Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Traumatismele Dento Parodontale PDF
Traumatismele Dento Parodontale PDF
PARODONTALE
Leziunile dento-parodontale sunt printre cele mai frecvente dintre traumatismele orale,
irnplicdnd multe lesuturi gi structuri anatomice.
Etiologie
Principalele cauze ale traumatismelor dento-parodontale sunt accidentele de circulaiie,
accidentele sportive. agresiunile, cdderile accidentale, iatrogenii.
La pacienfii epileptici pot apare frecvent traumatisme dento-parodontale prin cdderile
produse in timpul crizelor comiliale.
Traumatismele dento-parodontale sunt mai frecvente la copii gi tineri, iar dinlii cei mai
afectali sunt cei din grupul frontal superior.
Clasificare
Fracturi coronare:
o Fisura smallului;
o Fractura coroanei (smal{-dentind) frrI afectare pulpar6;
o Fractura coroanei (smal1-dentind) cu afectare pulpar6;
Fractura corono-radiculard
Fractura radiculara
Contuzia dentard
Subluxalia
Luxafia extruzivd
Luxatia lateralS
Luxa!ia intruzivd
Avulsia
Este foarte important ca examinarea sd se facd rapid gi eficient pentru a decela natura
traumatismului dento-parodontal.
Istoricul bolii
Se oblin informalii legate in primul rdnd de momentul producerii leziunilor, apoi unde
gi cum. Se inregistreazd ora gi data producerii accidentului precum gi a tratamentelor
efectuate, deoarece acestea influenleazd prognosticul. Dacd pacientul gi-a pierdut congtierrJa
este recomandabil ca acesta sd fie trimis pentru un examen neurologic inaintea tratamentului
dento-parodontal.
Dacd un pacient sau un apa(indtor raporteazd un traumatism dento-parodontal. se
intrebd dacd exista dinfi avulsionafi gi este rugat sd-i depoziteze ori in lapte, apb cu sare, ser
fiziologic sau chiar in salivd (ganful vestibular).
De asemenea" se consemneaz1. dac1 funcfiile precum masticafia. vorbirea gi deglutilia
sunt alterate.
Examenul clinic
Examenul radiologic
De asemenea, pot exista fragmente dentare sau chiar corpi strdini la nivelul structurilor
moi ce pot fi decelali prin examen radiologic.
Indicalia de tratament endodontic este datd de gradul de maturare al rbddcinii. lucru
care este detectabil numai prin examen radiologic.
La examinarea pacienlilor incongtienfi, cu din{i avulsionali. este recomandabil sd se
faca radiografii ale toracelui gi abdomenului in vederea depistdrii dinlilor aspirali sau in,ahi1i1i.
LEZIUNILE DINTILOR TEMPORARI
Fracturile coroanelor sau ricidcinilor dinlilor temporari sunt extrem de rare. de obicei
sunt intdlnite luxalii sau avulsii, datoriti rizalizei fiziologice, acliunea de pArghie a coroanei
fala de rdddcind fiind prea slaba pentru a se produce o fracturi.
Luxaliile dinlilor temporari sunt destul de frecvente gi pot fi intAlnite intr-o mare
varietate de forme: extruzivd" laterald gi intruziva. Subluxalia dinlilor temporari este de
asemenea frecvent5. dinlii av6nd doar o mobilitate redus6.
TRATAMENT
FRACTURILE CORONARE
Au fost dilerenliate multe tipuri de fracturi coronare, cu o mare varietate de combirralii
ale srnallului. dentinei, pulpei gi cementului, respectiv:
o fisuri;
o fracturi coronare {Erd afectarea camerei pulparel
o fracturi coronare cu afectarea camerei pulpare.
xra
tf;
&s
Fractttri coronare, corono-radic ulare Si radiculare
FISURILE SMALTULIJI
Fisurile sunt fracturi incomplete ale smaltului frrd o pierdere de lesut dentar. Asemenea
fisuri sunt foarte des trecute cu vederea. Ele pot avea loc gi fbrd a exista leziuni faciale fiind
cauzate de lovituri directe pe incisivii superiori vestibularizali gi sunt frecvent asociate cu
luxalii. Aceste fisuri pot fi depistate u$or cu o razd de lumind paraleld cu axul longitudinal al
dinlilor. Fisurile ca atare nu necesitd tratament. dar necesit[ testarea vitalitatii pulpare.
