lateral sau

din st6nd pe un picior, celdlalt picior adicd piciorul liber menlinut
oblic inaPoi .

o poziliei'
apoi se va trece la ridicarea piciorului de sprijin pe vArf qi menfinerea

o apoi aceleagi menlineri se vor executa pe suprafele sau aparate mai inalte,

acordandu-sedacdastecaztll,sprijinqiajutordirect.

la inceput pe o
Exerci{iile pentru educarea echilibrului dinamic se vor desftgura in deplasare
deplasare, preqcolarii
linie trasat6 pe sol prin diverse variante de mers, apoi se va indlla suprafa{a de
tealizate anterior pe sol'
deplasAndu-se pe banca de gimnasticd prin aceleaqi variante de mers
 in cazul dezechilibrdrilor de pe parcursul deplasdrilor in echilibru, pentru restabilirea
echilibrului se va recomanda copiilor sd continue deplasarea, sd priveascd inainte adicd spre capdtul
final al traseului - liniei, bdncii de gimnasticd. De asemenea se va indica preqcolarilor, sd igi menfind
pozilialaterald, a bralelor pe tot parcursul deplasarii sau a menlinerii poziliei respective. Se va insista
ca pregcolarii s[ nu priveascd in jos sau la migcarea picioarelor, spatele sd fie drept, privirea inainte.
in momentul cdnd preqcolarii ajung la un nivel de siguranlE qi uqurin!6 in rcahzarea miqcdrilor -
deplasdrilor in echilibru, educatoarea poate indica acestora renunlarea la pozigia laterald, a
bralelor.Dup6 stabilirea elementelor debazd, se vor introduce treptat elemente noi:

o intoarceri prin p[gire,deplasdri laterale, transportul unor obiecte,

o treceri peste obstacole, pdqiri in qi in afara cercului,

o variante de mers cum ar fi - mersul pe vArfuri care se executd cu genunchi intingi qi picioarele
bine incordate

. mers cu balansarea unui picior inainte, sau lateral.

. mers cu spatele pe direclia de deplasare cu ajutor din partea educatoarei qi indicalia de a aqeza
vArful piciorului care p[qegte l6ngd c6lcdiul piciorului care st6.

Exercitiile de echilibru soliciti:

- menlinerea echilibrului in pozitii statice. cu sprijin redus,realizate pe sol qi pe suprafele cu
l61imi, indllimi qi inclinalii diferite;
- mentinerea echilibrului corpului in mi$care. incepdnd cu mersul, alergarea gi termindnd cu
sdriturile, executate pe sol sau pe suprafele ridicate.

Formaliile utilizate in acliunile de echilibru pe sol sunt linia; coloana, cercul, semicercul,
pentru exerciliile statice, iar pentru deplas5rile in echilibru pe sol se va folosi linia sau coloana.
Succesiunea metodicd a predirii exerciliilor de echilibru incepe cu pozilii statice pe sol,

aparate, apoi din deplasare.

Dezvoltarea capacitdlii de echilibru a copiilor este favorizatd, qi de creqterea progresivd a

dificultafli exerciliilor. Aceasta se realizeazd in ordine prin adoptarea unor pozilii ale segmentelor,
efectuarea unor miqclri diferite, purtarea, manevrarea unor obiecte, trecerea peste qi pe sub
obstacole, ingustarea suprafelei pe care se realizeazd exerciliile, creqterea in61limii qi inclinarea
acestora.

Dozarea exercifiilor trebuie sd asigure o duratd crescutl de menlinere a fieclrui copil in

diferite situalii de echilibru. Aceasta se realizeazii prin alternarea variantelor gi a num5rului de exercilii
pe activitate.

in structura activitdlii, exerciliile de echilibru pot fi intAlnite in veriga de preg[tire a

organismului pentru efort, in cea de prelucrare selectivd, a aparatului locomotor, qi bine-nleles ca

temd de activitate cu obiectivul de inv[fare sau consolidare a deprinderii aplicative -echilibrul-. in
aceste situalii exerciliile de echilibru sunt mijloace folosite pentru realizarea obiectivului deprinderii

respective.
in acelaqi timp, exersarea lor conduce implicit gi la perfeclionarea capacitalii generale de
echilibru.
Exerciliile de echilibru sunt:
o statice ( pozilii, miqc[ri efectuate pe loc),

. dinamice (variante de mers, de alergare qi sdrituri).

Exercitii statice
a)pozi{ii:
-stdnd pe v6rfuri, braful sting lateral, dreptul inainte;
-stdnd pe vdrfuri cu picioarele incruciqate mAinile pe qold;
-stdnd pe un picior, celdlalt ridicat inainte indoit, bralele lateral,
-stfind pe un picior pe o suprafald redus[ de sprijin, cu bra]ele in diferite poziltt;

-stdnd pe un genunchi, celSlalt picior intins lateral, bralele coronild sus;

b) miqciri efectuate pe loc:

-stfind: ridicare pe v6rfuri cu ridicarea bralelor sus prin lateral,revenire la pozilia de plecare;
-stAnd cu m6inile pe gold: ridicarea unui picior inainte o datd cu ridicare pe vdrfuri, revenire
lent6;

-stdnd: ridicarea unui picior inainte cAt mai sus, o datd cu ridicarea bralelor sus;

-pe genunchi cu bralele lateral: ducerea unui picior inainte, lateral sau inapoi.

-stfind: ridicarea unui genunchi la piept, odatd cu ridicarea bralelor coronild sus;

-stfind deplrtat, ridicare pe vdrfuri concomitent cu rdsucirea trunchiului spre stdnga 9i apoi
dreapta, bralele ridicate sus;
-stdnd intr-un picior, ridicarea genunchiului celuilalt picior la piept,prinderea lui sub genunchi cu
m6inile;
-st6nd cu cercul in fa!d, suslinut cu ambele mdini la jumdtate in dreptul pieptului, ridicarea
cercului sus, o datd cu ridicare pe vdrfuri, ducerea unui picior in spate intins sprijinit pe v6rf;
-stdnd: ridicare pe vdrfuri, cobordre pe c[lcdie cu diferite pozilii de brafe, indoirea trunchiului
inainte, cu ducerea brafelor lateral.

Exercitii dinamice
a) variante de mers:

-mers in echilibru cu paqi mici qi mari pe o linie trasatl pe sol;

-mers cu paqi ad[ugafi;

-mers cu diferite miqcdri de brale (balansdri, rotari);

-mers cu pdqire peste obstacole;
-mers cu trecere pe sub obstacole;

-mers pe banca de gimnasticl cu corpul indoit, sprijindndu-se pe vdrful picioarelor qi pe m6ini

(mersul ursului);
-mers pe banca de gimnasticd cu ducerea de mingi sub brafe;
- mers pe banca de gimnastic[ cu unele opriri pe vdrfuri, cu intoarcere 180" prin p[qire gi revenire
la locul de plecare;
b) variante de alergare:
-alergare pe banca de gimnasticd;
-alergare cu ridicarea genunchilor pe sol qi lovirea cu palmele;
-alergare cu ocolirea diferitelor obstacole;
-alergare gerpuitd pe o linie trasatd pe sol,
-alergare laterald, pe o linie trasatd pe sol:
-alergare cu schimbarea ritmului gi a direcliei;
-alergare cu mingea finut[ in brale;
-treceri din mers in alergare qi invers;
-alergare cdte doi findndu-se de m6ini.

c)slrituri:
- st6nd pe un picior, celdlalt ridicat indoit, suslinut cu ambele m6ini de sub genunchi, sdrituri pe

loc qi in deplasare;
- stdnd cu picioarele ?ncrucigate, mAinile pe gold, sdrituri cu deplasare inainte qi inapoi;

- sdrituri peste diferite obstacole: mingi medicinale, bastoane, jucSri, cuburi.

