FIZIOLOGIA GENITALĂ FEMININĂ

Activitatea genitalaă femininaă este guvernataă de axul hipotalamo-hipofizo-ovarian

HIPOTALAMUS
- Sistem cibernetic de reglare
- Jonctțiuni neurovasculare a neuronilor secretori de neurohormoni sț i sistemul port
hipofizar
- Tanicite – celule ependimare îînalt specializate, din ventricolul III, deasupra eminentței
mediane, care îîsți trimit prelungiri paî naă la vasele sistemului port hipofizar prin
intermediul caă rora pot transporta substantțe din LCR îîn sistemul port hipofizar
- Feedback negativ: estrogeni (E) circulantți → aria preopticaă (centru cu rol de receptție
sț i trigger) → semnale inhibitorii caă tre aria hipofizotropaă (centrul tonic) → ajustare a
frecventței sț i intensitaă tții pulsatțiilor de secretție GnRH → scaă derea secretției hipofizare
de FSH
- Feedback pozitiv: actțiune directaă hipotalamicaă a E + cresț tere a raă spunsului
gonadotropinic la GnRH (E2)
- Sunt descrise trei tipuri de feedback-uri:
o Lung – clasic: feedback negativ + feedback pozitiv al hormonilor sexoizi asupra
hipotalamusului
o Scurt – îîntre hormonii tropi hipofizari (FSH/LH) sț i GnRH prin intermediul
circulatției locale hipofizo-hipotalamice sț i prin concentratția sangvinaă a tropilor
hipofizari
o Ultrascurt – intrahipotalamic = inhibarea secretției de GnRH de propria
concentratție îîn cresț tere sau de secretțiile de PIF sț i GnRH
- Sistemul de transmisie intrahipotalamicaă (semnale inhibitorii sau activatorii:
o Noradrenalinaă
o Dopaminaă
o Serotoninaă
o Peptide opioide exogene = endorfine

Hormoni adenohipofizari (hipofiza anterioară):

• GnRH = gonadotropin releasing hormone
- este neurohormonul hipotalamic care controleazaă functționarea sferei genito-mamare
- Model
o secretat de hipotalamusul medio-bazal (nucleul arcuat)
o neuronii de secretție îîsți îîndreaptaă microveziculele secretorii cu GnRH caă tre
tuber cinereum sț i originea tijei pituitare pentru a fi preluate de sistemul port
hipofizar – tractul tubero-infundibular
o axonii celulelor secretoare se terminaă îîn straî nsaă legaă turaă cu endoteliul
vascular al plexului capilar primar – granulele de secretție trec prin endoteliu
îîn saî nge prin fenomenul de citopemsis (endocitozaă la un pol, exocitozaă la
celaă lalt)

Page 1 of 23
 - hormon cu destinatție sț i efector pe hipofizaă – prin intermediul sistemului port
hipofizar
- mod de secretție pulsatil (GnRH, FSH, LH): ritm de secretție lunar/orar/zilnic;
o frecventțaă mare/intermediaraă /micaă
- Setare preexistentaă a centrului hipotalamic – sensibil la fluctuatțiile hormonale – se
comparaă concentratția sangvinaă cu settingul hipotalamic – semnal efector (frecventța
sț i intensitatea pulsatțiilor secretorii a GnRH)
- PRL = prolactina – inhibaă secretția de GnRH
- Este un hormon de eliberare (releasing) pentru FSH sț i LH
- Timpul de îînjumaă taă tțire T1/2 = 2-4 minute; eliberare pulsatilaă a GnRH → secretție
pulsatilaă a FSH sț i LH
• TRH = thyreotropin releasing hormone
• CRH = corticotropin releasing hormone
• GH = growth hormone
• PIF = prolactin inhibiting factor

Hormoni retrohipofizari
• OT = ocitocina
- este secretataă îîn regiunea supraopticaă sț i paraventricularaă (sț i îîn alte regiuni)
- depozitataă îîn hipofiza posterioaraă
- efect îîn memorie – mai ales îîn memoria evenimentelor recente – nasț terea →
sț tergerea memoriei
• ADH = vasopresina = anti-diuretic hormone

HIPOFIZA

Adenohipofiza
FSH/LH
- Hormoni glicoproteici
o complex hidrocarbonat comun (fucozaă + manozaă + galactozaă +
acetilglucozaminaă +acid sialic); compozitție variabilaă îîn functție de GnRH sț i
mediul estrogenic → schimbaă activitatea biologicaă , moduleazaă filtrarea
glomerularaă sț i captarea hepaticaă
o douaă lantțuri polipeptidice
  – asemaă naă tor la FSH, LH, HCG sț i TSH
  – specificitate functționalaă sț i imunologicaă fiecaă rui hormon
- Prezintaă o anumitaă inconstantțaă a structurii
- Secretția se face sub forma unor pulsatții cu frecventțaă sț i amplitudine variabile, similar
cu GnRH
- Existaă 3 tipuri de pulsatții secretorii:

Page 2 of 23
 o Cu frecventțaă mare – circorale sau ultradiene (salve secretorii care se repetaă la
interval de o oraă , respectiv minute)
o Cu frecventțaă joasaă – circatrigintane (salve secretorii repetate la interval de 28-
30 de zile)
o Cu frecventțaă intermediaraă - diurne (se repetaă la fiecare 24 de ore)
- Caracteristica pulsatilaă a secretției gonadotropinelor se instaleazaă la pubertate sț i
dispare la menopauzaă
o IÎntaî i cresț te FSH cu cicluri menstruale (CM) anovulatorii
o Apoi cresț te LH
- Sensibilitatea celulelor adenohipofizare depinde de vaî rstaă

FSH
- T1/2 = 60 minute
- Activitatea depinde de contținutul îîn acid sialic
o Mordansare (sensibilizare a hipofizei) estrogenicaă intensaă → hipofiza secretaă
FSH mai bazic (cu mai putțin acid sialic) = mai activ biologic dar cu T1/2 mai
scurt
o 8 izohormoni ai FSH la om – fiecare cu alt contținut de acid sialic sț i altaă
activitate biologicaă ; acesț tia au participare diferitaă ataî t îîn cadrul unui ciclu
menstrual caî t sț i de-a lungul vietții genitale active a femeii
- Actțiuni diverse
o Stimuleazaă sinteza de ADN sț i ARN îîn celulele tecale sț i granuloase
o Stimuleazaă cresț terea sț i maturarea foliculului matur de Graaf prin
multiplicarea celulelor granuloase (receptori pentru FSH), îîn sinergie cu E2 →
stimuleazaă aparitția de noi receptori pt FSH (fenomenul bulgaă relui de zaă padaă )
→ foliculul îîn dezvoltare accelerataă îîsți maă resț te cavitatea antrului folicular prin
cresț terea secretției de lichid folicular
o Stimuleazaă producerea sț i activarea aromatazei îîn celulele granuloase sț i tecale
(îîn foliculii îîn dezvoltare) → conversia precursorilor androgenici îîn E2 (îîn
foliculii mici sț i mijlocii numai FSH controleazaă sinteza E2)
o IÎn celulele granuloase stimuleazaă sinteza cAMP prin adenilatciclazaă →
stimuleazaă aromataza
o Stimuleazaă activitatea 17--hidroxisteroid dehidrogenaza pe laî ngaă stimularea
aromatazei (îîn foliculii maturi); sinteza de E2 îîn foliculii maturi e controlataă de
FSH + LH
o Induce formarea de receptori pentru LH sț i PRL îîn granuloasaă , sț i îîn teaca
internaă pentru LH (caracteristic pentru foliculul ce va deveni dominant)
o La ovulatție: vaî rf de LH + cresț tere FSH de mai micaă amplitudine
o La baă rbatți – FSH → ReFSH ale celulelor Sertoli ale tubului seminifer →
stimuleazaă aparitția ReFSH pe celulule Leydig testiculare (factor determinant al
spermatogenezei)
- Reglarea secretției
o prin pulsatțiile de GnRH (cele cu frecventțaă redusaă )
Page 3 of 23
 o de caă tre gonade – de E2 sț i de Inhibinaă (celulele granuloase ale ovarului) prin
feedback negativ

