UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

CENTRUL UNIVERSITAR
DROBETA TURNU SEVERIN
FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA
AFACERILOR
SPECIALIZAREA:
MANAGEMENT CONTABIL, EXPERTIZĂ ŞI AUDIT

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator:

Lect. univ. dr. Monica Pătruţescu

Stud. ȘTEFĂNESCU GEORGIANA

2021
Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

CENTRUL UNIVERSITAR
DROBETA TURNU SEVERIN
FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA
AFACERILOR
SPECIALIZAREA:
MANAGEMENT CONTABIL, EXPERTIZĂ ŞI AUDIT

ACTIVITATEA AUDITULUI INTERN – SUPORT ȘI

ASIGURARE PENTRU PROCESUL MANAGERIAL
AL S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

Coordonator:

Lect. univ. dr. Monica Pătruţescu

Stud. ȘTEFĂNESCU GEORGIANA

2021

1
Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

CUPRINS

CAPITOLUL I
ROLUL AUDITULUI INTERN ÎN MANAGEMENTUL
UNEI ORGANIZAŢII
1.1 Activitatea de audit intern – rolul şi importanţa în 5
consilierea managementului într-o entitate economică

1.2 Serviciile furnizate de auditul intern managementului 10

organizaţiei - asigurarea şi consultanţa

CAPITOLUL II
MISIUNILE AUDITULUI INTERN ŞI INFLUENŢE
ASUPRA DECIZIILOR MANAGEMENTULUI S.C.
NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

2.1 Scurtă prezentare a activităţii si organizării S.C. NEW 19

METAL CONSTRUCT S.R.L.

2.2 Stabilirea obiectivelor în planul de audit intern și 24

programarea misiunilor de audit la S.C. NEW METAL
CONSTRUCT S.R.L.

2.3 Recunoașterea valorii adăugate a auditului internde către 28

managementul S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

Concluzii 32

BIBLIOGRAFIE 34

2
Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

ARGUMENT

În legislaţia romănească auditul intern este definit într-un mod sintetic şi

pragmatic, ca o activitate de examinare obiectivă a ansamblului activităţilor entităţii
economice în scopul furnizării unei evaluări independente a managementului riscului,
controlului şi proceselor de conducere a acestuia.
Auditul intern examinează operaţiunile, în principal, pentru a provoca
ameliorarea disfuncţiilor, conduce la aplicarea strictă a politicilor şi procedurilor
instituite de entitatea economică şi nu este limitat la aspectele financiare.
Managerul unei entităţi economice îşi pune în mod normal întrebări privind
bunul control asupra funcţionării organizaţiei, în dorinţa de a obţine performanţă. Din
acest punct de vedere, funcţia de audit intern oferă fie siguranţa rezonabilă că
operaţiunile desfăşurate şi deciziile luate sunt sub control şi că, în acest fel, contribuie
la realizarea obiectivelor întreprinderii, fie oferă recomandări pentru a remedia
situaţia.
Pe de altă parte, se poate spune că auditul intern reprezintă o evaluare sau
monitorizare organizată de către managerul entităţii, sub forma unui serviciu privind
examinarea sistemelor proprii de contabilitate şi de control intern. Auditul intern este,
practic, o activitate independentă de asigurare obiectivă şi consultativă destinată să
adauge valoare şi să antreneze îmbunătăţirea activităţii unui organism, pe care îl susţin
în îndeplinirea obiectivelor printr-o abordare sistematică şi ordonată a evaluării şi
creşterii proceselor de gestionare a riscului de control şi de conducere.
Aşadar, este o funcţie deosebit de utilă pentru responsabili, oricare ar fi nivelul
lor de responsabilitate, ceea ce explică dezvoltarea sa pe parcursul ultimelor două
decenii, inclusiv extinderea domeniului de acţiune asupra eficacităţii şi performanţei
dincolo de simpla conformitate.
Din rolul său de asigurare şi consultanţă a managementului decurge şi faptul că
auditul intern ajută entitatea să îşi atingă obiectivele, evaluând, printr-o abordare
sistematică şi metodică, procesele sale de management al riscurilor, de control, şi de
guvernare a organizaţiei, şi făcând propuneri pentru a le consolida eficacitatea. Deci,
esenţial pentru auditul intern este de a acorda asistenţă personalului organismului
auditat în îndeplinirea responsabilităţilor, oferind conducerii asigurarea că politicile,
procedurile şi controalele efectuate în scopul evitării erorilor umane şi combaterii
fraudelor sau acţiunilor greşite, acţionează eficient.
Evaluarea riscurilor aferente activităţilor unei entităţi reprezintă o preocupare
atât a auditorilor cât şi a controlului intern. Abordarea riscurilor trebuie să aibă în
vedere faptul că acestea comportă trei componente:
 riscul inerent care este riscul ca o eroare materială să se producă;
 riscul de control care este riscul ca sistemul de control intern al entităţii să
nu împiedice sau să nu corecteze respectivele erori;
 riscul de nedetectare care este riscul ce poate apărea chiar dacă auditorii
interni au monitorizat riscurile existente (detectate).
Procesul de evaluare a riscurilor trebuie să descopere riscurile măsurabile şi
riscurile nemăsurabile iar din total să le selecţionaze pe cele controlabile. Auditorii
evaluează şi monitorizează riscurile semnificative privind entitatea auditată prin
compararea propriei liste de riscuri cu riscurile controlului intern; faptul că nu
analizează toate riscurile nu înseamnă că acceptă slăbiciunile minore.

3
Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

Prin stabilirea activităţilor de control se urmăreşte ca riscurile ridicate să

devină medii sau scăzute, până la o eventuală dispariţie ulterioară.
Auditorii interni procedează la evaluarea riscurilor, analiza operaţiunilor şi
verificărilor efectuate, astfel încât, pornind de la rezultatele auditurilor efectuate, să
furnizeze analize obiective, cu indicarea punctelor slabe şi formularea de recomandări
de ameliorare a situaţiei.
Auditorii interni trebuie întotdeauna să susţină cu documente activităţile
efectuate, rapoartele încheiate pentru a răspunde misiunilor încredinţate şi pentru a-şi
fundamenta concluziile.
La cerere, auditorii interni trebuie să monitorizeze rezultatele misiunilor de
consultanţă, în condiţiile convenite la începerea acestora, fie cu beneficiarii acestor
misiuni, fie cu organele de conducere ale entităţii. Există diferite tipuri de monitorizare
în funcţie de tipul misiunii. Aceste modalităţi de monitorizare depind în special de
interesul acordat misiunii de către conducere sau de evaluarea de către auditorul
intern a riscurilor legate de proiect, precum şi de importanţa sa pentru organizaţie.

4
Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

CAPITOLUL I

ROLUL AUDITULUI INTERN ÎN MANAGEMENTUL UNEI

ORGANIZAŢII

1.1. Activitatea de audit intern – rolul şi importanţa în

consilierea managementului într-o entitate economică

Auditul este o activitate independentă şi obiectivă care dă unei entităţi o

asigurare în ceea ce priveşte gradul de control asupra operaţiunilor, o îndrumă pentru a-i
îmbunătăţi operaţiunile, şi contribuie la adăugarea unui plus de valoare.

Conform legislaţiei româneşti, „auditul intern reprezintă activitatea de

examinare obiectivă a ansamblului activităţilor entităţii economice în scopul
furnizării unei evaluări independente a managementului riscului, controlului şi
proceselor de management a acesteia”.

Activitatea de audit poate fi desfăşurată în cadrul unui departament, divizie,

serviciu, echipă de consultanţi sau de orice alt practician care oferă o asigurare
independentă şi obiectivă şi servicii de consultanţă care contribuie la îmbunătăţirea
operaţiunilor entităţii.
Auditul intern, fiind o componentă a instrumentelor de monitorizare şi
conducere, presupune şi o susuţinere permanentă a procesului decizional, prin:
 o revedere permanentă a activităţii entităţii economice;
 o activitate independentă de apreciere, pentru conducerea entităţii economice,
prin examinarea operaţiunilor financiare, contabile şi de altă natură, privind
ansamblul serviciilor;
 o evaluare a sarcinilor şi a conformităţii înregistrărilor contabile, rapoartelor,
elementelor de activ, capitalurilor şi rezultatelor;
 o atestare sau certificare a documentelor financiar-contabile.
Se desprinde de aici ideea că, prin audit intern, managementul entităţii
economice beneficiază de asigurare şi consiliere, două componente ce se întrepătrund şi
au în vedere mai multe aspecte, diferite şi complementare.
Principalele trăsături ale auditului intern sunt următoarele:
 Universalitatea - constă în faptul că auditul intern se organizează şi funcţionează în
toate organizaţiile indiferent de obiectul de activitate al acesteia. Domeniul de
activitate al auditului intern îl constituie toate activităţile desfăşurate în cadrul
unei entităţi.
 Independenţa - constă faptul că acesta nu trebuie să acţioneze sub vreo constrângere
manifestată din partea managementului sau a oricăror alţi factori de decizie
dintr-o entitate.
 Periodicitatea - se traduce prin aceea că auditul intern este o funcţie stabilă, ce se
realizează în baza unui plan de audit strategic.

