Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Fig. 6.2. Semiremorcă frigorifică dotată
Fig. 6.1. Semiremorcă izotermă
cu agregat „Thermo King”
Transportul feroviar
Transportul pe cale ferată se face atunci când distanţele sunt mari şi volumul
produselor este mare, peste 250 km. De obicei se transportă produse mai puţin perisabile
cum sunt: cartofii, sfecla roşie, varza, legume rădăcinoase, pepeni verzi şi uneori merele.
2
Transport feroviar realizat cu vagoane frigorifice
Transportul containerizat
Containerul (fig.6.4.) este un utilaj pentru transport cu caracter permanent destul de
rezistent pentru a permite o folosire repetată, conceput pentru transportul mărfurilor cu unul
sau mai multe mijloace de transport.
Transportul naval
Se efectuează pe mări, oceane sau pe râuri mari, cu ajutorul vapoarelor, şalupelor,
bacurilor sau alte tipuri de ambarcaţiuni.
Acest tip de transport este protector al calităţii produselor horticole întrucât este lipsit
de vibraţii, şocuri, etc.
Pentru distanţe lungi există şi vapoare climatizate care asigură condiţii optime, de
temperatură şi umiditate relativă a aerului, pe toată durata transportului.
Transportul aerian
Este un mijloc de transport rapid dar costisitor, folosit pentru anumite produse
horticole cum sunt: garoafele, trandafirii şi mai rar căpşunile
3
Transportul produselor horticole pe distanţe mici
4
6.7. Motostivuitor 6.8. Electrostivuitor
Cărucioarele sunt de mai multe tipuri cu capacităţi diferite (pe trei sau patru roţi).
Sunt acţionate manual şi folosite la transportul produselor horticole ambalate în lăzi şi saci.
(fig.6.9.)
5
Transportul ambalat este folosit pentru majoritatea produselor horticole cum sunt:
fructele sâmburoase, seminţoase, arbuştilor şi subarbuştilor fructiferi, ceapa uscată, usturoiul
uscat, tomate, vinete, ardei, castraveţi, salată, rădăcinoase, flori.
Ca ambalaje se folosesc toate tipurile de lăzi de lemn, material plastic, carton sau
metal. Unele produse se pot ambala şi în saci (ceapa, usturoiul, ardeiul gras, gogoşar,
cartofii, legumele rădăcinoase, etc.)
Pe platforma mijloacelor de transport ambalajele se pot aşeza nepaletizat sau ca o
încărcătură de transport independentă şi paletizat când ele constituie o componentă a unităţii
de încărcătură de transport.
Transportul nepaletizat se realizează prin aşezarea compactă a lăzilor, astfel încât
platforma mijlocului de transport să se ocupe integral. Pe verticală, în cazul lăzii de tip P,
ambalajele se aranjează pe 4-5 nivele în coloană, iar lăzile de tip IV pe 10-12 nivele. Sacii cu
produse se aranjează după sistemul în coloană şi ţesut pe 0,8-1,0 m înălţime în cazul
ardeilor şi 1-1,5 m pentru cartofi.
Încărcare se face manual ceea ce necesită un consum mare de forţă de muncă.
La depozitare operaţiunea se poate efectua parţial mecanizat folosind paletele simple
şi motostivuitoarele.
În cazul transportului produselor horticole ambalate în lăzi paletă, încărcarea şi
descărcarea se face mecanizat cu ajutorul motostivuitoarelor.
Transportul paletizat al produselor horticole ambalate în lăzi şi saci permite
mecanizarea încărcării şi descărcării cu electro şi motostivuitoare.
Paletul (fig.6.9.) este o platformă
dreptunghiulară folosită la manipularea,
transportul şi depozitarea unităţilor de
încărcătură cu ajutorul stivuitorului. Acesta
împreună cu ambalajele cu produse horticole
alcătuiesc unitatea de încărcătură.
Paletul constituie baza in manipularea
unitara a materialelor, modul fundamental de
transport, distribuţie si stocare a majorităţii
produselor.
Fig. 6.9. Palet simplu din lemn
În practică se folosesc două tipuri de
paleţi simpli care se deosebesc între ei prin dimensiuni şi destinaţie.
Paletul simplu de depozitare are lungimea de1200 mm, lăţime de 1000 mm şi
înălţime de 145 mm, serveşte pentru depozitarea produselor horticole ambalate în lăzi şi
pentru transportul paletizat al acestora.
Paletul simplu de uz general are lungimea de 1200 mm, lăţimea 800 mm şi înălţimea
de 145 mm. Serveşte ca palet de transport, depozitare şi la exportul paletizat al unor
produse horticole.
Paleţii din plastic (fig.6.10.) nu
necesită tratament şi sunt mai ieftini prin
durata lungă de utilizare decât cei de
lemn. Ca şi rezultat, reprezintă o
alternativă viabilă la lemn, devenind din
ce în ce mai populari în manipularea
materialelor. Beneficiile paleţilor de
plastic includ: igiena excelentă, calitate şi
dimensiuni constante, nu apar aşchii sau
cuie, nu absorb apa şi sunt relativ uşori.