TARAREA

Tdrdreaeste deprindere utilitard care se executd prin deplasarea orizontalda corpului in

o
funcfie de varianta de tfirdre centrul de greutate este mai aproape sau mai departe fald sol. Miqcarea
fiind realizatd cu ajutorul bralelor qi picioarelor.

Tdr6rea este un procedeu natural, miqc[rile specifice contribuie la tonifierea musculaturii

pozitive
spatelui gi bralelor qi la imbundtdlirea mobilitalii coloanei vertebrale. Tdrirea are influenle
asupra coloanei vertebrale gi a modeldrii corecte a curburilor acesteia,asupra educdrii coordonarii
generale a miqcdrilor, a educ[rii forlei membrelor superioare qi a celor inferioare, a dezvoltdrii
tenacitalii qi increderii in forfele proprii.

Deplasarea prin tdr6re se efectueazd graddndprogresiv dificultdlile: deplasare cu bra! 9i picior

(treceri
opus, deplasare cu picior de aceeaqi parte cu bralul, aceleaqi deplasdri cu corpul mult cobordt

pe sub obstacole), t6r6re pe antebra! qi genunchi,tdrdre pe o laturd, tdrdre cu transportul unui obiect.

Tdrfueapoate fi realizatdpe partea anterioar[, posterioard sau laterald a corpului, ea poate fi

inalt[ cdnd trunchiul nu este in contact cu solul qi joasd cdnd corpul ia contact cu solul.

Titrdrea se Poate executa:

-tdrdreape palme qi t6lPi;

-pe antebrale qi genunchi;
-pe abdomen, cu ajutorul bralelor qi picioarelor;
-pe o 1atur6, cu ajutorul unui bra! qi al piciorului de aceiaqi parte.
-pe spate, cu ajutorul coatelor qi al picioarelor;
La preqcolari inv6larea acestei deprinderi incepe cu un exerciliu pregdtitor pentru invdlarea
palma in
coordondrii bra! picior opus, se continud cu deplasarea pe genunchi gi antebrale, orientate cu
j os, urmdrindu-se consolidarea aceleiaqi coordondri.

Deprinderea de t6r6re se poate invdla fragmentar sau global'

Paqii metodici ai inv[fdrii fragmentare sunt:

-culcat facial, bralele indoite, palmele pe sol;
-indoirea piciorului drept qi a$ezareape partea interioard a coapsei, gambei qi labei piciorului;
-ducerea bralului st6ng inainte, semiflexat din cot cu sprijinirea antebralului qi palmei pe sol;

-simultan se rcalizeazii impingere cu piciorul drept gi tracliune cu braful stdng, timp in care piciorul
pe
stdng se indoaie iar bralul drept se duce inainte. Aceast6 variantd atdrdri se va realiza obligatoriu
saltelule.

Dupd ce s-a exersat fragmentar se va trece la invdlarea global[, urmdrindu-se pdstrarea permanentd a
poziliei culcat facial cu capul in prelungirea corpului.
Tdrdrea se poate executa pe sub mdsufe, sfori, corzi, bastoane, printre picioarele depdrtate ale
copiilor, tunel- sub formd de joc.
Predarea tdrdri se reahzeazd, in formaliile de linie, coloand sau linii succesive. Explicalia
demonstralia se realizeazd. astfel inc6t copiii sd vadd miqcarea qi de sus (din stand, urcali pe bancd),
fiind situali aproape de locul demonstraliei.
in fazele de consolidare, in timpul tdrdri se vor introduce ca sarcini motrice qi purtdri,
impingeri qi deplasdri de obiecte. TArArea va fi inclus[ in formele de intrecere numai dupd ce a fost

bine insuqitd. in cadrul qtafetelor va fi plasatd la inceput.

in structura activitdlii intdlnim tdrdrea in momentul de ?nvdlare, consolidare, atunci cdnd este

temd de activitate, sau ca mijloc -exerciliu de educare a calit[1ii motrice forla.

O mare atenlie trebuie sd se acorde la dozarea efortului din p.d.v. al intensitdlii gi duratei,
deoarece exerciliile de tdr6re, atgreneazd. in lucru un numdr mare de grupe musculare, fiind
f.solicitante de aceea, dupd executarea lor se recomandd sd se introducd momente de repaus.
invdlarea exerciliiior de tdrdre, in sald, trebuie sd se facd pe un covor sau pe saltele de
gimnasticd. in executarea exerciliilor de tdrdre copiii trebuie obiqnuili sI pdstreze trunchiul cdt mai
apropiat de sol. Dup6 insuqirea unui anumit procedeu de tdr6re trebuie sd se treacd la executarea lui in
combinalii cu alte elemente.

Tdrl,r:ea se executd pe suprafele netede gi curate. in faza de invdlare, ritmul de execulie este
lent, insistdndu-se asupra coordondrii acliunilor bralelor qi picioarelor. Dupd insuqire, in etapa de
consolidare se va introduce in gtafete, combinatd cu alte deprindei"i motrice.

Variante de tdrdre:
o tirirea pe antebra{e gi genunchi. Deplasarea se efectueazd, pe bralul qi piciorul
opus sau pe bralul qi piciorul de aceeaqi parte.

o tfrrilrea pe o parte. Din culcat pe partea dreapt5, bralul drept se aqeazd inainte,
sprijinindu-se pe antebra!, apoi, prin impingere cu picioarele se realizeazd.inaintarea
corpului.
o tflrf,re joas5. Se executd din culcat facial, prin indoireain afafi, a unui genunchi, in
timp ce bralul opus se duce inainte cdt mai departe.Deplasarea corpului se reahzeazd
 din culcat

Exercitii de tdr0re

-sprijin pe genunchi, deplasare inainte prin mutarea simultand a bralului qi a piciorului de aceeaqi parte;
-sprijin pe genunchi, deplasare cu intoarcere alternativd,a capului spre stAnga qi spre dreapta;

-culcat facial cu mAinile sprijinite pe sol in dreptul pieptului; tirdre cu deplasarea simultand a

bralului gi piciorului de aceeaqi parte (tdrircaca qarpele);

-culcat facial cu mdinile sprijinite pe sol in dreptul pieptului: tdrdre cu ducerea simultand a brafelor
inainte gi apoi tragerea picioarelor;
-culcat dorsal: tdrdre prin impingere cu t6lpile in sol cu alunecare pe spate;
-culcat dorsal: tdr6ie prin ridicarea alternativd a umerilor gi impingere in cdlcAie;
-pe genunchi: deplasare inainte simultan cu mAinile, apoi cu picioarele;

-sprijin pe genunchi: deplasare inainte odatl cu rdsucirea capului spre stdnga qi spre dreapta, pdqind pe
bralul qi piciorul opus;
-sprijin pe genunchi: deplasare simultand a unui bra! qi a unui picior;
-culcat facial cu bralele sus, palmele sprijinite pe sol: tragerea umerilor inainte, concomitent cu
impingerea in m6ini gi in v0rful picioarelor;
culcat facial cu bralele sus, picioarele indoite, genunchii orientali in afard:
intinderea picioarelor prin impingere in sol qi deplasarea corpului inainte;
-sprijin pe genunchi qi pe antebrale tdrdre inainte cu deplasare simultand a piciorului qi bralului
opus;

-aceeaqi cu deplasarea alternativd a brafelor, apoi a picioarelor;

-sprijin pe genunchi: t6r6re cu trecere pe sub diferite obstacole;

