GABRIE1 PREDO!

o CRETNil BE1U

A]IAIOMIA
Alil I ElOR
DOMESII U

Anqtomie cli nt

T
 ./

'-
d)
5
o
a
6
6
(s (o
.= $
F
d):
o o
O
i(o
e,
'5
-o
o)

=
 -l

GABRIEL PREDOI CRISTIAN BELU

)

ANATOMIA ANIMALELOR DOMESTICE

r (ANATOM|E CLtNTCA)
ANATOMIA ANIMALBLOR DOMESTICE (ANATOMIE CLINICA)
Gabiel Predoi, Cistian Belu
Copyright O 2001 - Editura BIC ALL

Toate drepturile rezervate Editurii BIC ALL. Nici o parte din acest volum nu poate
fi copiat[ fird permisiunea scrisl a Editurii BIC ALL.
Copyright O 2001 by BIC ALL
All rights reserved. The distribution of this book outside Romania
is prohibited without the written permission of BIC ALL.

Ileferent qtiinlific: Prof. Univ. Dr. Nicolae Cornill

Coti de participare: G.Predoi757a
C.Befu25Vo

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale

PREDOI, GABRIEL
Anatomia animalelor domestice: (anatomie clinici) /
Gabriel Predoi, Cristian Belu. - BucurcEti: BIC ALL,200l
p.232;cm.24
ISBN 973-571-332-2

I. Belu, Cristian
619:61I

Editura ALL Bucuregti, cod 76578

Bd Timiqoara nr. -58, sect. 6
E 402.26.00,402.26.01
Fax: 402.26.10
Comezi la: comenzi@all.ro
URL: http://www.all.ro
Distribufie:

Redactor: Dr. Bianca Vasilescu

Director artistic: Mircia Dumitrescu
Procesare copert[: Stelian Stanciu

PRINTED IN ROMANIA
IMPRIMERIILE MEDIA PRO BRASOV
 I,
?Jl)
) 6t

GABRIEL PREDOI CRISTIAN BELU

ANATOMIA AN IMALELOR DOMESTICE

(ANAToMTE clrNrcA)

}uc
,or\
pS'
rnrn$

,tl
tr.[

I
I
t
I

I
1

l
l

I
I
{
 o

cup flns
1 . DEIIMITAREA REGIUNITOR CORPORATE 13
1.1. REGIUNILE CAPULUI .......... 13
1.1.1. Regiunile craniului (neuro-craniului) 14
1.1.2. Regiunile 15
1.2. RECIUNILE 16
1.3. REGI UNI LE TRUNCHIULUI 19
1.3.1. Regiunile toracelui 19
1 .3.2. Regiunile spinirii 20
1 .3.3. Regiunile abdomenului 20
1 .3.4. Regiunile bazinului 23
1.4. REGIUNILE MEMBRULUI TORACIC 24
1.5. RECIUNILE MEMBRULUI PELVIN ..;.......... 28
2. ELEMENTE CUTANATE DE REPER ..,29
2.1. ELEMENTE DE REpER LA ECVINE ........... ................29
2.'1.1. Eminenle ..............29
2.1.1.1. Eminenfe osoase, cartilaginoase gi cornoase .. 29
2.1.1.1.1. Eminenfele cefalice 29
2 1.1.1.2. Eminenfele cervicale 30
2 1.1.1.3. Eminenfele trunchiului 30
2 1.1.1.4. Eminenfele membrului toracic 32
2 1.1.1.5. Eminenfele membrului pelvin 33
2 1.1.2, Eminenfe musculare, ligamentare gi cutanate ........ 35
2.1.1.2.1. Eminenfele cefalice 35
2.1 .1 .2.2. Eminentele cervicale 35
2.1.1 .2.3. Eminenfele trunch iului 35
2.1 .1 .2.4. Eminenfele membrului toracic 37
2.1.1.2.5. Eminenfele membrului pelvin , 38
3B
2.1 .2.1. Depresiuni osoase cefalice..... 3B
2.1.2.2. Depresiuni intermusculare gi cutanate.... 39
2.1.2.2.1. Depresiunile cefalice 39
2.1 .2.2.2. Depresiun ile cervicale 39
2.1 .2.2.3. Depresiunile trunchiului ... 39
2.1.2.2.4. Depresiunile membrului toracic 40
2.1.2.2.5. Depresiunile membrului pelvin 40
2.2. ELEMENTE DE REPER LA TAURINE 4'l
2.2.1. Eminenle osoase/ cartilaginoase gi cornoase 41
2.2.2. Eminen[e musculare, ligarnentare gi cutanate 43
2.2.3. Depresiuni osoase ................45
2.2.4. Depresiuni intermusculare gi cutanate .................45 't

