Sunteți pe pagina 1din 14

Universitatea “TRANSILVANIA „ din BRAŞOV

Facultatea de Alimentaţie şi Turism

AUDITUL CALITĂŢII BERII LA


S.C. BERGENBIER S.A.
CUPRINS

CUPRINS........................................................................................................................................2

1. INTRODUCERE....................................................................................................................3
1.1. Scurt istoric audit intern................................................................................................3
1.2. Istoric şi primele standarde de calitate ale berii............................................................3
1.3. S.C. Bergenbier S.A......................................................................................................4

2. LEGISLAŢIE..........................................................................................................................5

3. STANDARDE..........................................................................................................................6
3.1. Standarde referitoare la bere.........................................................................................6
3.2. Standarde referitoare la auditul calităţii........................................................................6

4. AUDITUL CALITĂŢII BERII..............................................................................................7


4.1. Obiectivele auditului calităţii berii...............................................................................8
4.2. Echipa de audit.............................................................................................................8
4.3. Planul de audit..............................................................................................................9
4.4. Şedinţa de deschidere.................................................................................................10
4.5. Auditul calităţii berii...................................................................................................10
4.6. Şedinţa de închidere....................................................................................................11
4.7. Raportul de audit.................................................................................12

CONCLUZII................................................................................................................................13

BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................14

2
1. INTRODUCERE

1.1. Scurt istoric audit intern

Activitatea de audit intern este relativ nouă, date semnificative privind organizarea şi
desfăşurarea profesiei de auditor intern fiind înregistrate în anul 1941, când a apărut Institutul
Internaţional al Auditorilor Interni (IIA – Institute of Internal Auditors) în Statele Unite ale
Americii.
Un pas important s-a realizat în Franţa, când în anul 1960 s-a înfiinţat Institutul Francez
al Auditorilor şi Consultanţilor Interni (IFACI), ulterior cele mai importante contribuţii la
evoluţia auditului intern fiind aduse de şcoala şi practica franceză în domeniu.
Până în anul 2000 la noi în ţară nu exista nici o reglementare cu privire la auditul intern,
această activitate nefăcând parte din cultura organizaţională şi nici din cerinţele proprietarilor de
entităţi. Deseori se confunda conceptul de audit intern cu ceea ce se practica, adică un control
intern şi acela obligatoriu numai pentru entităţile cu capital de stat sau majoritar de stat.
Odată cu trecerea la aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate şi auditarea
situaţiilor financiare, prin aplicarea directivelor europene, în anul 2000, printr-un ordin al
ministrului finanţelor, s-au introdus reglementări minimale referitoare la auditul intern, foarte
teoretice, cu stângăcii de traducere şi interpretare, dar a constituit o deschidere necesară învăţării
şi acomodării cu cerinţele unei noi profesii, dar şi mai complexe.
Din anul 2003, în România auditul intern este reglementat şi monitorizat de Camera
Auditorilor Financiari, organism de utilitate publică fără scop lucrativ, iar responsabilii pentru
organizarea activităţii de audit intern, coordonarea lucrărilor/angajamentelor şi semnarea
rapoartelor de audit intern trebuie să aibă calitatea de auditor. [10]