-culcat facial cu sprijin pe antebrale: t6r5re prin deplasare altemativd a bralelor qi a picioarelor;

cArAna,nn

o deprindere aplicativ-utilitar6,, prin intermediul cdreia, copiii urcd qi

Cdtdrarea este
coboard de la anumite inillimi,prin coordonarea corespunzf,toare a bralelor gi picioarelor, pe
diferite aparate sau obstacole naturale.in unele situalii cdldrarea presupune urcarea, qi
continuarea cu traseului cu o altl deprindere. Exerciliile de cd!6rare sint un mijloc eficient de
influenjare a musculaturii centurii scapulo-humerale qi a brafelor, contribuind qi la educarea
curajului, spiritului de observalie, a prezenlei de spirit, a increderii in forlele proprii, a

indemAndrii, qi a coordondrii. Folosirea exerciliilor de cd\drare, necesitd o gradare corectd in

funclie de v6rsta copiilor, urmdrimlu-se durata de execufie, intensitatea, viteza qi ritmul.
C[l6r6rile in preqcolaritate, se execut[ in principal pe scara fixd, scar[ orizontald, scard
curbatd qi presupun urcarea qi cobor6rea pe aparate.
Exerciliile de c6lirare incep cu miqcdrile in care intervin, in egald mdsurd qi bralele qi
picioarele, adicd din pozilia atdrnat cu sprijin pe picioare, in care greutatea corpului este
repartizatd,qi pe picioare. in felul acesta efortul se repartizeazdqialterneazdintre brafe gi picioare.
La pregcolari se predau urmitoarele exercilii de cdldrare:
-cI(Irare pe banca de gimnasticl cu ajutorul bralelor qi picioarelor.Banca fiind sprijiniti cu
un cap6t pe scara fix6. Copiii la inceput se vor urca pe bancd in pozilia ghemuit cu mdinile vor
apuca marginea bdncii qi se vor deplasa prin mutarea alternativd a unui bra! qi picior opus.
La inceput inaintarea se va face cu bralul qi piciorul de aceeagi parte, apoi cu bralul qi piciorul
opus.

Dupd ce miqcarea s-a insuqit prin deplasare pe genunchi, aceasta se va continua prin ?nvdlarea cu
pdqire pe talpi;
-cI{irarea la scarl fixl cu ajutorul bra{elor gi picioarelor.
Se va realiza din pozilia stdnd cu fala la scara fixd, prin apucarea qipcii la nivelul
pieptului, cu ambele m6ini, tilpile sprijinite pe sol.

Ca procedeu de urcare sunt:

bra!, picior de aceeagi parte sau bra!, qi picior opus;

-cl{Irare la scara stabilI orizontalfl sau curbilinie.
Pe ambele aparate se poate realizacdldrarea cu apucare qi piqire, iar sub aparat prin mutarea
palmelor sau atdrnat agdlat mixt - de brafe qi picioare prin mutarea bralelor qi a picioarelor,
cu ajutorul educatoarei. Aceastd variantd necesitd a$ezarca obligatorie a unor saltele sub
suprafafa unde se realizeazd. deplasarea.
.Copiii nu au voie sd sard de pe aparat iar educatoarea va preciza felul cobordrii.
Variantele de exercilii de cd![rare se pot constitui in teme de activitate, la inceput se vor
executa variantele simple apoi cele mai complexe, apoi sub formd de intrecere, in cadrul jocurilor
qi qtafetelor, avdnd ca obiectiv principal corectitudinea miqcdrii.
Deprinderea de calarare dupd ce s-a invdlat se poate combina cu alte deprinderi motrice, in
vederea consoliddrii ei va fi introdusd in componenla unui parcurs aplicativ.
o atenlie deosebitd fald de rezistenla qi stabilitatea
Educatoarea trebuie sd manifeste
materialelor folosite, sI acorde ajutorul direct copiilor cdt gi sd
promoveze prin explicalie gi demonstralie unele modalildli de intrajutorare care sd inldture
teama, mdrind sentimentul de siguranfd.

Jocuri pentru formarea sau consolidarea deprinderii de c6tdrare

..Urcatul nucilor in pod"

Copiii sunt aqezafi pe patru giruri, fiecare qir se plaseazd. in spatele unei linii de plecare la
distan!6 de 4 m etri de scara fix6.
Fiecare copil are cdte o ,,nuc6" in mAnd. La semnalul educatoarei ,,urcdm nucile in pod"
primii copii aleargd, se caldrd pe scara fixd p6n6 sus, pun nucile intr-o plasd care este agdlatd de
qipc[, coboarS, aleargd, pred[ qtafeta gi trece la coada qirului, urmdtorii copii vor continua
acfiunea. Cdqtigd grupa care terminl mai repede.

..Cdut[m cuiburi"
Copiii sunt aqezali pe patru coloane la distanld de 5m de scara fixd. La comanda
educatoarei ,c5utdm cuiburi" primii copii din cele 4 qiruri aleargd., se urc[ pe scara fix[, ating
cu mdna ultima qipcd, coboar6, alearg6, predau qtafeta urmdtorilor care continud acfiunea gi
trec la coada girului. CAnd primul copil ajunge din nou in fa!5, ridicd mdna sus strig6nd ,,am
terminat". Se vor scoate in evidenfd copiii care au executat corect deprinderile motrice.

..Plicul veveritei'*
Copiii sunt agezali pe patru coloane la distanld de 4m de scara fixd.
in fala girurilor din metru in metru se ageazd 4 cuburi. Primul copil din fiecare grupd are un
plic prins la qold. La semnalul educatoarei, primii copii din fiecare coloand se deplaseazdin
alergare ocolind cele 4 cuburi, se ca!6rd pe spaliere pAn[ la ultima qipcd, unde se afl6
,,veverita" simuleaz[ predarea plicului, coboar[ scara fixa din gipc6 in gipcd, ocolesc
cuburile,preddnd plicul la urmdtorul care continud acfiunea qi trece la coada girului.
C6qtigd grupa care termind mai repede.

TRACTITINE

Tracliunile reprezintd, deprinderi motrice aplicativ utilitare prin care propriul corp sau

diferite obiecte sunt deplasate prin alunecare, frrd a fi ridicate de la sol, prin intermediul
contracliei musculare. Tracliunile sub aspect biomecanic implicd angajarea musculaturii
flexorilor a corpului. Tracliunile includ, adoptarea poziliei iniliale, tractarea qi deplasarea cu
incetarea acfiunii prin desfacerea prizei. Reuqita acliunii de deplasare a obiectului, depinde de
rcalizarea unui sprijin ferm a tdlpilor pe sol, asigurdnd obazd de susfinere, de angajare simultand
in efort atuturor grdpelormusculare, cdt gi de locul de aplicare aprrzelor.

Clasificarea tractiunilor dupd criteriul participantilor:

- trac{iuni efectuate individual, prin care copilul igi deplas eazd propriul corp prin tracliunea cu
brafele pe o suprafa\d, orizontald sau inclinatd, sau fa!6 de un aparat gi punctul de apucare, scara
fix6, banca de gimnasticd, o minge, o sfoard legatd de o bar6. Tractarea pe sol o unor obiecte (

minge medicinald, sau a unei sticle de plastic pline cu apd, pusd intr-o plasd, un camion).
- trac{iunile realizate pe perechi, includ ac}iunile de tragere a unui obiect sau
coleg prin efortul a doi copii, in acelagi timp, sau de impotrivire la tracfiunile,efectuate asupra lor.
- trac{iunile in grup sunt ac{iunile de deplasare prin tragere a unui obiect ori
parteneri sau opunere la acliunile acestora, prin efortul simultan al mai multor
executan!i.
Analiz6nd exerciliile de trac{iune, care se fac in perechi, vom constata cd. ele presupun, de
cele mai multe ori, elementul de intrecere intre executanli. Pentru acest motiv educatoarea trebuie
sd explice de la inceput, copiilor ceea ce au de ftcut, cum se ia contactul cu adversarul, cum
trebuie sd aclioneze ca sd-1 inving6, ce reguli trebuie respectate in timpul intrecerii.
Exersarea poate fr realizatd frontal, succesiv, individual, pe perechi sau pe grupe.
Educatoarea va stabili pozilia iniliald qi va verifica priza, iar inceperea gi terminarea

10
acfiunilor se va realizal a comand6. Educato area vartuUifi timpul de aclionare intr-o execulie pe
perechi care presupune tracliunea de sens contrar, aceasta nu trebuie sI depdgeascd 5-6 secunde.