2.3. ELEMENTE DE REPER LA OVINE 46

2.3.'1. Enrinenle osoase, cartilaginoase 9i cornoase ........46
2.3.2. Eminenfe musculare .............47
2.3.3. Depresiuni osoase ................48
2.3.4. Depresiu ni intermusculare 4B
2.4. ELEMENTE DE REPER LA SUINE 4B
2.4.'1. Eminenfe 49
2.4.2. Depresiuni 50
2.5. ELEMENTE DE REPER LA CANIDE 50
{

2.6. ELEMENTE DE REPER LA FELINE 52

2.7. ELEMENTE DE REPER LA LEPORIDE 54

2.7.2. Depresiuni 55
3. DELIMITAREA SI PROIECTIA MUSCHILOR 56
3.1. ECVINE s6

3.1.2.Mugchiigitului 59
3.1.3. Mugchii trunchiului .............. ...............62
3.1.4. Mugchii membrului toracic ..................65
3.1.5. Mugchii membrului pelvin ...................67
3.1.6. Delimitarea articulatiilor membrelor 69
3.2. BOVINE 70
3.2.1. Mugchii capului 70
3.2.2. Mugchii gitului 72
3.2.3. Mugchii trunchiului 74
3.2.4. Muschii membrului toracic 76
3.2.5. Mugchii membrului pelvin ...................79
3.3. SUINE B1
 3.3.2. Mugchii gitului B1
3.3.3. fvlugchii trunchiului 82
3.3.4. Mugchii membrului toracic B4
3.3.5. Mugchii membrului pelvin B4
3.4. CANr DE ........... B4
3.4.1. Mu;chii capului B6
3.4.2. Mugchii gAtului B6
3.4.3. Mugchii trunchiului .............. B8
3.4.4. Mugchii membrului toracic B9
3.4.5. Mugchii membrului pelvin 90
3.s. FELTNE tl LEPORIDE 90
4. MORFOTOPOGRAFIA tl PROIECTIA ORGANELOR .94
4.1. ECVINE.............. .....94
4.'1.'1. Morfotopografia organelor ..................94
I 4.1.1.1. Zona cefalici ... 94
4.1 .1 .2. Zona cervicali .................... 95
4.1.1.3. Cavitatea toracici..... ........ 95
4.1 .1 .4. Cavitatea abdominali ....... .............. 96
4.', .2. Proiec[ia organelor 101
4.1.2.1. Zona cefalici . 101
4.1 .2.2. Zona cervicali 103
4.1 .2.3. Cavitatea toracici 103
4.1 .2.4. Cavitatea abdominali 105
4.1.2.5. Cavitatea pelvini
4.2. 8OV1NE........... .....'lo7
4.2.2. Morfotopografia organelor ................107
4.2.2.1. Zona cefalici ....
4.2.2.2. Zona cervicali 108
4.2.2.3. Cav itatea toracici 109
4.2.2.4. Cavitatea abdominali 110
4.2.3. Proieclia organelor '114
4.2.3.1. Zona cefalici ............114
4.2.3.2. Zona cervicali ............116
4.2.3.3. Cavitatea toracici 116
4.2.3.4. Cavitatea abdominali 119
4.2.3.5. Cavitatea pelvini 120
4.3. OVrNE tr CAPRINE 120
4.3.1 . Morfotopografia organelor 't20
4.3.1 .'1. Zona cefalici .. .............. 1 20
4.3.'1.2. Zona cervicali . 121
4.3. 1 .3. Cavitatea toracici .........121
4.3.1 .4. Cavitatea abdominali ...122
4.3.2. Proieclia organelor .............124
4.3.2.1. Zona cefalici 124
4.3.2.2. Zona cervicali .................. 12s
4.3.2.3. Cavitatea toraci ci '125
4.3.2.4. Cavitatea abdominali 126
4.3.2.5. Cavitatea pelvini ................. 127

