PROIECT DE AN LA DISCIPLINA

CCMAI 2

Tema: MOTOR CU APRINDERE PRIN

SCÂNTEIE
74Kw, 6000rpm

Student: Jakab Arthur

Pirlog Adelin
Sectia: AR
Anul IV, grupa 1163 AR
Coordonator: Prof. dr. ing. Radu Sebastian

Anul universitar 2019-2020

Semestrul I
1 STUDIUL DE NIVEL

ALEGEREA SOLUȚIILOR CONSTRUCTIVE

PENTRU PĂRȚILE FIXE

1.1 ALEGEREA SOLUȚIEI CONSTRUCTIVE A BLOCULUI

MOTOR
Blocul motor reprezintă organul structural al motorului, constituind
scheletul motorului pe care se fixează și se amplasează diverse subansamble și
mecanisme.
Întrucât blocul motor preia toate forțele și momentele care apar în timpul
funcționării motorului, principala condiție pe care trebuie s-o îndeplinească este
rigiditatea superioara și stabilitatea dimensionala.
Pentru a răspunde cerințelor enumerate, blocul motor se confecționează pe
scara larga din fonta, prin turnare. Când blocul motor este prevăzut cu cilindri
demontabili, se confecționează dintr-o fonta mai ieftină (Fc200, Fc210,Fc240,
Fc280), iar când cilindri sunt nedemontabili, se utilizează fontă de calitate sau
fontă ușor aliată.

Soluția de bloc confecționat din aliaje de aluminiu are următoarele

avantaje: densitate redusa, conductibilitate termica ridicata, rezistenta la uzura
coroziva, prelucrabilitate cu viteze mari, posibilitate de turnare sub presiune.
După turnare, blocul din fonta, se supune unui tratament de recoacere de
detensionare, care consta în încălzirea lenta pana la 723…773 K, menținere la
aceasta temperaturi timp de 2…8 h și răcire lenta
 Blocul din aliaje de aluminiu se supune la o îmbătrânire artificiala în
scopul obținerii unei structuri corespunzătoare.
Blocul motor al motoarelor răcite cu lichid este alcătuit din 2 parți: blocul
cilindrilor și carterul, care formează o singura piesa

Alegerea soluției constructive de bloc motor trebuie să se facă, ținând cont

de mai mulți factori. Astfel, blocul motor cu cilindri nedemontabili are costul de
fabricație și de montaj mai redus decât al celui cu cilindri demontabili, iar
rigiditatea mai mare, construcția fiind însă complicate din punct de vedere
tehnologic. De asemenea, datorita vitezelor diferite și duratelor inegale de răcire
a pereților interior și exterior, pot apărea tensiuni interne după turnare. În plus,
în timpul funcționarii apar tensiuni termice mai mari.
Principial, blocul motor este construit dintr-o placă superioară 1, pe care
se așază chiulasa, o placă intermediară 2, în care se fixează partea inferioara a
cilindrilor și care închide cămașa de răcire. Aceste placi sunt legate intre ele prin
pereți exterior longitudinali 3 și pereții interior transversali 4, uniți apoi cu
pereții carterului 5, care se leagă de corpul lagărelor arborelui cotit.

Blocul motor, pentru a rezista solicitărilor mecanice, are un cadru rigid, cu

nervuri dese atât la interior cât și la exterior.

Construcția blocului motor începe de la secțiunea axială a primului

cilindru și se dezvoltă în directive longitudinală. Dacă parametrii constructive
(diametrul cilindrului, cursa pistonului, lungimea bielei) s-au stabilit în urma
calcului termic, apoi cu rezultatele din calculul dinamic se poate determina
distanta de la axa arborelui cotit la suprafața de așezare a chiulasei. Pentru
stabilirea spațiului necesar mecanismului bielă-manivelă, se trasează traiectoria
descrisă de punctele exterioare ale bielei în mișcare să, după care se poate stabili
forma carterului și poziția celorlalte organe.
 1.2 ALEGEREA SOLUȚIEI CONSTRUCTIVE A CHIULASEI

Împreuna cu cilindrul și pistonul, chiulasa închide spațial în care

evoluează fluidul de lucru. În funcție de tipul motorului, ea poate conține camera
de ardere integral (M.A.S.), parțial (M.A.C. cu camera divizata) sau poate să
închidă numai volumul de lucru al fluidului motor (M.A.C. cu injecție directă)
Indiferent de tipul motorului(M.A.S. sau M.A.C.), camerei de ardere
(unitară sau divizată) sau mecanismului de distribuție (cu arbore cu came în bloc
sau în chiulasă), chiulasa motorului conține în întregime sau parțial camera de
ardere 1, locașul bujiei 2, sau injectorului, ghidul 6 și scaunul supapei 8,
suportul pentru arborele cu came 5 sau numai pentru axul culbutărilor, canalele
de admisie și de evacuare 7, camerele de răcire 3.

Întrucât la motoarele cu aprindere prin scânteie, solicitările mecanice fiind

relative mici, la proiectarea chiulase, în general, se adopta soluția chiulasei
monobloc.
În general, chiulasele sunt fabricate din aluminiu și aluminiu aliat și mai
rar din fonta.
Daca la motoarele cu injecție directa, chiulasele au o constructive relative
simpla și se compun dintre o singura piesa, la motoarele cu camera de ardere
divizate, ele sunt realizate din 2 piese
Geometria și traseul canalelor pentru distribuția aerului, respective a
încărcăturii proaspete, trebuie să asigure obținerea unei umpleri cât mai bune, în
condițiile diminuării gazelor reziduale reținute în cilindru la sfârșitul ciclului.
Pentru aceasta, canalele se executa cu secțiune variabila, descrescătoare spre
poarta supapei.
Important este ca la motoarele cu aprindere prin scânteie, canalele de
admisie și evacuare se dirijează pe aceeași parte a chiulasei, pentru a favorizez
preîncălzirea încărcăturii proaspete, pe când la motoarele cu aprindere prin
comprimare, canalele de admisie se dirijează pe o parte, iar cele de evacuare pe
cealaltă parte a chiulasei, pentru a Evita încălzirea aerului admis, care ar micșora
umplerea.
Pentru a asigura obținerea unor coeficienți maximi de umplere, este
necesar ca supapele să se plaseze cât mai aproape de mijlocul cilindrului, iar
distanta dintre talerul supapei de admisie și peretele cilindrului să fie minim.
Creșterea eficientei sistemului de răcire se poate realiza prin găsirea unor
soluții constructive care să asigure răcirea pe o suprafața cât mai mare a camerei
de ardere, acanalului de evacuare, a bosajelor ghidului supapei de evacuare și a
bujiei sau injectorului. De asemenea, este necesar ca circuitul lichidului de răcire
să fie cât mai simplu și cât mai puțin ramificat, iar viteza de circulație a apei de
minimum 15 m/s.
Chiulasa cu rigiditate mărita se obține prin adoptarea grosimii peretelui
suprafeței de așezare pe blocul cilindrilor de (0.08…0,1)D, iar pentru ceilalți
pereți de 5…7 mm în medie.
 I. DATE DE PROIECTARE
Motor cu aprindere prin scânteie cu injecție directâ.
Putere nominală: 74kW
Turația nominală: n=6000rpm
Număr cilindrii: 3
Dispunerea cilindrilor: liniar
Cilindrea totală: Vt=1000 cm3
Cursa pistonului: S=80mm
Alezajul: D=74mm
Distanta între 2 cilindrii: 90mm
Presiunea medie efectivă: 144N/m2
14,4 Mpa
Presiunea maximă : 284,328x105 N/m2
28,43 Mpa