5
Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

Într-o formulare succintă, fără a putea cuprinde toate aspectele pe care le

presupune auditul intern, se pot enumera obiectivele:
1. evaluarea gradului de adecvare precum şi aplicarea acţiunilor de control, atât
financiar cât şi nefinanciar, dispuse şi efectuate de către managementul entităţii
economice, în scopul creşterii eficienţei activităţii;
2. aprecierea conformităţii activităţilor din cadrul entităţii economice auditate cu
politicile, programele, managementul acesteia şi cu prevederile legale;
3. estimarea din punct de vedere a gradului de adecvare a datelor şi informaţiilor
financiare şi nefinanciare, destinate managementului, pentru cunoaşterea
realităţii din cadrul entităţii economice.
Pentru buna desfăşurare a activităţii lor, IIA a elaborat Standardele de audit intern
recunoscute şi acceptate pe plan internaţional, actualizate în permanenţă pentru
îmbunătăţirea practicii în domeniu.
Aceste standarde cuprind şi Codul deontologic al auditorului intern care reprezintă o
declaraţie asupra valorilor şi principiilor ce trebuie să fie urmate în practica auditorilor
interni. Sunt enunţate patru principii fundamentale:
 Integritatea constituie baza încrederii acordate auditorilor interni;
 Obiectivitatea, legată direct de independenţă;
 Confidenţialitatea, absolut necesară, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege;
 Competenţa, care implică permanenta actualizare a cunoştinţelor teoretice şi
practice.
Principiile deontologice prezentate anterior au la bază 12 ”reguli de conduită1, care
pot fi rezumate astfel:
 A îndeplini într-un mod corect misiunile;
 A respecta legea;
 A nu participa la activităţi ilegale;
 A respecta etica;
 A fi imparţial;
 A nu accepta nimic care poate să compromită sau să influenţeze deciziile;
 A evidenţia faptele semnificative;
 A proteja informaţiile;
 A nu urmări beneficii personale;
 A nu face decât ceea ce se poate face;
 A urmări îmbunătăţirea competenţelor;
 A respecta standardele în domeniu.
Regulile de conduită arată calea rigorii profesionale pe care trebuie să o urmeze
auditorii interni.”
Pentru definirea serviciilor pe care le furnizează auditorii interni, este necesară
elaborarea unui document numit Carta Auditului Intern, care are drept rol:
 să stabilească poziţia serviciului de audit intern în cadrul organizaţiei;
 să autorizeze accesul la documente, personal şi bunuri fizice, necesar
îndeplinirii corespunzatoare a misiunilor;
 să definească sfera de activitate a auditului intern;
 este documentul constitutiv al auditului intern, care are rolul de prezentare şi
cunoaştere pentru celelalte compartimente ale entităţii economice.
Carta Auditului Intern se examinează şi aprobă de consiliul entităţii economice şi se
difuzează la nivelul entităţii, structurilor care se auditează şi managementului implicat în

1
Jacqes Renard – Teoria şi practica auditului intern, lucrare editata de MFP, Bucureşti, 2002

6
Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

activitatea de audit intern. Ea trebuie să facă referire în mod obligatoriu la următoarele

aspecte:
 funcţia – un paragraf introductiv în care se precizează scopul funcţiei de audit
intern, de regulă acelaşi cu cel din definiţia auditului inern;
 rolul şi scopul organizării auditului intern, unde se fac referiri la:
 generarea unui plus de valoare organizaţiei – când auditorii interni
intervin conform unor modalităţti bine adaptate culturii şi resurselor
sale;
 accesul nerestricţionat la personal şi activităţi
 rolul de consultanţă şi asigurare a conducerii entitatii auditate, respecti
tipuri de audit intern care vor fi utilizate;
 monitorizarea calităţii rezultatului activităţii de audit intern, respectiv
calitatea activităţilor de consultanţă şi asigurare.
C. raportarea – stabileşte nivelul de raportare a auditului intern şi cerinţele raportării,
respectiv comitetul de audit sau managementul general.
D. responsabilitatea – subliniază răspunderea şefului compartimentului de audit
intern privind:
i. dezvoltarea şi menţinerea auditorilor interni la un nivel corespunzător
de cunoştinţe şi experienţă;
ii. planificarea strategică şi operaţională;
iii. implementarea programelor aprobate;
iv. comunicarea rezultatelor către comitetul de audit.

Carta Auditului Intern este permanent actualizată pentru a se asigura o bună

relaţionare între compartimentu de audit intern şi managemetul general, urmărindu-se în mod
constant următoarele direcţii:
 dialogul permanent cu organele de conducere – permite adaptarea sferei şi a
calendarului misiunii la necesităţile managementului;
 varietate şi interdependenţă – misiunile de audit intern pot lua forme multiple,
serviciile de audit vor avea un rol atât de asigurare, cât şi de consultanţă;
 obiectivitatea auditului intern nu ar trebui să fie afectatăa de deciziile luate de
conducere ca urmare a unor astfel de misiuni;
 reexaminarea şi actualizarea periodică a obiectivelor, sferei şi modalităţilor de
executare a misiunii pe toată durata activităţii.
Funcţia de audit intern are trei puncte de ancorare în existenţa entităţii:
 acordă consiliere managerului - ceea ce deosebeşte auditul intern de orice
altă funcţie de control din cadrul unei entităţi este însăşi competenţa acestuia
de a consilia managerul, de a-i oferi asistenţă pentru a-i permite acestuia să- şi
administreze mai bine activităţile.
 acordă ajutor salariaţilor fără a-i judeca - auditul intern are în vedere
îmbunătăţirea performanţei existente şi nu judecarea sistemului de control
intern.
 se manifestă independent la nivelul entităţii - Independenţa auditului intern
îmbracă două forme:
● independenţa structurii de audit în sensul că acesta trebuie să
funcţioneze subordonat celui mai înalt nivel ierarhic;
● independenţa auditorilor, în sensul că aceştia nu trebuie încărcaţi cu
sarcini care nu ar trebui să le revină.
Ca funcţie independentă în structura entităţii economice, auditul intern cunoaşte mai
multe tipuri, prevăzute legal, prin care se urmăreşte îndeplinirea serviciilor de asigurare şi

7
Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

consultanţă cerute de management. Scopul fiecărui tip de audit intern este prezentat în
schema următoare:

Auditul de regularitate (conformitate)

examinează şi apreciază dacă regulile şi procedurile sunt bine aplicate,

dacă se respectă organigramele, sistemele de informare etc.;

are la bază un sistem de referinţă şi acţionează prin constatări şi

completări privind aplicarea, interpretarea, eventualele deficite sau
dezechilibre produse şi consecinţele acestora pe care le raportează
managementului entităţii economice;

are ca scop compararea realităţii cu sistemul de referinţă adecvat.

Auditul de eficacitate (performanţă)

se referă la calitate şi nu la un sistem de referinţă. Se are în vedere că

eficacitatea se referă la calitatea muncii şi a rezultatelor obţinute prin
respectarea regulilor adoptate de entitatea economică, dar eficacitatea
depinde de modul în care s-a desfăşurat efectiv activitatea;

se poate numi şi audit de performanţă, care reflectă calitatea măsurilor

adoptate prin rezultatele înregistrate. Eficacitatea reprezintă atingerea
obiectivelor fixate, respectiv răspunsul entităţii economice la aşteptări,
iar eficienţa înseamnă de a face cât mai bine posibil, respectiv de a
obţine cea mai bună calitate în ce priveşte cunoştinţele,
comportamentele şi comunicarea.

se urmăreşte dacă gestionarea entităţii este exercitată cu maximum de

eficacitate şi eficienţă, avându-se în vedere dacă obiectivele fixate:
 pot fi şi sunt atinse cu maximum de eficacitate;
 nu pot fi îmbunătăţite, depăşite cu maximum de eficienţă.

examinarea are în vedere care sunt indicatorii, sistemele de informare

folosite, măsurile care pot fi luate pentru ca dispoziţiile, regulile,
procedurile etc. să fie cât mai bine adaptate pentru eliminarea
disfuncţiilor şi insuficienţelor în gestionarea entităţii economice.

8
Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

Auditul de management (de sistem)

examinează şi se asigură că există o politică de management şi în ce

măsură aceasta este exprimată cu claritate de cel care o are în
responsabilitate;

analizează modul în care politica sectorială corespunde strategiei

entităţii economice sau politicilor cuprinse şi rezultate din strategie;

cercetează şi se asigură că pe teren, politica este cunoscută, înţeleasă şi

aplicată corespunzător. Se are în vedere conformitatea între politică şi
aplicarea sa;

are ca scop să vadă dacă misiunea responsabililor de activităţi din

structura entităţii economice este clar definită .

Auditul de strategie

examinează dacă există o strategie definită şi aprobată şi dacă aceasta

se aplică;

reprezintă o confruntare între toate politicile şi strategiile entităţii

economice cu mediul în care aceasta se află pentru aprecierea coerenţei
globale;

se limitează la semnalarea incoerenţelor parţiale şi are menirea să

faciliteze asigurarea coerenţei globale.

Fig. 1.1 Tipuri de audit

În cadrul unor entităţi economice mari, existenţa unui departament de audit este
esenţială. Prin acesta se asigură o supervizare eficientă a activităţilor, precum şi evaluarea
permanentă sau periodică de către management a calităţii controlului intern. Scopul este
acela de a determina dacă mecanismele de control sunt aplicate conform prevederilor şi dacă
ele sunt adaptate corespunzător unor schimbări ale circumstanţelor.
Pentru ca auditul intern să fie eficace este vital ca personalul de audit să fie
independent atât de compartimentele operative, cât şi de compartimentul contabil.
Totodată, auditorii interni trebuie să fie direct subordonaţi unui nivel de autoritate cât
mai înalt din organizaţie, adică fie managementului de top, fie comitetului de audit al
consiliului de administraţie.