LH
- T1/2 = 170 minute
- Excretție prin urinaă se realizeazaă rapid, faă raă modificaă ri structurale majore →
extragerea gonadotropinelor umane din urinaă îîn scop terapeutic
- Douaă pool-uri
o de depozit
o nou sintetizat – mai mult carbohidrat, biologic mai activaă , T1/2 mai lung
- %LH bioactiv din total LH imunoreactiv cresț te odataă cu dezvoltarea pubertalaă
- ReLH – sunt deja formatți la nivelul tecii interne (E2 sț i FSH) dar sț i pe celulele luteinice
ale corpului galben
- Actțiuni
o Stimularea adenilatciclazei → cAMP → stimuleazaă colesterolesteraza → cresț te
captarea colesterolului liber de caă tre mitocondrii → activare enzime pt
clivarea colesterolului la pregnenolon
!! Teoria celor douaă celule
- Precursorii androgenici rezultatți din teaca internaă sub actțiunea LH (T,
A4) → trec îîn celulele granuloase unde vor fi aromatizatți îîn E2 sub
actțiunea aromatazei indusaă de FSH
o Sinergism cu GSH îîn cresț terea folicularaă
o Producerea ovulatției – prin activarea plasminogenului, NA, PGF2,
hialuronidazei, tripsinei (toate cu rol proteolitic) la 16-18 ore dupaă vaî rful
secretor al LH
o Promoveazaă continuarea meiozei ovocitului – inhibarea OMI (proteina
inhibitoare a meiozei) sț i stimularea MPF (maturation promoting factor)
o Promoveazaă aparitția corpului galben (hiperplazie, hipertrofie sț i luteinizarea
celulelor granuloase) sț i secretția de E sț i progesteron (P) de caă tre acestea
o Stimuleazaă secretția androgenicaă a celulelor interstitțiale ovariene
- Controlul secreției
o GnRH sț i feedback realizat de E2 sț i P
 îîn faza folicularaă precoce sț i medie E2 inhibaă secretția de LH
 apoi – feedback pozitiv cu explozia mediociclicaă de LH (vaî rful ovulator
al LH)
 Stimul pe ovar → estradiolul cresț te la nivel critic → semnal ce activeazaă
functția de trigger a ariei preoptice din hipotalamus → semnale
activatoare asupra centrului tonic → cresț terea pulsatțiilor de secretție a
GnRH care va conduce la secretția de LH la nivelul hipofizei (vaî rful de
LH)
o P inhibaă secretția de LH → administrarea P îîn faza folicularaă poate bloca vaî rful
mediociclic (ovulatția)
o La baă rbatți T inhibaă secretția de LH

Page 4 of 23
PROLACTINA
- Hormon adenohipofizar polipeptidic
- Poate fi secretataă sț i de deciduaă
- RePRL la nivelul
o saî nului – pe granuloasaă sț i pe celulele luteale (nu sț i pe celulele tecale)
o ovarelor
- cresț te la sfaî rsț itul fazei foliculare → faciliteazaă formarea de ReLH pe celulele
granuloasei → favorizeazaă accesul LH sț i formarea P
- îîn faza lutealaă PRL este usț or mai crescutaă decaî t îîn faza folicularaă
- se descrie sț i un ritm circadian al secretție de PRL – cresț te îîn somn sț i scade pe
parcursul staă rii de veghe
- actțiuni
o cea mai importantaă – dezvoltarea saî nilor pe parcursul sarcinii
 PRL + E → cresț terea ductelor alveolare sț i a structurilor lobulo-alveolare
 Cresț tere alveolaraă mult accentuataă îîn prezentța P
o lactogen – îîn laă uzie – stimuleazaă sinteza elementelor constitutive ale laptelui
matern (cazeinaă , lactozaă )
 cresț terea marcataă a numaă rului de RePRL ai glandei mamare
o efecte similare cu GH asupra cresț terii
o PRL decidualaă – reglarea transportului de apaă sț i ioni prin membranele oului

- controlul secretției – hipotalamic – prin neurosecretție sț i integrarea impulsurilor

corticale
o stimulatori:
 TRH, VIP (vasoactive intestinal peptide);
 Somnul, suptul, stimularea mamelonaraă , sarcina, coitul, stresul
(chirurgical, efortul fizic, hipoglicemia, IMA), leziuni ale peretelui
toracic (traumatisme, arsuri, herpes zoster), nicotina, serotonina,
histamina, ADH, glucocorticoizii, T3, T4, VIP, PGE2, cAMP, antagonisț ti ai
dopaminei,
o inhibitori:
 PIF (prolactin inhibiting factor = dopamina), GAP (GnRH asociated
peptide)
 Agentții dopaminergici, NA (sistemicaă sț i hipotalamicaă – prin stimularea
dopaminei sț i prin inhibitție directaă ), GABA, acetilcolina, blocantții
receptorilor serotoninergici
o nu existaă feedback periferic
o E sunt facilitatori ai secretției de PRL: prin cresț terea turn-overului dopaminei
sț i scaă derea numaă rului de ReDopaminergici ai celulelor lactotrope hipofizare; E
stimuleazaă activitatea ADN-dependentaă a sintezei de PRL
o IÎn sarcinaă
 E → cresț teri mici ale PRL;
Page 5 of 23
  P crescut din sarcinaă → stimuleazaă secretția de PRL
 PRL e singurul hormon hipofizar care cresț te progresiv paî naă la termen
(10-20x); totusț i lactatția nu se produce datoritaă efectului inhibitor al E
sț i P asupra PRL; dupaă nasț tere → scaă dere abruptaă a E sț i P placentari →
intrarea îîn actțiune a PRL → instalarea lactatției
 HLP sintetizat de placentaă inhibaă secretția PRL

- Hiperprolactinemia
o inhibaă activitatea ovarelor
o hipogonadism → initțial scurtarea fazei luteale → apoi anovulatție →
oligomenoree/amenoree → infertilitate
o fie prin actțiunea inhibitoare a PRL la nivel hipotalamic sau hipofizar
o fie prin efect direct al PRL asupra functției gonadale = inhibarea actțiunii
gonadotropinelor asupra ovarelor

Hipofiza posterioară
OCITOCINĂ
- sintetizataă cu precaă dere îîn nucleul paraventricular al hipotalamusului (sț i îîn
supraoptic)
- nonapeptide; secretate îîmpreunaă cu proteine de transport (neurofizine) → granule de
neurosecretție → tractul hipotalamo-neurohipofizar → hipofiza posterioaraă → depozit
→ diversț i stimuli → eliberat îîn circulatție
- circulaă îîn saî nge ca peptide libere
- T1/2 = 10 min – rapid inactivataă de ocitocinaza sericaă , sau de cea placentaraă îîn timpul
sarcinii
- din LCR → hipofiza anterioaraă prin tanicite → influentțeazaă secretția de gonadotropine
- prezentaă la faă t din saă ptaă maî na 14 intrauterinaă
- actțiuni
o contractaă fibrele miometriale uterine – prin mobilizarea calciului din depozite
o contractaă celulele mioepiteliale din alveolele mamare sț i canalele galactofore
o rol îîn contractțiile musculare din timpul orgasmului
o poate participa la transportul spermei îîn momentul ejaculaă rii (la baă rbatți)
- stimuli excitatori – la nivelul regiunii cervico-istmice (cervico-segmentaraă îîn
travaliu); îîn zona mamelonaraă (stimularea saî nilor → eliberarea OT
- eliberarea la nivelul hipofizei posterioare se face îîn valuri (reflex Fergusson) dupaă
stimularea regiunii cervico-segmentare → pulsurile/valurile de OT au frecventțaă de 3
la 10 minute
- suptul → eliberare de OT prin arc reflex: mamelon – nervi toracici 3, 4, 5 – coloana
vertebralaă – hipotalamus → ejectția laptelui + contractții ale musculaturii uterului îîn
timpul suptului
- eliberataă îîn timpul coitului/orgasmului prin stimulare vaginalaă sau cervicalaă sț i prin
stimulare vizualaă , auditivaă sau olfactivaă

Page 6 of 23
 - peptidele opioide inhibaă eliberarea de OT – stres psihic, fricaă , furie (poate explica
hipogalactia la unele laă uze)

ADH
- sintetizataă cu precaă dere îîn nucleul supraoptic al hipotalamusului (sț i îîn
paraventricular)
- nonapeptide; secretate îîmpreunaă cu proteine de transport (neurofizine) → granule de
neurosecretție → tractul hipotalamo-neurohipofizar → hipofiza posterioaraă → depozit
→ diversț i stimuli → eliberat îîn circulatție
- circulaă îîn saî nge ca peptide libere
- T1/2 = 3-6 min
- din LCR → hipofiza anterioaraă prin tanicite → influentțeazaă secretția de ACTH
o actționeazaă sinergic îîmpreunaă cu CRH îîn stimularea secretției de ACTH
- stimuli declansț atori ai secretției: modificarea osmolaritaă tții saî ngelui, alterarea
volumului plasmatic, nivelul ATII, stimuli psihogeni (frica, durerea)