Prelungirea duratei de execufie, conduce de reguld, la incorectitudine, la modificarea prizelor gi la

dezorganizarea formaliei de lucru. Durata scurtd a miqcdrilor impune mdrirea numdrului de
repetdri.
La inceput se invald tracliuni executate individual apoi se introduc tracliunile pe perechi qi in
grup. Tracliunile pe grupe sau echipe presupun o organizare mai atentd, precizdndu-se rolurile,
regulile, durata, distanla qi modul de stabilire a inving[torilor.
in lucrul pe perechi sau pe grupe se va line cont de conforma!ia fizicd. a pregcolarilor, a sexului,
robustefii qi vigorii.
Formaliile pentru formarea deprinderii de tracliune sunt: linia, doud linii, coloane,
faf6 in fald pe doud rAnduri. Demonstralia qi explicafia se realizeazdin acelaqi timp, insistdndu-
se asupra prizei de sprijin, contactului cu partenerul, direclia acliunii qi asigurdrii reciproce.
in structura activitdlii de educaliefi,zicd,tracliunile se pot constitui in teme de activitate
cu obiectivul de invifarelconsolidare. Dupd inv[fare se vor introduce in cadrul qtafetelor gi

jocurilor dinamice sau a parcursurilor aplicative. Ele se pot executa qi in timpul liber al copiilor
prin intermediul unui joc de miqcare - ridichea uriaqd.

Pentru a preveni orice accidente,educatoarea trebuie sa lind cont de urmdtoarele:

-utilizarea unor obiecte cu dimensiuni qi greutSli care pot fi

manevrate, tractate de cdtre copii,

- se va verifica atent rezistenla obiectelor la tracliune qi se va organtza exersarea

in spalii libere, departe de pereli sau alte obiecte dure;

-constituirea perechilor sau a grupelor ce urmeaz6 a se opune, pe criteriul

egalitalii, a echilibrului dintre cele doud echipe ludndu-se in calcul qi constitulia fizicd;
-priza trebuie pdstratd. pe toatd durata execuliei, c6nd se simt invinqi, copiii
au tendinla, de a da drumul obiectului sau mdini, fapt ce poate produce c6derea

adversarului;

-exerciliile de tracfiuni trebuie sd alterneze cu cele de impingere, deoarece

intervin grupe musculare diferite qi astfel grupele musculare vor alterna din p.d.v. al solicitdrii at6t
pentru a indepdrta oboseala c6t qi pentru a antrena in lucru mai multe grupe musculare;

11
 -in dozarea efortului trebuie sa se find cont at6t de numdrul repetdrilor.timpul cle executie,
distanfa, c6t gi de cerinlele colectivului;
-in aceste exercilii copiii iqi pot mdsura for!ele gi astfel ele devin foarte
atractive.

Exercitii pentru formarea deprinderii de tractiune

' stdnd c6te doi fa[d fn fa[6 fandat inainte, apucat cu ambele miini, tracfiune;
' st6nd c6te doi, unul ldngd celdlalt apucat de mdnd, tracliune laterald,;

' stand spate in spate, brafele inapoi, apucat de m6ini, tracliune cu pdqire
inainte;

' stdnd unul dupd celdlalt, apucat de mdini, cel din fafd il trage pe cel din
spate, care opune rezistenfd;

' stdnd umSr la umdr, apucat reciproc la nivelul coatelor, tracliune laterald,;

' culcat facial pe banca de gimnasticd, bra{ele apucd marginea bdncii.

picioarele indoite, tracfiune simultand sau alternativS, cu deplasare inainte;
. st6nd fatd in fa[d,, fandat inainte, apucat de o m6n6, trac]iune;

' stdnd fald in fald,, fandai inainte, apucat reciproc cu mAinile de un baston de

la mijloc, tracliune;
. qezdnd, fa!6 in fa[d,, apucat cu cAte o mdnd de un baston, tracliune;

' stand unul dupd celdlalt, apucat de maini, cel din fald il trage pe cel din
spate, care opune rezisten![;

' din aceeagi pozilii: cel din spate il apucd de mijloc pe cel din fald pentru tracfiune;
. stdnd in fala spalierului cu mdinile apucate de qipc6, tracliune;

' stand unul in spatele celuilalt, de baston apucat cu o mand, tracfiune;

' cdte doi spate in spate, bralele inapoi apucat cu mdinile de un baston, la
mijloc sau la capete, tracfiune;
' cdte doi fa!6 in fa!5, apucat cu mainile de o minge mare, tracliune pentru
luarea mingii;

' st6nd, umdr la umdr apucat de bra! la nivelul cotului, tracliune laterald,;

' culcat facial pe banca de gimnasticd, tracliune simultand cu brafele;

t2
' stdnd cate doi raia in fa[d, fandat, apucat cu ambele mdini de un baston de
la mijloc, tracfiune;

' stdnd sau qezdnd fald in fa!6 c6te doi, apucat cu ambele mdini de o minge
mare, tracfiune pentru a intra in posesia ei;
. stdnd pe o bancd de gimnastic[ fafd in fa[d,, apucat de cdte o mdnd, fiecare
incearcd s[-qi doboare adversarul de pe bancd prin tracfiune;
. st6nd intr-un cerc, desenat pe sol, fal6 in fald apucat de cdte o mdnd,
scoaterea adversarului din cerc prin tracliune;

' doud echipe stau fatI infa,td, dispugi in forma]ie de coloan6, apucali de talie. Primii din
fiecare qir se apuc[ de m6ini sau de un baston, se executd tracliune intre cele doud giruri.
TRANSPORT

Exercifiile din aceastd categorie contribuie la dezvoltarea forlei qi la formarea unor

priceperi qi deprinderi utilitare. Aceastd deprindere motricd utilitard implicd ridicarea, purtarea
in deplasare qi depunerea la locul stabilit a unor obiecte. in toate cazurile de transport prin
purtarea obiectului, copiii vor fi invdlali cum s6-1 apuce qi cum sd igi sincronizeze miqcdrile la
ridicare qi in timpul transportului. Transportarea obiectelor din sala de grupd constituie un
bun prilej pentru invdfarea qi repetarea unor modalitdli de transport.

Prin invElarea unor forme de transport se urmdreqte atdt inzestrarea copiilor cu priceperea
de a ridica qi deplasa in siguranli diverse categorii de obiecte, cdt qi dezvoltarea forlei
generale,a indem6n6rii, a preciziei, cooperdrii qi coordondrii acliunilor cu ceilalli parteneri.

Aceaste exercilii au o mare influenld asupra organelor interne qi asupra aparatelor

respirator gi circulator, datorit[ angrendrii intregului corp ?n migcare. De aceea, in timpul invdtdrii
acestor exercilii trebuie s5 trecem in mod treptat de la exercilii ugoare la exercilii mai grele. in
aplicarea lor se va line seama de mdrimea greutdlii gi a distanlei.
Transportul unor obiecte se realizeazd individual, pe perechi sau in grup. Obiectele
transportate pot fi menlinute sau suslinute cu unul qi ambele brale, pe umeri, cap,la piept, sub
bra!, pe qold, in spate. Obiectele care pot fi transportate sunt: jucdrii, mingii, slculeli cu nisip,
sticle de plastic pline cu apd de un kilogram, bastoane, cdt qi obiecte din naturd.
O deosebitd grijA se va acorda invS!6rii, apucdrii qi ridic5rii corecte a obiectului ce urmeazd
a fi transportat.

13
 in momentul ridicSrii, tllpile se ageaz[ pe sol, uqor depdrtate, genunchii se indoaie,
atdt cdt este necesar pentru apucarea obiectului cu bralele intinse, trunchiul rdmindnd la
verticali, astfel, efortul este realizat de musculatura picioarelor, protejdndu-se coloana.