9
Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

1.2 Serviciile furnizate de auditul intern managementului organizaţiei -

asigurarea şi consultanţa

Acitvităţile de audit intern se desfăşoară în cadrul unor misiuni de audit,

planificate şi încadrate într-un program supervizat de către managerul organizaţiei.
Prin planificare, „auditorii îşi construiesc o strategie generală şi o abordare
detaliată cu privire la natura, durata şi sfera de acoperire a auditului. Auditorul planifică
efectuarea auditului în mod eficient şi oportun.”2
Planificarea adecvată a activităţii de audit, orientează auditul asupra domeniilor
importante de auditat, asupra identificării riscurilor potenţiale şi asigură operativitatea
auditului.
Activitatea de audit intern are două componente fundamentale, aşa cum am mai
precizat, respectiv activitatea de asigurare şi activitatea de consultanţă sau consiliere a
managementului entităţii economice. Practica a dezvăluit legăturile dintre ele şi
coexistenţa acestora, modul de diferenţiere fiind important pentru stabilirea direcţiilor de
acţiune ale fiecărei misiuni de audit intern.

Astfel, asigurarea3 „reprezintă o examinare obiectivă a probelor în scopul

oferirii unei evaluări independente asupra managementului riscului şi asupra proceselor
de control sau conducere”. În gama serviciilor de asigurare se regăsesc:
 auditarea procesului de control al execuţiei bugetului;
 verificarea implementării unei politici în sistemul IT;
 auditarea conformităţii şi adecvării la politicile de personal ale entităţii;
 evaluarea şi măsurarea eficienţei activităţilor auditate;
 analiza financiară preliminară şi de conformitate legislativă.

Consultanţa sau consilierea4 „reprezintă acele activităţi legate de natura şi

scopul organizaţiei, cu rol de adăugare a valorii şi îmbunătăţire a conducerii acesteia, a
managementului riscului şi controlul proceselor, fără asumarea răspunderii manageriale
de către auditorul intern.” Activităţile de audit intern ce se pot încadra în această
categorie sunt:
 consultanţă, cu scop de identificare a obstacolelor ce împiedică desfăşurarea
normală a proceselor, stabilirea cauzelor, determinarea consecinţelor,
prezentând soluţii pentru eliminarea acestora;
 facilitarea înţelegerii, cu scop de a obţine informaţii suplimentare pentru
cunoaşterea aprofundată a funcţionării unui sistem standard sau a unei
prevederi normative, de către personalul responsabil cu implementarea
acesteia;
 formarea şi perfecţionarea profesională, destinaţă furnizării cunoştinţelor
teoretice şi practice referitoare la managementul financiar, gesitunea
riscurilor, control intern.

2
CAFR – Standardul de audit nr.300-Planificarea, pct.4-7 Audit financiar 2000,Standarde, Editura
Economică,2000
3
Glosarul din Standardele de Practică Profesională a Auditului Intern,
4
OMFP nr1702/2005 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi exercitarea activităţii de consiliere, MO
nr.154/2006

10
Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

În funcţie de orientarea componentei fundamentale, activităţile de audit ce se

încadrează în activităţi de asigurare în ceea ce priveşte domeniul contabil, se apreciază
după următoarele obiective:

analiza şi evaluarea sistemelor contabile şi a controlului intern din

punct de vedere al legalităţii şi eficienţei acestora;

evaluarea activităţii de verificare şi a procedurilor contabile

utilizate;

stabilirea capacităţii sistemului contabil de furniza informaţii

exacte şi operative, de a asigura gestiunea eficientă a resurselor şi
controlul asupra totalităţii operaţiunilor economico-financiare;

verificarea conformitatii activităţilor din entitate cu politicile,

programele şi managementul acesteia;

evaluarea gradului de adecvare şi aplicare a controalelor financiare

şi nefinanciare dispuse şi efectuate de către conducerea entităţii în
scopul creşterii eficienţei activităţii;

evaluarea gradului de adecvare a informatiilor financiare şi

nefinanciare destinate conducerii pentru cunoaşterea realităţii din
entitate;

protejarea elementelor patrimoniale bilanţiere şi extrabilanţiere şi

identificarea metodelor de prevenire a fraudelor şi pierderilor de
orice fel.

Fig. 1.2. Obiectivele de apreciere a activităților de asigurare ale auditului intern

Activităţile auditului intern includ, printre altele, examinarea, evaluarea şi

modernizarea conformităţii şi eficienţei sistemelor contabile şi de control intern.
Evaluarea sau estimarea, aprecierea critică a activităţii de control intern determină dacă
sistemul contabil este bine adaptat pentru:
 a furniza informaţii precise şi operative;
 a asigura protecţia elementelor bilanţiere şi extrabilanţiere şi identificarea
metodelor de prevenire a fraudelor şi pierderilor de orice fel., precum şi control asupra
segmentelor operaţiunilor economice şi financiare.

11
Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

În ceea ce priveşte activitatea de consiliere, aceasta se desfăşoară pe mai multe

tipuri de misiuni, cum ar fi:

misiuni de consiliere formalizate, cuprinse într-o secţiune distinctă a

planului anual de audit intern, efectuate prin avbordări sistematice şi
metodice conform unor proceduri prestabilite, cu caracter formalizat;

misiuni de consiliere cu caracter informal, realizate prin participarea în

cadrul unor comitete permanente sau la proiecte cu durată determinată, la
reuniuni punctuale, schimburi curente de informaţii.

misiuni de consiliere pentru situaţii excepţionale, realizate prin

participare în cadrul unor echipe constituite în vederea reluării
activităţilor, în urma unor situaţii de forţă majoră, a unor evemimente
excepţionale sau de criză.

Fig. 1.3. Activitățile de consliere ale auditului intern

În planificarea activităţilor de consultanţă trebuie urmărite câteva criterii care,

îndeplinite, pot duce la succesul misiunii de audit intern, şi anume:
 adăugarea de valoare organizaţiei, apreciată, de exemplu, prin
identificarea posibilităţii de reducere a costurilor;
 complementaritatea faţă de activitatea de asigurare a auditului intern;
 înţelegerea organizaţiei de către auditul intern;
 compatibilitatea cu sarcinile auditului intern din organizaţiei, conform
Cartei Auditului Intern;
 înţelegerea de către toţi membrii organizaţiei a activităţii de audit,
prin stabilirea şi prezentarea către aceştia a unui set de reguli de bază, clare;
 să admită dreptul şefului compartimentului de audit intern de a raporta
rezultatele activităţii de consultanţă când au fost identificate riscuri majore,
către managementul general şi comitetul de audit;
 recunoaşterea principiului că auditorul intern este un profesionist ş, ca
atare, trebuie să respecte codul de etică al auditorului intern şi Standardele de
bună practică ale auditului intern, recunoscute internaţional.

Pentru o reflectare mai bună a conţinulului activităţilor de asigurare şi consultanţă,

se poate face o reprezentare schematică după câteva referinţe, astfel:

12
 Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

Activităţi de asigurare Activităţi de consultanţă

Carta auditului inern Autoritate şi

responsabilitate Termenii angajamentului
sau obiectivele misiunii

De regulă se analizează
Este limitată la o anumită
pentru ansamblul
Scopul activitate/program/proces
entităţii şi este inclus în
activităţii sau o activitate de
Carta Auditului Intern
reorganizare

Echipa de auditori interni

şi şeful compartimentului Obiectivele sunt stabilite de
de audit intern, cu managementul general, cu
Fixarea contribuţia şefului
avizarea managementului
obiectivelor compartimentului de audit
intern, sau nimai de acesta.

Trebuie să fie Presupune o soluţie utilă care

independentă ca să-şi poate include dezvoltarea
formeze o viziune Natura sau flexibilizarea sistemului
imparţială asupra muncii de control intern şi adaugă
funcţionalităţii sistemului valoare managementului şi
de control intern. organizaţiei.

Rezultatele se raportează
Rezultatele se
către managementul de
raportează către
vârf, iar dacă se
managementul de vârf şi Raportarea identifică riscuri majore
comitetul de audit
sau probleme privind
controlul intern se
raportează şi comitetului
de audit

Fig. 1.4. Diferenţe între activitatea de asigurare şi activitatea de consultanţă

13
Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

Un rol important în selectarea misiunilor de asigurare sau de consiliere îl are şeful

compartimentului de audit intern, care trebuie să aibă în vedere asigurarea independenţei
şi obiectivităţii auditorilor interni, dar şi asigurarea calităţii activităţilor desfăşurate de
către aceştia.

O primă etapă o constituie evaluarea echipei de auditori interni care participă la

misiunile de audit, când şeful compartimentului de audit stabileşte componenţa,
orientarea misiunii spre asigurare sau consultanţă, în funcţie şi de următoarele
elemente5:
a. misiunea să fie în conformitate cu scopul auditului intern stabilit prin Carta
Auditului Intern;
b. misiunea să nu acopere operaţiunile pentru care auditul intern a fost
responsabil în perioada anterioară;
c. sarcina propusă să nu aibă implicaţii carte pot afecta independenţa şi
obiectivitatea auditorilor interni;
d. evaluarea cunoştinţelor, deprinderilor şi competenţelor auditorilor interni,
pentru a se asigura că aceştia vor avea capacitatea să ducă misiunea la bun sfârşit.

Auditorul intern are statutul de angajat al entităţii economice, cu rol în

coordonarea managementului general, şi cu atribuţii şi responsabilităţi diferite de cele
ale expertului contabil, cenzorul extern independent sau auditorul financiar extern, care
răspund disciplinar, material şi chiar penal pentru activitatea desfăşurată.
Auditorul intern, conform normelor dreptului comun, nu poate fi considerat
responsabil de activităţile profesionale, cu excepţia cazului în care responsabilitatea sa
penală poate fi dovedită personal. În aplicarea standardelor de bună practică există însă
sancţiuni în cazul nerespectării lor, de la cele disciplinare, acordate de către organizaţia
profesională din care face parte, la cele administrative, din partea conducerii
organizaţiei.
În cadrul entităţii patrimoniale auditorul intern trebuie să aibă autoritate,
responsabilitate şi independenţă. Câteva trăsături ale acestor calităţi se prezintă în
continuare:

Autoritatea auditorului intern

constă în controlul
lucrărilor efectuate de alte
persoane, în calitate de colaborator managementul este consiliat
al managerului general, acordând pentru abordările practice succesive
asistenţă în luarea deciziilor. deja elaborate, pentru analiza
ansamblului activităţilor ce contribuie la
îmbunătăţirea unui sistem de control
intern mai eficace.