1
 II. PROIECTAREA CILINDRULUI

1.3 Date intrare:

Cursa pistonului: 80mm
Diametrul alezajului: 74mm
Înălțimea pistonului: 70mm

1.4 Alegerea materialuli pentru cămașa:

Material Limita de Densitatea Modulul Yung Rezistența după
curgere g/cm3 kN/mm2 călire +revebire
N/mm2 N/mm2
Aliaj fontă Al-Si9 140-240 2,75 74-78 70-90
Cu3

1.5 Calculul cilindrului

Calculul grosimii cilindrului

Grosimea cilindrului se determina considerandu-l ca un vas cu pereti
subtiri supus la presiune interioara.
Grosimea peretilor se adopta din conditia de rigiditate:
δ=0.02·D+1
δ=2,484 mm
Se adopta
δ=2,5 mm
Grosimea blocului motor intre cilindri: gbm=10 mm
Diametrul exterior:D1=D+2·δ
D1=79mm
Diametrul mediu: Dmed=(D+D1)/2
Dmed=76,5 mm

Presiunea de strangere: p = 4…5 N/mm2

Se adopta: p= 4 N/mm2

2
 R1=D/2
R1= 37mm
R2=R1+δ
R2= 39,5mm
R3=R2+gbm
R3= 49,5mm

Înălțimea cămașelor : 80+60=150mm

Se adoptă h=140mm

III. PROIECTAREA PISTONULUI

1.6 Dimensiunile principale ale pistonului

Din punct de vedere constructiv, ansamblul piston, are urmatatoarele

elemente functionale:
1- camera de ardere
2- capul
3- bosajele pentru bolt
4- fusta
5- insertiile de otel sau fonta
6- boltul
7- sigurantele boltului
8- segmentii

Elementele dimensionale ale capului pistonului pentru motorul cu aprindere

prin scanteie

3
 D- diametrul cilindrului
Db- diametrul exterior al boltului
HN - distanţa de la generatoarea
alezajului pentru bolţ la fundul
pistonului
SB - grosimea capului pistonului
HM - înălţimea camerei de ardere din
capul pistonului

1.7 Alegerea materialului

Material Limita de Densitatea Modulul Yung Rezistența după
curgere g/cm3 kN/mm2 călire +revebire HB
N/mm2
ATC Si12CuMgNi 100-150 2,7 75 30-40Hb
KS 1275 MAHLE 530 0K
124

1.8 Calculul pistonului

• Se alege piston cu camera de ardere preluata partial in capul pistonului

pentru cresterea viteza de omogenizarea amestecului
• Pistonul se face din aliaj de Al pe baza de Si din grupa aliajelor
eutectice.Marca aliajului: ATC Si12CuMgNi KS 1275 MAHLE 124
• Modulul de elasticitate: E=7500 [daN/mm2]
• Duritatea Brinell: 90...120 HB la 293 [K]
70...90 HB la 423 [K]
30...40 HB la 523 [K]

• Rezistenta de rupere la tractiune:la 293 K: 20...25 [daN/cm2]

la 423 K: 18...23 [daN/cm2]
la 523 K: 10...15 [daN/cm2]

• Rezistenta de rupere la oboseala: la 293 K: 8...12 [daN/cm2]

la 573 K: 5 [daN/cm2]
• Densitatea ρ = 2,68…2,70 [kg/dm3]

4
 Calculul pistonului la solicitari mecanice

Calculul capului pistonului

Pistonul se schiteaza in raport cu solutiile constructive alese. Dimensiunile

alese se adopta pe baza datelor statistice:
• Lungimea pistonului H
H = 0,800...1.100∙D =70,49mm
se adopta : H =70 mm

• Lungimea mantalei L
L = 0,500…0,800∙D =44,52mm
se adopta : L =45 mm
• Inaltimea de compresie ll
ll = 0,500…0,700∙D =44,52mm

se adopta: ll = 45 mm
• Inaltimea de protectie a segmentului de foc h
h = 0,060…0,120∙D 7,42 mm
se adopta: h = 8 mm
• Grosimea flancului hc
hc = 0,035…0,450∙D=2,968mm
se adopta: hc =3mm
• Grosimea capului δ
δ = 0,080…0,100∙D =7,42 mm
se adopta: δ =8mm
• Distanta dintre bosajele alezajului boltului b
5
 b = 0,250…0,400∙D =21,518mm
se adopta:b = 22mm
• Capul pistonului se verifica in ipoteza ca acesta este o placa circulara incastrata
pe contur, de grosime constanta, incarcata cu o sarcina uniform distribuita, data
de presiunea maxima a gazelor din cilindru:

unde: di - diametrul interior al capului pistonului [m];

σrl - unitar(σa=200…300 105 [N/m2] pentru aluminiu);

pgmax - presiunea maximă a gazelor din cilindrul motorului

[N/m2].
se adopta di=50mm
σrl=200,9033203N/mm 22009x10^5 [N/m2]
• Diametrul fundului segmentului d:
d = D - 2 ∙( jr + t ) =65mm
t = grosimea radiala a segmentului 2…4mm
t= 3 mm
jr = jocul radial al segmentului jr = 1,3 mm pt D < 100mm
jr = 1,3 mm
Calculul profilului pistonului:
• temperatura cilindrului :150……350 oC
Tc = 200 oC 473,2 K
• temperatura capului pistonului : 200….. 300 oC
Tp = 250 oC 523,2 K
• temperatura mediului ambiant (motor rece):
To = 288 K
• coeficient de dilatare termica al materialului:
 Camasii (fonta): αc = (10…12) ∙ 10-6 1/K
αc = 10,7 ∙10-6 1/K
 Pistonului (Aluminiu): αp = (20,5…21,5) ∙ 10-6 1/K

αp = 21 ∙10-6 1/K
Pentru asigurarea unei functionari normale a pistonului este necesar ca jocul
relativ in stare calda, dintre piston si cilindru, sa fie in limitele urmatoare:
φ's = 0,002…0,003 în zona superioară a pistonului
φ's = 0,0025 mm
φ'i = 0,001…0,002 în zona inferioară a mantalei
φ'i = 0,0015 mm
Jocurile diametrale in stare calda in zona superioara si inferioara
0,19 mm
0,11 mm