Transportul se poale face:

- cu o m0nd prin apucare individual sau pe perechi
- cu doud mAini prin apucare, individual, pe perechi sau in grup;
- cu una sau dou[ m6ini suslinut la piept, pe cap, sub bra!, pe umeri, pe
brafe, la spate.

Cele mai eficiente formalii de lucru sunt: linii, coloanele.

Explicafia se face pe parcursul demonstrdrii, subliniindu-se priza, poziyia corpului, modul de

deplasare qi condiliile depunerii sau transmiterii obiectului. Demonstralia se face odatd cu
explicafia foarte aproape de copii, pentru ca aceqtia sd sesizeze detaliile prizei qi pozilia de
suslinere a obiectului. Exersarea se poate face frontal, pe perechi sau pe grupe in funclie de
spaliu. Consolidarea deprinderii de transport se realizeazd prin jocuri, qtafete qi parcursuri
aplicative.

Joc uri pe ntru fcl"tit:tal'e a izu_rc n s ali darq s-dqp1ur dqrirr[!:_irtWo r t

-Jfanfuf&- g1ilge a c o mll i n at "

Preqcolarii sunt impdrlili in 4 qiruri, copii sunt aqezali pe sol cu picioarele departate" la
distan![ unul de celalalt. Primul din fiecare echipS, cu bralele sus, susline o minge medicinal[. La
comanda educatoarei, preqcolarul se va rula pe spate qi va a$eza mingea intre picioarele
copilului urm[tor. Acesta va ridica picioarele Ei le va duce peste cap, transmildnd mingea
urmf,torului copil care o va apuca cu mAinile. CAqtiga echipa care prin acest procedeu a reugit
sd transmita mingea mai repede.

14
 ..Cursa dupd minqe'i
Copiii sunt impdrlili in 4 grupe, in coloane de gimnastic6, cdte unul in fala unei linii de
plecare. La 3-4m in fafa fiecdrui gir este desenat un cerc in care este agezatd o minge sau o
sticld de plastic plind cu apd, de un kilogram. La semnalul educatoarei, primii copii din fiecare
grupd pleacd in alergare, iau mingea din cerc, se intorc in alergare, predau mingea urmdtorului care
aleargi qi transportd sticla pentru a o a$eaza in cerc. Se intoarce in alergare predd qtafeta la
urmdtorul care aleargd sd. ia sticla din cerc. Cdqtiga grupa care termind mai repede iar sticla a
ajuns in cerc.

..Transportul pe punte"
copiii sunt aqezafi pe doud coloane, in spatele unei linii de plecare.
in fala fiecdrui qir se afld.aqezatii o bancd de gimnasticd,,iar la capdtul bdncii este agezatd o minge
de plastic. La semnalul educatoarei, primii copii din cele doud grupe prind mingea cu m6inile, se

urcd pe banca de gimnasticd, merg in echilibru cu mingea susfinutd la piept, coboarl de pe bancd,
se intorc in alergare la urmdtorii preddndu-le mingea, continudnd astfel jocul. Cdgtiga grupa care
termind mai repede.

..Transportul pdpusii "

Copiii sunt aqezafi pe doud coloane in spatele unei linii de plecare. Primii din fiecare grup au cAte o
pdpuqd mare aldturi. La semnalul educatoarei primii copii iau pipuga in brale, merg pe distanla de
3m, aqeazd' pdpuqa pe un scdunel care este in fala coloanelor, aleargd,pe distanla de 5m, ating cu
mAna o jucf,rie, se intorc in alergare iau pdpuga de pe scaun gi in mers o predau urm[torilor, care

vor continua jocul, iar ei vor trece la coada girului.

Priceperile motrice

Defini{ie Aldturi de deprinderi, priceperile motrice reprezintd, rezultate ale invdldrii motrice care
urmdresc valorificare a capacitdlii intelectuale gi motrice a subiectului, prin adaptarea acestora la sarcini
motice noi.
Priceperea poate fi definitd ,,ca posibilitatea de a folosi congtient cunoqtinlele qi deprinderile
motrice - experienla motricd insuqit[ anterior - in corelalii noi qi in condi]ii schimbatoare ,,.
(Gh.Mitra, A. Mogoq, 1980)
Tipuri de priceperi motrice

15
Priceperile motrice se impart in:
. priceperi elementare care sunt ,,modalitali de acfiune, in cadrul cdrora se organizeazd un
rlspuns motric pebaza cunoqtinlelor qi a unor capacit[1i motrice, in condiliile iniliale ale invSldrii" gi
. priceperi superioare ,,caracterizate printr-o mare complexitate structural-funclional[,
inglob6nd cunoqtinle teoretice, experienlI personald, deprinderi diferite, toate put0nd fi actualrzate si
mobilizate pentru rezolvarea unei situalii complexe si schimbltoare
(MEpnan 1993)

Priceperile elementare reprezintd, de fapt rezultatele primei faze a inv6!5rii unei acliuni motrice noi.
Cdile propuse pentru formarea acestor priceperi sunt: o&seryarea acliunilor altora, explica[iile Si

activitatea practicd (M. Epuran, I 9 7 6).

Ahturi de deprinderi, priceperile reprezintd,,,baza comportamentului inv6!at, caracteizat prin-un grad de

adaptabilitate superioard la situaliile in care este pus subiectul".

(M. Epuran) Acelaqi autor, citdnd din ,,Diclionarul de pedagogie contemporan[", considerd cd
priceperea este ,,posibilitatea dobAndit5 prin invdfare de a executa o anumit6 ac]iune, atdt pe plan real, cAt
qi mental, in condilii foarte varrate, realizdnd o adaptare promptd la eventualele schimbdri".
Specific priceperilor, elementare sau superioare este conqtientizarca situaliei qi alegerea celor mai
adecvate mij loace, adaptate situaliei.

in cazul deprinderilor, conqtiinla va fi indreptd asupra efectului, gi nu asupra mijloacelor prin care se

obline acel efect.

Priceperile superioare sunt caracterizate printr-o mare complexitate funclionald, -inglobdnd
cunogtinle teoretice, experienld personald qi deprinderi diferite.

Obi$nuinlele

Defini{ie. Se considerd cd obiqnuinlele rcprezintd, o a doua naturd a omului. Ele presupun ,;ttllizarea

t6
aceloragi tipuri de conduite in teg[turd cu anumite condilii qi solicitari relativ constante ale viefii gi activitdlii
de fiecare zi". (Dic[ionar de psihologie. Editura Babel, Bucureqti, 1997)

Componente ale activitilii voluntare a omului, obiqnuinfele se deosebesc de deprinderi prin faptul
cd ele includ preferinfe, predilecfii, pasiuni pentru acelaqi gen de activitate, conduite specifice fiecdrui
individ pentru anumite situalii.
Obiqnuinlele ,,evidenliazd forme stabile ale reacliilor fiecdruia dintre noi la situaliile, acliunile
practice complexe care trebuie solufionate". (Gh. Mitra, A. Mogoq, 1980)

Spre deosebire de deprinderi, care se rezttmd la modalitdli concrete de acliune, obiqnuinlele care se

cultivd pe fondul lor au rezonanfe afective putemice, sunt suslinute de convingeri ferme. Astfel,
obignuinlele sunt componente ale caracterului, care se educd in cadrul procesului de instruire.
Obignuinlele pot ft caracterizate ca fiind:
-pozitive - punctualitatea, disciplina etc;
-negative - superficialitate4maniera dezorgarrrzatd de abordare a sarcinilor de lucru etc.