OVARELE
- glandele sexuale feminine: 3/1/2 cm; 4-8 g
- anatomie
o corticalaă bine dezvoltataă – acoperitaă de epiteliu de origine celomicaă =
pseudoalbugineea ovarianaă
o hilul ovarului – sediul unor cuiburi de celule mari de tip epitelioid (celule
Berger-Leydig/celulele hilului) cu rol îîn secretția de A
o medulara – structuraă rudimentaraă : celule interstitțiale, tțesut conjunctiv, vase
de saî nge, nervi
o corticala – esentțialaă d.p.d.v. functțional – contține foliculi ovarieni îîn diferite
stadii de evolutție: primordiali → primari → secundari → antrali → maturi sț i
atretici (îîn caz de involutție)
o stroma ovarianaă – suportul pentru foliculii ovarieni
o corpus albicans – structuri mici, fibroase, cicatriciale, albicioase
- foliculul primordial 50-60  este format din
o ovocit (celula sexualaă ) 18-22 
o îînconjurat de un strat de celule turtite, fusiforme (celule foliculare sau
granuloase)
o intrauterin – luna a 7-a de dezvoltare ovarul are 5-7 mil. foliculi primordiali
 celula sexualaă de bazaă = ovogonie
o la nasț tere – ovarul are 1-2 mil. foliculi primordiali
 reducerea foliculilor primari – prin degenerescentțaă folicularaă
 ovogonia → ovocitul de ordinul I
 numaă r de cromizomi = 46 XX
 procesul de diviziune a îînceput sț i va fi blocat îîn stadiul de
diploten paî naă la viitoarele ovulatții (îîn profaza primei meioze –
Page 7 of 23
 deci nu se face diviziuea) din pubertate prin constituirea unui
complex intrafolicular îîntre cromizomi sț i polipeptidul OMI
(pentru a mentține blocarea trebuie saă blochezi cromozomii);
 spatțiul perivitelin – îîntre ovocit sț i celulele granuloase
o dezvoltare foliculi primordiali
 foliculii pe cale de maturare – ovocit de 68-80 
 cresc dimensiunile celulelor granuloase;
 spatțiul perivitelin se laă rgesț te – microvili emisț i de ovocit sț i celulele
granuloase pentru schimburi (semnale, energie)
 îîn jurul ovocitului apare zona pellucida (strat glicoproteic)
 îînmultțirea straturilor de celule granuloase
 spatții lichidiene îîntre straturi – contțin transudat vascular sț i
produs de secretție al celulelor granuloase (contține -2
globulinaă )

 spatțiile lichidiene conflueazaă saă formeze antrul (cavitatea

folicularaă )
 membrana Kolliker-Slavjanski – desparte foliculul de tțesutul conjunctiv
 tțesutul conjunctiv periferic → douaă straturi bogat vascularizate
 teaca internaă – 3-4 straturi de celule; poliedrice; citoplasmaă
vacuolaraă cu aspect de secretție intensaă
 teaca externaă
 foliculii mici-mijlocii-mari = etape posibile dar nu obligatorii n
maturarea folicularaă
o foliculi mari 2-3 mm – ovocit 90-100 
 ovocitul îîmpins excentric → tot foliculul spre corticala ovarului
 cresț tere ovocit – prin cresț tere citoplasmaă
 cumulus ooforus (discul proliger)
 corona radiata (inel de celule granuloase îîn jurul zonei pellucida)
 apar receptori hormonali
 se formeazaă gap-junctions îîntre celulele granuloase
 teaca internaă se vascularizeazaă
o foliculul matur de Graaf
 dimensiuni uriasț e îîn momentul ovulatției 17-25 mm
 proeminaă pe suprafatța ovarului
 veziculaă de lichid caă ptusț itaă cu zeci de milioane de celule granuloase de
10  diametru
 structura (din exterior spre interior):
 teaca externaă
 teaca internaă – mai dezvoltataă : celule mari ovale/poliedrice, cu
nucleu veziculos sț i lipoizi intracitoplasmatici îîntr-o retțea de
reticulinaă intens vascularizataă
 membrana K-S

Page 8 of 23
  stratul celulelor granuloase – avascular; celulele granuloase
emit procese citoplasmatice = prelungiri ale celulelor din corona
radiata
 lichid folicular
 celula sexualaă îînconjurataă de
o corona radiata
o membrana pellucida – omogenaă spre ovocit sț i granuloasaă
spre celulele foliculare
o se continuaă meioza → diviziune → ovocit de ordinul II
(23X) + 1 glob polar
o foliculii atretici – foliculi primordiali care nu ajung la maturare (degenerativi,
chistici)
 celula sexualaă degenereazaă
 tecile foliculare (granuloasa sț i teaca internaă ) raă maî n functționale o
perioadaă
o lichidul folicular – origine dublaă – transudat vascular sț i secretție a granuloasei
 contținut similar cu al plasmei
 contținut mai mare de albumine
 K – nivel similar
 lipsesț te IgM; IgG e prezent
 nivel variabil de hormoni: FSH, LH, E2, P, A – cresț te progresiv cu
maturarea
 mai vaî scos - preovulator – îîn jurul coronei radiata
- activitate bazalaă de secretție a tuturor foliculilor ovarieni, care asiguraă un nivel bazal
de estrogeni – granuloasele sț i tecile interne ale foliculilor – secretție ovarianaă
constantaă de E sț i A
- Procesul de degenerescentțaă folicularaă
o Intrauterin 5-7 mil. foliculi primordiali
o La nasț tere 1-2 mil. foliculi primordiali
o La pubertate 300-500.000 foliculi primordiali
o Dezvoltare completaă paî naă la ovulatție 400-500 foliculi primordiali
- Functția exocrinaă – asiguraă emisia celulei genitale (ovulul)
o Foliculul matur – dintr-o cohortaă de 400-500 foliculi – au îînceput saă creascaă cu
3 CM mai devreme
 sț i-au diferentțiat teaca internaă cu 80 de zile mai devreme
 sț i-au diferentțiat antrul cu 60 de zile mai devreme
 numerele scad progresiv prin atrezie
 îînainte cu 12-14 zile are loc etapa de selectție → 2-5 foliculi care
dezvoltaă receptori pentru FSH si care secretaă la raî ndul lor estrogeni →
unul singur este dominant, care îîn cadrul ovulatției genereazaă celula
sexualaă femininaă
 raă maî ne unul singur

Page 9 of 23
Sinteza hormonalaă ovarianaă
- tipuri de hormoni
o steroidogeneza - hormoni steroizi
 estrogeni
 Estrone (E1) - menopauzaă
 Estradiol (E2) = 17--estradiol (efectorul cel mai important al
estrogenilor) – cel mai puternic – perioada reproductivaă
 Estriol (E3) – îîn sarcinaă
 progesteron
 androgeni/testosteron
o hormoni proteici
 inhibina
 relaxina
o polipeptide cu rol îîn reglarea paracrinaă a functției ovariene
 activina
 proteina OMI
- Steroidogeneza
o foliculii ovarieni – teaca internaă sintetizeazaă precursori androgeni care vor fi
convertitți de caă tre teaca granuloasaă îîn estrogeni
o corpul galben sț i teaca luteinizantaă sintetizeazaă progesteron
o interstitțiul ovarian (glanda interstitțialaă ) = celule interstitțiale + foliculi
degenerativi sț i atrezici + celulele hilului ovarian reprezintaă sediul sintezei
androgenilor
- precursorul hormonilor sterolici = colesterolul metabolic (alimentar sau endogen)
- rezultatul steroidogenezei = punerea îîn circulatție a E2, E1, E3, P, 4-A, T
- dinamica steroidogenezei (Teoria celor douaă celule)
o teaca internaă secretaă precursori androgeni (4-A) → difuzeazaă îîn lichidul
folicular → preluat de celulele granuloase → aromatizat îîn estradiol (E2)
o activitatea steroidogenaă dirijataă de hormoni gonadotropi (LH, FSH, PRL)
 foliculii promordiali → stadiul preantral independent de hormonii
gonadotropi
 de la stadiul preantral, dacaă nu intervine FSH → atrezie
o îîn faza folicularaă – LH controleazaă productția de androgeni a celulelor tecii
interne → difuzeazaă îîn celulele granuloase adiacente sț i vor fi precursori îîn
biosinteza estradiolului (controlataă de FSH)
o dupaă ovulatție – se formeazaă corpul luteal – ataî t celulele din teaca internaă (care
continuaă saă producaă precursori androgenici) caî t sț i celulele granuloase (care îîsți
vor cresț te capacitatea de a produce P sț i de a converti 4A îîn E2) ale corpului
luteal raă spund la LH; LH sț i HCG leagaă acelasț i ReLH-HCG;