6
 Diametrul pistonului la cald la partea superioara:
Dp = D - Δ's =73,82mm
Diametrul exterior al pistonului in stare rece la partea superioara si partea
inferioara

73,60 mm

73,67 mm

Jocurile diametrale în stare rece în zona superioară şi inferioară

0,40 mm
0,33 mm
Calculul zonei port-segmenti

Umarul canalului pentru segment este supus la solicitari de incovoiere si

forecare de catre forta de presiune a gazelor scapate prin interstitiul dintre piston
si camasa cilindrului, care actioneaza asupra segmentuli
Valorile eforturilor uniotare se calculeaza astfel:
• la incovoiere

128 Mpa
unde: • Rp raza pistonului [mm]
• r raza fundului pistonului [mm]
• Mi momentul incovoietor care solicita umarul canalului
segmentului
• Wz modulul de rezistenta la incovoiere

• la forfecare

22 Mpa

unde: pg - presiunea maxima

pg = 28,43 N/mm2
• efortul unitar echivalent:
135 Mpa
σech = 14.4 Mpa < σecha=45 Mpa

7
 In regiunea port-segment , sectiunea A-A, din dreptul segmentului de
ungere este redusa din cauza orificiilor pentru evacuarea uleiului.

Ea se verifica la compresie:

441 ∙105 N/m2

unde : AA - aria sectiunii reduse
AA = 2761 mm2
σc = 427∙105 [N/m2] < σac = 200…450∙105 [N/m2]
Cunoscandu-se coeficientul de dilatare termica al materialului
pistonului, modulul de elasticitate si alti factori, se poate calcula grosimea
peretelui pistonului in zona port-segment, respectiv diametrele.

44,58499866 mm
unde :
l = distanta de la fundul pistonului la generatoarea alezajului boltului [mm].
l = 35 mm
pme = presiunea medie efectiva
pme = 14,4 N/mm2
• Pentru partea inferioara a zonei port-segmenti

31,00277439 mm
unde : l' = distanta de la planul care delimiteaza zona port-segment si
generatoarea alezajului pentru bolt [mm].
l' = 70 mm
pme = presiunea medie efectiva
pme =14,4N/mm2

Calculul mantalei pistonului

Presiunea specifica pe mantaua pistonului pentru a preveni intreruperea

pelicului de ulei, nu trebuie să depaseasca o anumita valoare determinata
conventional:

0,54634N/mm2

8
 unde: • Nmax - forta normala care actioneaza intr-un plan
perpendicular pe axa boltului [N]
Nmax =3897N
LN - lungimea mantalei [m]
LN =45mm
• Aev - aria suprafetei proiectata pe un plan normal pe axa
boltului [m2]
Dp
Aev  2     LN 
2 10463,55343mm2
Grosimea peretelui mantalei respectiv diametrele interioare se
determina cu urmatoarele relatii:
- in planul axei boltului

56,29161955mm
unde : l1 = distanta de la partea inferioara a pistonului la axa boltului [mm];
l1 = 50 mm
pme = presiunea medie efectiva
pme = 14,4 N/mm2

- la partea de jos a mantalei

53,42875617 mm
unde : l1' = distanta de la partea inferioara a pistonului la axa boltului [mm];

l1' = 16 mm
pme = presiunea medie efectiva
pme = 14,4 N/mm2

Calculul jocurilor segmentului in canal

Grosimea segmentului, b:

6,9
unde: • K - constanta
K = 0,08
• pgmax - presiunea maxima din cilindru [daN/mm2]
• σa - efortul unitar admisibil, σa = 5,5…6,5 [daN/mm2]

σa =6,5[daN/mm2]
9
 Distanta dintre segment si umarul de piston ja:

ja1 = 0,060 mm
ja2 = 0,019 mm
ja3 = 0,028 mm
unde :• f-constanta
f1 =0,075 [mm] pt segmentul de foc
f2 =0,028 [mm] pt ceilalti segmenti de compresie
f3 =0,046 [mm] pentru segemtii de ungere
• t - grosimea radiala a segmentului [mm]
t =3mm
• b - grosimea axiala a segmentului [mm]
b= 3 mm
• αAl - coeficientul de dilatare pentru materialul pistonului [1/K]
• T temperatura segmentului de foc [K]
T = 240 C 513,2 K
• T temperatura segmentului de compresie [K]
T = 155 C 428,2 K
• T temperatura segmentului de ungere [K]
T = 120 C 393,2 K
Distanta radiala dintre segment si peretele canalului jr :
jr = jocul radial al segmentului jr = 1,3 mm pt D < 100mm
jr = 1,3 mm

IV. PROIECTAREA SEGMENTILOR

Segmentii au rolul de a realiza etansarea camerei de ardere, de a

uniformiza pelicula de ulei de pe oglinda cilindrului si de a transmite cilindrului
o parte din caldura preluata de piston de la gazele fierbinti. Segmentii care
impiedica scaparea gazelor din cilindru în carterul motorului se numesc
segmenti de compresie iar segmentii care distribuie uniform si elimina excesul
de ulei de pe suprafata cilindrului se numesc segmenti de ungere.
Solutiile adoptate in proiectarea segmentului trebuie sa tina seama de
cerintele impuse de siguranta in functionare, durabilitatea ridicata, eficienta
etansarii si pretul
Se adopta fonta aliata cu grafit nodular avand urmatoarele caracteristici:

• duritatea 300 …380 HB

10
 • σr > 500 N/mm2

Se adopta solutia cu trei segmenti (doi de compresie si unul de ungere)

deoarece asigura o etansare buna a camerei de ardere si o ungere adecvata a
cilindrului.

t - grosimea radiala a segmentului

dis - diametrul interior al segmentului
dic - diametrul canalului de segment
D - alezajul cilindrului
b - grosimea axiala a segmentului
hc - inaltimea canalului de segment
R - raza fundului canalului;
Ja - jocul pe flancurile segmentului (Ja = hc- b);
JP - jocul piston-cilindru;
Jr - jocul radial al segmentului; Jr =1/2(dis- dic)
tc - dimensiunea radiala a canalului

1.9 Alegerea materialului

Material Limita de Densitatea Modulul Yung Rezistența după

curgere g/cm3 kN/mm2 călire +revebire HB
N/mm2
AlSi6 Cu4 100-180 2,75 73-76 65-110 Hb

11
 1.10 Calculul segmentilor

Calculul segmentului urmăreşte următoarele obiective:

• Sa se stabileasca forma în stare libera si marimea fantei astfel
incat prin strangere pe cilindru segmentul sa dezvolte o repartitie de presiune
determinata
• Sa se stabileasca cele doua dimensiuni de baza ale segmentului,
t si b
• Sa se verifice ca tensiunile care apar in segment la deschiderea
lui pentru montaj sa nu depaseasca limita admisibila

