Importanța kinetoterapiei respiratorii la domiciliu în recuperarea post

COVID-19

Sursa: https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/recuperarea-respiratorie-pacientilor-
dupa-infectia-covid-19

Kinetoterapeuții joacă un rol important în răspunsul la situații de pandemie și dezastre

fizice. Literatura existentă poate oferi îndrumări echipelor de conducere din domeniul sănătății
pentru a valorifica în mod adecvat și în siguranță resursele și seturile de abilități de terapie fizică
în timpul pandemiei de COVID-19.[1]

Planificarea regională bazată pe date, bazată pe unități în timpul actualei pandemii de

COVID-19 îi va ajuta pe kinetoterapeuți să își îmbunătățească rolul în tratarea pacienților în
mediile de kinetoterapie și reabilitare.

Pandemia de COVID-19 a impus o povară suplimentară pentru unitățile de îngrijire

medicală ambulatorie; astfel, este probabil ca pacienții să fie externați acasă cu o complexitate
medicală și mai mare și o vulnerabilitate mai mare la reinternare.[2]  Doi factori de risc puternici
pentru readmisia în spital sunt funcția fizică afectată și nevoia nesatisfăcută de asistență pentru
activitățile vieții zilnice (ADL). Întârzierea sau amânarea terapiei fizice la domiciliu sau la nivel
comunitar pentru pacienții cu risc crescut de spitalizare secundară unei noi dizabilități poate
cauza prejudicii substanțiale.[3]

Recuperarea funcției pulmonare este posibilă, dar poate necesita terapie și exerciții timp
de câteva luni după tratarea infecției. Medicii pneumologi pot recomanda diverse tratamente și
terapii pentru a reduce din intensitatea simptomelor, precum reabilitare pulmonară și exerciții de
respirație pentru a crește capacitatea pulmonară. Aceste exerciții sunt asemănătoare cu cele
recomandate fac parte din recuperarea obișnuită după orice boală respiratorie.

Unele exerciții de respirație pot fi realizate acasă, însă eventual după o discuție sau un
consult de specialitate. Rolul specialiștilor în fizioterapie și kinetoterapie în stadiul post-acut al
infecției COVID-19 sau în etapa de recuperare după boală rolul este axat în principal pe
îmbunătățirea funcționării fizice și revenirea cât mai rapidă la viața și activitățile obișnuite. La
fel de important, un program de reabilitare conceput de un kinetoterapeut va încerca să reducă
riscul și severitatea viitoarelor infecții respiratorii.[4]

În primă fază sunt afectați plămânii și căile respiratorii, ulterior sunt afectate și celelalte
organe cât și musculatura, deoarece capacitatea de difuzare a oxigenului scade si automat funcția
acestor organe este diminuată.

Sechele post-covid:

 Respirație dificilă;

 Tonus muscular scăzut;

 Parestezii;

 Scaderea capacitatii de efort;

 Dureri de cap;

 Anxietate;

 Dureri musculare;

 Amețeli;

 Stare generală alterată.[5]

Ca si obiective în recuperarea post-covid regăsim:

 Creșterea capacitatii respiratorii;

 Creșterea rezistentei la efort;
  Creșterea tonusului muscular;
 Evitarea apariției complicatiilor;
 Evitarea atacurilor de panică și a anxietății;

Evaluarea fiecărui pacient care a trecut prin infecție COVID-19 se face de către medicul
specialist recuperaționist, care ia in calcul următorii indicatori: sechelele funcționale post-Covid-
19, simptomatologia clinică și bolile asociate - pe care pacientul le avea anterior sau care s-au
reactivat/agravat pe parcursul infecției.

Pasul 2 al programul de reabilitare respiratorie constă în punerea în practică a programul

recuperator și presupune îmbinarea tuturor mijloacelor terapeutice de care dispune specialitatea
de fiziokinetoterapie și recuperare medicală:

Oxigenoterapia hiperbară –îmbunătățește încărcarea cu oxigen a aerului inspirat și,

implicit, saturația cu oxigen a sângelui arterial, ameliorând nivelul de oxigenare al tuturor
organelor, inclusiv creier si mușchi.

Programele kinetice adaptate și personaizate te personalizat în funcție de evaluarea

inițială (funcție cardio-pulmonara, tonus muscular, mobilitate). Aceste programe urmăresc să
expansioneze cutia toracica, învățând pacientul să-și folosească întreaga capacitate pulmonară,
tonifiind în același timp și musculatura ce facilitează respirația(diafragma, mușchii intercostali,
mușchii abdominali), crescând în cele din urma capacitatea de efort (oboseala se va simți din ce
in ce mai puțin).

