Tratament hiponatremie hipervolemica ( hiperhidratare globala ) :

- trat af. de fond : IC ( cresterea DC ) , ciroza hep ( efectuare sunt ) , sdr nefrotic ( solutii
macromoleculare)

- restrictie hidrica

- restrictie sodata ( < 2g/24h )

-diuretice de ansa

Furosemid ( 1 fiola = 20 ml , 1 comprimat = 40 mg )

Ziua 1

1. Pacientul ia trat cu furosemid acasa -> adm i.v. 1-2x doza furosemid orala luata de pac , cat mai rapid

2. Pacientul nu ia furosemid acasa: test la Furosemid

1. Se monitorizeaza cantitatea de urina eliminata si Na urinar . Golirea vezicii urinare NU se face

pe sonda urinara decat la pacientii imobilizati sau pacienti cu obstrutie pe calea urinara !

Masuram Na urinar si diureza dupa 6 ore :

Na urinar > 50 mEq/l DA: se repeta doza de Furosemid la 12 ore

Diureza > 100-150 ml/h NU : se dubleaza doza de Furosemid

Daca dupa ce a fost dublata doza de

furosemid raspunsul dupa 9 ore nu e favorabil se mai poare dubla o data doza .

Ziua 2

Congestie persistenta :

- diureza/24h < 3-4 l -> se dubleaza doza de furosemid pana la maxim ; iar daca diureza se mentine sub
100-250 ml/h ( dupa dz maxima ) -> se adauga alte diuretice , iar daca nu functioneaza nici asa se
realizeaza ultrafiltrare

-diureza/ 24h > 3-4 l -> se continua cu aceeasi doza pana la decongestie

NU UITA ! : RESTRICTIE HIDRICA

SPIRONOLACTONA

SUPLIMENTE DE K SI MG ( previn dezechilibrele date de Furosemid + potenteaza efectele

furosemidului )

Rezistenta la diuretice : - Se poate adm Torasemid

- se poate administra impreuna cu tiazidicele

- pac cu IC sau BCR : este mai eficienta administrarea de doze mici si repetate
( ex : nu 2x doza de Furosemid , ci x/ mai multe doze )
Hematuria
Microscopica = prezenta > 10 hematii/camp microscopc cu rezolutie inalta , dar fara modificari ale urinii
sesizabile cu ochiul liber

Macroscopica = modificarea culorii urinii in rosu sau brun

-trebuie confirmata prin ex. Sediment urinar deoarece si alte subst pt colora urina
( hemoglobinurie , mioglobinurie )

-de obicei apare la peste 100 hematii/camp ( 300.000 / min la Addis )

Metode de evaluare a hematuriei :

- obiectivarea : anamneza , examen macroscopic urina , sediment urinar , metoda bandeletei urinare ,
proteinuria.

-etiologia : ecografie renala si vezico-prostatica , cistoscopie , UIV, RMN, CT ,citologie urinara ,

imunologie , PBR .

Recoltarea corecta a urinii :

- pt sediment : prima urina de dimineata

- pt examen microscopic : a doua urina de dimineata

- prelevare dupa decontaminare din jetul mijlociu

- examinare in prima ora dupa recoltare

Examinare macroscopica :

- aprecierea culorii ( Normal : galben pal -> galben inchis ; Hematurie : roz pal -> rosu -> brun )

-sediul sangerarii : - glomerulara : bruna ( glomerulopatii

- extraglomerulara : rosie

Evaluarea cu bandeleta reactiva ( dipstick )

-masurare calitativa a hematuriei ( + -> ++++)

-rez fals negative : prezenta acidului ascorbic urinar in cantitate mare

-rez fals pozitive : mioglobinurie , hemoglobinurie , sg vaginal )

Centrifugarea si examinarea microscopica este OBLIGATORIE !

- Centrifugarea : - hematuria este confirmata cand culoara rosie apare EXCLUSIV la nivelul
sedimentului ; daca spernatantul este colorat in rosu-brun / orange si se bandeleta e preznt hemul->
hemoglobinurie , mioglobinurie ; daca hemul nu e prezent -> porfirie ( foarte rar )

-Microscopia ofera informatii : calitative ( confirma prezenta hematuriei ) , cantitative ( N: 1-2

hematii/camp ) , de detaliu : dismorfism , prezenta cilindrilor hematici .
Determinarea protinuriei este foarte importanta !!

Clasificarea hematuriilor :

1. Hematurie glomerulara : prezenta in aproape toate glomerulopatiile cu exceptia NLM

2. Hematurie extraglomerulara de cauza nefrologica : cistita infectioasa , boala polichistica renala , NIA ,
necroza papilara , boli vasclare .

3. Hematurie extraglomerulala de cauza neurologica : tumori uroteliale , litiaza urinara , cancer renal , af.
Prostata, traumatisme renale .

4. Hematuria din cadrul tulburarilor de hemostaza : trombocitopenii , hemofilii , CID, AINS ,

anticoagulante

Cele mai frecvente cauze sunt inflamatia / infectia vezicii urinare si ale prostatei .

Pentru evaluarea corecta a hematuriei trebuie precizate :

1) Tipul hematuriei ( macro/micro)

- cele de origine glomerulara sun de regula microscopice cu unele exceptii ( nefropatia cu Ig A )

2) Asocierea simptomatologiei algice

- de obicei nu e dureroasa , exceptie atunci cand e insotita de inflamatie ( IU joasa sal inalta ) sal
obstructie ( cistita hemoragica , obstructie ureterala cu cheaguri ) ; in nefropatia cu IgA se pot asocia
dureri lombare necolicative .

3 )Momentul mictional in care apare :

-initiala : uretra sau prostata

-totala : parenchim renal sau tract urinar superior

-finala : vezica urinara

4) Prezenta sau absenta cheagurilor : daca sunt prezente cheagurile-> sangerare ampla , cel mai probabil
tumorala

5) Context anamnestic : infectia respiratorie recenta ( sugereaza GN postinfectioasa ) , antecedente

familiale de afectare renala (Alport , ADPKD ) , la barbat varstnic ( sugereaza suferinta prostatica ) ,
traumatism sau efost fizic .

6) Caracter persistent sau tranzitor: - recurenta : Alport , nefropatia cu IgA

7 ) Tipul glomerular sau extraglomerular

Diag dif : - sugestiv pt glomerular : absenta durerii , absenta cheagurilor , hematurie

microscopica , hematii dismorfe si a cilindrilor hematici proteinurie > 1g/24h
Investigatii imunologice

Investigatii imagistice :

-ecografie ( tumori , litiaza , boala polichistica )

-UIV ( tumori de uroteliu , anomalii congenitale si dobandite de tract urinar )

-CT

-RMN ( evaluare vasculara renala )

-cistoscopie : NU IN INFECTIE !!!

- citologie urinara ( pac cu risc de tumori uroteliale )

Punctie-biopsie renala .

Indicatii punctie-biopsie renala :

- sdr. Nefrotic al adultului

- IRA de origine glomerulara

- Ira cauzata aparent de necroza tubulara acuta fara evoluie favorabila dupa 3 saptamanai

- orice disfunctie renala fara etiologie evidenta la un pacient cu dimensiuni renale normale

-anomalii urinare asimptomatice persistente

- boli sistemice cu afectare renala ( LES , MM, amiloidoza ).