Tipuri de obisnuinte in educatie fizici

in cadrul educaliei frzice,prin obiectivele specifice pe care qi le propune educalia fizicd,se urmareqte
formarea urmdtoarelor obi gnuinle :
- obiqnuin{a de a practica sistematic exercitiile fizice - acest lucru fiind posibil prin: formarea
capacit5lii de practicare independentd a exerciliil or frzice, cultivarea motivafiei intrinseci
privind practicarea exercifiilor;
- obiqnuinfe legate de igiena personali gi cea colectivl in contextul practicdrii exerciliilor
frzice (se dezvolt[ pe fondul deprinderilor de igiend corporald, a echipamentului, a bazelor
sportive sau spaliilor de lucru);
- obiqnuin{e privind conduita sociall a subiec{ilor: presupun anumite deprinderi de
relationare, de rezolvare a sarcinilor in cadrul grupului, suslinute de convingeri de naturd
moral5.

Calitltile motrice - Caracteristici qi defini{ie

Gh Cdrstea precizeazd unele aspecte importante ale calitl{ilor motrice in cartea men}ionatd

17
anterior pag6l,62,astfel: " calitalile motrice numite qi calit5li frzicenu se dobdndesc nu se capdt5, pe
parcursul existenfei umane. Oamenii se nasc cu anumili indici ai calitdlilor motrice.Aceqti indici se

dezvolt[ in ontogenezd, de la sine datoritd viefii, pdnd.la o anumitl vArsti qi apoi incep sd scadd intr-un
ritm diferenliat determinat de multe variabile.
Orice act motric sau acliune motricd implicd in efectuarea lor toate calitdlile motrice dar cu
pondere diferitS. Calitdlile motrice sunt in strdns[ legdtur5. cu deprinderile motrice.La v6rste mici se

dezvoltd, toate calitSlile motrice dar se pune accent pe vitezd, qi indem6nare.Calitllile motrice se pot
dezvolta in orice perioadl a anului calendaristic.Programarca dezvoltdrii lor este dependentd de alte
variabile qi nu de anotimp.tn leclia de educagie fizicd,fiecare calitate motricd se abordeazdcatemd. ,,
Un alt specialist al domeniului I. $iclovan , considerd cd: ,, nu existd limita inferioard de vdrstd pentru
inceperea dezvoltdrii calitSlilor motrice, ci existd doar metode qi mijloace adecvate acestora, perioade
de dezvoltare mai intensd qi de relativd stagnare." (Citat de S.F.Todea,pag.24, in cartea,,Metodica
educaliei fizice gi sportive,"Buc 2006)
Oricare dintre calit6li1e motrice se va dezvolta eficient cu condilia ca asupra ei sd se aclioneze in cadrul
mai multor activitAfl de educalie fizicd,realizate consecutiv.

Caracteristici generale ale calititilor motrice:

1.. Calitatea motrici condi{ioneazil formarea deprinderilor motrice
in acelaqi timp, ele favorizeazd. valorificarea deprinderilor motrice in condilii concrete de concurs. De
asemenea, fiecare calitate motric6 trebuie privita gi ca factor determinant care condilioneazd
manifestarea celorlalte calit61i. in mod deosebit indemdnarea gi for{a manifest[ cele mai largi
intercondifiondri cu celelalte calitali.
2.Deztoltarea calitl{ilor motrice favorizeazl creqterea capacitafii de efort a organismului
Capacitatea de efort are influenle favorabile gi asupra activitSlii psihice, in care activitatea elevilor
ocupd peste 70o/o din timpul lor de muncd. Capacitatea de efort determind o capacitate de munc6
ridicatd sub aspectul rezistenlei la eforturi, deci asupra calitalii muncii.
3. Dezvoltarea calitfl{ilor motrice impune obiectivizarea procesului de pregltire fizicl a elevilor
Obiectivizarea pretinde cadrului didactic:
- sd cunoascd nivelul de pregdtire al elevilor;
- sd stabileascd probe gi norme specifice fiecdrei calit[1i motrice;
- sd elaboreze modelul final qi structurile de exercilii utilizate pentru realizarea acestuia;
- sE lina o eviden!6 precisd a datelor oblinute qi sd le utilizeze in activitatea practic[;
4.Deztoltarea caliti{ilor motrice se poate face qi in cadrul activit5{ii independente a elevilor

t8
Solulia practicirii independente a exerciliilor fizice o constituie conqtientizarea pernanentd a

procesului de instruire. O altd solulie este recomandarea unor programe individuale de activitate cu
verificare perio dicd a pro gre sel or r ealizate.

5. Dezvoltarea calit5{ilor motrice se poate realiza in qi cu condi{ii materiale simple

6. Procesul de dezvoltare a acestor calitl{i poate deveni o activitate atrlgltoare pentru elevi
7. Cultivarea lor poate fi ficutl in orice perioadl a anului (Badiu T.,2002)." Teoria educafiei ftzice
qi sportului "

Calititile motrice de bazl

indeminarea
Este apreciat[ de majoritatea specialiqtilor ca o calitate motricd deosebit de complexd. Ea
implic[: "capacitatea de coordonare o segmentelor corpului sau ale acestuia tn tntregime pentru
efectuarea unor acte sau acliuni motrice; echilibru, orientare spalio - temporald (inclusiv ritm),
amplitudine, ambilateralitate (ambidextrie), etc. toate acestea trebuie subordonate ob\inerii unei
eficienle maxime, mai ales tn condilii neobiqnuite, czt un consum minim de energie" (Mitra Gh. &
Mogog A1.,1977), completdnd cu Epuran M. & Horghidan y,1997, Horghidan V., 2000, $iclovan I.,
1979 ,,tndemdnarea este capacitatea individului de a restructura, recompune Si adaptafondul motric la

situalii diferite".
LabazaindemAndrii sti coordorrarea, proces important al activitdlii organismului indeplinit de sistemul
nervos central.
Calitatea motricd - indem6narea - depinde in mare m[surd de zestrea ereditar[ pe care o mogteneqte
individul, capacitdlile coordinative putAnd fi imbundtalite pe bazaunui program judicios aplicat.
Forme de manifestare a indem0nlrii
in literatura de specialitate indemdnarea se clasificd astfel (Dumitru M., 2007, Mitra Gh., Mogo$ Al.,
1977):
. indeminare generall -necesard efectulrii tuturor actelor si acliunilor motrice;
. indeminare specifi cil - caracteristicd diferitelor ramuri sportive sau unor profesii bazate pe efort
fizic complex;
. indemflnare in regimul altor caliti{i motrice - in regim de vitez[, forfd, rezistenfd.

Aceastd calitate motricd are multe aspecte comune cu mecanismele de formare a deprinderi lor gi

priceperilor motrice qi cu substratul fiziologic qi psihologic al celorlalte calitdli. in consecinfd, formele

de manifestare a indemAndrii sunt extrem de numeroase. Teoretic, nu existd miqcare, deprindere

19
motricd utilitard sau de bazd, procedee tehnice gi tactice , exercilii concepute in vederea dezvoltdrii unei
calitd[i motrice care sd nu solicite un anumit indice de indemdnare, pentru a fi efectuate ralional,
dezinvolt, economic, coordonat, adecvat scopului urm6rit.
Factori care condi [ioneazd, dezvoltarea capacita{ii coordinative
Manifestarea indem6ndrii la indici valorici ridicali este condilionatd de mai mulli factori:
. Fine{ea si acurate{ea organelor de simf
Analizatorii influenleazd. in mod diferit procesul de inv6fare, complet0ndu-se reciproc in
actlitatea instructiv - educativd.
Analizatorul kinestezic are receptorii situali in toli mugchii, tendoanele qi articulaliile sistemului
locomotor, care informeaz6 sistemul nervos asupra poziliilor extremit6filor, a trunchiului etc. qi a
fo(elor care exercitd presiune asupra acestora.
Analizatorul tactil informeazd asupra miqc[rilor care se desfaqoard in contact cu mediul
inconjuritor: forma, suprafafa de lucru, felul, orientarea spaliald.vrtezade desfdqurare etc.
Analizatorul getic reflectd starea mediului inconjurdtor, c6t gi relalia dintre migcarea corpului qi
acesta, fiind foarte important in prima fazd de invdlare.
Analizatorul acustic are rol important prin conlinutul informativ al semnalelor acustice, in
raport cu actul motric care se efectueazl informaliile contribuind la insugirea ritmului, tempoului,
tehnicii etc.
Analizatorul statico - dinamic aduce informafii asupra poziliei qi miqcdrii corpului in spaliu in
raport cu fo4a gravitalionald. Senzaliile specifice sunt cele de verticalitate qi inclinare, de miqcare
rectilinie si de rotafie. Toate acestea dau simlul echilibrului si al orientdrii in spa]iu.