FRACTURILE CORONARE NECOMPLICATE (frri afectarea camerei pulpare)
Afecteazd, smallul sau srnalpl gi dentina, dar {bri deschiderea camerei pulpare. O
fracturd a smaltului are loc aproape exclusiv la un,shiul mezial sau distal al incisivului.
Prin palparea suprafelei de fracturd cu o sondd se poate stabili daci joncliunea srnall-
dentind a fost dep[git6.
Fracturile de small se pot trata prin rotunjirea marginilor asculite urmatd de aplicarea
unei solufii fluorurate pe suprafala de fracturi. La intervale regulate de timp va trebui testatd
vitalitatea pul-pari.
Examinarea intraorald este necesar sd fie completatl cu teste de vitalitate gi examene
radio-grafice.
Tratamentul de eleclie in fracturile coronare fErd afectarea camerei pulpare constd in
proteclia dentinei gi pulpei de factori termici, mecanici gi microbieni. Aplicarea Ca(OH)2 pe
canaliculele dentinare tliate. are efect favorabil pentru pulpa gi asigurd proteclia acesteia.
Deoarece aceastd proteclie nu este suficient de rezistenti mecanic. stratul de dentina trebuie
protejat printr-un strat gros de ciment gi printr-o coroand temporari din acriiat. Dupa
aproximativ 6 sapt[rndni. cAnd deja pe tavarrul camerei pulpare s-a depus dentind secundari
se poate face gi restaurarea finald cu materiale compozite.
Prognosticul fracturilor coronare necomplicate este foarte bun.
LUXATIILE
DL4GNOSTIC
Subluxayia presupune cel mult o ugoard extruzie. Adeseori se observ[ hemoragie in
ganpl gingival. dintele prezentand ugoard rnobilitate gi durere la percufie. Sensibilitatea este
intactd qi radiografi a arald un spafiu periodontal lirgit.
Luxayia intru:ivd este caracteristic[ prin deplasarea dintelui in procesul alveolar.
Aceasta apare rar la dinlii permanenli. Mobilitatea nu este de obicei crescutd, iar dintele
prezintl o reac{ie negativd la testarea vitalitatrii.
Intruzia dinlilor superiori cu ridicini lungi poate duce la fracturarea podelei nazale gi
chiar a podelei sinusului maxilar determindnd epistaxis.
Radiografia dentard nu arati de obicei spatiul periodontal, deoarece dintele se afl6 in
infrapozilie.
ln luxalia extruzivd dintele pdrdsegte pa(ial alveola 9i este mobil.
Perculia sau palparea este ugor dureroasd, iar reaclia la testele de vitalitate este negativS.
Radiografia aratd un spaliu periodontal largit in funclie de gradul de extruzie.
Lwcalia laterald implicd de obicei deplasare spre oral. Mobilitatea este crescutA $i
existd un anumit grad de extruzie. Peretele vestibular al procesului alveolar este adesea
fracturat gi pot fi prezente leziuni ale mucoasei. Vitalitatea este absentl qi ocluzia este
modificatd.
LwaSii extra:ive
TMTAMENT
Sublwca1ia
Nu se indicd tratament dacd existd numai o mobilitate ugoar6 gi sdngerare foarte slabd
din qan{ul gingival.
Luxalia intruzitd
Ca gi la intruzia dinlilortemporari se poate adopta o atitudine de expectativd. Odati ce
gradul de intruziune a fost stabilit cu precizie, prognosticul va fi discutat cu pacientul.
Vitalitatea este de obicei pierduti; este posibil ca dintele sd devind anchilozat ca urrnare a
caicifierii ligamentului periodontai sau a resorbliei progresive a riciScinii.
Afectarea osului alveolar gi resorblia rdddcinii pot evolua at6t de rapid incdt sd rezulte
pungi adAnci care sd duc[ la pierderea dinfilor adiacenli. In asemenea cazuri este necesarb
extracfia dinlilor intruzafi
AVULSIILE
Avulsie I 1.
I . fractura radicularl 21
21 extraclie 2 1. replantare I I gi irnobilizare
10