Reglarea activității ovariene

- Tipuri de reglare
o Reglare neuro-endocrinaă (hipotalamo-hipofizo-ovarianaă )

Page 10 of 23
 o Reglarea paracrinaă – îîntre diferite compartimente ovariene
o Reglarea autocrinaă – îîn interiorul celulelor
- Are loc la trei nivele diferite
o Hipofizaă – vezi la Hipofizaă
o Hipotalamus – vezi la Hipotalamus
o Ovar – prin elementele sintetizate participaă la toate cele 3 tipuri de reglaă ri
 E2 → receptori neuronali steroido-sensibili din hipotalamus
 E2 → la nivelul hipofizei anterioare (priming effect) – unde se gaă sesc
ReE2, ReP sț i ReInhibinaă
 Concentratții sanguine mici → feedback negativ = FSH, LH
 Concentratția plasmaticaă > 200-400% peste nivelul fazei
foliculare → feedback pozitiv → mai ales LH (valuri, vaî rfuri);
mai putțin FSH →  consecutivaă a nivelului de E2
 E2 actționeazaă para- sț i autocrin
 Stimularea formaă rii receptorilor (upregulation) – pe straturile
exterioare ale celulelor granuloase
o îînceputul fazei foliculare – stimuleazaă formarea ReFSH
o apoi E2 + FSH = stimuleazaă formarea ReLH
 P din faza lutealaă (4-8 ng/ml)are douaă efecte
 Potentțarea feedback-ului negativ al E2 – regiunea arcuataă unde
se gaă sesc ReP indusț i de E2
 Blocarea feedback-ului pozitiv al E2 – injectarea de E2 îîn faza
lutealaă (progesteron dominantaă ) nu este urmataă de un val de LH
 Inhibina → hipofiza anterioaraă → fraî narea secretției de FSH
 Inhibina → paracrin
 stimuleazaă eliminarea androgenilor îîn teaca internaă
 modereazaă activitatea aromatazei
 gonadotrofinele → paracrin → citokine

Citokine Sursa Actțiunea

Factor de cresț tere epidermic
(EGF)
Factori de cresț tere insulin
like (IGF1,2)
Factor de cresț tere sț i
transformare  (TGF-)
Factor de cresț tere a
fibroblastului (FGF)
Activina
Celulele granuloasei preantrale Supresia ReLH sț i a sintezei E2
Celulele tecii interne in celulele granuloase
Celulele granuloaseîîn mitozaă îîn Promoveazaă mitoza,
stadiu antral; FSH/LH diferentțierea FSH-indusaă a
moduleazaă activitatea lor celulelor granuloase sț i sinteza
de A îîn celulele tecale
Celulele granuloase Proliferarea sț i diferentțierea
FSH-indusaă a celulelor
granuloase
Foliculi imaturi îîn stadiu Blocheazaă eliminarea de E,
precoce, celule tecale, corp stimuleazaă eliminarea de P sț i
luteal ruperea membranei bazale
Celulele granuloase îîn faza Stimuleazaă diferentțierea finalaă
antralaă precoce (stimulate de FSH-indusaă a celulelor
FSH sț i A) sț i celulele luteale granuloase sț i opresț te atrezia;

Page 11 of 23
Citokine Sursa Actțiunea
(stimulate de LH/HCG) Atenueazaă cresț terea A, LH-
indusaă , îîn teaca internaă
Inhibina Celulele granuloase îîn faza Modereazaă stimularea Activin-
antralaă taî rzie sț i corpul luteal indusaă a celulelor granuloase;
cresț te A, LH-indusaă îîn teaca
internaă sț i stimuleazaă cresț terea
P îîn corpul luteal
Receptor binding inhibitor of Celulele granuloase IÎmpiedicaă fixarea FSH pe
FSH (FSH-RBI) ReFSH de pe celulele
granuloase; scade activitatea
aromatazei
PGE2 Celulele granuloase Rol special îîn cadrul ovulatției
PGF2 Rol special îîn cadrul ovulatției

CICLUL MENSTRUAL

Steroizii sexuali (E, P, A) → efecte generale metabolice sț i efecte specifice – îîn functție de
numaă rul receptorilor specifici hormonali îîn celulele diferitelor organe sț i tțesuturi
- secretatți de ovare
- tțesutul graă sos sintetizeazaă estrogeni – pentru caă posedaă enzima care permite
transformarea testosteronului îîn estrogen = aromatizare extragonadalaă
- tțesutul graă sos din saî n secretaă de asemenea hormoni sexoizi
- organe tțintaă – concentratție crescutaă de receptori (programataă genetic) → modificaă ri
importante, specifice ale structurilor respective
- organele tțintaă la femeie: organele genitale (uter – endometrul este principalul organ
tțintaă , ovare), saî ni, structuri nervoase din hipotalamus sț i sistemul limbic
- îîn prima fazaă (copilaă rie, pubertate) → maturarea organelor genitale feminine
- la pubertate → dezvoltarea caracterelor sexuale secundare – adipozitate, dezvoltare
saî ni, pilozitate specificaă , constitutția femininaă , oase, musț chi, voce
- dupaă pubertate – modificaă ri ciclice → ciclul uterin (cervical, endometrial,
miometrial), ciclul vaginal, ciclul tubar sț i ciclul mamar
o au ca substrat modificaă ri ciclice ale concentratțiilor plasmatice ale hormonilor
sexuali (E2, P, A) sț i actțiunea lor asupra receptorilor (ReE2, ReP, ReA)
- ciclul menstrual (CM) = succesiunea periodicaă a unor modificaă ri morfofunctționale
care intereseazaă îîn mod esentțial aparatul genital feminin, sț i pe parcursul caă rora se
formeazaă ovulul (gametul feminin), apt pentru fecundare

Un CICLU OVARIAN complet = intervalul dintre douaă ovulatții succesive

- fiecare ovulatție – precedataă de o perioadaă de dominatție estrogenicaă
- perioada dinaintea ovulatției = Faza Folicularaă
- perioada post-ovulatorie = Faza Lutealaă (P este secretat de corpul luteal)
- femeia adultaă

Page 12 of 23
 o E – 90% din celulele granuloase – cohorta de 400-500 de foliculi care au
îînceput saă creascaă cu 3 cicluri menstruale îîn urma ovulatției, sț i-au diferentțiat
teaca internaă îîn urmaă cu 80 de zile sț i antrumul îîn urmaă cu 60 de zile → un
singur folicul devine dominant sț i ovulator; ceilaltți → atrezie progresivaă dupaă
ce sț i-au adus aportul la sinteza de E2
o Foliculul dominant – recrutat la sfaî rsț itul fazei luteale a ciclului precedent (ziua
25-28) dintr-un grup de 2-5 foliculi ovarieni – diferentțiat pe baza
 Sensibilitaă tții la FSH
 Activitate mitoticaă intensaă
 Sintezaă crescutaă de E2
o Foliculul dominant – selectționat de la debutul fazei foliculare (ziua 1-5);
devine dominant foliculul care
 atinge 10-12 mm diametru
 dezvoltaă primul receptori pentru LH
 sensibilitate la FSH → cresț te activitatea aromatazei → cresț tere
preovulatorie îîn dimensiune datoritaă secretției crescute de E2 → efectul
bulgaă relui de zaă padaă al E asupra sintezei ReFSH (upregulation)
 de la mijlocul fazei foliculare (ziua 6-10) acest folicul îîncepe saă îîsți
exercite dominantța - fraî narea dezvoltaă rii altor foliculi îîn cresț tere;
dominantța se exercitaă îîn mod egal sț i la nivelul ovarului contralateral;
 cresț terea foliculului dominant – pe baza stratului granulos – se
multiplicaă rapid sț i secretaă lichid folicular bogat îîn E2
 maturitate (putțin îînainte de mijlocul ciclului) 20-28 mm
o foliculii neselectatți –
 scade activitatea FSH → scade activitatea aromatazei → scade conversia
4A sț i T îîn E→ cresț te nivelul intrafolicular de A (factor de evolutție spre
atrezie)
 granuloasele – responsabile de cresț terea continuaă progresivaă a
nivelului E2 sț i mentținerea unui nivel plasmatic optim de E2 necesar
functționaă rii structurilor E-dependente