• Sa verifice fanta la cald pentru a preveni unirea capetelor in

timpul functionarii

2,567 N/mm2
• coeficientul ce depinde de forma epurei de presiune a segmentului ρ:
ρ = 0,196
• modulul de elasticitate
E = 1,2 ∙106 N/mm2
• deschiderea segmentului in stare libera la nivelul fibrei medie
S 0 = 14 mm
• grosimea segmentului t,
t= 3 mm

3,226086957

12
 sau

7,58
unde:
• tensiunea admisibila σa,
σa = 580 N/mm2
• coeficient Km,
Km = 1,742
• inaltimea radiala a segmentului:
• pentru segmentii de etansare:
b= 3 mm
• pentru segmentii de ungere:
b= 5 mm

Calculul tensiunilor in segment la montaj

112,8606812

unde:
• m - coeficient care depinde de metoda de montare pe piston
m= 2 pt montaj cu ajutorul clestelui
Calculul tensiunii maxime in segment

393,2066132

Verificarea segmentului in canal

Verificarea segmentului la dilatare se rezuma la determinarea rostului la

montaj Δ3 in vederea evitarii pericolului unui impact al capetelor cu dilatarea,
sau a unui rost prea mare care ar periclita etansarea

• primul segment de compresie

Δ1 = (0,11…0,20) = 0,15 mm
Δ2 = (0,3…0,7) = 0,5 mm

13
 • al 2-lea segment de compresie
Δ1 = (0,009…0,15)= 0,1 mm
Δ2 = (0,3…0,7) = 0,5 mm

• segmentul de ungere
Δ1 = (0,03…0,8) = 0,5 mm
Δ2 = (0,5…1,5) = 0,9 mm

Jocul la capetele segmentului

0,008536295 mm

unde:
• coeficientul de dilatare al segmentului
αs = 12 ∙10-6 1/K
• coeficientul de dilatare al cilindrului
αc = 12∙10-6 1/K
• αs = αc = 12∙10-6 1/K
• incalzirea segmentului
Δts = (ts -tc) = (150…..200) K
Δts = 150K
• incalzirea cilindrului
Δtc = (tc -t0) = (80…..150) K
Δtc = 100 K
• primul segment de compresie
Δ3 = 0,004∙D =0,2968mm
• al 2-lea segment de compresie
Δ3 = 0,003∙D =0,2226mm
• segmentul de ungere

Δ3 = (0,001…0,002) ∙ D =0,1113mm

Jocul la capetele segmentului in stare calda

Δ'3 = (0,0015…0,0030) ∙ D = 0,1484 mm

14
 V. PROIECTAREA BOLTULUI

Proiectarea boltului trebuie să satisfaca cerintele privind obtinerea unei

mase cat mai reduse si o rigiditate suficienta pentru functionarea mecanismului
motor.
Se alege ca solutie constructiva bolt fix in biela si liber in piston
Alegerea materialului
Material Limita de Densitatea Modulul Yung Rezistența după
curgere g/cm3 kN/mm2 călire +revebire HB
N/mm2
41MoCrNi13 100-180 2,75 73-76 65-110 Hb

1.11 Calculul boltului

Dimensionarea

Dimensiunile boltului se adopta din date statistice si se efectueaza

calcule de verificare a rezistentei la uzura, a solicitarilor mecanice si a
deformatiilor precum si precizarea prin calcul a jocurilor de montaj.

Diametrul exterior de [mm]

de= (0,24…0,28)∙D =0,26∙D = 20,78 mm
Se adopta: 21 mm
Diametrul interior di [mm]
di = (0,65…0,75)∙de= 0,68∙de = 14 mm

Lungimea bolţului l [mm]

l = (0,88…0,93)∙D = 0,88∙D = 65 mm
Lungimea de contact cu piciorul bielei lb[mm]
lb = (0,26…0,30)∙D = 0,3∙D = 22 mm se adopta

Verificarea la uzura

15
 Rezistenta la uzura poate fi apreciata dupa marimea valorilor presiunilor
specifice în piciorul bielei (pb) şi în umerii pistonului (pp).

Schema de calcul este aratata în fig:

Schema de calcul a boltului

Conventional se considera că forta care solicita boltul este:

119982,64N

mp=0,85kg
mb=0,72kg
m1b= 0,2338kg
m2b= 0,6163kg
mcb= 0,3kg
R=0,034m
ω=282,74rad/sec
λ=1/3.6=0,278

122934,7186N

2952,076999N

Presiunea în locasurile din piston

144 Mpa < Ppa =15….35Mpa

16
 lp = 20 mm
Presiunea în piciorul bielei

265,82 Mpa

1.12 Verificarea la încovoiere

Tensiunea maxima determinata de momentul incovoietor la mijlocul

boltului

2428,578168 < σi = 500 N/mm2

unde:

0,68
Tensiunea minima determinata de momentul incovoietor la mijlocul
boltului

1628,234227N
Pgmin = 376546,9966 N/m2 0,376546997 N/mm2
Fjpmin= 9336,453196 N
Fmin = 10964,68742 N

221,937108 N/mm2
Efortul unitar mediu (σm) şi amplitudinea eforturilor unitare (σa) se
determină cu

1325,257638 N/mm2

1103,32053 N/mm5

17
 Pentru parametrii care intra în relatiile de calcul ale coeficientului de
siguranta se pot folosi urmatoarele valori:
• rezistenta la oboseala pentru ciclul simetric de incovoiere
σ-1 = 340…380 N/mm2 pentru otel aliat
σ-1 = 360 N/mm2

• rezistenta la oboseala pentru ciclul pulsator de incovoiere

540 N/mm2
• coeficientul tensiunilor

0,333333333
• coeficientul efectiv de concentrare la solicitări variabile: βk
βk = 1
• factorul dimensional: ε = 0,8...0,9
ε = 0,85
• coeficientul de calitate al suprafeţei bolţ
cementat cu suprafaţa lustruită: γ = 1,5…2,5
γ=2
Pentru boltul fix în biela, ciclul este asimetric, iar coeficientul de siguranta
se calculeaza cu ecuatia:

0,330043707
Valoarea admisibilă a coeficientului de siguranţă la încovoiere pentru
bolţul fix în piciorul bielei este cuprinsă între 2…4

1.13 Verificarea la forfecare

Verificarea la forfecare se realizeaza in sectiunile dintre partile frontale

ale bosajelor si piciorul bielei.
Tensiunea unitara la forfecare se determina cu relatia

643,8557718 N/mm2
Valoarea admisibila a efortului unitar este de (150…220)N/mm2 pentru
otel aliat
ζa = 180 N/mm2