4.4.'1.'l . Zonacefalici ..... ...........127

4.4.1.2. Zona cervicali ......... ........... 128
4.4.1 .3. Cavitatea toracici 128
4.4.1.4. Cavitatea abdominali 129
4.4.2. Proiectia organelor ............132
4.4.2.1. Zona cefalici . ...132
4.4.2.2. Zona cervicali ..... ............. 1 33
4.4.2.3. Cavitatea toracici ...... ........ 133
4.4.2.4. Cavitatea abdominali ....... ... 13s
4.4.2.5. Cavitatea pelvini 136
4.5. CAN|DE........... .....136
4.5.'1. Morfotopografia organelor ................ 1 36
4.5.1.1 . Zona cefalici 136
4.5.1.2. Zona cervicali
4.5.1.3. Cavitatea toracici .... ........... 138
4.5.1.4. Cavitatea abdominali 138
4.5.2. Proieclia organelor ............ 141
4.5.2.1. Zona cefalici ..... 141
4.5.2.2. Zona cervicali ............ 142
4.5.2.3. Cavitatea toracici 142
4.5.2.4. Cavitatea abdominali ......... 143
4.6. FE11NE........... .......144
4.6.1. Morfotopografia organelor ................144
4.6.1.1. Zona cefalici ...144
4.6.1.2. Zona cervicali ................. 14s
4.6. 1 .3. Cavitatea toracici 145
4.6.'l .4. Cavitatea abdominali 146
4.6.2. Proieclia organelor ............-147
4.6.2.1. Cavitatea toracici .
4.6.2.2. Cavitatea abdominali .. 148
4.7.1. Morfotopografia organelor ................ 149
4.7.1.1. Zona cefalici ..... 149
4.7.1.2. Zona cervicali .......... 149
4.7.1.3. Cavitatea toracici ............... 150
4.7 .1 .4. Cavitatea abdominali 150
4.7.2. Proiecfia organelor ............ 153
4.7.2.1. Zona cefalici
4.7 .2.3. Cavitatea toracici 154
4.7 .2.4. Cavitatea abdominali 155
5. MORFOTOPOGRAFIA TIMFONODURILOR
SUPERFICIATE ..158
5.1.1. Limfocentrul mandibular......... ..........1S8
5.1.2. Limfocentrul parotidian ........... ..........159
5.1.3. Limfonodurile rtitrofaringiene laterale ...............159
5.'l.4.Limfocentrul cervicalsuperficial............... .........159
5.1.5. Limfonodurile subiliace ........... ..........160
5.1.6. Limfonodurile scrotale............. ..........160
5.1.7. Limfonodurile mamare ............ ..........160
s.2.8OV|NE........... .....160
5.2.1. Limfonodul mandibular ........... ..........160
5.2.2. Limfocentrul parotidian ........... ..........161
5.2.3.Limfocentrulcervicalsuperficial............... .........161
5.2.4. Limfonodul subiliac 162
5.2.5. Limfonodurile scrota|e............. ..........162
5.2.6. Limfonodurile mamare ............ ..........162
5.2.7. Limfonodurile fosei paralombare ............ ...........162
5.2.8. Limfonodul tuberal ............162
s.3. ovtNE tl cApRtNE ......... .....162
5.3.1. Limfocentrul mandibular ......... ..........162
5.3.2. Limfocentrul parotidian ........... .......... 163
5.3.3. Limfonodurile retrofaringiene laterale ...............163
5.3.4. Limfocentrulcervicalsuperficial............... .........163
5.3.5. Limfonodurile scrotale 163
5.3.6. Limfonodurile mamare ............ .......... 163
5.3.7. Limfonodul subiliac ...........163
5.3.8. Limfonodul tuberal ............164
s.4. sutNE.............. .....164
5.4.1 . Limfocentrul mandibular 164
5.4.2. Limfocentrul parotidian.......... ...........165