Dinamica ciclică a FSH și LH

- îînaintea menstruatției – E luteal, P sț i Inhibina scad → se relaxeazaă inhibitția prin
feedback negativ → cresț te secretția de FSH sț i GnRH → dupaă minim o zi cresț te LH (nu la
fel de mult – rolul LH este de a cresț te productția de 4A sț i T îîn celulele tecale =
precursori pt E) → îîncepe cresț terea antralaă → cresț terea sintezei sț i eliberaă rii de E2, A
sț i Inhibinaă (faza folicularaă mijlocie) → scade concentratția de FSH iar cea de LH se
aplatizeazaă sau cresț te usț or
- selectția unui folicul dominant → cresț terea E2 îîn continuare → efect de feedback
pozitiv asupra FSH sț i feedback negativ asupra LH → vaî rf de E2 (600-1200 pg/ml) →
concentratție criticaă → efect de feedback pozitiv asupra LH → vaî rful de LH, dar sț i de
FSH
- vaî rful de E2 – asociat sț i cu un nivel critic al dimensiunii foliculare (18-22-25 mm) =
reflectaă numai maturarea celui mai avansat folicul
Page 13 of 23
- eliberarea Inhibinei sț i cresț terea concentratției acesteia - indicator al activitaă tții tuturor
foliculilor antrali pe cale de dezvoltare
- dupaă feedback-ul pozitiv al LH → ovulatție → scad concentratțiile Inhibinei, A sț i E +
cresț te concentratția P → scaă dere precipitataă a FSH sț i LH (pierderea stimulului de
feedback pozitiv)
- actțiunea E2 + FSH preovulator → stimuleazaă sinteza de ReLH foliculari → celulele
granuloase din straturile exterioare nu vor mai converti A sț i T îîn E2; vor îîncepe
sinteza de P; acestea sț i-au redus capacitatea de a lega E2 sau FSH → eliberare
semnificativaă de P cu caî teva ore îînaintea ovulatției
- ovulatția → formarea corpului luteal → faza lutealaă
- FSH sț i LH actționeazaă asupra corpului luteal
o LH – actțiune preponderentaă
 → stimularea productției de P (efect inhibitor autocrin asupra
aromatizaă rii)
 P îîn faza lutealaă are douaă efecte:
 cresț terea feedback-ului negativ al E → scaă derea FSH sț i LH
 blocarea feedback-ului pozitiv al E
 → scaă derea activitaă tții enzimatice tecale → mai putțin 4A → scaă derea
aromatizaă rii
o Inhibina – dispare sinteza acesteia
- Faza lutealaă – apar RePRL pe celulele granuloase; PRL este implicataă îîn aromatizarea
4A sț i DHT îîn E2. Secretția crescutaă de PRL se asociazaă cu insuficientța de corp luteal.

Ovulația =
- dehiscentța foliculului matur de Graaf la nivelul stigmei (cu 12-14 zile îînainte de
urmaă toarea menstruatție)
o coordonataă de gonadotrofine – LH (sț i îîn micaă maă suraă FSH) cresț te sinteza de
PGE2 îîn celulele granuloase →
 PGF2 stimuleazaă sinteza
 activatorului de plasminogen ce cresț te colagenaza sț i
hialuronidaza
 a reninei
 a enzimelor tripsin-like
→ toate acestea vor colabora la digerarea peretelui folicular
- eliminarea ovulului îînconjurat de 6-8 straturi de celule granuloase (corona radiata)
- perfectarea miozei
o descaă rcarea mediociclicaă de LH → la caî teva ore → ovocitul cu corona radiata se
rupe de la nivelul discului proliger sț i plutesț te liber îîn cavitatea folicularaă =
momentul reluaă rii meiozei

Page 14 of 23
 o 2-4 ore îînaintea dehiscentței – LH → influentțeazaă actțiunea polipeptidului OMI
(ovocit meiose inhibition) – a blocat cromozomii prin formarea unui complex
intrafolicular paî naă la pubertate
o Ovocitul (blocat îîn stadiul de diploten din viatța intrauterinaă ) → reia meioza →
emite primul glob polar putțin îînainte de ruperea foliculului → meioza este
opritaă îîn metafaza celei de a doua diviziuni meiotice ecvatționale (meioza se va
termina, cu emiterea celui de al doilea glob polar, dar numai dupaă penetrarea
ovocitului de caă tre spermatozoid)
- La 37-40 de ore de la vaî rful de LH
- Concomitent, pavilionul trompei, sub influentța ocitocinei (hormon eliberat îîn valuri sț i
foarte bine cu ocazia contactului sexual), baleazaă suprafatța superficialaă a ovarului
exact îîn zona de ovulatție → sț anse maxime saă prindaă ovulul
- Alternativ din cele douaă ovare – o lunaă din cel drept, urmaă toarea lunaă din cel staî ng
o Secretția de P – inhibaă dezvoltarea foliculilor primordiali îîn ovar → recrutarea
de foliculi pentru ciclul urmaă tor are loc îîn ovarul contralateral
o Dominantța – mecanism intim – reglarea productției de IGF-1 (insulin like
growth factor 1) de caă tre corpul luteal prin FSH + sinteza localaă a EFG-binding
protein
- LH – rol decisiv îîn maturarea ovocitului – prezentța sa îîn cantitate mare îîn perioada
folicularaă precoce sț i mijlocie → numaă r mare de avorturi
- Dupaă dehiscentța foliculului matur sț i eliminarea ovocitului → foliculul matur suferaă o
remaniere importantaă (luteinizare) – dureazaă 3-5 zile (corpul luteal atinge
functționalitate maximaă la 7-8 zile postovulator)
o Granuloasa (aproape avascularaă ) → colonizataă de vase de saî nge
o Celulele granuloasei se multiplicaă sț i se luteinizeazaă (se îîncarcaă cu lipoizi)
o Celulele tecii interne se luteinizeazaă
o Rezultaă corpul luteal (corpul galben) – puternicaă activitate endocrinaă →
sinteza P (sintetizeazaă îîn mai micaă maă suraă sț i E)
o Durata de viatțaă a corpului luteal ciclic – fixaă = 14 zile
- IÎn cazul fecundatției – ovulul eliminat din foliculul matur este captat de trompaă iar
fecundatția are loc îîn treimea externaă a trompei
- Dacaă ovulul e fecundat → implanteazaă îîn endometru secretor, progesteronic →
secretția de HCG embrionar de caă tre trofoblast va actționa pe corpul luteal →
prelungirea vietții unui corp luteal ciclic îîn corp luteal gestatțional – corpul luteal
(galben) are multipli ReHCG → cresț terea secretției de E sț i P → mentținerea
embrionului sț i a endometrului prin cresț terea progressivaă sț i regulataă a concentratțiilor
de hormoni steroizi
o HCG sț i LH – hormoni glicoproteici cu structuraă asemaă naă toare → actționeazaă pe
acelasț i receptor
o Existaă o afinitate mai mare pentru HCG a ReLH ovarian decaî t pentru LH
o IÎn luna a 2-a de sarcinaă (saă ptaă maî na 8) – placenta este capabilaă saă preia
controlul prin propria secretție de hormoni steroizi

Page 15 of 23
 - IÎn absentța fecundatției (sau dacaă implantatția nu are loc) → corpul luteal involueazaă
(luteolizaă ) in 12-14 zile → scaă derea abruptaă a concentratțiilor de E sț i P → menstruatție
o Corpul luteal involuat → corp albicans (cicatrice pierdutaă îîn stromaă )
o Substantțe luteolitice – (desensibilizarea corpului luteal fatțaă de LH care
conduce la scaă derea productției de P sț i E)
 E2, PGF2, OT (toate trei scad productția de P a corpului luteal)
 PGF2 – indusaă de E; scade capacitatea de fixare a LH pe ReLH ai
celulelor luteinice
 LH-RBI (LH receptor binding inhibitor) – secretția cresț te la sfaî rsț itul
fazei luteale dacaă fecundatția nu a avut loc