Fig. 1.5 Autoritatea auditorului

5
Marcel Ghiţă – Auditul intern, Ed Economică, Bucureşti, 2009.

14
Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

De remarcat faptul că limita autorităţii auditorului intern este dată de atribuţiile

pe care le are faţă de manager, în sensul că poate consilia, asistă, recomandă dar nu
decide. Decizia rămâne în responsabilităţile managementului.
În vederea realizării acestor atribuţii, se consideră că auditorul intern are o serie
de atuuri faţă de manager, şi anume:

 standarde profesionale internaţionale;

 buna practică în domeniu, care îi dă autoritate;
 tehnici şi instrumente ce garantează eficacitatea;
 detaşarea de constrângerile şi obligaţiile unei activităţi permanente
de gestionare zilnică a unui domeniu,
 posibilitatea unei gândiri şi cercetări libere.

Responsabilitatea auditorului intern

se referă la libertatea de a
aprecia procedurile, înregistrările,
planurile, ceea ce nu scutesc de
responsabilitate pe persoanele din
cadrul unităţii pentru activităţile din
sectorul lor de activitate.
atitudinea responsabilă a
auditorului intern este justificată prin
raportarea judecăţilor sale de valoare la
Standardele profesionale de audit, ce se
impune a fi implementate şi aplicate în
activitatea practică

Fig. 1.6 Responsabilitatea auditorului

Totdată, în vederea atingerii obiectivelor auditului intern, se acţionează prin:

15
 Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

 ghidarea activităţii auditorului intern;

 contribuţia permanentă la activitatea de

analiză şi evaluare a riscurilor;


 orientarea către servicii cu valoare adăugată;



 evaluarea performanţelor muncii de audit

intern.


Independenţa auditorului intern

este dată de rolul şi statutul juridic

al acestuia în cadrul entităţii patrimoniale
îi asigură acestuia şi obiectivitate în auditorul intern nu este angajat
apreciere şi evaluare. în nici o altă activitate decât cea de
analiză, apreciere, evaluare şi
recomandare.

Fig. 1.7 Independenţa auditorului

Pentru a nu fi suspusă la influenţe şi presiuni, activitatea auditorilor interni este

reglementată şi prin Standardele profesionale, care definesc principiul independenţei sub
două aspecte:
A. independenţa compartimentului de audit intern în cadrul organizaţiei, el
funcţionând sub directa subordonare a celui mai înalt nivel ierarhic;
B. independenţa auditorului intern, prin practicarea obiectivităţii, acesta fiind
independent de activităţile pe care le auditează.

16
Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

Respectarea standardului privind independenţa mai presupune şi următoarele

regului:

 auditul intern nu trebuie să aibă în subordine nici

un serviciu operaţional;

 auditorul intern trebuie să aibă acces, în orice

moment, la persoanele de la toate nivelurile ierarhice, la
bunuri, la informaţii, la sisteme electronice de calcul;

 recomandările pe care le formulează să nu

constituie în niciun caz măsuri obligatorii pentru
management.


Auditorului intern, în activitatea practică, i se cere independenţă dar şi

obiectivitate. Aceasta înseamnă o apreciere în totală neutralitate, fără idei preconcepute
şi cu o atitudine imparţială. Sunt de ajutor standardele profesionale de audit, la care
auditorul se raportează pe tot parcursul misiunilor de audit intern, dar nu se pot obţine
situaţii ideale, de aceea se ia în calcul şi riscul de audit, ca un risc rezidual ce rămâne
după încheierea activităţii auditorului intern.
Este recunoscută în acest fel o dublă limitare a independenţei auditorului intern, şi
anume:
 auditorul intern, ca orice responsabil din organizaţie, trebuie să se conformeze
strategiei şi politicii direcţiei generale;
 auditorul intern trebuie să fie independent în exercitarea funcţiei sale, cu
respectarea Standardelor de audit intern, ca o limitare deontologică, dar fără sancţiuni,
ceea ce presupune că auditorul intern îşi impune conştient respectarea acestora.
Organizarea, în cadrul fiecărei entităţi economice a compartimentului de audit
intern, în subordinea managementului general, se realizează fără implicarea acestuia în
elaborarea procedurilor de control intern şi în desfăşurarea altor activităţi ce vor fi
supuse auditării.
Persoanele care deţin funcţia de auditor intern trebuie să respecte prevederile
Codului de conduită etică a auditorilor interni. În acest sens, legislaţia în vigoare
prevede clar care sunt situaţiile concrete în care auditorii sunt incompatibili cu această
postură. Legea prevede că persoanele auditori interni sunt numite de managerul entităţii
economice, respectiv de organul colectiv de conducere.
Conducătorul entităţii şi al compartimentului de audit intern pot da aviz favorabil
sau nefavorabil cu privire la numirea în funcţia de auditor intern.
Scopul auditorului intern este de a emite o opinie independentă asupra situaţiei
entiţăţii, sau asupra activităţii auditate. Pentru obţinerea acesteia, auditorul intern trebuie
sa aibă acces la toate datele necesare. Adică auditorul intern, pentru a elabora un punct

17
Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

de vedere asupra legalităţii, eficienţei, eficacităţii şi economicităţii tranzacţiilor şi

operaţiunilor entităţii economice, trebuie să ţină cont de toate documentele care îi sunt
date pentru a fi auditate.
În cadrul misiunii de audit se respectă secretul profesional a informaţiilor
colectate.
Auditorul intern exercită o funcţie independentă de evaluare care are finalitate
elaborarea unor recomandări. În cazul apariţiei şi detectării unor fraude de orice tip şi
nereguli grave, care fac obiectul auditului intern, acesta trebuie să înştiinţeze imediat pe
cale ierarhică
Odată cu numirea în funcţie, auditorul trebuie să ştie că rezultatele muncii sale,
adică constatările şi recomandările, sunt comunicate conducătorului compartimentului
de audit intern din cadrul entităţii. De asemenea, auditorii interni nu vor divulga nici un
fel de date, fapte sau situaţii pe care le-au constatat în cursul ori în legătură cu
îndeplinirea misiunilor de audit public intern.
Auditorii interni, în intervalul de timp alocat misiunii de audit intern sunt
responsabili de protecţia documentelor referitoare la auditul intern desfăşurat la
activitatea entității.
Persoanele care au calitatea de auditor intern trebuie:
a) să aibă o atitudine imparţială;
b) să nu aibă prejudecăţi;
c) să evite conflictele de interese, respectiv relaţiile care nu sunt sau care nu par a fi
compatibile cu interesele entităţii. Un conflict de interese poate să afecteze capacitatea
unei persoane de a-şi asuma obiectiv obligaţiile şi responsabilităţile sale.
d) trebuie să-şi îndeplinească atribuţiile în mod obiectiv şi independent cu
profesionalism şi integritate, potrivit normelor şi procedurilor specifice activităţii de
audit intern.

18
Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

CAPITOLUL II

MISIUNILE AUDITULUI INTERN ŞI INFLUENŢE

ASUPRA DECIZIILOR MANAGEMENTULUI S.C. NEW
METAL CONSTRUCT S.R.L.

2.1 Scurtă prezentare a activităţii si organizării S.C. NEW METAL

CONSTRUCT S.R.L.

Societatea comercială NEW METAL CONSTRUCT S.R.L. este înfiinţată în 1999,

conform art. 222 din Legea nr. 31/1990 şi înscrisă la Oficiul Registrului Comerţului sub nr.
J25/37/1999, cu sediul în Orşova, str. Greațca, nr. 29, are personalitate juridică, funcţionează
potrivit statutului propriu.

Obiectivele entităţii :

În baza prevederilor Lg. 15/1990 şi Lg. 31/1990 societatea are întocmit statut propriu,
potrivit căruia are ca obiect de activitate:

 asigură prospectarea pieţei, încheierea contractelor de antrepriză

generală, decontarea lucrărilor cu beneficiarii interni şi externi;
 execută lucrări de construcţii-montaj pentru beneficiarii interni şi
externi în regie proprie;
 prin compartimentul de specialitate asigură verificarea documentaţiei,
întocmeşte obiecţiunile şi realizează concilierea;
 execută lucrări de proiectare pentru terţi şi pentru activitatea proprie,
informatică, documentare, calcul mecanizat;
 asigură aprovizionarea, depozitarea şi desfacerea materialelor de
construcţii pentru lucrările proprii şi pentru terţi;
 confecţionează şi valorifică confecţii din metal şi lemn;
 execută şi valorifică confecţii din metal şi lemn;
 execută lucrări de prestări de servicii pentru agenţii economici şi
persoane fizice acordând asistenţă tehnică în cadrul biroului de
consulting.

19
Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

Societatea comercială NEW METAL CONSTRUCT S.R.L. urmăreşte:

 respectarea tuturor reglementărilor tehnice, a legislaţiei în

vigoare şi a proiectelor tehnice de execuţie;
 utilizarea unui sistem propriu de control, verificări şi
încercări pentru produsele puse în operă, precum şi a
lucrărilor realizate;
 aprovizionarea produselor necesare desfăşurării
activităţilor de la diverşi furnizori, cu sisteme de asigurare a
calităţii compatibil cu cel adoptat de firmă;
 asigurarea dotării tehnico-materiale şi de personal, pentru
respectarea cerinţelor cuprinse în documentele sistemului
calităţii.