Proceduri electroterapice cu efect antialgic, antiinflamator la nivel local si regional, ca si

efect reflex la distanța si general. Pentru evaluarea capacităților funcționale cardiorespiratorii și a
toleranței generale la efort pot fi aplicate următoarele teste funcționale [6 , 7]:

 Scala Funcțională Specifică a Pacientului/Patient Specific Functional Scale -evaluarea

perceperii limitelor în realizarea activităților cotidiene.
 Chestionarul Internațional de Activitate Fizică/ International Physical Activity
Questionnaire – evaluarea funcționalității și dizabilității.
 Monitorizarea saturației de oxigen și a indicilor vitali (PS, TA, FR) înainte, în timpul și la
sfîrșitul ședinței de reabilitare.
 Scala Borg și Borg CR10 – evaluarea gradului de dispnee și fatigabilitate.
 Scala Berg - evaluarea echilibrului.
 Testul de mers 6 minute – capacitatea funcțională.
 Scorul Barthel – evaluarea capacităților funcționale cotidiene (ADL).
 Testul de 30 secunde așezat- ridicat în picioare – capacitatea funcțională limitată.
 Goniometria – evaluarea bilanțului articular.
 Testarea musculară manuală – evaluarea forței musculare.
 Alte teste și examinări la necesitate.

TEHNICI DE RESPIRAȚIE

 Respirația controlată

Această tehnică va ajuta la relaxare și la controlarea respirației:

 Așezați pacientul într-o poziție confortabilă și susținută

 Puneți o mână pe piept și cealaltă pe abdomen
 Dacă vă ajută să vă relaxați, închideți ochii (altfel lăsații deschiși) și concentrați-
vă asupra respirației
 Inspirați încet prin nas (sau gură dacă nu puteți face acest lucru) și apoi expirați
prin gură - Pe măsură ce respirați, vei simți că mâna de pe abdomen se mișcă mai
mult decât mâna de pe piept
 Încercați să depuneți cât mai puțin efort și să respirați încet, relaxat și ușor

 Respirația ritmică

Această tehnică este utilă de a fi folosită atunci când desfășurați activități care ar putea
necesita un efort mai mare, urcați scările sau mergeți la deal. Este important să ne amintim că nu
este nevoie să ne grăbim.

 Împărțiți activitatea dumneavoastră în părți mai mici pentru a ușura efectuarea

sarcinii fără a obosi sau fără a avea dificultăți de respirație la final
 Inspirați înainte de a face „efortul” în cadrul activității, de exemplu înainte de a
face un pas sau de a ridica o treaptă a scării
  Expirați în timp ce faceți efortul, cum ar fi urcarea treptei, efectuarea pasului
 S-ar putea să vă fie de ajutor să inspirați prin nas și să expirați prin gură

PROGRAMUL DE EXERCIȚII DUPĂ EXTERNARE

Programul de exerciții are un efect benefic asupra sănătății voastre și vor contribui la o
recuperare mai rapidă.

Programul de exerciții contribuie la - îmbunătățirea condiției fizice, reducerea dispneei,

creșterea forței musculare, îmbunătățirea echilibrului, îmbunătățirea memoriei, reducerea
stresului și creșterea încrederii, crește nivelul de energie.

Condiția principală în cadrul programului de exerciții fizice este siguranța! În cazul în

care ați suferit de limitări de mișcare, dereglări de echilibru, primiți oxigen, ați căzut sau aveți
dificultăți de vedere consultativă cu un specialist referitor la programul de exerciții și efectuați
exercițiile sub supraveghere. Înainte de programul propriu-zis efectuați o sesiune de încălzire iar
după o sesiune de revenire (răcire).

Purtați haine largi , consumați suficiente lichide și respectați măsurile de precauție.

Selectați un ritm care nu este obositor pentru dumneavoastră ! Opriți programul de exerciții dacă
apar următoarele semne: - Amețeli, greață/ vomă, dificultăți de respirație, dureri puternice,
greutate în piept.

Bibliografie
1. Wittmeier, Kristy et al. “Operational Considerations for Physical Therapy During COVID-
19: A Rapid Review.” Physical therapy vol. 100,11 (2020): 1917-1929.
doi:10.1093/ptj/pzaa156
2. Grabowski, David C., and Karen E. Joynt Maddox. "Postacute care preparedness for
COVID-19: thinking ahead." Jama 323.20 (2020): 2007-2008.
3. Falvey, Jason R., et al. "Role of physical therapists in reducing hospital readmissions:
optimizing outcomes for older adults during care transitions from hospital to
community." Physical therapy 96.8 (2016): 1125-1134.
4. https://www.lung.org/lung-health-diseases/lung-disease-lookup/covid-19/post-covid-19-
recovery
5. Paz, Luís Eduardo Santos et al. “COVID-19: the importance of physical therapy in the
recovery of workers' health.” Revista brasileira de medicina do trabalho : publicacao oficial
da Associacao Nacional de Medicina do Trabalho-ANAMT vol. 19,1 94-106. 30 Apr. 2021,
doi:10.47626/1679-4435-2021-709
6. Zhao HM, Xie YX, Wang C; Chinese Association of Rehabilitation Medicine; Respiratory
Rehabilitation Committee of Chinese Association of Rehabilitation Medicine;
Cardiopulmonary Rehabilitation Group of Chinese Society of Physical Medicine and
Rehabilitation. Recommendations for respiratory rehabilitation in adults with coronavirus
disease 2019. Chin Med J (Engl). 2020;133(13):1595-1602.
doi:10.1097/CM9.0000000000000848;
7. Royal Dutch Society for Physiotherapy 2020. KNGF position statement: Physiotherapy
recommendations in patients with COVID-19. Amersfoort, Netherlands: KNGF.
https://www.kngf.nl/kennisplatform/guidelines