Desfaă sț urarea CICLULUI ENDOMETRIAL

- Menstruatția la femeia adultaă – la 28 de zile, dureazaă 3-5 zile, aproximativ 30-80 ml
saî nge necoagulabil;
- Structura endometrului
o Epiteliu unistratificat cilindric – celule secretorii sț i ciliare
o Glande endometriale (invaginatții epiteliale)
o Stromaă endometrialaă –
 strat bazal regenerativ fix
 strat functțional – îîn a doua parte a ciclului menstrual se îîmparte îîn
 strat compact subepitelial
 strat spongios cu artere spiralate sț i venule hormon-dependente
→ nutritția sț i functționalitatea endometrului
o structurile hormono-sensibile (au receptori ReE2, ReP, ReA)
 epiteliul endometrial simplu
 epiteliul glandular
 vasele functționale (arteriole spiralate, venule, sț unturi a-v)
- = durata sț i ansamblul modificaă rilor endometriale îîntre douaă menstruatții
- Prima zi a menstruatției = prima zi a ciclului endometrial/menstrual

- Are 3 faze sucesive

o Faza proliferativă
o Faza secretorie
o Faza menstruală

Faza proliferativă
- Endometrul – sub stimul exclusiv estrogenic (ReE2)
- IÎncepe pe parcursul refacerii epiteliale intramenstruale (z3 a CM) paî naă la sfaî rsț itul
saî ngeraă rii menstruale (z5 a CM)
- Stimulul hormonal estrogenic îîncepe saă creascaă progresiv din z1 paî naă îîn z14 (la un
interval intermenstrual de 28 de zile)

Page 16 of 23
 - Toate structurile hormono-sensibile (glande, stromaă , vase) → proliferare, mitozp,
cresț tere sț i dezvoltare
o Glandele (rectilinii, tubulare, îînguste) → cresc numeric sț i îîn lungime; se
onduleazaă ; aspect pluristratificat chiar dacaă epiteliul raă maî ne unistratificat
(pseudostratificre)
o Stroma (densaă la îînceput) → cresț te îîn îînaă ltțime, se edemetțiazaă , se îînmultțesc
celulele sț i fibrele de reticulinaă → redevine densaă premenstrual
o Arteriolele spiralate – cresc rapid; se onduleazaă ; nu au o spiralare accentuataă
o Grosimea endometruluicresț te paî naă la 3,5 - 5 mm (preovulator)

Faza secretorie estro-progesteronică (luteală)

- Din z15 (CM=28z) paî naă la menstruatție
- E2 induce (îîn toate celulele glandulare sț i stromale)
o Sinteza propriului receptor (ReE2)
o Sinteza/multiplicarea ReP
o Nr maxim îîn faza preovulatorie imediataă
- P (corpul galben) + E2 actționeazaă pe structurile endometriale → maturarea celularaă
sț i activitatea secretorie
- Sinergismul se succesiune - important
o actțiunea P asupra endometrului este posibilaă numai dupaă actțiunea E2 asupra
acestuia
o dacaă E2 nu a actționat → P determinaă atrofia epiteliului endometrial
o aparitția P circulant imediat dupaă ovulatție → oprire îîn dezvoltare + involutție a
ReP sț i ReE2 (down-regulation)
- îîn ziua 21 a CM dispar ReP sț i ReE2 ai glandelor
- fenomenele sunt dependente de intrarea îîn functție a corpului galben sț i de secretția de
P a acestuia
- succesiune esentțialaă :
o ovulatție → corp galben → P
o dacaă nu apare P (lipsa ovulatției) → asupre endometrului actționeazaă doar E →
hiperplazie endometrialaă
o sub influentța P – scad mitozele; dispare aspectul de pseudostratificare; apar
vacuole cu glicogen îîn celulele glandulare; glandele tortuoase se umplu cu
produsț i de secretție (glicogen); îîn stromaă scad mitozele; celulele stromale
devin mai mari sț i vacuolizate
o îîn stratul bazal – celule mari, predeciduale, bogate îîn glicogen (pregaă tesc
implantarea)
- îîn stroma îînaltaă – trei straturi
o subepitelial compact
o spongios mijlociu
o bazal
- arteriolele bazale – dezvoltare maximaă ; apar anastomoze arterio-venoase
- tardiv (ziua 24-27 a CM) – apar fenomene sugestive
Page 17 of 23
 o celulele redevin plate
o scad celulele secretorii
o edemul stromal este mult scaă zut
- urmeazaă menstruatția
- dacaă are loc implantarea – fenomenele secretorii iau amploare → asiguraă nutritția
histiotrofaă a oului
o îîn acest context – efecte biochimice ale P – secretția crescutaă de anhidrazaă
carbonicaă (sustține implantarea), PRL endometrialaă , cresț terea concentratției
tisulare de PG (PGF-2)
- efectul anti-estrogenic endometrial al P
o down-regulation a ReE2
o cresț terea fosfatazei acide sț i dehidrogenazei lactice (sinteza glicogenului)
o HO-steroid-DH devine inactivaă → E2 trece îîn E1

Faza menstruală
- Menstruatția provocataă de caă derea nivelurilor E2 sț i P
- Saî ngerare – descuamarea stratului functțional al mucoasei endometriale paî naă la
nivelul stratului bazal regenerativ (inclusiv vasele spiralate sț i venulele functționale)
- Dupaă ziua 28 a CM
- Ischemie endometrialaă → eliminarea stratului functțional a endometrului
o Scaă derea premenstrualaă de E2 → pierdere rapidaă de apaă din stromaă →
reducerea îînaă ltțimii stratului functțional stromal → accentueazaă spiralarea
arteriolelor → ischemie
o Scaă derea E2 sț i P → instabilitate a lizozomilor din celulele glandulare sț i
stromale → activare fosfolipaza A → actționeazaă asupra acidului arahidonic →
eliberare de PGF-2a (vasoconstrictor, spasm sfincter precapilar al arteriolelor
spiralate) sț i PGE2 îîn cantitate mare
o Lipooxigenaza → pe acidul arahidonic → eliberare de leucotriene
(vasoconstrictție sț i chemotactism pentru neutrofile)
o Lezare epiteliu endotelial (scaă derea E2 sț i P) → denudarea colagenului
subendotelial → activarea coagulaă rii → activare trombocite → TXA2
(vasoconstrictor)
- Se formeazaă mici hematoame superficiale → se unesc → accentueazaă ischemia →
necroza stratului functțional = se eliminaă sub formaă de saî nge menstrual
- Scaă derea P → secretția din substantța fundamentalaă a unui sulfomucopolizaharid cu rol
de inhibitție a plasminogenului → tendintța pentru antifibrinolizaă
- Ischemia sț i vasoconstrictția vor fi îînlocuite de vasodilatatție (sustținutaă de PGE2 sț i PGI,
kinine, histaminaă , heparine mastocitare, acid lactic, CO2) → activarea fibrinolizei prin
activarea plasminogenului
- Eliminarea straturilor stromale compact sț i spongios (functțional, hormono-
dependent) → saî ngele menstrual
o Are origine dublaă arterialaă sț i venoasaă
Page 18 of 23
 o Nu prezintaă cheaguri
o Are pH acid
- Bonturile vasculare – plombate cu cheaguri de fibrinaă → recanalizate prin fibrinolizaă
→ re-expansionate prin angiogenezaă hormono-dependentaă
- Stratul bazal denudat pe mare amajoritate a suprafetței, cu exceptția coarnelor uterine
sț i a istmului – aici epiteliul raă maî ne cvasinormal → de aici pleacaă mici insule de
epiteliu cilindric → tendintța de a acoperi stratul bazal denudat = refacerea epiteliului
hormonodependent (îîn z 5-6 a CM este complet refaă cut)