1.2. Istoric şi primele standarde de calitate ale berii

Se pare că prima formă de bere vine de la pâinea care s-a udat şi a început să fermenteze,
de unde a apărut procesul de fermentare, acum circa 6000 de ani.
Cercetările arheologice efectuate de francezi la începutul sec. al XX-lea, în vestul
Iranului, au scos la lumina modul în care se consuma berea acum 3500 de ani. În timpul
săpăturilor din oraşul Suza au fost descoperite în subsolurile caselor vase mari din lut, de formă
sferică, acoperite cu placi din ceramică cu o gaură în mijloc, prin intermediul căreia era extrasă
berea. Alternativ, în gaură se introducea un pai special prin care berea era băută din cauză că pe
fundul vasului se depuneau sedimente în cantităţi mari. Se pare că berea din acele vremuri era
asemănătoare unei grăsimi groase de culoare întunecată, fără să conţină o cantitate mare de
alcool însă foarte hrănitoare. [4]
Comerţul cu bere a explodat în secolul al XI-lea. În acele timpuri berea era iubită şi în
Anglia, unde se pare că au şi fost stabilite primele standarde de calitate a berii, astfel că în 1482,
Breasla Berarilor din Londra a adoptat un regulament care să asigure calitatea berii. În
regulament se stabilea că: "Fiecare om din această breaslă să facă berea cu taria şi gustul bun
cât e lăsat de malţul pus la vânzare, nicio bere să nu fie scoasă la vânzare până ce nu a fost
curăţată". Acelaşi regulament prevedea şi un control al calitaţii berii: "Nicio bere să nu fie
scoasă la vânzare până ce nu va fi văzută şi gustată de starostele breslei sau locţiitorii săi; iar
cei care vor gusta berea să nu lase la vânzare o bere care nu e bună pentru trupul omenesc, sub
pedeapsa închisorii". [5]
Pentru a păstra calitatea berii, meşterii londonezi aveau grijă de calitatea oamenilor care
intrau în Breasla Berarilor: "Niciun berar să nu ia calfă pe cineva care n-a fost ucenic şi nu este
om liber; niciun berar să nu ţină mai mult de trei ucenici deodată, iar aceşti ucenici să fie mai

3
întâi prezentaţi starostelui breslei şi să fie întrebaţi de faţă cu toata lumea despre naşterea lor,
curăţenia trupului şi alte chestiuni". [5]
Un alt standard de calitate a apărut în anul 1516 în Germania sub denumirea de “Legea
Germana a Purităţii”, care stabilea normele de preparare ale berii, astfel încât în procesul
tehnologic să fie respectată cantitatea necesară de către toţi producătorii. Îmbutelierea berii a
început în anul 1605. Primele cutii de bere fabricate din aluminiu au aparut în anul 1935. [6]
Berea şi România. Producţia de masa a berii pe teritoriul Ţărilor Române datează de la
începutul secolului 19 când Johann de Gotha a inaugurat, în 1809, la marginea Bucureştilor o
fabrică de bere.
Începând cu a doua jumătate a secolului 19, apariţia câtorva fabrici de bere se traduce
prin inaugurarea a numeroase berării, dintre care unele au avut numai o viaţă efemeră. Foarte
repede berăria devine o “instituţie” şi mai ales un punct de întâlnire important al ziariştilor,
politicienilor sau oamenilor de teatru. [4]
În ziua de azi fabricarea berii se desfăşoară după un proces tehnologic în sistem complet
închis, folosindu-se echipamente de inox. Procesul de fabricare este complet automatizat,
calculatoarele conţin programe conform cărora se desfăşoară procesul de fabricare, iar pe
monitoare se urmăresc toţi parametrii tehnologici, pentru a nu exista abateri de la nivelele
stabilite.
Berea poate fi definită astfel: o băutură răcoritoare, spumantă, puţin alcoolizată, de
culoare blondă sau brună, cu aromă de hamei, gust amărui, preparată din malţ de orz, hamei şi
apă sau o băutură care rezultă din obţinerea unui extract diluat din cereale malţificate cu adaos de
hamei sau o băutură obţinută prin fermentare şi nu prin distilare, pentru fabricarea căreia se
foloseşte orz malţificat, hamei, drojdie şi apă. [1]
Berea face parte din categoria băuturilor alcoolice, alături de vin cu un conţinut de alcool
mediu spre redus, este caracterizată de un extract nefermentat bogat în substanţe nutritive şi se
diferenţiază de băuturile obişnuite prin spuma persistentă care se formează ca urmare a degajării
abundente a bioxidului de carbon.
Compoziţia chimică a berii este foarte variată în funcţie de tipul şi sortimentul de bere şi
depinde în special de materia primă utilizată. Principalele componente ale berii sunt: extractul
nefermentat, alcool etilic, apa împreună cu o mare varietate de compuşi chimici care contribuie
la însuşirile senzoriale şi la valoarea nutritivă a berii.
Berea conţine componentele nutritive ale malţului şi, în plus produşi noi rezultaţi din
fermentaţia alcoolică adică acizi organici: acetic, malic, lactic; aldehide; alcool superior;
vitamine hidrosolubile provenite din drojdie: B1, B2, B6, B12, PP, H; factori de creştere: biotina,
inozitol, acid pantotenic. [2]