18
 1.14 Calculul la ovalizare

Valorile eforturilor unitare de ovalizare in sectiunile caracteristice se obtin

din conditiile φ = 00 şi φ = 900

1503,553295N/mm2
η1 = 17

928,6652707N/mm2
η2 = 10,5

619,1101805 N/mm2
η3 = 7

1061,331738 N/mm2
η1 = 12

repartitia sarcinii Valorile marimilor: K, β1, β2, β3, β4,

Deformatia maxima de ovalizare

0,125350379mm
unde: • E =210000
• K=1,1
Se recomanda ca deformatia de ovalizare sa fie mai mica decat jocul
radial la cald
Δ' = (0,0005…0,002)∙deb = 0,041552 mm
Calculul jocului la montaj

19
 Jocul de montaj dintre bolt si locasul sau din piston

-0,004553508
unde: • coeficientul de dilatare al materialului boltului
αol = 12 ∙10-6 1/K
• coeficientul de dilatare al materialului pistonului
αal = 21 ∙10-6 1/K
• tb temperatura boltului, K
tb = 423 K
• tp temperatura pistonului, K
tp = 473 K
• t0 tempratura mediului ambiant, K
t0 = 293 K
Deoarece tp > tb şi αAL >αol este posibilă apariţia de jocuri negative
In cazul in care boltul este fix în piciorul bielei functionarea la pornire
este posibila numai dacă boltul se monteaza cu joc in locasurile din piston, joc
care in timpul functionarii se poate mari.

VI. CALCUL BIELEI

Biela este elementul component al mecanismului motor, care transmite,

prin intermediul boltului, forta de presiune a gazelor de la piston la arborele
cotit. Ea este compusa din trei parti: piciorul bielei, corpul bielei si capul bielei.

Datorita actiunii fortei de presiune a gazelor, biela este supusa la

comprimare si flambaj. La comprimare pot aparea deformatii remanente, care
scurteaza biela. Flambajul corpului bielei determina o perturbare a
paralelismului axelor alezajelor bielei si o intensificare a uzurii lagarelor.
Conditiile de solicitare la care este supusa biela in functionarea motorului impun
gasirea acelor solutii constructive ale bielei care sa asigure o rezistenta si o
rigiditate maxima in conditiile unei mase cat mai mici.

20
 1.15 Alegerea materialului

1.16
Material Limita de Densitatea Modulul Yung Rezistența după
curgere g/cm3 kN/mm2 călire +revebire HB
N/mm2
C38 420 7,8 210 40-80 Hb

1.17 Calculul piciorului bielei

La proiectarea piciorului bielei trebuie sa se tina seama de dimensiunile

boltului si de tipul imbinarii piston-bolt-biela.

Dimensiunile piciorului bielei

Se alege ca solutie constructiva bolt fix in biela si liber in piston.
• Diametrul exterior al piciorului bielei de,
de = (1,25…1,65) ∙ d =27,3mm
se adopta : de =33 mm
• Diametrul interior al piciorului bielei di,
di = d + 2 ∙ hb =25mm
• Grosimea radiala a piciorului bielei hp,
hp = (0,16…0,20) ∙ d =3,57mm
se adopta :hp =4mm
• Grosimea radiala a bucsei hb,
hb = (0,080…0,085) ∙ d = 1,68 mm
se adopta : hb =2mm
• Lungimea de contact a boltului cu piciorul bielei a,
a =22 mm

21
Solicitarea de intindere
Forta de intindere are valoarea maxima cand forta datorata presiunii
gazelor este minima, deci cand pistonul se afla la PMS la inceputul cursei de
admisie. In aceste conditii forta de intindere se determina cu urmatoarea relatie:

2952,076999N
unde:
• mp - masa pistonului
mp = 0,85kg
• r - raza arborelui cotit
r =0,034m
• ω - viteza unghiulara a arborelui cotit
ω =282,74rad/sec
• λ =0,277777778

Schema de calcul a piciorului bielei la intindere

Tensiunile unitare produse de forta de intindere se determina in
urmatoarele ipoteze:
• piciorul bielei reprezinta o grindă curba incastrata in zona de racordare a
piciorului cu corpul bielei
• forta de intindere este distribuita uniform pe jumatatea superioara a piciorului

In cazul in care unghiul de incastrare φi >90o, momentul incovoietor si

forta normala in sectiunea de incastrare au urmatoarele expresii:
8703,364825
N∙mm
997,531216N
unde:

22
• Mo - momentul incovoietor in sectiunea B-B determinat de forta de intindere

-1239,261789 N∙mm
• No - forta normala în sectiunea B-B determinata de forta de intindere
1683,229603N
• φi se introduce în radiani
se adopta φi =130 o
φi =2,268928028 rad
• rm - raza medie

14,500 mm

In sectiunea de incastrare momentul incovoietor si forta normala solicita

atat piciorul bielei cat si bucsa sau boltul presat, in aceste conditii se utilizeaza
un coeficient de proportionalitate care are expresia:

0,736842105

unde:
• Ab - aria secţiunii bucsei
Ap=2*hb*a
Ab = 89,04 mm2
• Ap- aria secţiunii piciorului
Ab=2*hp*a
Ap = 178,08 mm2
• EBZ- modulul de elasticitate al materialului bucsei sau boltului presat
EBZ = 1,5 ∙105 N/mm2
• EOL- modul de elasticitate al materialului bielei
EOL = 2,1 ∙105 N/mm2
Tensiunile în sectiunea de incastrare A-A pentru fibra interioara (σîi ),
respectiv exterioară (σîe) produse de forta de intindere se calculeaza cu relatiile:

154,0045217 N/mm2

23
 143,0269197 N/mm2

Solicitarea de compresiune

Schema de calcul a piciorului bielei la compresiune

Forta de compresiune are valoarea maxima cand presiunea din cilindru
are valoarea maxima

-2952,076999N
Calculul tensiunilor produse in piciorul bielei de solicitarea de
compresiune se efectueaza în urmatoarele ipoteze:
• Piciorul bielei se considera o grinda curba incastrata in zona de
racordare cu corpul bielei
• Forta de compresiune este distribuita sinusoidal pe jumatatea
inferioara a piciorului.
Momentul incovoietor si forta normala in sectiunea de incastrare A-A,
determinate de forta de compresiune pot fi calculate cu relatiile:

139,0778688 N∙mm

-12,25195666
unde: • φc se măsoară în radiani
φc = 110o
φc = 1,91986217rad
• Mo' - momentul incovoietor in sectiunea B – B
Mo' / Fc ∙ rm ∙ 103 =0,25 N/mm2
Mo' = -0,050897879N/mm2
• No' - forta normala in sectiunea B - B
No' / Fc ∙ 103 =0,9

24
 No' = -2,656869299N
Valorile tensiunilor in sectiunea de incastrare determinate de forta de
compresiune se calculeaza cu urmatoarele expresii
• pentru fibra interioara

-2,694261228
N/mm2
• pentru fibra exterioara

2,052236323 N/mm2
Solicitarea datorata presarii bucsei
In timpul functionarii motorului la strangerea de montaj (Δm) se adauga
o solicitare suplimentara de compresiune (Δt ) datorata dilatarii bucsei de bronz.