Elemente sexuale, fecundația, migrația, nidația

Prima celulaă a noului organism – oul fecundat sau zigotul – rezultaă din contopirea
celor douaă celule sexuale mature numite sț i gametți: spermatozoidul sț i ovulul.
Spermatozoidul apare sț i se matureazaă îîn testicul, iar ovulul îîn ovar. Procesul prin care
aceste celule cu potentțialitaă tți mari se transformaă îîn celule mature, apte pentru fecundatție,
constituie gametogeneza. IÎn timpul maturizaă rii lor cele douaă celule parcurg etapele de
îînmultțire, cresț tere sț i de maturatție. IÎn cei doi gametți existaă caracterele individului îîntr-o
formaă concentrat codificataă .
Spermatogeneza – cuprinde totalitatea proceselor de proliferare, cresț tere sț i
maturare, prin care din celulele initțiale – spermatogonii – ia nasț tere îîn final spermatozoidul
matur. Spermatogeneza îîncepe la pubertate sț i de continuaă de-a lungul îîntregii vietții a
baă rbatului paî naă la vaî rste îînaintate.
Spermatogeneza are douaă stadii principale: spermocitogeneza sț i spermiogeneza.
Spemocitogeneza la raî ndul ei are douaă faze:
 stadiul germinativ sau proliferativ reprezentat de îînmultțirea spermatogoniilor
 stadiul de creștere și maturație, îîn decursul caă reia, consecutiv celor douaă diviziuni una
meioticaă sț i una mitoticaă iau nasț tere elementele haploide, spermatidele, care sunt formate
îîn proportții egale din elemente care contțin cromozomul Y sț i X.
Spermiogeneza este procesul de maturare prin care spematidele se metamorfozeazaă
îîn spermatozoizi maturi.
Spermiogeneza este îînsotțitaă de importante restructuraă ri morfologice care intereseazaă
ataî t organitele sț i citoplasma, caî t sț i nucleul. îîn cursul spermiogenezei, spermatozoidul îîsți
paă streazaă numai acele elemente strucutrale care sunt absolut necesare pentru fecundatție sț i
transmiterea mateialului ereditar: nucleul, sistemul acrozomial de origine golgianaă , un
centriol proximal îîn citocondrii, îîn timp ce excesul de citoplasmaă sț i de organite este eliminat.
Spermatozoidul se prezintaă ca o celulaă flagelataă , cu o lungime de 50-70, sț i este
compus din paă rtți: capul, gaî tul, corpul sau piesa intermediaraă sț i coada.
Capul spermatozoidului are o lungime de 4-5 sț i o formaă ovalaă , fiind purtaă torul
caracterelor genetice. Capul este format din acrozom (sau perforator) sț i din nucleul
condensat. Acrozomul sț i cele 2/3 adiacente ale nucleului sunt tapetate de calota sau
capisț onul cefalic, îîntreaga celulaă fiind delimitataă de membrana celularaă . Acrozomul prin
densitatea sț i rigiditatea sa favorizeazaă paă trunderea spermatozoidului îîn ovul. El contține sț i
hialuronidazaă , care depolimerizeazaă membrana celularaă , favorizaî nd fecundarea.

Page 19 of 23
 Gaî tul spermatozoidului are o lungime de 1 sț i contține doi centrioli. îîmpreunaă cu
capul sț i coada el formeazaă aparatul cinetic al spermatozoidului.
Corpul (piesa intermediaraă ) este cuprinsaă îîntre cele douaă jumaă taă tți ale centriolului
distal, are o lungime de 5-6 sț i un diametru de 1. îîn centru se aflaă filamente centrale,
îînconjurate de 9 dublete care contțin miozinaă . Acest inel este îînconjurat la raî ndul lui de
mitocondriile dispuse spiralat, iar la periferie se aflaă un strat subtțire de citoplasmaă
delimitataă de plasmalemaă .
Coada îîn totalitate are o lungime de 45-55 sț i ultrastructural este formataă din douaă
segmente: piesa principală (40-45) sț i piesa terminalaă (5-10). Structural, piesa principalaă
este formataă din filamentul axial, îînconjurat numai pe scurtaă portțiune de cele 9 fibrile groase
externe; teaca mitocondrialaă lipsesț te. Caî t privesț te segmentul terminal al cozii, acesta are
structura unui flagel, cele douaă fibre centrale îînconjurate de cle 9 dublete.
Durata spermatogenezei variazaă îîntre 64-74 de zile.
Numaă rul spermatozoizilor este enorm: 30-60milioane/ml, îîn decursul unei singure
ejaculaă ri eliminaî ndu-se 200-600milioane elemente. Spermatogeneza la om este un proces
continuu. Spermatozoizii se prezintaă la ca elemente mobile, mobilitatea lor fiind asigurataă de
misț caă rile ondulatorii ale cozii.
Viteza lor de deplasare este de 1-3mm/minut. Aceastaă mobilitate caracterizeazaă
spermatozoizii ejaculatți, deoarece îîn testicul sț i îîn caă ile seminale, capacittea la deplasare este
practic nulaă . Migrarea spermatozoizilor din tubii eminiferi de-a lungul caă ilor spermatice este
de tip pasiv. îîn migrarea spermatozoizilor din tubii seminiferi spre canalele seminale de
excretție intervin oserie de factori cum sunt: cresț trea intratesticularaă a presiuni datoritaă
acumulaă ri lichidului testicular secretat de tubi, existentța unui curent continuu al lichidului
testicular precum sț i misț caă rile peristaltice de la nivelul ductelor epididimar sț i deferent.

Ovogeneza. Fenomenele morfologice sț i evolutive ale ovogenezei trec sț i ele prin faza
de multiplicare, cresț tere sț i maturare, ovogeneza cuprinzaî nd totalitatea proceselor care duc
la formarea unei celule germinative apte pentru fecundatție (ovulul). Din primele saă ptaă maî ni
de dezvoltare intrauterinaă a oului de sex feminin, elementele germintive primordiale
migreazaă din peretele dorsal al veziculei viteline îîn regiunea crestei genitale a
mezonefrosului, aceste elemente germinative divizaî ndu-se accelerat paî naă îîn luna a VI-a a
vietții intrauterine caî nd ating un numaă r de 500.000-1.000.000. Din acest moment îîn care
aceste celule sunt îîn stadiul de ovogonii, îîcepe procesul de transformare spre celulele apte de
miozaă . Prima meiozaă are o particularitate: ea îîncpe îîn cursul vietții intrauterine dar raă maî ne
îîn prima fazaă (profazaă ). Celelalte trei faze (metafaza, alofaza sț i telofaza) se vor derula dupaă
pubertate cu putțin timp îînaintea pontei foliculare, daî nd nasț tere la un ovocit secundar cu set
cromozomial haploid sț i o globulaă polaraă primaraă .
A doua diviziune, cea mitoticaă se produce îînaintea fecundatției, are loc îîn trompaă sț i
vor rezulta ovula cu garnitura cromozomialaă haploidaă monocromatidicaă sț i o globulaă polaraă
secundaraă .