1.3. S.C. Bergenbier S.A.

Compania "Bergenbier" SA, prezentă pe piaţa din România din anul 1994, ocupă poziţia
a treia în industria locală a berii, conform datelor MEMRB România. Potrivit companiei de
cercetare Nielsen, Bergenbier SA are o cotă de piaţa de 18,5%. [6]

4
2. LEGISLAŢIE

1. Ordinul nr. 174/207/2003 pentru aprobarea Normei privind condiţiile tehnice de calitate ale
orzului pentru fabricarea berii;

2. Regulament din 1991 de organizare şi funcţionare a Oficiului pentru controlul calităţii


vinului şi băuturilor alcoolice. Partea I nr. 189 din 19/09/1991;

3. Ordonanţa nr. 42/1995 privind producţia de produse alimentare destinate comercializării,


republicată;

4. Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 863/1995 pentru aprobarea Normelor de igienă


privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor;

5. Legea nr. 150 din 2004 privind siguranţa alimentelor;

6. Legea nr.412 din 18-10-2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 150/2004 privind
siguranţa alimentelor ;

7. Legea nr. 608 din 31 octombrie 2001 privind evaluarea conformităţii produselor;

8. Reglementarea 852/2004 privind igiena alimentelor;

9. Directiva 93/43 privind igiena alimentelor. [7]

5
3. STANDARDE

3.1. Standarde referitoare la bere

1. SR 4230:2004 – Bere.
2. SR 13477:2003 - Orz pentru malţ.
3. SR 13482:2003 - Hamei pentru bere. Specificaţii.
4. SR 13486:2003 - Malţ pentru bere. Specificaţii.
5. SR 13295:1995 - Bere, băuturi slab alcoolice şi nealcoolice. Determinarea reziduurilor de
pesticide organoclorurate.
6. SR 13428:1999 - Bere. Recoltarea şi pregătirea probelor pentru analiza microbiologică.
7. SR 13355-1:1997 - Bere. Metode de analiză.Analiza senzorială.
8. SR 13355-2:1997 - Bere. Metode de analiză. Determinarea spumei.
9. SR 13355-3:2005 - Bere. Metode de analiză. Determinarea concentraţiei alcoolice.
10. SR 13355-4:2000 - Bere. Metode de analiză. Determinarea concentraţiei alcoolice în berea
fără alcool şi berea slab alcoolică.
11. SR 13355-5:2005 - Bere. Metode de analiză. Determinarea concentraţiei mustului primitiv.
12. SR 13355-6:2000 - Bere. Metode de analiză. Determinarea acidităţii totale.
13. SR 13355-7:2005 - Bere. Metode de analiză. Determinarea culorii.
14. SR 13355-8:2003 - Bere. Metode de analiză. Determinarea dioxidului de carbon.
15. SR 13355-9:2003 - Bere. Metode de analiză. Determinarea valorii amare. [8]

3.2. Standarde referitoare la auditul calităţii

1. SR EN ISO 9000:2006 - Sisteme de management al calităţii – Principii fundamentale şi


vocabular.
2. SR EN ISO 9001:2008 - Sisteme de management al calităţii – Cerinţe.
3. SR EN ISO 9004:2010 - Sisteme de management al calităţii – Linii directoare pentru
îmbunătăţirea performanţelor.
4. SR EN ISO 19011:2003 - Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calităţii şi/sau
de mediu. [10]

6
4. AUDITUL CALITĂŢII BERII

Auditul calităţii – proces sistematic, independent şi documentat în scopul obţinerii de


dovezi de audit şi evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina măsura în care sunt
îndeplinite criteriile de audit (ISO 19011). [3]
Pentru efectuarea auditului calităţii berii s-au parcurs următoarele etape:

Fig. 4.1. Etapele parcurse în cursul auditului calităţii berii [10]