S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L. are ca organ de conducere, conform formei
sale de organizare, Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA), care decide asupra activităţii şi
asigură politica economică şi comercială a societăţii. Activitatea curentă este condusă de un
manager general, care are în subordine managerii pe departamente şi pe activităţi.

Adunarea Generală a Acţionarilor poate fi de două forme: Adunare generală

ordinară şi Adunare generală extraordinară.
Adunarea generală ordinară se întruneşte de cel puţin o dată pe an şi este
obligată:
 să discute, să aprobe sau să modifice bilanţul contabil, după ascultarea
raportului administratorilor şi cenzorilor, şi să fixeze dividendul;
 să aleagă pe administratori şi cenzori;
 să fixeze remuneraţia cuvenită pentru exerciţiul în curs administratorilor şi
cenzorilor, dacă nu a fost stabilită prin actul constitutiv;
 să se pronunţe asupra gestiunii administratorilor;
 să stabilească bugetul de venituri şi cheltuieli şi, după caz, programul de
activitate, pe exerciţiul următor;
 să hotarască gajarea, închirierea sau desfiinţarea uneia sau a mai multor
unităţi ale societăţii.
La prima convocare, adunarea generală este legal constituită dacă sunt prezenţi
asociații reprezentând cel puţin 1/2 din capitalul social şi se va hotărî cu asociații ce deţin
majoritatea absolută a capitalului social reprezentat în adunare.
Dacă la prima convocare adunarea ordinară nu îndeplineşte condiţiile de
constituire, se convoacă a doua oară, când se poate delibera oricare ar fi partea de capital
reprezentată, cu majoritate.
Adunarea generală extraordinară se va întruni ori de câte ori este necesar a se
hotărî pentru:
 schimbarea formei juridice a societăţii;
 mutarea sediului societăţii;

20
 Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

 schimbarea obiectului de activitate al societăţii;

 prelungirea duratei societăţii;
 majorarea capitalului societăţii;
 reducerea capitalului social sau reîntregirea lui;
 fuziunea cu alte societăţi sau divizarea societăţii;
 dizolvarea anticipată a societăţii;
 oricare altă modificare a actului constitutiv sau oricare altă hotărâre
pentru care este cerută aprobarea Adunării generale extraordinare.
La prima convocare a adunărilor extraordinare este necesară prezenţa asociaților
reprezentând 3/4 din capitalul social. La convocarile următoare este necesară prezenţa
asociaților reprezentând 1/2 din capitalul social şi se hotărăşte cu votul asociaților
reprezentând 1/3 din capitalul social.

Privind S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L. ca un sistem, atunci acesta poate fi
împărţit pe structuri, fiecare cu compartimentele sale (relaţiile dintre acestea fiind prezentate
în organigrama):

Manager
Audit intern

Compartiment
administrativ Compartiment
de control

Director comercial Director Ingineri producţie şi

Contabil sef
administrativ resurse proiectare
umane

Departament Departamentul Tehnic

Direcţia resurse umane
aprovizionare

Direcţia Direcţia
Compart. de calcul a
desfacere mecanizare
costurilor, evidenţă
contabilă, financiară şi
analiză economică Departament
de asigurare a
calităţii

Fig. nr. 2.1 Organigrama S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

21
Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

 Structura funcţională :
 compartiment financiar contabil: care are un director economic, contabil şef,
contabil;
 compartiment de control;
 compartiment administrativ;
 compartiment tehnic;
 compartimentul resurse umane care se ocupă de:
 personal
 protecţia muncii
 Structura producţiei :
 compartiment producţie;
 compartimentul aprovizionare-desfacere;
 compartiment proiectare.

Managerul general este şi directorul departamentului de producţie, departament care

realizează legăturile dintre şantiere. Îi revine responsabilitatea cea mai mare, deoarece el,
împreună cu AGA elaborează strategia firmei. De asemenea, în atribuţiile lui sunt incluse:
 soluţionarea sarcinilor date de AGA;
 participă la planificarea lucrărilor;
 ia măsurile necesare pentru desfăşurarea producţiei conform planurilor
făcute;
 controlează zilnic, urmăreşte disponibilul de resurse;
 stabileşte şi restabileşte baza structurii organizatorice, sarcinile concrete pe
departamente şi subunităţi pentru atingerea unui randament maxim;
 controlează viteza programului de reparaţii curente şi capitale;
 desfăşoară o activitate de instruire a personalului angajat.

Auditul intern este conceput ca o structură în cadrul S.C. NEW METAL CONSTRUCT
S.R.L. care trebuie să transmită periodic managementului organizaţiei natura, domeniul şi
rezultatele generale ale misiunilor îneplinite, şi alocarea resurselor de audit.
Nu este necesară o informare în detaliu asupra ansamblului de concluzii sau
recomandări, ci doar o descriere a misiunilor şi a recomandărilor importante, acestea fiind un
aspect esenţial în îndeplinirea responsabilitatilor ce revin auditorilor interni.
Prin planificare, auditorii îşi construiesc o strategie generală şi o abordare detaliată cu
privire la natura, durata şi sfera de acoperire a auditului. Auditorul planifică efectuarea
auditului în mod eficient şi oportun.
Planificarea adecvată a activităţii de audit, orientează auditul asupra domeniilor
importante de auditat, asupra identificării riscurilor potenţiale şi asigură operativitatea
auditului.
Structura de control intren din cadrul entităţii, de regulă, stabilește anumite proceduri
de control, proiectate pentru a asigura acurateţea situaţiilor financiare, legalitatea şi realitatea
tranzacţiilor.
Dacă auditorul constată că sistemul de control intern funcţionează şi este satisfăcut de
eficacitatea acestuia, atunci procedurile de fond ale operaţiilor şi ale tranzacţiilor pot fi
diminuate corespunzător.

Departamentul Tehnic creează condiţiile necesare pentru îndeplinirea corectă şi la

timp a ofertelor, situaţiilor de plată, producţiei tehnice şi contractelor, întocmeşte pontajele,

22
Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

elaborează lucrările tehnice, cum ar fi întocmirea documentelor pentru participarea la

licitaţii.
De asemenea, directorul tehnic urmăreşte disponibilităţile de resurse în raport cu
necesarul, stadiile fizice realizate faţă de cele programate, gradul de mecanizare a lucrărilor,
urmăreşte asigurarea protecţiei muncii, desfăşurarea activităţii de perfecţionare şi promovare
a tuturor categoriilor de salariaţi, se preocupă de cunoaşterea legislaţiei ce are legătură cu
obiectul de activitate al societăţii.
Direcţia mecanizare asigură funcţionarea normală a activităţii de închiriere a
utilajelor şi mijloacelor auto, realizează reparaţiile acestora, întreţinerea lor, asigură
transportul personalului şi aprovizionarea cu lubrifianţi, întocmeşte lista de furnizori,
realizează planurile de reparaţii, transport materii prime şi materiale în colaborare cu Direcţia
Aprovizionare.
Direcţia aprovizionare negociază preţurile şi condiţiile de livrare a materiilor prime,
urmăreşte încadrarea preţurilor de achiziţie în preţurile prevăzute de ofertele adjudecate,
stabileşte necesarul de aprovizionare şi contractarea furnizorilor, programează necesarul de
transport, verifică achiziţionarea, recepţia, plata materiilor recepţionate, verifică respectarea
normelor privind depozitarea şi conservarea materialelor în depozite, analizează stocurile de
materii prime şi materiale.
Departamentul de asigurare a calităţii ( AQ ) este condus de un director de
departament a cărui activitate de bază este aceea de a impune, afirma şi respecta politica
calităţii firmei. El analizează şi probează toate procesele tehnologice, realizează studii
permanente pentru îmbunătăţirea calităţii, studii de fezabilitate, întocmeşte diagrama calităţii.
Departamentul economic are în subordine două servicii, cel financiar-contabil şi cel
de analiză economică, ce asigură la timp a evidenţa tuturor operaţiilor economico-
financiare, întocmirea situaţiilor financiare de sinteză, calculul şi analiza indicatorilor tehnico
– economici.
Rolul acestui departament este foarte important, el informează şi raportează periodic
conducerii societăţii comerciale analize privind costurile, rezultatele, situaţia societăţii,
pentru a fi luate măsuri din timp, pentru a preveni repetarea unor greşeli, pentru a elimina
cheltuielile inutile.
Compartimentul de resurse umane se ocupă de angajarea de personal calificat
pentru muncile brute şi pentru munca de birou; calificarea, specializarea şi recalificarea
personalului angajat.
Sistemul informaţional contabil prelucrează datele din evidenţa tehnico-operativă şi
oferă informaţii utile pentru fundamentarea deciziilor privind acţiunile viitoare ale unităţii
economice şi utilizarea raţională şi eficientă a resurselor disponibile. Aceste informaţii se
obţin cu ajutorul datelor cuprinse în documentele contabile.
Astfel, din evidenţa contabilităţii, reiese că activitatea desfăşurată de S.C. NEW
METAL CONSTRUCT S.R.L. în exerciţiul financiar 2020 a generat venituri totale de
4.125.624 lei, care au asigurat un profit net de 684.322 lei.
Structura veniturilor pe activităţi este următoarea:
o venituri din prestări servicii de construcţii montaj 72%;
o venituri din prestări servicii de proiectare şi consultanţă 13%;
o venituri din vânzări produse –construcţii metalice şi din lemn 14%;
o venituri din alte activităţi 1%.
Creşterea cifrei de afaceri s-a realizat preponderent pe baza activităţii de producţie a
societăţii comerciale, şi anume a diversificării permanente a produselor executate, atât
calitativ cât şi cantitativ, nu numai pe piaţa locală cât şi pe cea a zonelor limitrofe.
Diversificarea a fost posibilă, printre altele, datorită tehnicii în care s-a investit constant.

