Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Având în vedere cele de mai sus, STAS-ul nu permite existenţa infestării masei de cereale
destinate consumului uman.
forma vizibilă, în care dăunătorii aflaţi în orice stadiu de dezvoltare se pot descoperi
cu ochiul liber sau când seminţele prezintă semne vizibile de atac ( înţepături, orificii, rosături);
forma ascunsă, în care dăunătorii aflaţi în orice stadiu de dezvoltare sunt localizaţi în
interiorul seminţelor, iar prezenţa lor nu se poate stabili decât prin secţionarea seminţelor, tratarea
cu reactivi speciali sau prin radiografie.
Deoarece în perioadele reci ale anului, majoritatea dăunătorilor se găsesc într-o stare de
amorţeală, caracterizată prin imobilitate, probelor recoltate, se ţin în recipiente bine închise, în
laborator, la 18-220C, timp de 2-3 ore înaintea determinării.
- în fracţiunea reprezentând cernutul ciurului nr. 1,5 R, se determină prezenţa acarienilor vii
sau morţi;
- în fracţiunea rămasă ca refuz pe ciurul 1,5 R se determină gândacii precum şi larve sau
nimfe ale acestora;
- în fracţiunea rămasă ca refuz pe ciurul nr. 2,5 R se determină dăunătorii cu dimensiuni mai
mari, în stadiile de larvă, nimfă sau adult.
Toţi dăunătorii găsiţi se exprimă prin număr la 1 kg de cereale. Analiza poate fi făcută cu
ochiul liber sau cu lupa.
Determinarea atacului produs de ploşniţele cerealelor la seminţele de grâu – Metoda cu
hipoclorit
Pe sămânţa în stare uscată atacul se recunoaşte prin prezenţa unui punct negru în centrul
unei zone de decolorare (halou de culoare gălbuie).
Din proba de analizat se cântăresc 50g seminţe, se numără, fără alegere, 4 repetiţii a 100 de
seminţe întregi, care se introduc într-un pahar termorezistent sau într-un vas smălţuit. Peste seminţe
se adaugă 2-3cm3 soluţie de hipoclorit de sodiu 2% şi se fierbe timp 1 minut. Se decantează soluţia,
seminţele se spală de două ori în care se zvântă pe o hârtie sugativă. Se examinează fiecare sămânţă
şi se separă cele atacate. Numărul de boabe atacate reprezintă procentul de atac al ploşniţelor
cerealelor.
Metoda constă în tratarea seminţelor cu fucsină acidă care colorează în roşu aprins orificiile
prin care insecta şi-a introdus ouăle în sămânţă.
Din proba de laborator se numără fără alegere 400 de seminţe, se pun pe o sită sau într-o
pânză de tifon şi se scufundă timp de 5 minute în apă la temperatura de 30 0C. După aceea, boabele
se scot şi se introduc într-o soluţie de fucsină acidă ( 0.5g fucsină dizolvată într-un amestec format
din 50cm3 de acid acetic glacial şi 950cm 3 apă distilată) în care se ţin timp de 3 minute după care se
spală timp de 5 minute în apă curentă.
Seminţele se zvântă apoi pe hârtie sugativă, se separă cele care prezintă puncte circulare cu
diametrul de aproximativ 0,5 mm, precum şi cele cu aspectul unor dopuşoare (acestea reprezintă
orificiile prin care insecta şi-a introdus ouăle în sămânţă).
Se numără aceste seminţe, iar numărul lor se raportează la 400 seminţe. Rezultatul se
exprimă în procente.