'Capacitatea scoar{ei cerebrale de a selecta informa{iile primite de la analizatori

O importanlE majord o are captarea informaliei, prelucrarea acesteia la nivelul analizatorilor qi
procesarea acestora, necesare contracliei musculare. Calitatea acestui proces este dati de experienla

motricd anterioard.

'Yiteza de transmisie a impulsurilor nervoase atfft pe cale aferentil, cit gi eferentl

Calttateatransmiterii impulsurilor nervoase depinde de vrtezade transmitere a acestora.
Experien{a motricfl a subiectului reprezentatd de bogSlia qi varietatea deprinderilor gi
'
priceperilor motrice.A fi considerat indem6natic inseamnd a fi capabil sd rdspunzi la solicit[rile de
coordonare impuse de sarcind, cdt mai repede. Acest lucru depinde de experienla motricd a subiectului.
. Mobilitatea articulari qi elastic[ muscularl

Lipsa mobilitdlii articulare limiteazd, posibilitalile de execulie find, eleganta, cu amplitudinea

20
necesarA. Acest lucru este posibil datoritd unei musculaturi rigide, cu un tonus ridicat. A fi suplu

inseamn[ a fi indemdnatic (Dumitru M., 2007, Mitra Gh., Mogoq Al,1977).

Indica{ii metodice
Principalele indicalii metodice care trebuie respectate in procesul de perfeclionare a indemdn[rii
sunt:

- pentru dezvoltarea indemdn6rii condilia de bazd, o constituie invdlarea cAt mai multor acliuni
motrice gi complicarea continud a acestora;
- parametrul efortului in contul c[ruia se perfec]ioneazd, indem6narea este complexitatea,
exerciliile simple inv6!6ndu-se u$or gi relativ repede;
- pentru a influenfa in continuare indemdnarea, acliunea motricd nu trebuie exersatd pdnd la
attomatizare. Acliunile automatizate solicitd intr-o mdsurd mai micd indemdnarea;
- dezvoltarea indem6ndrii se poate realiza in orice moment al lecfiei. Totuqi cea de a doua
veriga a lec{iei qi verigile destinate invaldrii acliunilor motrice, aplicdrii acestora in condigii variate qi
verific[rii gradului de st6p6nire a priceperilor qi deprinderilor motrice, constituie momentele din lec{ie
cdnd se influenleazd in mod direct indem6narea;

- respectarea stricti a regulii "de la simplu la complex" mai ales in cadrul efectu[rii unor acliuni
care au in structura lor migc[ri firegti (naturale) - alergare, s[rituri etc., nu este in mdsur[ sd conducd la

influenlarea indemdndrii. Modalitatea fireascd a insuqirii acestor acfiuni este exersarea globald qi
limitarea treptatd a miqc6rilor necoordonate.
in concluzie, indemflnarea - calitate complexi - poate fi dezvoltatd in principal la v6rstele
mici. Ea este scoasd in evidenfd de priceperile qi deprinderile motrice qi de celelalte calitSli motrice. La
rdndul lor perfeclionarea acestora este condilionatd de valoarea indemdndrii.
Momentul cel mai bun al dezvoltdrii acestor calitagi motrice este in jurul vArstei de 8-14 ani,
c6nd mobilitatea coloanei vertebrale, a articulaliilor coxofemurale-si scapulohumerale nu mai cresc
decdt in direcfia antrenatd (Mitra G., Mogoq A.,l97l qi 1980).

Reugita in rcalizarea obiectivelor programei depinde gi de nivelul de dezvoltare a calitalilor

motrice qi psihomotrice, care se urmdresc Ai se evahrcazd corespunzdtor,pe parcursul procesului
instructiv-educativ din cadrul activitdtilor grddinilei. Aceste calitdli motrice sunt: indem6nare (i), forld
(F), vitezd (V), rezisten![(R).

Calititile motrice:
Specialiqtii propun diferite clasificdri a calitdlilor motrice qi anume:

2t
 ,/ Calitdli motrice de buzd: vitezd', indemdnare , tezistenld, for!6.
'/ Calit61i motrice specifice sau combinate:
,/ viteza + fo(a: detenta
,/ viteza+ indemdnarea- specificd anumitor ramuri sportive
,/ mobilitatea - suplelea

Orice act motric sau acfiune motricd implica in efectuarea lor toate calitilile motrice, dar cu o
pondere diferit[.
Complexitat ea rcprezintd, modul concret de inldnfuire, de asociere, de combinare a tuturor elementelor
pe parcursul efortului. Ea cregte cdnd apar adversarii sau chiar coechipierii.

Raportul dintre volum qi intensitate este invers propo(ional, un rol deosebit in cadrul acestui raport
avdndu-l pauzele intre repetdri gi natura acestora.
Dezvoltarea calit6lilor motrice se realizeaz[ prin diferite metode in funclie de particularitalile de vdrstd
qi pregdtire.

Obiectivizarea pretinde educatoarei:

o 56 cunoascd nivelul de pregdtire al preqcolarilor.

o Sd stabileascd probe qi norme specifice fiecdrei ca[tafl motrice

o Folosirea metodelor, procedeelor gi mijloacelor specifice dezvoltdrii calitdtilor motrice. Aceasta
este calea cea mai sigurd pentru dezvoltarea calitSlilor motrice.

in consecinfd, pentru fiecare calitate motric[ sau formd de manifestare a acesteia, trebuie

selecfionate in raport cu vArsta qi sexul copiilor, numai acele metode, procedee qi mijloace care s-au
dovedit eficiente, optime.
indeminarea este o calitate motricd debaza complexd prezentdin orice act s-au acliune motricd
gi este foarte controversatS.

Gheorghe Cdrstea (2000) apreciazd cd indemdnarea este capacitatea organismului uman de a

efectua acte qi acliuni motrice mai ales in condilii variate qi neobiqnuite, cu eficienld maxim[ qi

consum minim de energie din partea executantului.

indemdnarea depinde in mare m6sur6 de zestrea ereditar6, capacitdlile coordinative putAnd fi

imbun[td]i te pe baza unui pro gram j udicio s ap li cat.

Ca elemente componente ale indemdn5rii le considerdm pe urmdtoarele:

. Capacitatea de combinare a miqcdrilor;

22
 . Capacitatea de diferenliere a migcdrilor;

. Capacitateade echilibru;
o Capacitatea de orientare in spaliu qi timp, precizia;

Factorii care conditioneazfl dezvoltarea indemflnirii

l.Finefea qi acuitatea organelor de sim!:
* Analizatorul kinestezic care informeazd sistemul nervos asupra poziliilor extremit[1ilor,
a trunchiului qi a forlelor care exerciti presiuni asupra acestora;
1. Analizatorul tactil informeazd asupra miqc[rilor care se desfrqoari in contact nemijlocit
cu mediul extem, inconjurdtor;

* Analizatorul optic-semnalele optice reflectd starea mediului inconjur[tor cAt 9i relalia dintre
miqcarea corpului qi acesta;

* Analizatorul acustic contribuie la insugirea ritmului, tempoului, tehnicii,etc;