23
Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

Patrenerii comerciali au fost firmele cu care S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.
a colaborat şi în anii precedenţi în ceea ce priveşte furnizarea de materiale şi echipamente,
printre aceştia fiind: S.C. SOMACO S.A., S.C. BUILDING S.A., S.C. ROMPREST S.R.L.,
S.C. DICORA S.R.L.
Între clienţii S.C. S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L. se află atât persoane
juridice, societăţi comerciale şi instituţii publice, cât şi persoane fizice. Cu valori mari ale
contractelor de vânzare de bunuri sau de prestări servicii s-au regăsit în 2020 primării şi
consilii judeţene din Mehedinţi.

2.2 Stabilirea obiectivelor în planul de audit intern și programarea

misiunilor de audit la S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

Organizarea unei misiuni de audit intern la S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.
presupune parcurgerea, în mare, a următoarelor etape:
 planificarea activităţii de audit intern bazată pe riscurile determinate şi potenţiale,
pe de o parte, şi definirea obiectivelor misiunii în acord cu obiectivele organizaţiei,
pe de altă parte;
 comunicarea către conducerea generală şi consiliul de administraţie a programului
de audit şi a modificărilor importante care ar putea interveni în cursul exercitării
activităţii;
 asigurarea că resursele alocate acestei activităţi sunt adecvate, suficiente şi
utilizate în mod raţional în vederea realizării programului aprobat;
 elaborarea unui program de lucru care să permită îndeplinirea obiectivelor misiunii
de audit intern;
 identificarea, analiza, evaluarea şi documentarea informaţiilor necesare, credibile,
relevante şi utile, în vederea îndeplinirii obiectivelor misiunii;
 identificarea şi evaluarea expunerilor semnificative la risc şi îmbunătăţirea
sistemelor de management al riscurilor şi de control;
 coordonarea activităţii cu ceilalţi prestatori interni şi externi de servicii de
asigurare şi de consultanţă, astfel încât să asigure o acoperire adecvată a activităţilor
şi să evite suprapunerile acestora;
 informarea conducerii cu privire la obiectivele şi sfera de activitate a misiunii,
precum şi la concluziile, recomandările şi planurile de acţiune; comunicarea trebuie
să fie exactă, obiectivă, clară, concisă, constructivă, completă şi realizată în timp
util;
 evaluarea relevanţei şi eficacităţii mecanismului de control privind guvernarea
organizaţiei, operaţiunile şi sistemele de informare ale acesteia;
 adoptarea unui proces de monitorizare care să asigure implementarea eficace a
deciziilor de management, sau asumarea riscului de către conducerea generală de a
nu întreprinde nici o acţiune corectivă.

Auditorii interni trebuie să transmită periodic managementului S.C. NEW METAL

CONSTRUCT S.R.L. natura, domeniul şi rezultatele generale ale misiunilor îneplinite, şi
alocarea resurselor de audit.

24
Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

Nu este necesară o informare în detaliu asupra ansamblului de concluzii sau

recomandări, ci doar o descriere a misiunilor şi a recomandărilor importante, acestea fiind un
aspect esenţial în îndeplinirea responsabilitatilor ce revin auditorilor interni.
Prin planificare, auditorii îşi construiesc o strategie generală şi o abordare detaliată cu
privire la natura, durata şi sfera de acoperire a auditului. Auditorul planifică efectuarea
auditului în mod eficient şi oportun.6
Planificarea adecvată a activităţii de audit, orientează auditul asupra domeniilor
importante de auditat, asupra identificării riscurilor potenţiale şi asigură operativitatea
auditului.
Abordarea bazată pe sistem, presupune parcurgerea următoarelor etape7 :
a) identificarea şi evaluarea controalelor cheie şi determinarea măsurii în care
auditorul se poate baza pe ele, presupunând că acestea funcţionează efectiv;
b) efectuarea testelor de control asupra controalelor cheie identificate, pentru
a stabili dacă ele au funcţionat eficace pe tot parcursul perioadei supuse auditului;
c) evaluarea rezultatelor testelor de control pentru formularea unei concluzii
privind sistemul de control intern care pot determina modificări în abordarea
auditului;
d) efectuarea unui număr minim de proceduri de fond asupra tranzacţiilor.
Din faza de planificare a procesului de audit s-a evidenţiat faptul că un aspect
deosebit de important pentru derularea optimă a acestui proces îl constituie evaluarea
sistemului de control intern.
Pentru efectuarea unei evaluări corespunzătoare, auditorul trebuie să utilizeze o
manieră de lucru sistematică, folosind o serie de metode şi tehnici specifice.
Planul general de audit nu este un document imuabil, el putând fi modificat pe
parcursul efectuării lucrărilor pentru îndeplinirea misiunii auditului, activitatea de planificare
având astfel un caracter dinamic.
Pentru realizarea obiectivelor auditului se poate impune necesitatea unor modificări
asupra planului iniţial, care a fost întocmit pe baza informaţiilor obţinute în etapa
preliminară, deoarece pot să apară aspecte noi, concluzii diferite despre activitatea entitîţii
economice, care iniţial nu au fost cunoscute şi deci, nu s-a ţinut cont de ele la elaborarea
planului general de audit.
Planul general de audit este urmat de un program de audit, prin care auditorul trebuie
să stabilească natura, durata şi întinderea procedurilor de audit planificate, pe care le solicită
aplicarea planului general de audit.
Programul de audit este format dintr-un set de instrucţiuni utilizate de către membrii
echipei de audit şi constituie totodată, un mijloc de evidenţă şi control a desfăşurării
activităţii de audit.
Programul de audit la S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L. se stabileşte pentru
fiecare domeniu în parte şi conţine următoarele:
 procedurile de audit necesare şi timpul aferent aplicării acestora;
 evaluarea riscurilor;
 durata testelor de control;
 nivelul de garantare a procedurilor de fond;
 asistenţa acordată de conducerea entităţii;
 implicarea altor auditori sau experţi.

6
CAFR – Standardul de audit nr.300-Planificarea, pct.4-7 Audit financiar 2000,Standarde, Editura
Economică,2000
7
M.Ghiţă, E Ghiţă– Audit şi control, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007

25
Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

Planul de audit în ansamblul său, compus din planul general de audit şi programele de
audit aferente, conţine capitole prezentate de către auditori , sintetizate astfel:

Aspectele planului Conţinutul concret al fiecărui aspect în parte

general de audit
 factorii economici generali şi condiţiile specifice
Cunoaşterea sectorului de activitate
activităţii entităţii  performanţele financiare şi cerinţele de raportare
 nivelul general de competenţă al conducerii
 analiza conţinutului dosarului fiscal al entităţii

 politicile şi tratamentele contabile adoptate de

Înţelegerea
sistemului contabil şi
de control intern
întreprindere
 efectele noilor reglementări contabile şi de audit
 cunoaşterea de către auditor a sistemelor de contabilitate
şi de control intern, a testelor de control şi a procedurilor
de fond utilizate

 estimarea riscurilor interne şi de control, identificarea

Riscul şi pragul de domeniilor semnificative de audit
semnificaţie  stabilirea nivelului pragului de semnificaţie
 identificarea domeniilor complexe de contabilitate

Natura, durata şi  importanţa domeniilor specifice de audit

întinderea procedu-  efectul tehnologiei informaţionale asupra auditului
rilor  activitatea internă de audit şi efectul acesteia asupra
procedurilor de audit extern

Coordonarea, îndru-  implicarea altor auditori în auditul componentelor entităţii

marea, supervizarea (filiale, sucursale sau alte componente)
şi revizuirea  implicarea experţilor
 cerinţele de personal

 posibilitatea ca prezumţia de continuitate a activităţii să

Alte aspecte fie pusă în discuţie
 atenţie specială dacă există părţi afiliate
 termenii angajamentului şi alte responsabilităţi statutare
 natura şi momentul de efectuare a rapoartelor estimate în
timpul angajamentului

Fig. 2.2 Prezentarea sintetică a elementelor planului general de audit

Raportul de audit reprezintă etapa finală a întregului proces de audit desfășurat la S.C.
NEW METAL CONSTRUCT S.R.L..
Standardele referitoare la raportare preconizează că raportul de audit trebuie să conţină
o menţiune clară a caracterului lucrărilor executate de auditor şi a gradului de răspundere
asumată de acesta în raport cu activităţile auditate. Pentru a permite o bună înţelegere a
raportului de audit de către utilizatori, standardele profesionale definesc un limbaj uniform de
utilizat în rapoartele întocmite de toţi auditorii.

26
 Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

De obicei, raportul este adresat managementului S.C. NEW METAL CONSTRUCT

S.R.L., asociaților săi sau consiliului său de administraţie, atunci când este solicitat de aceste
structuri ierarhice.
În ultimii ani, a devenit frecventă adresarea raportului către managerii şi responsabilii
de activităţi, pe diferite funcţii şi paliere organizatorice.