7
În contextul preocupărilor actuale de implementare a unor sisteme ale calităţii, potrivit
standardelor din familia ISO 9000:2006, auditul este considerat un instrument esenţial pentru
realizarea obiectivelor întreprinderii în acest domeniu.
Scopul principal al auditului calităţii este de a evalua acţiunile corective necesare pentru
eliminarea deficienţelor şi posibilităţile de îmbunătăţire a sistemului calităţii întreprinderii, a
produselor pe care le oferă.
Auditul calităţii produsului serveşte pentru evaluarea conformităţii caracteristicilor de
calitate ale unui produs finit sau semifinit (componente, părţi constructive) cu cerinţele clientului
sau cu cerinţele specificate în documentele de referinţă (standarde, specificaţii tehnice,
documente de fabricaţie etc.). Cu acest prilej sunt verificate şi documentele de referinţă, pentru a
se stabili dacă sunt corespunzătoare pentru realizarea obiectivelor preconizate în domeniul
calităţii produselor.
Pe baza rezultatelor auditului calităţii vor fi definite acţiunile corective necesare. Aceste
acţiuni au în vedere identificarea şi eliminarea cauzelor neconformităţilor constatate, în scopul
prevenirii repetării lor.
Acţiunile corective pot implica modificări în procedurile manualului calităţii şi în
sistemul de management al calităţii în ansamblu, astfel încât să se asigure îmbunătăţirea calităţii
în fiecare din etapele traiectoriei produsului.
Eficacitatea auditurilor calităţii depinde foarte mult de competenţa şi experienţa
auditorilor. [10]

4.1. Obiectivele auditului calităţii berii


 evaluarea conformităţii produsului cu anumite standarde;
 evaluarea eficacităţii sistemului calităţii întreprinderii;
 stabilirea măsurilor corective şi de îmbunătăţire necesare;
 urmărirea aplicării măsurilor corective şi de îmbunătăţire stabilite.

4.2. Echipa de audit


1. Auditor şef: manager calitate – Marchidanu Irina;
2. Auditor: inginer calitate – Neagu Alina;
3. Expert tehnic: inginer proces – Banu Valentin.

Şeful echipei de audit, cu consultarea echipei de audit, a repartizat pentru fiecare


membru al echipei responsabilităţi pentru auditarea calităţii berii.

8
4.3. Planul de audit

1. Organizaţia auditată: S.C. BERGENBIER S.A.


2. Domeniu de activitate: Industria berii
3. Tip audit: Auditul calităţii produsului
4. Numărul auditului: 2
5. Perioada: 01.11.2013 – 01.12.2013
6. Echipa de audit:
Auditor şef – Marchidanu Irina;
Auditor – Neagu Alina;
Expert tehnic – Banu Valentin.
7. Atribuirea responsabilităţilor în cadrul echipei de audit: Auditorul şef coordonează
activitatea echipei de audit

8. Elementele care vor fi auditate: produsul – berea

9. Scopul auditului: Determinarea gradului de conformitate a produsului cu anumite


standarde

10. Derularea audiului:


Pregătire audit
Desfăşurare audit:
 Şedinţă de deschidere:
Perioada: 01.11.2013;
Ora: 9:30;
Locul: Sala de Consiliu;
Persoanele de contact: Directorul general, şefii de secţii.
 Audit:
Perioada: 02.11.2013 – 28.11.2013;
Ora: 9:30 – 13:30;
Locul: Secţii de producţie, laborator de analize.
 Reuniunea echipei de audit:
Perioada: 01.12.2013;
Ora: 11:30;
Locul: Sala de Consiliu.
 Şedinţa de închidere:
Perioada: 01.12.2013;
Ora: 13:00;
Locul: Sala de Consiliu;
Persoanele de contact: Directorul general, şefii de secţii;
Finalizare audit

11. Documentaţia de referinţă: standarde de calitate, manualul calităţii, procedurile de


sistem şi operaţionale, specificaţiile produsului, caietul de sarcini, documentele şi
metodele, mijloacele de fabricaţie, de măsurare, încercare şi inspecţie corespunzătoare
produsului.

