EVALUAREA SI RECUPERAREA PRIN KINETOTERAPIE A PACIENŢILOR

CU SECHELE POST ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL

Iuliana S. JALBĂ 1 , Mircea ION-ENE 1,
University”Dunarea de Jos” Galati, Romania;

Cuvinte cheie: evaluare, accident vascular cerebral, kinetoterapie

Rezumat: Un accident vascular cerebral apare atunci când un vas de sânge care alimenteaza
creierul, se sparge sau este blocat de un cheag sangvin.Termenul de accident vascular cerebral
este folosit pentru a desemna una sau toate formele de tulburări cerebrovasculare acute, ce includ
infarctul cerebral, hemoragia intracerebrală sau hemoragia subarahnoidiană

Obiective

Afecţiunile neurologice diagnosticate cu accident vascular cerebral, indiferent de

mecanismul lor de producere este în continuare o problemă majoră mai ales în rândul vârstnicilor
şi în special a celor din mediul urban.
Statistica ne arată că peste 25% din persoanele care au suferit un accident vascular cerebral
devin complet dependenți de alte persoane, iar peste 50% dintre ei își pierd o parte din
independența lor.
Programele kinetoterapeutice vin în spijinul acestora prin exerciții menite să-i ajute la o
mai bună funcționare al corpului după un astfel de accident.

Originaliatate

Propunem un program special care să pună accent pe îndrumarea şi pregătirea minimă a

persoanelor vârstnice privind un mod de viaţă mai sănătos prin reglarea alimentaţiei, renunţarea la
tutun şi alcool, acestea din urmă înlocuindu-le cu multă mişcare în aer liber, exerciţii fizice şi
mentale.
Să nu uităm că natura generoasă se oferă să ne însoţească, să ne sprijine şi să ne fie călăuză
în drumul către recuperarea sănătăţii. Să preţuim deci natura şi să ne străduim să recepţionăm şi să
înţelegem mesajul ei pentru om:
„Înapoi la alimentaţia naturală şi sănătate prin farmacia naturii! ”
Introducere

Accidentul vascular cerebral este a treia cauză de deces în majoritatea ţărilor industrializate
şi principala cauză de handicap neurologic, mai ales în rândul vârstinicilor. Cei care supraviețuiesc
rămân cu sechele, necesitând îngrijire și recuperare de lungă durată. Perioada de recuperare variază
de la o persoană la alta. În general, în primii 3 ani se recuperează majoritatea sechelelor post-AVC,
însă uneori procesul de recuperare durează toată viața. Recuperarea cea mai eficientă este în
primele 3 luni după AVC.
Orice accident vascular reprezintă manifestarea unor dezechilibre complexe în organism.
Însă, prezenţa unor anumiţi factori măresc riscurile producerii unui AVC:
Hipertensiune arterială
Arteroscleroza - scăderea elasticităţii pereţilor arterelor, datorită depunerilor de grăsimi, diabetului
zaharat sau hipertensiunii;
Endocadita - inflamarea endocardului datorită unor agenţi virotici sau microbieni;
Stenoza - îngustarea orificiului valvular;
Aritmie cardiacă sau fibrilaţie arterială ( ritm cardiac neregulat);
Vasculită - inflamaţia vaselor sangvine;
Infarctul miocardic;
Hemofolie - tulburări ale coagulării sângelui;
Anevrism - dilatare patologică a unui vas sangvin;
Leziuni produse în zonele prin care trec vasele sagvine ce irigă creierul;
Diabetul zaharat;
Fumatul;
Valori mari ale colesterolului;
Obezitatea;
Lipsa activităţii fizice;
Consumul excesiv de alcool şi cosumul drogurilor;
Vârsta înaintată;
Stresul, şocuri psihice pozitive sau negative ( stări emoţionale extreme şi bruşte).

Discutii
Recuperarea pacienţilor cu dizabilităţi necesită multă răbdare, minime cunoştinţe medicale
precum şi un suport material adecvat. Majoritatea aparţinătorilor sunt îngrijoraţi de faptul că nu
vor putea oferi sprijinul corespunzător pacienţilor cu dizabilităţi.
Pe lângă ajutorul fizic, de cele mai multe ori contează şi sprijinul emoţional, în special în
momentele în care apare depresia, un asistent kinetoterapeut este pregătit din acest punc de vedere
pentru ai oferi pacientului o recuperare cât mai rapidă.
Multitudinea de exerciții menite să ajute bolnavul sunt executate în funcție de necesitățile
pacientului și sunt adaptate în funcție de partea bolnavă.