ELABORAREA
RAPORTULUI DE AUDIT INTERN
presupune respectarea următoarelor cerinţe:

b. recomandările trebuie să fie

în concordanţă cu constatările
şi să determine reducerea
a. constatările trebuie să
riscurilor potenţiale;
aparţină domeniului/
obiectivelor misiunii de
audit intern şi să fie susţinute
prin documente justificative
corespunzătoare;
c. raportul se întocmeşte pe baza
Fişelor de identificare şi analiză a
problemei;

d. raportul trebuie să exprime concluziile

auditorului intern bazate pe constatările
efectuate;

Fig. 2.3 Cerințe pentru elaborarea Raportului de audit intern

Misiunile de audit intern desfășurate la S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L. și

finalizate prin întocmirea unui Raport de audit intern, presupun o etapă de pregătire în care
este adus la cunoştinţa celor auditaţi obiectivul şi eventuale modificări convenite în cadrul
reuniunii de reconciliere. Iniţial este întocmit un proiect al raportului, semnat şi aprobat de
conducătorul misiunii de audit.
Potrivit Standardelor internaţionale de audit, a standardelor de raportare, Raportul de
audit intern trebuie să aibă următoarele caracteristici:

27
Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

 elementele raportului să fie prezentate într-un limbaj clar, uşor accesibil

destinatarilor, explicând termenii tehnici, abrevierile, acronimele, dacă acestea
se impun a fi utilizate în exprimările raportului de audit;
 să conţină descrieri precise bazate pe probe reale, relevante, întrucât orice
ambiguităţi, imprecizii creează dubii asupra modului de desfăşurare a
activităţilor de audit, distrugând atenţia de la adevăratele probleme semnalate;
 să prezinte în mod obiectiv, imparţial probele de audit pentru a elimina orice
suspiciune care afectează credibilitatea, independenţa, obiectivitatea, atât a
raportului de audit, cât şi a auditorilor financiari, a firmei de audit;
 să fie convingător şi credibil, prezentând informaţii suficiente şi relevante, pentru
a convinge utilizatorii situaţiilor financiare de realitatea probelor de audit, de
rezonabilitatea concluziilor, de avantajele implementării recomandărilor;
 să nu conţină constatări care nu sunt susţinute de probe concludente (temeinice şi
suficiente);
 structura raportului să fie logică, sintetizând informaţiile în subtitluri - pentru a
înţelege mai uşor ceea ce prezintă - în grafice, diagrame, pentru a completa
imaginea constatărilor;
 să nu dea prilej unor interpretări eronate, prezentând constatările şi opinia într-un
mod clar, precis, prin utilizarea unor formule standard cu conţinut şi sens
general acceptat;
 să nu conţină aspecte irelevante pentru prezentarea constatărilor, concluziei
auditorului intern, să nu conţină detalii nesemnificative care îngreunează
constatările prezentate;
 modul de prezentare a constatărilor concluziei auditorului intern să reflecte
competenţa şi profesionalismul auditorilor interni, precum şi calitatea
activităţiilor de audit realizate etc.

2.3 Recunoașterea valorii adăugate

a auditului internde către managementul S.C. NEW METAL
CONSTRUCT S.R.L.

Comparativ cu procesele de producţie, unde situaţiile sunt evidente şi cuantificabile,

stabilirea valorii adăugate generate de activitatea de audit intern pentru entitatea economică,
este mai dificil de recunoscut.
De aici şi dezbaterile diverse pe tema conceptelor privind valoarea adăugată a
auditului intern pe care standardele profesionale le utilizează, considerând că valoarea
adăugată este reprezentată şi de schimbarea mentalităţii celor auditaţi, de reorganizarea
sistemului de control managerial în urma recomandărilor făcute de către auditorii interni.
Implementarea auditului intern, prin aplicarea standardelor de audit recunoscute
internaţional, conferă serviciilor oferite de structura de audit intern atribuţii de consiliere a
managementului, fie pentru a asigura funcţionalitatea activităţilor în ansamblu, fie a
sistemului de control intern, dar managerul rămâne în final responsabil pentru deciziile luate.
În acest context, plusvaloarea muncii de audit nu constă doar în raportul sau
recomandările şi concluziile rezultate, ci şi în realizarea unei comunicări eficiente cu
managementul S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L..

28
Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

Activitatea auditorului intern are drept consecinţe recunoscute de manageri şi

următoarele aspecte:
 economii generate prin eficientizarea sistemului de control intern;
 oportunităţi create prin monitorizarea activităţilor organizaţiei şi comunicarea
cu managementul general;
 pierderile evitate ca urmare a identificării şi analizei riscurilor, conştientizarea
asupra lor a tuturor responsabililor de activităţi.
Managerii sunt de acord cu faptul că promovarea şi crearea unei culturi de
conştientizare asupra riscurilor în cadrul organizaţiilor reprezintă o prioritate. În schimb,
auditorii interni apreciază că activitatea de conducere se desfăşoară încă empiric, fără a ţine
cont prea mult de recomandările auditorilor şi de buna practică recunoscute în domeniu.
În multe cazuri, la analiza eşecurilor financiare, managerii au evidenţiat mai multe
cauze, şi anume:
 lipsa de conformitate cu politicile şi procedurile interne;
 neidentificarea la timp a riscurilor;
 identificarea riscurilor, dar aprecierea eronată ca fiind improbabile să se
producă, şi care au avut un impact major în perioada imediat următoare;
 imperfecţiuni şi slăbiciuni ale controlului intern, nesemnalate de către
responsabilii de activităţi.
Din aceste constatări, s-a desprins ideea ca auditorii interni să intervină mai mult
pentru responsabilizarea managerilor, pentru punerea în practică a recomandărilor şi
asigurarea unui sistem de gestionare a managementului riscurilor, susţinut de un sistem de
control intern eficient.
Preocupările internaţionale pentru o bună practică în auditul intern au concretizat o
serie de rapoarte şi documente adoptate de comitetele de audit, menite să ajute în obţinerea
unei valori adăugate mai mare din patrea structurilor de audit intern. Câteva direcţii de
acţiune au fost stabilite prin Raportul Smith ( în Marea Britanie), care precizează8:
A. în activitatea practică a auditorilor interni există preocuparea majoră referitor
la faptul că aceştia pot fi implicaţi în asigurarea asupra marilor riscuri de
afaceri dar, în acelaşi timp, să nu aibă acces la informaţiile relevante sau
acesta să fie restricţionat, ceea ce nu le permite să furnizeze asigurarea;
B. în general, managerii şi şefii auditului intern sunt în consens în ceea ce
priveşte modul cum şi unde auditul intern furnizează valoare, respectiv
asigurarea că cele mai importante riscuri ale afacerii sunt gestionate
corespunzător, şi asigurarea asupra cadrului general de control intern că
funcţionează eficace;
C. din practică, rezultă că în timp ce managerii doresc că auditul intern să
furnizeze asigurarea asupra riscurilor şi asupra cadrului general de control
intern, şefii compartimentelor de audit ar dori să aibă un rol mai important
prin consultanţa pe care o pot da, să schimbe percepţia managerilor că aceste
„alte activităţi” nu sunt generatoare de valoare;
D. comitetele de audit, care au rolul de a verifica şi monitoriza eficacitatea
auditului intern, trebuie să găsească modalităţile de a cuantifica valoarea
acestuia prin adoptarea unei maniere de abordare mai riguroase a
performanţei;
E. auditorii interni pot ajuta la identificarea riscurilor cu care se pot confrunta
managerii, dar responsabilitatea revine acestora din urmă. De aceea sunt

8
The Institute of Internal Auditors – The professional practices Framework

29
Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

necesare o bună înţelegere şi eventual o schimbare pentru adaptarea la noile

provocări ale mediului din parte auditorilor interni;
F. comitetele de audit trebuie să se asigure că auditul intern are resursele
necesare şi acces la informaţiile care să le permită să-şi realizeze mandatul, şi
să se convingă că acesta este echipat să opereze în conformitate cu
standardele profesionale şi standardele proprii;
G. directorii consideră că auditorii inetrni trebuie să-şi dezvolte abilităţile prin
creşterea calităţii oamenilor şi a preocupărilor de a fi la curent cu schimbările.
Departamentul de audit intern, după consultarea cu comitetul de audit, defineşte
scopurile principale pe fiecare domeniu auditat, stabilind care este ţinta de plusvaloare pe
fiecare obiectiv. Sunt precizate şi modalităţile de măsurare a valorii muncii de audit,
punctual, apreciindu-se căile de îmbunătăţire .
O variantă elaborată de The Institute of Internal Auditors (IIA) din Marea Birtanie se
referă temele principale de urmărit de către conducerea departamentului de audit intern
atunci când măsoară performanţele departamentului propriu, prezentate în continuare:

Să determine cum măsurarea performanţei

auditului intern reflectă misiunea funcţiei
de audit intern

Să examineze eficienţa măsurării

performanţei departamenului de audit
intern în reflectarea strategiei
organizaţionale

Să verifice dacă măsurarea

performanţei include atât indicatori de
încasare mai rapidă a creanţelor, cât şi
de achitare mai întârziată a datoriilor

Să evalueze cum buna măsurare a

performanţelor reflectă propunerea
de creştere a valorii adăugate de
către departamentul de audit intern

Să determine dacă măsurarea

performanţei sprijină rolul strategic al
funcţiei de audit în cadrul organizaţiei

Fig. 2.4 Temele urmărite în evaluarea performanţelor auditului intern conform IIA