5.4.3. Limfonodurile retrofaringiene laterale ...............165
5.4.4.Limfocentrulcervicalsuperficial............... .........165
5.4.5. Limfocentrul inghino-femural 166
5.4.6. Limfonodul popliteu superficial 166
5.5. CANIDE 166
5.5.1 . Limfocentrul mandibular 166
5.5.2.Limfocentrul parotidian ......166
5.5.3. Limfonodul retrofaringian latera|............... ........"167
5.5.4. Limfocentrul cervical superficial............... .........167
5.5.5. Limfocentrul axilar ............167
5.5.6. Limfocentrul inghino-femural 168
5.5.7. Limfocentrul popliteu 168
5.6. FELINE 168
5.6.1. Limfocentrul mandibular......... ..........168
5.6.2. Limfocentrul parotidian .......... ...........168
5.6.3. Limfonodurile retrofaringiene laterale ...............169
5.6.4.Limfocentrulcervicalsuperficial............... .........169
5.6.5. Limfonodul axilar propriu ..169
5.6.6. Limfonodurile axilare accesorii ..........170
5.6.7 . Limfonodul scrota! 170
5.6.8. Limfonodul mamar ............'170
5.6.9. Limfonodurile epigastrice caudale ........... ..........170
5.7. LEPOR!DE.......... ...170
5.7.1. Limfocentrul mandibular......... ..........170
5.7 .2. Limfocentrul parotidian '171
5 .7 .3. Limfonodu I retrofaringian lateral ............... 171
5.7 .4. Limfocentrul cervical su perficial ............... 172
5.7.5. Limfonodurile axilare proprii '172
5.7 .6. Limfonodurile axilare accesoril '172
5.7 .7 . Limfonodurile scrotale '172
5.7 .8. Limfonodurile mamare 172
5.7 .9. Linrfonodurile subiliace ........... 172
5.7.10. Limfonodul popliteu superficial .......173
6. ABORDAREA TRANSCUTANATA n FORMATIUNILOR
VASCULARE, LIMFATICE tl NERVOASI ....'.,74
6.1. ZONA CEFALICA ..174
6.2. ZONA CERV!CALA............. ..',77
6.3. ZONA TRUNCHIULUI .........178
6.4. ZONA MEMBRULUI TORACIC 181
6.5. ZONA MEMBRULUI PELVIN 184
7. TOPOGRAFIA ZONETOR SENZITIVE 187
7.1. ECV!NE.............. ...187
7 .1 .1 . Zonele cefalice ..187
7 .", .2. Zonele cervicale ................ 1 90
7.1.3. Zonele trunchiului .............. ...............190
7.1.4. Zonele membrului toracic .................192
7.'1.5. Zonele membrului pelvin ...195
7.2. BOVINE 199
7 .2.1 . Zonele cefalice .. 1 99
7.2.2. Zonele cervicale ................201
7.2.3. Zonele trunchiului .............. ...............2O2
7.2.4. Zonele membrului toracic 203
7.2.5. Zonele membrului pelvin ...206
7.3. OVTNE 210
7 .3."1 . Zonele cefalrce 210
7 .3,2. Zonele cervicale 210
7 .3.3. Zonele trunchiului 2'.11
7.3.4. Zonele membrului toracic 212
7.3.5. Zonele membrului pelvin ...213
7.4. C4N!DE........... .....216
7.4.1. Zonele cefalice ..216
7 .4.2. Zonele cervicale ................217
7.4.3. Zonele trunchiului .............. ...............218
7.4.4. Zonele membrului toracic .................218
7.4.5. Zonele membrului pelvin ...22O
B. REGIUNITE COMERCIALE SI ALE CARCASEI ...,.......221
8.1. RECIUNILE CARCASEI LA TAURINE 221
8.2. RECIUNILE CARCASEI LA SUINE 224
8.3. REGIUNILE CARCASEI LA OVINE 224
BTBUOGRAFTE SELECTTVA ......,... .....227
 INTRODUCERE