Ipoteza de lucru
Presupunem ca evaluarea corecta a pacientilor si utilizarea unui program personalizat de
recuperare post AVC ar putea determina o crestere a calitatii vietii individului

Lotul de studiu
Subiectii 20 de persoane(10 de sex masculin si 10 de sex feminin); cu sechele post AVC de tip
hemipareza si Status de performanta ECOG 3-4* cu varsta cuprinsa intre 44 si 86 de ani

Nr. Subiect Varsta Sex Diagnostic

Crt.
1 V.D. 67ani M AVC ischemic silvian stg.Hemipareza dr.Afazie mixta.Bronhopneumonie.HTA primara stadiul
2.BCI.Diabet zaharat tip 2 dezechilibrat.Plurialergie medicamentioasa.BAP gradul 2.Dislipidemie.
2 P.C. 67 ani M AVC ischemic regresiv in teritoriul carotidian dr.Hemiplegie dr. in remisie Bloc
bifascicular(BRS+Hemibloc ant stg ).BAV gradul 1.Boala varicoasa membre inferioare.Boala arteriala
generalizata.Dermatita iritativa
3 O.I. 63 ani M Hemoragie talamica dr.Hemiplegie stg.HTA stadiul 3. Bradicardie sinusala.Obezitate.Cardiopatie
hipertensiva.Sindrom hepatocitolitic.Utilizare nociva etanolica

4 C.V. 66 ani M AVC ischemic silvian stg.Hemiplegie dr.Afazie mixta.Pahipleurita dr operata.Pancreatita

cronica.HTA stadiul 2.Etilism cronic .AVC in antecedente cu hemipareza stg.Hepatita cronica etilica.
5 U.I. 68 ani M AVC ischemic carotidian dr.Hemiplegie stg.HTA stadiul 2.Bronhopneumonie.Tulburare depresiva.
6 V.C. 44ani M AIT vertebro-bazilar.Boala Parkinson forma hipertona akinetica stadiul 5.Hipotensiune arteriala
ortostatica
7 P.M. 84ani M Crize anamnestice tonico-clonice generalizate.HTA stadiul 3.AVC in antecedente.

8 I.G. 78ani M Criza GM repetata.Sindrom pseudobulbar.Tetrapareza forte.Diabet zaharat tip 2.Polineuropatie

diabetica.Boala Alzheimer.Dislipidemie..FIA cu ritm lent.
9 P.T. 81ani M Hemiplegie dr.Afaxie mixta.AVC ischemic posibil embolic silvian stg.FIA paroxistica in obs.IM
antroseptal subacut.Boala arteriala periferica aterosclerotica stadiul 2-Fontaine.Bronhopneumonie de
decubit.Sindrom hipoanabolic. Anemie hipocroma feripriva.
10 L.G. 67ani M AVC ischemic carotidian dr.Hemiplegie stg.Bronhopneumonie acuta.Astm bronsic sechele TBC
pulmonar.Bradicardie sinusala.BRD.HTA primara gradul 2.BRGE.

11 M.R. 68ani F AVC ischemic silvian stg.Hemipareza dr.Afazie mixata.HTA stadiul 2.FIA cu AV
rapida.CHADS2VASC=7.Obezitate gr2.Sindrom anemic.Hemibloc stg.anterior.Glaucom OD operat.
12. A.E. 66ani F AVC ischemic carotidian dr.Hemipareza stg.FIA ritm lent.ICC clasa 3.
13. B.M. 67ani F AVC ischemic in teritoriul carotidian dr.Hemiplegie stg.HTA esential stadiul2 clasa de risc foarte
inalt.FIA permanenta.BRD minor .Obezitate.
14. M.E. 78ani F Hemiplegie dr.Afazie mixta.AVC ischeic silvian stg.HTA esentiala gr3.Cardiopatie ischemica
hipertensiva.Diabet zaharat tip2 nou descoperit.Insuficienta renala cronica stadiul1.

15. G.A. 64ani F Hemoragie talamica stg.Hemipareza dr.HTA stadiul 3.Diabet zaharat tip2 dezechilibrat.
16. A.V. 86ani F AVC ischemic carotidian dr.Hemipareza stg.Sindrom pseudobulbar.AVC silvian nechirurgical in
ambele sisteme carotidiene .Tulburari de invaliditate cognitiva.FIA permanenta cu ritm mediu.ICC
clasa 2-3.Dislipidemie.
17. A.E. 71ani F AVC ischemic capsulolenticular.Hemiplegie dr.FIA cu ritm rapid.HTA stadiul3.

18. C.V. 55ani F AVC ischemic in teritoriul carotidian dr.Hemipareza stg predominant faciobrahial.HTA esentiala
stadiul 2 clasa de risc inalt.Diabet zaharat dezechilibrat.Ateromatoza sistemica.Tulburari anxioase.
19. S.P. 80ani F AVC ischemic in teritoriul vertebrobazilar.Hemiplegie stg. in remisie.FIA permanenta cu AV
medie.HTA esentiala stadiul 2 clasa de risc inalt.CIC.Insuficienta venoasa mitrala.Stenoza aortica
larga in obs.Tumora colon dr scor CHD2=7,CHD=5.Tulburare de invaliditate cognitiva.