30
Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

Analiza rezultatelor din practică, pentru care au fost consultaţi auditori interni dar şi
managerii activităților auditate din cadrul S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L., a dus la
concluzia că este necesară o înţelegere clară a ceea ce managerii doresc din partea auditului
intern, pentru a putea trece la o îmbunătăţire şi o definitivare a rezultatelor cu efect asupra
creşterii de valoare.
Managerii simt nevoia ca activitatea de audit intern să îi ajute în cunoaşterea
organizaţiei, în realizarea obiectivelor, în înţelegerea acestora de către toţi responsabilii de
activităţi şi în fundamentarea strategiilor. Experienţa auditului intern este cerută în adăugarea
valorii pe două direcţii:
1. furnizarea asigurării că riscurile majore ale afacerii sunt gestionate în mod
corespunzător;
2. furnizarea asigurării cu privire la cadrul general al controlului intern asupra
funcţionalităţii eficiente a acestuia, deşi au existat dezacorduri în jurul
limitelor până la care să existe această asigurare.
Cercetarea sugerează însă că punctele de acţiune care trebuie luate în considerare se
referă la:
 directorii trebuie să stabilească şi să comunice valoarea pe care o doresc de la
auditul intern şi să monitorizeze rezultatele;
 auditul intern trebuie să convină cu directorii, managerii, administratorii cum
gândesc ei să furnizeze valoare adăugată;
 auditorii interni şi stakeholderii trebuie să găsească metode, obiective, şi
sisteme de măsurare pentru a-şi demonstra valoarea;
 directorii din consilii trebuie să declare care cred ei că trebuie să fie rolul
auditului intern, privind furnizarea asigurării asupra riscurilor majore;
 auditul intern şi directorii trebuie să-şi împărtăşească informaţii şi să schimbe
opinii cu scopul de a stabili o viziune comună asupra riscurilor majore la care
ar fi supusă entitatea;
 auditorii interni trebuie să ridice gradul de conştientizare asupra eşecurilor
acţiunilor compartimentelor de control, ca fiind o cauză principală a
“surprizelor”.
Implicaţia aici este aceea că managerii încurajează auditul intern să fie mai orientat
către afacere, dar ei nu vor ca acesta să piardă din vedere rolul fundamental, acela de a
furniza asigurare independentă privind eficacitatea gestionării riscurilor şi funcţionării
cadrului controlului.
Eficacitatea auditului intern depinde în mod vital ca personalul de audit să fie
independent atât de compartimentele (departamentele) operative, cât şi de compartimentul
contabil. Auditorii interni este necesar să fie direct subordonaţi unui nivel de autoritate cât
mai înalt din entitatea economică, adică fie managementului general, fie comitetului de audit
al consiliului de administraţie.

31
Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

CONCLUZII

În cadrul entităţii patrimoniale, auditorul intern trebuie să aibă autoritate,

responsabilitate şi independenţă.
Autoritatea auditorului intern constă în controlul lucrărilor efectuate de alte persoane,
în calitate de colaborator.
Responsabilitatea auditorului intern se referă la libertatea de a aprecia procedurile,
înregistrările, planurile, ceea ce nu scutesc de responsabilitate pe persoanele din cadrul
unităţii pentru activităţile din sectorul lor de activitate.
Independenţa auditorului intern este dată de rolul şi statutul juridic al acestuia în
cadrul entităţii patrimoniale. Astfel, auditorul intern nu este angajat în nici o altă activitate
decât cea de analiză, apreciere, evaluare şi recomandare. Această poziţie independentă a
auditorului intern îi asigură acestuia şi obiectivitate în apreciere şi evaluare.

Scopul auditorului intern este de a emite o opinie independentă asupra situaţiei

entiţăţii sau asupra activităţii auditate. Pentru obţinerea acesteia auditorul intern trebuie sa
aibă acces la toate datele necesare. Adică auditorul intern, pentru a elabora un punct de
vedere asupra legalităţii, eficienţei, eficacităţii şi economicităţii tranzacţiilor şi operaţiunilor
entităţii economice, trebuie să ţină cont de toate documentele care îi sunt date pentru a fi
auditate.

În cadrul misiunii de audit se respectă secretul profesional a informaţiilor colectate.

Auditorul intern exercită o funcţie independentă de evaluare care are finalitate
elaborarea unor recomandări. În cazul apariţiei şi detectării unor fraude de orice tip şi
nereguli grave, care fac obiectul auditului intern, acesta trebuie să înştiinţeze imediat pe cale
ierarhică
La finalizarea fiecărei activităţi de audit, auditorul trebuie să revizuiască şi să
evalueze concluziile ce rezultă din probele de audit, ca bază pentru exprimarea unei opinii
asupra activiăților sau structurilor auditate, care vor fi înscrise într-un raport de audit.
Conţinutul raportului de audit trebuie să respecte următoarele cerinţe:
 să fie uşor de înţeles şi lipsit de ambiguitate,
 să cuprindă numai informaţii susţinute de probe suficiente şi relevante,
 să fie complet, exact, obiectiv, convingător, concis şi uniform, astfel încât să
faciliteze înţelegerea lui de către cititor.
În rapoartele de audit pe care le întocmesc, auditorii îşi exprimă opinia de audit
asupra activităților din cadrul S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L., prezintă constatările
rezultate şi formulează concluzii şi recomandări cu privire la măsurile ce urmează a fi luate
în legătură cu riscurile constatate.

Integrarea în entitatea economică a compartimentului de audit intern este eficace

când sunt întrunite condiţiile:
 culturale, respectiv: cele care au legătură cu o sensibilizare privind controlul
intern; o minimă percepţie pozitivă asupra auditului; o pregătire intelectuală
apreciativă despre audit;
 materiale, care se referă la obiective precise, metodologie riguroasă şi exigentă,
plan eficient de comunicare şi profesionalism unanim acceptat.

32
Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

Eficacitatea auditului intern se evaluează prin:

 definirea rolului şefului misiunii de audit, care preia prin
delegare sarcini de la responsabilul auditorului entităţii economice şi poate
avea intervenţii relevante înaintea, în timpul şi după terminarea misiunii de
audit;
 mediul de control, care poate spori eficacitatea auditului
intern dacă face parte din cultura entităţii întrucât contribuie la schimbul de
informaţii, favorizează cooperarea în procesul muncii, permite elaborarea şi
colectarea de propuneri reciproce avantajoase şi uşor de implementat;
 comunicarea, bazată pe un plan fundamentat, are ca scop
înţelegerea auditului intern şi acţiunea asupra mediului de control. În planul
de comunicare se relevă corect ţintele, compararea obiectivelor cu aşteptările,
se definesc mesajele stratificate pe categorii de destinatari, se aleg suporturile
de comunicare;
 planul de control al calităţii auditului intern, bazat pe
evaluări interne şi externe.

Alegerea de către auditori a procedurilor analitice, metodelor şi nivelului de aplicare

al acestora constituie o problemă de raţionament profesional.
Auditorul poate considera că este necesar să efectueze mai multe proceduri analitice,
pentru a colecta probe de audit necesare, în cadrul fiecărei etape a auditului.
În scopul pregătirii sau planificării activităţii de audit este suficient să se folosească o
procedură analitică comparativă.
În situaţiile în care se urmăreşte obţinerea unei asigurări concrete, în care sistemul de
control intern a fost testat şi a fost stabilit ca eficient, o procedură analitică comparativă
poate să ofere un nivel acceptabil de probe de audit.
Pe de altă parte, acolo unde procedura analitică reprezintă sursa principală de
obţinere a probelor de audit concrete, este necesară utilizarea unei proceduri analitice de
modelare.
Este de remarcat faptul că în mod normal, procedurile analitice nu sunt utilizate ca
unic suport pentru obţinerea siguranţei în audit. Este preferabil ca auditorul să obţină, în
paralel, o siguranţă concretă asupra funcţionării controlului intern, sau să fie în măsură să ia
în considerare un risc foarte scăzut de eroare semnificativă.
Procedurile detaliate pentru toate activităţile sunt esenţiale pentru că ele furnizează
tuturor factorilor implicaţi în procesul de management informaţii concrete referitoare la
funcţionarea optimă a activităţilor. Elaborarea şi implementarea corespunzatoare a acestor
proceduri vor avea un impact pozitiv asupra atingerii obiectivelor entităţii .

33
Activitatea auditului intern – suport și asigurare pentru procesul managerial al S.C. NEW METAL CONSTRUCT S.R.L.

BIBLIOGRAFIE
Boulescu, M., -Controlul financiar intern şi auditul intern la entităţile publice,
Barnea, C., Ispir, O. Editura Economică, Bucureşti, 2004

Boulescu, M., - Fundamentele auditului, Editura Didactică şi Pedagogică,

Ghiţă, M., Bucureşti, 2001,

Bostan, D.I., - Auditul intern al companiei, Ed. Alfa, Iaşi, 2008

Bostan, D.I., Ghiţă, - Introducere în teoria şi practica auditului intern, Ed.
M., Universitas, Iaşi, 2004
Ghiţă, M., Ghiţă, E., - Audit şi control, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
2007
Ghiţă, M. - Auditul intern, Editura Economică, Bucureşti, 2009
Munteanu, V. - Control şi audit financiar-contabil, Editura Lumina Lex,
Bucureşti, 2003

Renard, J Teoria şi Practica Auditului Intern, UE – PHARE –

–
Ministerul Finantelor Publice, Editia a- patra 2002

Ţogoe, D. - Repere teoretice şi practice ale auditului şi controlului intern,

Ed. Mirton, Timişoara, 2007
*** Standarde Internationale de Audit 2001, Bucureşti. Editura
Economică,. 2001

*** The Institute of Internal Auditors – The professional practices

Framework
*** Standarde Internationale de Raportare Financiara (IFRS ) . Ed.
CECCAR 2005.
Standarde Internationale de practică profesională a auditului
intern, 2005
*** Legea 672/2002, privind auditul intern, M.Of. nr.953 din 24
decembrie 2002,
*** Auditul financiar 2000. Standarde. Codul privind conduita etică
şi profesională. Camera Auditorilor din România. Editura
Economică, 2000,
*** CCR Manual de Audit Financiar şi Regularitate Bucureşti. 2003

*** CAFR – Standard de Audit 310”Cunoaşterea clientului”.Audit

financiar 2000; Standarde, Editura Economică 2000

34