9
4.4. Şedinţa de deschidere

Condusă de şeful echipei de audit, şedinţa de deschidere a avut drept scop organizarea
primei întâlniri între membrii echipei de audit. Pentru şedinţa de deschidere au fost folosite
documentele: planul auditului şi materiale de prezentare.
Problemele parcurse în cursul acestei întâlniri au fost:
 prezentarea participanţilor, inclusiv sublinierea rolurilor acestora;
 confirmarea scopului auditului, domeniului şi criteriilor auditului;
 confirmarea planificării în timp a auditului şi a altor aranjamente relevante cum ar
fi data şi ora şedinţei de închidere, orice şedinţe intermediare dintre echipa de
audit şi ultimele schimbări survenite;
 trecere în revistă a metodelor şi procedurilor care urmează a fi utilizate pentru
efectuarea auditului. [10]

4.5. Auditul calităţii berii


S-a realizat de către echipa de auditori prin examinarea berii în raport cu documentele de
referinţă, procesele implicate în realizarea berii şi cu materiile prime, materialele, subansamblele
folosite la fabricaţia ei.
Pentru efectuarea auditului calităţii berii s-au luat în considerare următoarele:
 procedurile sistemului calităţii;
 specificaţiile produsului;
 caietul de sarcini;
 documentele şi metodele, mijloacele de fabricaţie, de măsurare, încercare şi inspecţie
corespunzătoare produsului. [10]

10
Fig. 4.2. Etapele efectuării auditului berii [10]

4.6. Şedinţa de închidere

La şedinţa de închidere, condusă de şeful echipei de audit, s-au elaborat concluziile


auditului, pe baza materialelor de prezentare, a materialelor doveditoare şi de sprijin ale
afirmaţiilor echipei de audit şi sumarul celor găsite.
Concluziile auditului s-au elaborat în urma colectării de dovezi obiective, prin
intermediul:
 interviurilor;
 a examinării calităţii berii;
 a observării activităţilor în curs de desfaşurare;
 a condiţiilor din secţiile vizitate.
Pentru consemnarea şi raportarea concluziilor, s-a folosit chestionarul de audit, care s-a
întocmit plecând de la urmatoarele elemente:
- standardul de referinţă;
- rezultatele auditurilor anterioare;
- deficienţe cunoscute privind calitatea;
- priorităţi ale managementului;
- documentele sistemului calităţii;
- alte documente ale organizaţiei;
- consideraţii ale auditorilor bazate pe propriile cunoştinţe, experienţe, vizite
preliminare etc. [10]

11
4.7. Raportul de audit

1. Organizaţia auditată: S.C. BERGENBIER S.A.


2. Domeniu de activitate: Industria berii
3. Tip audit: Auditul calităţii produsului
4. Numărul auditului: 2
5. Perioada: 01.11.2013 – 01.12.2013
6. Standarde de referinţă: SR 4230:2004, SR 13477:2003, SR 13482:2003, SR 13486:2003
SR 13295:1995, SR 13428:1999, SR 13355-1:1997, SR 13355-2:1997, SR 13355-3:2005 SR
13355-4:2000, SR 13355-5:2005, SR 13355-6:2000, SR 13355-7:2005, SR 13355-8:2003,
SR 13355-9:2003.

7. Echipa de audit:
Auditor şef – Marchidanu Irina;
Auditor – Neagu Alina;
Expert tehnic – Banu Valentin.

8. Domeniul Auditului conform Planului de audit, a inclus secţiile de producţie şi laboratorul


de analize. În fiecare zonă auditată s-au avut în vedere elementele aplicabile ale sistemului
calităţii.

9. Documente de referinţă pentru audit: SR EN ISO 9000:2006, SR EN ISO 9004:2010, SR


EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 19011:2003.

10. Constatări: auditul s-a desfăşurat în conformitate cu planul de audit stabilit. Dovezi
obiective s-au obţinut prin intermediul interviurilor cu personalul implicat, al analizării
documentelor, analizelor efectuate pe bere, precum şi prin observarea activităţilor în curs de
desfăşurare în timpul auditului.

11. Neconformitaţi constatate:


1. amăreală astringentă, aspră a berii datorită polifenolilor extraşi într-o cantitate mare
în timpul măcinării malţului;
2. miros şi gust de oxidat al berii ca urmare a depozitării berii la temperaturi mari;
3. spumarea slabă a berii ca urmare a pierderii CO2 – ului în timpul îmbutelierii;
4. formarea de sediment în bere datorită faptului că la filtrarea berii s-a folosit ca
suport filtrant - Kiesselgur cu granulaţia mică.