Fecundația constaă îîn fuziunea gametților mascul sț i femel, care au suferit fenomene de
maturatție.
La om fecundatția are loc la nivelul portțiunii ampulare a trompei (treimea externaă ).
Page 20 of 23
 Dupaă eliminarea din folicul, ovulul, îînconjurat de celulele coroanei radiata, este
antrenat spre trompaă de un curent de serozitate peritonealaă – “ascita fiziologicaă Novak” –
format sub influentțaă endocrinaă . Misț caă rile peristaltice tubare, precum sț i acelea ale cililor
vibratili de la nivelul epiteliului tubar ajutaă de asemenea fenomenul de migrare al ovulului.
Spermatozoizii, depusț i îîn vagin cu ocazia actului sexual, (2-5 ml de spermaă /160 mil
spermatozoizi/ml), traverseazaă tractul genital feminin (1/3 superioaraă a vaginului, colul
uterin, cavitatea uterinaă , lumenul tubar) datoritaă misț caă rii piesei intermediare sț i a cozii.
Timpul necesar pentru aceastaă migrare este de o oră. îîn timpul trecerii prin caă ile genitale
feminine, spermatozoizii suferaă o serie de transformaă ri morfologice, fiziologice sț i biologice
pentru a deveni aptți pentru o fecundatție normalaă , proces cunoscut sub numele de
capacitație.
Fuziunea celor doi gametți – spermatozoidul sț i ovulul – se realizeazaă prin paă trunderea
celulei mici (spematozoidul) îîn interiorul celulei mari (ovulul). IÎn penetrarea ovulului, un rol
deosebit îîl are echipamentul enzimatic al acrozomului ce contține cantitaă tți mari de
hialuronidazaă sț i enzime hidrolitice, care dislocaă celulele coroanei radiata, iar penetrarea
zonei pellucida se realizeazaă cu ajutorul tripsinei din acrozom. Dupaă paă trunderea
spermatozoidului îîn ovul, se produce o densificare a protoplasmei acestuia, care îîmpiedicaă
paă trunderea unui alt spermatozoid. Dupaă penetratția zonei pellucide, cei doi pronuclei
formeazaă mase distincte îîntre citoplasma care ulterior fuzioneazaă realizaî nd zigotul.
Din sute de milioane → numai unul singur paă trunde/penetreazaă ovulul
La un interval de 24 de ore de la fecundatție, la nivelul zigotului îîncep diviziunile
mitotice, care au ca rezultat aparitția blastomerelor. Aceastaă diviziune a zigotului este
cunoscutaă sub numele de segmentație, sț i ea se realizeazaă concomitent cu procesul de
migratție tubaraă , ajungaî ndu-se ca la sfaî rsț itul parcursului tubar zigotul saă fie îîn stadiul de
blastocist, apt pentru nidatție.
o Z4-5 – citotrofoblast sț i sincitțiotrofoblast
o Din momentul fecundatției paî naă la nidatție – 7 zile
o 3 zile îîn cavitatea uterinaă – care se modificaă sub actțiunea estro-
progesteronului (mesaje citokine – dacaă nu au estrogen → avort)
o La sfaî rsț itul primei saă ptaă maî ni – endoderm, ectoderm + cavitate amnioticaă
primaraă
o La 6-7 zile de la nidatție – HCG pozitiv
Diviziunea zigotului uman este holoblastică sț i asincronă. Primul plan de segmentare
este meridional daî nd nasț tere la douaă blastomere paralele sț i inegale. A doua segmentatție se
face tot meridional, interesaî nd blastomerul mai mare sț i rezultaî nd trei blastomere, iar apoi
urmeazaă segmentarea blastomerului mic, care se face ecuatorial, rezultaî nd blastomere
orientate perpendicular fatțaă de celelalte. Cum diviziunea este asincronaă , blastomerele mai
mari se divid mai repede, rezultaî nd o formatțiune – morula – cu 8 blastomere inegale macro
sț i microblastomere sț i cu tendintța de aranjare a unor blastomere central sț i a celorlalte
periferic.
Celulele situate central dau nasț tere embrionului propriu-zis, iar celulele de la
periferie formeazaă trofoblastul din care ulterior se va forma placenta.
îîn timp ce morula continuaă saă se dividaă , lichidul care provine din cavitatea uterinaă
trece îîn spatțiile intercelulare situate îîn interiorul oului. Cantitatea de lichid cresț te destul de
Page 21 of 23
repede, spatțiile devin confluente, formaî nd îîn cele din urmaă o cavitate micaă numitaă blastocel,
iar zigotul devine blastocist.
Concomitent cu segmentatția se produce migrarea tubaraă a zigotului (pleacaă spre
cavitatea uterinaă – 4 zile pe drum). Mecanismul de migrare tubaraă a zigotului este realizat
prin mai multe fenomene:
1. mișcările peristaltice ale tubei. Diferitele portțiuni ale tubei prezintaă misț caă ri cu
aspect diferit: îîn timp ce portțiunea ampulo-pavilionaraă prezintaă misț caă ri mai rare,
neregulate ca amplitudine sț i frecventțaă, portțiunea istmicaă prezintaă misț caă ri mult
mai frecvente, cu amplitudine sț i frecventța mai mari sț i regulate. Misț caă rile
peristaltice ale tubei sunt supuse controlului hormonal, estrogenii activaî nd aceste
misț caă ri, îîn timp ce progesteronul le fraî neazaă .
2. mișcările cililor epiteliului tubar – care îîmping zigotul caă tre uter. Misț caă rile ciliare
se aflaă sț i ele sub control hormonal, frecventța lor imediat postovulator fiind de
circa 1500 misț caă ri /minut, pentru ca odataă cu cresț terea secretției progestronice,
frecventța misț caă rilor ciliare saă creascaă cu 20%.
3. curentul lichidian – fluxul lichidian este contrar sensului de migratție a zigotului,
adicaă dinspre uter spre cavitatea peritonealaă , oul migraî nd contrar sensului
curentului, datoritaă îînchiderii temporare a jonctțiunii tubo-uterine. Dupaă 48-72ore
de la fecundatție, cresț terea secretției de progesteron are ca rezultat scaă derea
fluxului secretției tubare sț i o activare a misț caă rilor ciliare, astfel îîncaî t zigotul poate
fi îîmpins contra curentului îîn portțiunea istmicaă , iar apoi paă trunde îîn cavitatea
utrerinaă îîn stadiul de blastocist, apt pentru nidatție. IÎn zilele 5-6 dupaă fecundatție,
oul apare liber îîn cavitatea uterinaă , apt pentru implantatție, care se produce dupaă
aproximativ 24 de ore de la paă trunderea zigotului îîn cavitatea uterinaă .

Nidatția cuprinde totalitatea proceselor biologice fundamentale ce contribuie la

penetrarea sț i fixarea blastocistului îîn endometrul transformat estroprogestativ.
Evolutția dinamicaă a procesului de nidatție cuprinde 4 faze:
 faza de atașare – îîn care, trofoblastul vine îîn contact cu endometrul
 faza de alipire – îîn care, trofoblastul se atasț eazaă la endometru prin prelungiri
 faza de penetrație – îîn care, oul lipit de endometru prin polul saă u embrionar va
paă trunde prin citolizaă îîn stratul interstitțial endometrial îîntre criptle glandulare.
Trofoblastul se insinueazaă îîntre celulele epiteliale sț i atinge membrana bazalaă .
 faza de acoperire – deschiderea epitelialaă determinataă de implantarea
blastocistului este îînchisaă partțial de un coagul de fibrinaă sț i prin proliferarea
epiteliului adiacent.
îîn zilele 12-13 de la fecundatție, nidatția este îîncheiataă , moment îîn care functția ei
principalaă – stabilirea pentru produsul de conceptție a unei relatții nutritționale cu vasele
materne din endometru – este realizataă , relatție care se va produce prin intermediul
placentei.
- Invadeazaă vase de saî nge → stabilirea circulatției utero-placentare
- Caî nd ia contact cu vasele – HCG secretat de trofoblast → circulatția maternaă →
transformaă corpul galben menstrual îîn corp galben gestatțional (corp galben care
secretaă estrogen sț i progesteron îîn cantitate mai mare) – sustține embrionul paî naă îîn
saă ptaă maî na 8

Caduca sau decidua reprezintaă endometrul din faza secretorire a ciclului menstrual, care a
suferit o serie de modificaă ri induse de zigot îîn momentul nidatției. Aceste modificaă ri apar mai
Page 22 of 23
îîntaî i la nivelul zonei de contact dintre endometru sț i blastocist pentru ca, progresiv, saă
cuprindaă îîntreaga suprafatțaă a endometrului.
Morfologic apare o transformare a celulelor conjunctive stromale care se multiplicaă , devin
cuboidale, voluminoase formaî nd un tțesut compact cu aspect glandular. IÎn zona superficialaă a
endometrului, criptele glandulare devin colabate, sț i proliferarea celularaă determinaă
îîngustarea lumenului lor. Astfel, se formeazaă stratul compact, iar partea profundaă va forma
stratul spongios datoritaă proliferaă rii glandelor uterine. Dupaă raporturile care existaă îîntre
caducaă sț i zigot, distingem mai multe portțiuni ale acesteia:
- caduca bazalaă – la nivelul zonei de implantare trofoblasticaă ;
- caduca reflectataă – reprezentaî nd zona care acoperaă zigotul spre cavitatea
uterinaă ;
- caduca parietalaă – care este de fapt restul endometrului transformat decidual.
Aceastaă delimitare topograficaă se mentține paî naă îîn saă ptaă maî na 18-20 de
gestatție, caî nd, datoritaă dezvoltaă rii zigotului, se realizeazaă alipirea îîntre caduca
reflectataă sț i cea parietalaă , cu disparitția îîntregii cavitaă tți uterine.

Corionul adiacent caducei reflectate, format din trofoblast sț i mezenchimul extraembrionar,

îîsți pierde vilozitaă tțile care degenereazaă sț i dispar devenind neted sț i avascular, el formaî nd
stratul corial al membranelor fetale.

Din contra, vilozitaă tțile orientate spre caduca bazalaă , se vor dezvolta rapid, formaî nd corionul
vilos care va genera placenta propriu-zisaă .

Embriologie – saă ptaă maî na 2 – endoderm, ectoderm

Page 23 of 23