• strangerea de montaj
se adopta Δm = 0,007 mm
• Dilatarea termica a bucsei se determina cu urmatoarea relatie
0,02 mm
unde: • di- diametrul interior al piciorului bielei
• coeficientul de dilatare al bucsei
αBZ = 18 ∙10-6 1/K
• coeficientul de dilatare al materialului bielei
αOL = 10 ∙10-6 1/K
• temperatura piciorului bielei t = 373…423 K
t = 373 K
• temperatura mediului ambiant tm = 273 K
tm = 273 K
Presiunea datorata strangerii poate fi obtinută cu expresia:

25,93328602 N/mm2
unde: • ν -coeficientul lui Poisson
ν = 0,3
Valorile tensiunilor produse de presiunea pf sunt:
• in fibra interioara

25
 7966643N/mm2
• in fibra exterioara

69,86337828N/mm2
Coeficientul de siguranta al piciorului bielei se calculeaza in ipoteza unei
solicitari de oboseala după un ciclu simetric de intindere - compresiune, pentru
fibra exterioara în sectiunea de incastrare
Valorile maxime şi minime ale tensiunilor ciclului sunt:
212,8902979N/mm2
67,81114196N/mm2
Amplitudinea σa şi tensiunea medie σm a ciclului:

72,53957799 N/mm2

140,35072 N/mm2
In aceste conditii expresia coeficientului de siguranta poate fi scrisa sub
forma urmatoare:

2,642324235
unde: • rezistenta la oboseala pentru ciclul simetric de intindere – compresiune
σ-1t= 340…400 = 360 N/mm2
• coeficient de concentrare βk
βk = 1
• factorul dimensional ε
ε = (0,8…0,9) =0,85
• coeficientul ce depinde de caracteristicile materialului
ψ = 0,12…0,20 =0,16
• coeficientul de calitate al suprafetei
γ = 0,70…0,80 =0,75
Valorile coeficientului de siguranta calculate trebuie sa fie cuprinse în
intervalul 2…5
Deformaţia produsă piciorului bielei sub acţiunea forţei de inerţie se
determină cu relaţia

26
 0,004620601 mm
unde: • I - momentul de inerţie al suprafeţei secţiunii piciorului bielei

29,68 mm3
Calculul corpului bielei
Dimensiunile caracteristice mai raspandite pentru profilul în dublu T al
corpului bielei sunt determinate pe baza prelucrarilor statistice ale constructiilor
existente.
Dimensiunile corpului bielei :

• Hp = (0,048…1,0) ∙de = 0,7∙de

Hp = 20 mm
• Hc = (1,10…1,35) ∙Hp = 1,20 ∙Hp
Hc = 22 mm
• hi = 0,666 ∙ Hp
hi = 13 mm
• H =l(de+dm)2
H = 93,58 mm
• B = 0,75 ∙ Hp
B = 15 mm
• a = 0,167 ∙ Hp
Dimensiunile corpului bielei
a= 3 mm
• l - lungimea bilelei
se adopta l = 124 mm
• l1 - lungimea incastarta a bielei
l1=
se adopta l1 =93 mm

27
Corpul bielei se calculeaza la oboseala fiind supus la:
• intindere de forta de inertie maxima a maselor aflate în miscare de translatie

• la compresiune de rezultanta dintre forta maxima a gazelor si forta de inertie

Calculul se realizeaza in sectiunea minima atunci forta care solicita corpul
bielei la intindere este:
3764,071825 N

Tensiunile la intindere sunt:

26,54315835N/mm2
unde: A - aria sectiunii de calcul a corpului bielei

141,8094929mm2
Corpul bielei este supus la compresiune de catre forta determinata cu
relatia:

-3764,071825N
Tensiunea de compresiune este data de relatia:

-26,54315835 N/mm2
Tensiunile de flambaj sunt:
• in planul de oscilatie:

-29,72833735 N/mm2
•unde:σe - limita de elasticitate
Ix - moment de inertie in planul de oscilatie
l - lungimea barei cu capete articulate

C = 0,0003
• in planul de incastrare

-29,72833735 N/mm2
unde: σe - limita de elasticitate
Iy - moment de inertie in planul de incastrare
l1 - lungimea barei cu capete incastrate
28
 Insumarea tensiunilor de compresiune si de flambaj poate fi realizata
dupa urmatoarele relatii:
• in planul de oscilatie:

-56,27149571 N/mm2
• in planul de incastrare

-56,27149571 N/mm2

unde: 12
Corpul bielei este supus la solicitari variabile, de intindere si compresiune
dupa un ciclu simetric. Coeficientul de sigurantã se determina cu relatia:

1,879380354
unde: • σmax tensiunea maxima:
σmax = σto = -56,27149571 N/mm2
• σmin tensiunea minima:
σmin = σc = -26,54315835 N/mm2
• σa amplitudinea ciclului

-14,86416868 N/mm2
• σm tensiunea medie

-41,40732703 N/mm2
Calculul capului bielei
Dimensiunile caracteristice ale capului bielei se deduc din dimensiunile
fusului maneton
Capul bielei se racordeaza cu raze mari la corpul bielei ceea ce face
neinsemnata solicitarea de compresiune a acestuia
Solicitarea de intindere se transmite numai capacului si este determinata
de forta de inertie a pieselor aflate in miscare de translatie şi de forta centrifuga
a masei bielei care efectueaza miscarea de rotatie mai putin masa capacului
bielei.
2948,664368
Calculul tensiunilor se realizează admiţând următoarele ipoteze

29
 • Capul bielei este o bara curba continua
• Sectiunea cea mai solicitata este sectiunea de incastrare A-A
• Capacul bilei are sectiunea constanta cu un diametru mediu egal cu
distanta dintre axele suruburilor
• Forţa de întindere este distribuită pe jumătatea inferioară a capacului
după o lege sinusoidală
• Cuzinetul se deformează impreuna cu capacul si preia o parte din
tensiuni proportionala cu momentul de inertie al sectiunii transversale
Tensiunea în fibra interioara în sectiunea de calcul este data de relatia:

120N/mm^2
unde: • Icp- momentul de inertie ale capacului
Icp =
• Icuz - momentul de inertie ale cuzinetului
Icuz =
• Acp - aria sectiunii capacului
Acp=
• Acuz - aria sectiunii cuzinetului
Acuz =
• Wcp- modulul de rezistenta la incovoiere al sectiunii capacului
Wcp =
σa - Rezistenta admisibilă este de 100…150 N/mm2
Calculul suruburilor de biela
Pentru prinderea capacului se utilizeaza doua sau patru suruburi, din partea
capacului spre capul bielei spre capul bielei
Utilizarea unor suruburi fara piulite face posibila micsorarea
dimensiunilor capului de biela. In cazul adoptarii acestei, solutii pentru surub, se
fileteaza gaura din partea superioara a capului bielei
superioara a capului bielei
Capul si corpul suruburilor de biela pot avea diverse forme constructive
in functie de solutia adoptata pentru capul bielei
solutia adoptata pentru capul bielei
Materialele care raspund cerintelor impuse bielei sunt: otelurile de
imbunatatire cu continut mediu de carbon (0,35...0,45%) marcile OLC 45 X,
OLC 50 si otelurile aliate marcile 40C 10, 41 MoC 11 marcile 40C 10, 41
MoC 11
Suruburile de biela se executa de regula din aceleasi materiale ca si biela
Suruburile de biela sunt solicitate de forta de strangere initiala Fsp

30
si de forta de inertie a maselor in miscare de translatie si a maselor in miscare de
rotatie care se afla deasupra planului de separare dintre corp şi capac.
• Forta de inertie care solicita un surub

1474,332184 N
unde : z - numarul de suruburi de pe o biela
z= 2
• Forta de strangere initiala a surubului
3685,83046 N
• In timpul functionarii, asupra surubului de biela actionează forta:

3980,696896 N
unde : χ- este constanta care tine seama de elasticitatea sistemului χ=
0,15…0,25
χ = 0,2
Tinand seama de fortele care solicita suruburile de biela, acestea se
dimensionează tinand seama de solicitarea la intindere si se verifică la oboseala

Schema de calcul a capului bielei

• Diametrul fundului filetului

7,1783476 mm
unde: • cc - coeficient de siguranta, cc= 1,25…3,00 cc
=2,5
• c1 - factor care tine seama de solicitarile suplimentare de torsiune care
apar la strangerea piuliţei
c1 = 1,3
• c2 - factor care tine seama de curgerea materialului în zona filetata c2 = 1,2

σc - limita de curgere a materialului surubului

σc = 1000 N/mm2
• Diametrul partii nefiletate
31
 8 mm
Verificarea la oboseală
• Tensiunile maxime

98,36039402 N/mm2

79,1934485 N/mm2
• Tensiunile minime

91,07443891 N/mm2

73,32726713 N/mm2
unde: • As - aria sectiunii surubului in partea filetata

40,47052613 mm2
As' - aria sectiunii surubului in partea nefiletata

50,26548246 mm2

3,642977556 N/mm2

94,71741646 N/mm2
• Coeficientul de siguranta:

3,008371602
unde: • σ-1= 300…700 N/mm2
σ-1= 400 N/mm2
• βk= 3,0…4,5 pentru oţel carbon
βk = 3,5
ε= 0,8…1,0
ε= 0,9
• γ= 1,0…1,5

32
γ = 1,2
• ψ= 0,2
Valorile coeficientului de siguranta calculat trebuie să se incadreze in
intervalul 2,5...4,0

VII. ARBORELE COTIT

In procesul de lucru arborele cotit preia solicitarile variabile datorate
fortei de presiune a gazelor si fortei de inertie a maselor in miscare de translatie
si de rotatie, solicitari care au un caracter de soc. Aceste
forte provoaca aparitia unor tensiuni importante de intindere, comprimare,
incovoiere si torsiune. In afara de acestea, in arborele cotit apar tensiuni
suplimentare cauzate de oscilatiile de torsiune si de incovoiere.
La proiectarea arborelui cotit se vor alege solutii care sa asigure o
rigiditat maxima. Pentru atingerea acestui deziderat la cele mai multe
constructii fusurile paliere se amplaseaza dupa fiecare cot, diametrele acestora se
maresc, iar lungimile acestora se micsoreaza, de asemenea aceste masuri fac
posibila marirea dimensiunilor bratelor.
Pentru a satisface cerintele impuse arborilor cotiti, rezistenta la
oboseala, rigiditate, o calitate superioara a suprafetelor fusurilor, acestia se
executa din fonta sau otel

1.18 Alegerea materialului

Material Limita de Densitatea Modulul Yung Rezistența după
curgere g/cm3 kN/mm2 călire +revebire HB
N/mm2
C65 600 7,8 210 55-65 Hb

1.19 Calculul arborelui cotit

Avand in vedere conditiile de functionare, prin calcul, arborele cotit se
verifica la presiune specifica si incalzire, la oboseala si la vibraţti de torsiune
Calculul arborelui cotit are un caracter de verificare, dimensiunile lui
adoptandu-se prin prelucrarea statistica a dimensiunilor arborilor cotiti existenti

33
 Concomitent cu dimensionarea arborelui cotit se adopta si configuratia
contragreutatilor. (masa si pozitia centrului de greutate se determina la calculul
dinamic al motorului).
Dimensiunile relative ale elemetelor arborelui cotit:
• lungimea cotului l = (0.90...1.20)∙D
l = 89 mm
• Diametrul fusului palier dp = (0,60…0,80) ∙ D
dp = 45 mm
• lungimea fusului palier lp
paliere intermediare : lpi = (0,3… 0,5) ∙ dp
lpi = 22 mm
paliere externe sau medii lpe = (0,5…0,7) ∙ dp
lpe = 27 mm
• Diametrul fusului maneton dm = (0,55…0,70) ∙ D
dm = 40 mm
• Lungimea fusului maneton: lm = (0,45…0,6) ∙ dm
lm = 21 mm
• diametrul interior dmi = (0,6…0,80) ∙ dm
dmi = 28 mm
Grosimea bratului: h = (0,15…0,36) ∙ dm
h = 14 mm
• Latimea bratului b = (1,17…1,90) ∙ dm
b = 60 mm
• Raza de racordare: (0,06…0,1) ∙ dm
R rac = 3 mm

1.20 Verificarea fusurilor la presiune si incalzire

Pentru a se preveni expulzarea peliculei dintre fusuri si cuzineti trebuie

să le limiteze presiunea maxima pe fusuri
Presiunea specifica conventionala maxima pe fusurile manetoane si
paliere se calculeaza cu relatiile:

47,61441569 MPa

29,23365858 MPa
unde: • Rmmax - fotra maxima care incarca fusul maneton
Rmmax = 39750N
• Rpmax - fotra maxima care incarca fusul palier
Rpmax = 28971N
ppmax.a = 7….15 Mpa = 15MPa
34
ppmax= 14,62 <ppmax.a = 15 MPa
pmmax.a = 4,5….15 Mpa = 15MPa
pmmax= 9,38 <pmmax.a = 15 MPa
Presiunea specifica medie conventională pe fusurile manetoane si paliere se
determina cu relatiile:

17,89463537 MPa

6,168422038 MPa
unde: • Rm - mediile aritmetice ale valorilor fortelor care incarca fusurile
manetoane
Rm = 14939N
• Rp - mediile aritmetice ale valorilor fortelor care incarca fusurile paliere
Rp =6113 N
ppmed.a = 3….10 Mpa = 10MPa
ppmed= 5,49 <ppmed.a = 10 MPa
pmmed.a = 2….7,5 Mpa = 7,5 MPa
pmmed= 1,98 <pmmed.a = 7,5 MPa
Verificarea fusului la incalzire se efectueaza initial pe baza unui calcul
simplificat si aceasta se refera la determinarea valorii coeficientului de uzura

43,20960202

25,36914786
unde :• ξ - coeficientul de corectare a vitezei relative
ξ = 1,054
n = 2,129
Verificarea la incalzire prin aceastã metoda nu ia in considerare factorii
caracteristici ai regimului hidrodinamic de ungere.