* Analizatorul statico-dinamic aduce informalii asupra poziliei qi miqcdrii corpului in spaliu in
raport cu forla gravitaliei.
2. Capacitateascoarlei cerebrale de a selecta informaliile primite de la analizatori.
3. Yitezade transmitere a impulsurilor nervoase at6t pe cale aferentd, cdt qi eferentd.
4. Experienla motrici a subiectului care se refer[ la:
{. Capacitatea de anticipare a subiectului;
* Memoria de scurti sau lung[ duratd a subiectului;
* GAndirea subiectului, mai ales cea de tip creativ;
.1. Volumul qi complexitatea deprinderilor qi priceperilor motrice insuqite anterior;
t Experienla motricd a subiectului.
5. Mobilitatea articularS qi elasticitatea muscular[.
6. Nivelul de dezvoltare a celorlalte calitali motrice.
Metode si procedee metodice de dezvoltare a indeminlrii:

- efectuarea actelor motrice in condilii ?ngreunate:

- micqorarea suprafelei de sprijin;

- execulia cu segmentul neindemdnatic;

- execufii asimetrice;
- introducerea unor sarcini motrice suplimentare'

23
- in aer liber sau in interior;
- pe suprafele mici, mari, la qes sau altitudine;

- pe zgurd,ciment, iarbd,Pardoseald;
- pe frig sau c61dur6;

- dimineala,laptdnz, dupd-amiaza sau seara;

- pe suprafefe netede sau denivelate'

Mijloacelespecificepreqcolaritiliisuntjocuriledemiqcare
prezente in literatura de

specialitate, care seleclionate corespunzdtor qi adaptate

vor influenla anumite comPonente ale
indem6n6rii cu eficenld oPtimd.
de timpuriu, deoarece efortul fizic provoacd o
,,Capacitdlile coordinative trebuie dezvoltate
gi extemi de pe ambele emisfere cerebraie'
serie de imbunatdliri calitative datorita factorilor intemi

Coordonarea motricd se dezvolta intensiv pflnd la

vdrsta de ll-12 ani, dupd care, o data cu
treptat rdsand loc unor procese de invdlare
intrarea in adolescen!6, invalarea motorie spontana scade
mai ralionale.
perfectibild, iar in leclie este
Ca gi v\teza, indemanarea este o calitate motricd mai pulin
este odihnit qi receptiv'
abordatd ca starea de supracompensare, suprastabilire, cAnd organismul
ei: precizie, orientare in spaliu
indemanarea se educ6 dac[ se aclioneazdasupra componentelor
etc'
qi timp, amplitudine, ambidextrie, ambilate r alitate, echilibru'
motrice 5i
pentru dezvoltarea indemdndrii condilia debazdeste invalar ea cdtmai multor acliuni

a . in can,' in care acliunea motric[ respectivd a ajuns la

complicarea continud acestora
adaptare' care prin
automatizare, atunci se creeazdcondilii noi, mai dificile, care s[ solicite o noud
I
exersare sd dezvolte indem6narea'"

ei multe interferenle cu
iNogvtANAREA este o calitate complexa, care cuprinde in conlinutul
alte caritali, chiar priceperi qi deprinderi motrice. Exista
o multitudine de p5reri in ceea ce priveqte

indemdnarea.
componente se pot perfecliona Ia vdrstd
indem6narea in totalitatea ei este perfectibila, iar unele dintre

micd, aqa considerd Scarlat.E. in sport" Bw 2002 Astfel: echilibrul static

cartea ,, Educalie fizicd Si
ritmul laTani, orientarea corpului in spaliu'
(stabilitatea staticd) este pe deplin dezvoltat la vdrsta de 6 ani,
mare s-ar obline dac[ pentru
ra r2-r4 ani, echilibrul dinamic se imbunataleqte cu timpul. Eficienla
t "Metodica educliei fizice in gradinild" Editura didacticS 9i pedagogicl I 979

24
perfeclionarea aparatuiui vestibular se lucreazd incepdnd cu vdrstele mici.

FORME DE MANiFESTARE

tndemdnarea generald care este inndscut[ qi este definitd a fi capacitatea de a efectua ra]ional
qi creator diverse acliuni motrice.

a) tndemdnarea speciald care are la bazd, indemdnarea generald qi poate fi dezvoltati numai in
condiliile specifice gimnasticii. Din structura ei fac parte o serie de componente (aqa-
numitele"simturi", despre care am amintit deja) ce sunt catalogali drept calitdli psihomotrice. Se
vorbeqte astfel despre:

-simlul echilibrului;
-simful de orientare in spaliu
-simful de coordonare a miqcdrilor diferitelor segmente
implicate in miqcare,

-simful de coordonare a activitdlii marilor grupe musculare;

-simlul de descompunere qi arrrlizd,a miqcdrilor;
-simlul ritmului;

-simlul de apreeiere a distanfei, a direcfiei, avitezei, a

amplitudinii qi a gradului de ?ncordare .

Dirijarea precisd a segmentelor in timp qi spa{iu, adicd orientarea spaliotemponld" atdta unor
segmente cdt qi a intregului corp, sunt componente ale indemdndrii, ce contribuie implicit la
imbundtdlirea celorlalte calitali motrice. Foarte important pentru aprecierea miqcdrilor in spaliu gi

timp este nivelul de percepli e al analizatorilor. De aceea este necesari legdtura reflex condilionati
intre semnalele care vin de la muqchi qi de la analizatori, de asemenea un rol deosebit in privinla
orientdrii in timp qi spaliu il are simlul chinestezic. Senzaliile musculare informeazd cu suficientd
precizie centrele motrice de pe scoar!6 despre amplitudinea migcdrilor, gradul de incordare
musculard, sensul gi intensitatea de deplasare a unor segmente in raport cu altele.

FORTA este foarte solicitatd la executarea fiec5rei miqc[ri, fiind una dintre cele mai importante
calitdfi. Ea influen!eazd,in mare mlsurd. atdtviteza de execu]ie a miqcdrilor, cdt qi activitdlile care

25
 necesitd rezistenla qi indem6nare. tnsugirea tehnicii anumitor elemente depinde in mare mdsurd de

nivelul forfei musculare. Cuvdntul "for[6" are mai multe inlelesuri, dar in sport el este utilizat

pentru doud aspecte:

. Ca o caracteristicd mecanicd a mi$cdrii;
. Ca insuqire a organismului uman (calitate a sistemului
muscular).

Forla poate fi definit5 ca fiind:

- capacitatea aparatului nuro-muscular de a tnvinge o rezisten[d prin miScare, pe baza contrac{iei

musculare (A. Demeter) citat de Cdrstea tn ,, Teoria qi metodica educalieifizice Si sportului" 8uc.2000

- capacitatea omului de a-Si manifesta prin efort muscular anumite valori.

Efortul muscular poate fi:
o de invingere (cu scurtarea sau lungirea muqchilor);

o de menlinere (fIrd modificarea lungimii mugchilor);

o de cedare (cu modificarea lungimii mugchilor);

Calitqtea fortei depinde de: factorii de con4itionale urmatori ,

- activitatea S.N.C. (caracterul, modul de transmitere qi coordonarea precisd a impulsurilor

nervoase trimise spre diferite grupe musculare);

- numdrul fibrelor musculare;

- secliunea fiziologic[ a muqchiului;

- procesele biochimice care au loc in mugchi( in special

acliunea ATP-ului asupra miozinei din muqchi);

- efortul de voinld;
- concentrarea atenfiei.

Pentru educarea forlei este necesal sd se find seama de urm[toarele aspecte:

. mobilizarea simultan6 a numirului maxim de unitAti funclionale (neuro-musculare);
. manifestarea maximd a efortului de voin{d qi concentrarea atenliei asupra miqclrilor ce se

efeciteaz1;
. mdrirea secliunii fiziologice a mugchilor.

Foarte important[ in educarea forlei este solicitarea concomitent[ a componentelor nervoase 9i a celor
musculare. Neglijarea uneia sau a alteia dintre aceste componente va duce la menlinerea aceluiaqi nivel al

forlei qi la insucces in privinla dezvoltdrii ei.

26