Pornind de la locul, rolul rli importan[a Anatorniei, cabazd, a qtiinlelor medicale,

in arealul fonnativ al studentului qi rnedicului veterinar, arn realizat prezcnl.a lucrare
care se doreqte a fi o veritabill anatomie vcterinarl practicl.
Aparilia acestei clrfi ne oferl ocazia de a nc exprima satisfac[ia pentru editarea
in premicri Ia noi in [ar[ a unei lucriri integrate in totalitate componentei practice a
medicinei veterin:re.
in rcalizarea acestui material s-a avut in vedcrc puncrea la inclemina celor
intercsagi - in mod deosebit studengilor ;i practicicnilor vetcrinari - a unui rnaterial
unitar, degrevat in mod ralional de uncle detalii anatomice care sI pcrmitl rclinerca
qi lblosirea componcntelor morlblogice necesarc pe de-o parte prcgirtirii studcnlilor
la disciplinclc beneficiare (fi ziologie, morfopatologie, scmiologic, propcdcutici,
igiena alimcntelor qi slnitate publicl, patologic chirurgicald, boli intcrnc ctc.), iar
pe de alti parl"e uzitarca acestora in clinica veterinarl.
Parcurgind structura generall a cirr{ii, capitolelc gi succcsiunea lor, sc cvidcngiazl
ordinea logicl, dc la clomentc anatomicc gcnerale la cclc dc strictl irnportanli
practici.
Planqele ce ilustreazii capitolelc, originale in totalitatc, au fost rclinutc qi cxecutatc
direct dupl picscle anatornicc preparatc in acest scol-1.
Considerlm cI lucrarea prczentatl, rcdactatl intr-un stil adccvnt, cr.r o iconografie
bogatl qi originall, rirspunde atll" ccrinlclor lbnnative ale invl![rnAntului mcdical
veterinar, dar mai ales practicii sanitar-vctcrinarc.
IUnrlnem recunoscltori ,si reccptivi acclonr clrc prin sugcstii sincere vor contribui
la rcalizarca unor editilii imbunltlli(c.
Aduccm pe aceasLi calc mul[umirilc noastrc Editurii ALL care a ficut posibill
aparilia accstci lucrlri.