12. Măsuri corective stabilite:


1. măcinarea mai grosieră a malţului care împiedică extragerea unei cantităţi mari de
polifenoli;
2. depozitarea berii la o temperatură sub 15˚C;
3. realizarea procesului de încapsulare a sticlelor umplute cu bere într-un timp cât mai
scurt pentru a împiedica pierderile de CO2 ;
4. folosirea Kiesselgur-ului cu granulaţie mai mare la filtrarea berii.

12
CONCLUZII

 Auditul calităţii a constituit un instrument esenţial al managementului, pentru realizarea


obiectivelor organizaţiei în domeniul calităţii, scopul său principal fiind de evaluare a
acţiunilor corective, necesare pentru eliminarea deficienţelor şi evidenţierea posibilităţilor de
îmbunătăţire a sistemului calităţii organizaţiei şi a produselor pe care le realizează;

 Auditul calităţii nu a constituit doar o activitate de inspecţie sau supraveghere a calităţii în


vederea ţinerii sub control a procesului de fabricaţie sau a produselor realizate, el a înglobat
evaluările activităţilor de menţinere sub control a procesului, constituind un instrument de
conducere prin care este confirmată şi evaluată funcţionalitatea şi eficienţa sistemului
calităţii, fiind identificate domeniile în care este nevoie de corecţii sau de îmbunătăţiri;

 Auditul calităţii a fost realizat de o echipă de audit formată din managerul de calitate,
inginerul de calitate şi inginerul de proces, iar evaluarea s-a realizat în raport cu dispoziţiile
prestabilite (standarde aplicabile, manualul calităţii, proceduri, instrucţiuni, specificaţii
tehnice etc.) pentru a stabili în ce măsură acestea sunt respectate;

 Auditul calităţii berii a servit la evaluarea conformităţii caracteristicilor de calitate ale


produsului finit (bere) sau în curs de fabricaţie (must) cu cerinţele specificate în documentele
de referinţă, iar echipa de audit a descoperit următoarele neconformităţi:

1. amăreală astringentă, aspră a berii datorită polifenolilor extraşi într-o cantitate mare în
timpul măcinării malţului;
2. miros şi gust de oxidat al berii ca urmare a depozitării berii la temperaturi mari;
3. spumarea slabă a berii ca urmare a pierderii CO2 – ului în timpul îmbutelierii;
4. formarea de sediment în bere datorită faptului că la filtrarea berii s-a folosit ca suport
filtrant - Kiesselgur cu granulaţia mică.

 Pentru neconformităţile constatate, echipa de audit a stabilit de asemenea următoarele măsuri


corective şi necesare îmbunătăţirii calităţii berii:

1. măcinarea mai grosieră a malţului care împiedică extragerea unei cantităţi mari de
polifenoli;
2. depozitarea berii la o temperatură sub 15˚C;
3. realizarea procesului de încapsulare a sticlelor umplute cu bere într-un timp cât mai
scurt pentru a împiedica pierderile de CO2 ;
4. folosirea Kiesselgur-ului cu granulaţie mai mare la filtrarea berii

13
BIBLIOGRAFIE

[1]. Banu, C., Tratat de ştiinţa şi tehnologia malţului şi a berii, vol. II, Editura Agir,
Bucureşti, 2001.
[2]. Banu, C., coordonator, Manualul inginerului de industrie alimentară, vol. II, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1999.
[3]. Thierheimer, W., Suport de curs Legislație, Srandarde și Audit.
[4]. http://www.berariiromaniei.ro/cultura-berii/istoria-berii/
[5]. http://www.beretimisoreana.ro/tradiţie/mestesugul/istoria-berii/
[6]. http://www.bergenbiersa.ro/
[7]. http://www.consultanta-certificare.ro/legislatie.html
[8]. http://magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls=1&dom=67&gr=160&sgr=10
[9]. http://standardecalitate.wordpress.com/auditul-calitatii/
[10]. http://www.regielive.ro/

14