20. M.A. 78ani F AVC hemoragic repetat in teritoriul vertebrobazilar.Hemiplegie de tranzit.FIA permaneta.HTA risc
inalt .IRA in remisie.

Metode de evaluare
I. Aprecierea sensibilitatii si a perceperii imaginii corpului
II. Aprecierea tonusului muscular
III. Evaluarea mersului
IV. Aprecierea controlului motor
 Proprioceptie Sensibilitate superficiala
Sensibilitate segment Durere
Sensul miscarii Sensul pozitiei

I F
I F I F

MS SH P P A A P P
COT P P A A P P
RC A P A A P P

MCF A P A A P P
CF P P A A P P
MI GENUNCHI P P A A P P

TT P P A A P P
MTF haluce P P A A P P

II. Tonus muscular

Grup muscular examinat Hipotonie Hipertonie elastica (se noteaza dupa scala Asworth modificat)

Da Nu

Flexori antebrat 3 2
Flexori pumn 3 2
Flexori degete 2 1
Extensori antebrat 4 3
Extensori gamba 1 0
Flexori gamba X
Extensori picior X

III. Evaluarea mersului

Data Imposibil Posibil Obs.

Independent Cu mijl. Ajut.* Urcat trepte** Coborât

trepte**

20.06.16 P P+B P+B

02.03.17 B B+P

I. Control motor
Mobilitate Stabilitate Mobilitate controlata Abilitate
POSTURĂ

Miscare completa Initierea miscarii

Transferul Statica / dinamica
greutatii
 I F I F I F I F I F I F

DL/rostogolire M N M N M N M N M N M N

Asezat M N N N M N M N M N M N

Întoarcere în DV M N M N M N M N M N M N
DV cu sprijin pe I M I M I M I M I M I M
antebrate
Patrupedie I M I M I M I M I M I M

Asezat oblic M N M N M N M N M N M N

Stând pe genunchi I M I M I M I M I M I M
Stând pe un M N M N M N M N M N M N
genunchi
Ortostatism M N M N M N M N M N M N

Mers M N M N M N M N M N M N

Concluzii și propuneri
Instituirea programelor de recuperare propuse ne noi in urma evaluarii pacientilor
demonstreazǎ eficiența metodelor aplicate;
Programul de recuperare a reusit sǎ diminueze o parte din sechelele deja instalate, astfel
ȋncât, viața personalǎ si cea socio-profesionalǎ sǎ nu fie cu mult perturbatǎ;
Respectarea conduitei terapeutice ȋn aceastǎ afecțiune a crescut gradul de indepentanta la
majoritatea pacientilor;
Ȋn urma recuperǎrii, lungimea pasului si distanțele parcurse s-au mǎrit, iar calitatea
mersului este ȋmbunǎtǎțitǎ;
Tonusul muscular se normalizeazǎ prin scǎderea spasticitǎții (flexori membru superior si
extensori membru inferior) si cresterea tonusului muschilor hipotoni (extensori pumn,
extensori antebraț, flexori gambǎ);
Subluxația de umǎr s-a remediat considerabil prin cresterea tonusului muscular si a
controlului motor al extremitǎții superioare;
Funcțiile membrelor si a trunchiului sunt ȋmbunǎtǎțite, controlul motor este crescut
pacientii au devenit independenti sau partial dependent.
Referinte bibliografice

1. Anca Hâncu, Daniela Zguma, „Recuperarea în bolile neurologice ”, Ed. Fundației „Andrei Șaguna ”,
Constanța, 2008
2. Albu Roxana-Maria, „Anatomia şi fiziologia omului”, Ed. Corint, 1996
3. Bota C., „Fiziologie generală, aplicaţii la efortul fizic”, Ed. Medicală, Bucureşti, 2002
4. Carol Mozes, „Tehnica îngrijirii bolnavului”, Ed. Medicală, Bucureşti, 2003
5. Câmpeanu E., Şerban M., Dumitru Eugenia, „Neurologie clinică” vol. II, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1980
6. Comes Lavinia, „Accidentul vascular cerebral ischemic. Profilaxie şi tratament medical. Actualităţi şi
controverse”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1996
7. Lucreţia Titircă, „Îngrijire speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali”, Ed. Viaţa Medicală
Română, Bucureşti, 2007
8. Manole L., „Tehnici, exerciții și metode în kinetoterapie. Curs – Bazele kinetoterapiei I”, 2003
9. Mârza D., „Aplicații ale masajului în neurologie. Curs – Masaj terapeutic ”, 2003
10. Paşcanu Olivian Viorel, „Bolile vârstei a treia şi tratamentul naturist integral”, Ed. Antet, 2003
11. Tudor Sbenghe „Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului”, Editura Medicala 1996, Bucuresti.
12. Surse web