1.21 Verificarea la oboseala

Calculul arborelui cotit ca o grinda static nedeterminata implica dificultati. De
aceea calculul impune adoptarea unei scheme simplificate de incarcare si
deformare care considera arborele cotit ca o grinda discontinua alcatuita dintr-un
numar de parti egal cu numarul coturilor. Calculul se efectueaza pentru fiecare

35
cot in parte in urmatoarele ipoteze simplificatoare: • fiecare cot
reprezinta o grinda simplu rezemata pe doua reazeme
• reazemele sunt rigide si coaxiale
• momentele incovoietoare în reazeme se neglijeaza
• fiecare cot lucreaza în conditiile amplitudinilor maxime ale momentelor de
incovoiere si de torsiune ai a fortelor variabile ca semn
• In reazemul din stanga cotului actioneaza un moment de torsiune
Mpj egal cu suma momentelor coturilor care preced cotul de calcul, iar la
reazemul din dreapta actioneaza momentul Mp(j-1)

Schema fortelor care actioneaza asupra unui cot al arborelui cotit

Calculul fusului palier
Fusul palier este solicitat la torsiune si incovoiere dupa un ciclu
asimetric. Deoarece lungimea fusurilor este redusa, momentele incovoietoare au
valori mici si în aceste conditii se renuntã la verificarea la incovoiere. Fusurile
paliere dinspre partea anterioara a arborelui cotit sunt solicitate la momente de
rasucire mai mici decat acelea care actioneaza in fusurile dinspre partea
posterioara a arborelui si mai ales în fusul final, deoarece in aceasta se
insumeaza momentele medii produse de fiecare cilindru. Calculul trebuie
dezvoltat pentru fiecare fus în parte, ceea ce implica insumarea momentelor de
torsiune tinandu-se cont de ordinea de aprindere.
Momentele maxime si minime incarca fusul palier:
Mpmin = -309000 N∙mm
Mpmax = 352000 N∙mm
Eforturile unitare :

-35,66917939 MPa

36
 40,63285161 MPa

8662,941095 mm3
Aplitudinea tensiunilor si valoarea tensiunii medii se calculeaza cu
relatiile:

38,1510155 N/mm^2

2,481836107 N/mm^2
Coeficientul de siguranta se calculeaza cu relatia

4,348375379
unde:
• τ-1 = 320 N/mm2
• γ= 1,3

2,5

0,09
Valorile calculate pentru coeficientul de siguranta trebuie sa fie
superioare valorilor de 3…4 pentru MAS

Calculul fusului maneton

Fusul maneton este solicitat la incovoiere si torsiune. Calculul se

efectueaza pentru un cot care se sprijina pe doua reazeme si este incarcat cu
forte concentrate. Deoarece sectiunea momentelor maxime ale acestor solicitari
nu coincide in timp, coeficientul de siguranta se determina separat pentru
incovoiere si torsiune si apoi coeficientul global de siguranta.
Reactiunile in reazeme se determina din conditiile de echilibru ale
fortelor si momentelor. Este convenabil ca fortele ce actioneaza asupra fusului

37
sa se descompuna dupa doua directii: una in planul cotului, cealalta tangentiala
la fusul maneton

Schema de calcul a reactiunilor în reazeme

Verificarea la torsiune
Momentele maxime si minime ce incarca fusul maneton
MTmax = 620000 N∙mm
MTmin = -352000 N∙mm
Eforturile unitare

181,8046722 N/mm^2

-103,2181365 N/mm^2

3410,253391 mm3
unde : μ - coeficientul de corectie functie de excentricitatea relativa a gaurii

0,166383814

38
μ = 0,9
Coeficientul de corectie pentru calculul modulului de rezistenta polar al fusului
maneton cu orificiu excentric
Aplitudinea tensiunilor si valoarea tensiunii medii se calculeaza cu
relatiile:

142,5114043N/mm^2

39,29326787N/mm^2
Coeficientul de siguranta pentru solicitarea de torsiune este dat de ecuatia:

0,995552279
unde: βkτ = 1,9
ετ = 0,75
ψτ = 0,09
γτ = 1,3
τ-1= 280 N/mm2

39
Verificarea la incovoiere

Schema pentru determinarea momentului în planul orificiului de ungere

Fortele radiale:
Z = 28524N
Z1 = 47295N
Z2 = -6399 N

65422,61538 N
Fortele tangentiale
T1 = 8380 N
T2 = 7568 N

6037,692308 N
Fortele axiale
1956,977898 N
815,4074575 N
Momentele de incovoiere

18 mm
2912614,837 N∙mm
299494,982 N∙mm

2927972,41 N∙mm
Cand fusul maneton este prevazut cu un orificiu de ungere, solicitarea maxima
se obtine in planul axului orificiului provocand o conentrare maxima a
tensiunilor
Momentul de incovoiere in acest plan:
θ = 45 o
40
 2271304,635 N∙mm
Eforturile unitare

54,93398109 MPa

42,61372322 MPa

-53299,84013 mm3
Calculul bratului arborelui cotit

Bratul arborelui cotit este solicitat la sarcini variabile de intindere,

compresiune, incovoiere si torsiune. Coeficientii de siguranta pentru aceste
solicitari se determina in mijlocul laturii mari a sectiunii tangente fusului palier
unde apar cele mai mari eforturi unitare.
In planul cotului ia nastere o solicitare compusa de incovoiere.
Tensiunea totala are expresia:
Bzmax = 47295N
Bzmin = -16462 N

454,6161856 MPa

-158,2385378 MPa

148,1888239 MPa

41
 306,4273617 MPa
Coeficientul de siguranţă pentru solicitarea de încovoiere

0,50535
In calculele de proiectare la determinarea coeficientului de
siguranta se au in vedere urmatoarele valori:
1
0,15

2,5
500 MPa
Bratul arborelui cotit este supus si la solicitarea de torsiune:
Tmax = 8380 N
Tmin = -7353 N

19,69036895 MPa

-17,2772414 Mpa
unde: k = 0,3

1,206563778 MPa

18,48380518 MPa
Coeficientul de siguranta la solicitarea de torsiune:

7,549557439
unde:
1
0,1

2
42
 280 MPa
Coeficientul de siguranţă global

0,63205215

43