Bucureql.i, fbbruarie 200 I

Conl. Univ. Dr. Gabriel Predoi

 1 . DELIMITAREA REGIUNITOR CORPORATE
Integratl anatomiei topografice, supralaga corpului unui animal poate [i impirgiti
in regiuni a ciror conforma[ie qi delimitare pot varia in tunclie de specie. Ficcare
regiune corporall este dctinit[ printr-o bazi anal.omicl caracteristicl.
Delimitarea regiunilor sc face cu ajutorul unor repere, care pot Ii morlblogice,
reprezentate prin depresiuni sau proeminenge pe suprafala corpului, sau pot fi
convenlionalc: in gcneral sub tbrmd de linii, care unesc doui repere naturale.
Reperele morlblogice sunt vizibile sau pot li palpate transcutanat. La unele specii,
datoritl abunden[ei inveliqului pilos (ldna, plrul de acoperire la unele rasc de c0ini
etc.) sau depozitarea masiv[ a grlsimii in hipoderrn (suine), fac inaccesibile unele
repere naturale, motiv pentru czre delimitare regiunilor se face cu oarecare dificultate.
Executarea unor exalnene clinice, a unor intervengii chirurgicale sau chiar
executarea actului de diseclie, sunt mult u$urate in cazul cunoaqteriii regiunilor qi
delimitlrii lor pe animalul viu. Viziunii de ansamblu trebuie sI i se allture pennanenl.
capacitatea de localizare (funclie de elementele de reper vizibile sau palpabile) a
liectrrui organ sau lbrmagiune, in zona topogratic[ corespunzltoare.
in corelagie cu cele menlionate, se va face o prezentare gcnerall a rcgiunilor
corporale, llri a realiza o detaliere exhaustivI a elementclor perimcl.rale.

1.1. REGIUNILE CAPULUI

Regiunile capului (fig l.l.; trg. 1.2.) sunt sistematizate in dou[ grupe, dintre
care una corespunde neuro-craniului, iar cealaltl lbEei. Neuro-craniul este foarte
redus la mamiferele domestice comparativ cu omul. in schimb, fala are o dezvoltare
exagerat[, ocupdndlaungulate aproape doul treimidin cap. La mamiferc (cu excep[ia

Fig. 1.1. Regiunile capului la ecvine

(aspect lateral)
t0 1-regiunea frunfii; 2-regiunea parieto-
ternporali; 3-regiunea auriculari; 4-re-
giunea dorsali a nasului; S-regiunea gurii;
lt 6-regiunea virfului nasului; 7-regiunea
tt, ltz
4 I ,\ narinei; B-regiunea mentali; 9-regiunea
l4 orbitartr; 10-regiunea zigomatici; 11-
regiunea infraorbitari, 12- regiunea
l3
maseterintr; I 3-regiunea buccinatorie;
ill 1 4-regiunea rnaxi lartr; 1 5-regiunea man-
dibulartr; 16-regiunea laringiani; 17-
regiunea parotidiarri; 1 8-regiunea cefei.
t4 Gabicl Prcdoi - Cristian Bclu

taurinelor), punctul cel nrai inalt - vertexul - nu aparline parietalului, ca la om, ci

occipitalului. La taurine acest punct cstc situat in tcritoriul frontalului.

1.1.1. Regiunile craniului (neuro-craniului)

Acestea sunt cuprinsc intre o Iinic transvcrsalI carc unc,ste cornisurile mcdiale
ale pleoapelor qi o linie transversali tangentl caudal bazei urcchilor. Ultirna Iinie
constituic, totodatl, qi limita dorsalI a capului. Lateral, rcgiunilc craniului au raporturi
cu rcgiunile lb1ei (orbitarl, zigomaticl qi parotidiani).
Regiunea occipitali cuprinde, in general, zona situatir intrc bazelc urcchilor,
corespunzCnd protuberangei occipitale externe. La ccvine estc proemincnti ,si se
caracterizeazd,prin inserlia unui smoc de pcri care acopcrl pargial fala dorsalir a
craniului, lbrrnind mo1ul. La taurine, nu estc bine dclimitat"i din cauza conlbrmaliei
particulare a capului osos. occipitalul fiind situat in profunzimea regiunii cel'ci. La
runregitoarcle mici cstc qtearsl, iar la celelaltc specii proeminl in plan median.
Regiunea parieto-temporali are ca bazl anatomicl o parte a oaselor omonimc.
Ea sc alll dispusl rostral gi latcral la![ de prcccdenta qi arc o intindere variabili in
luncEie dc specie (de o parte qi dc alta a planului rnedian). Medial, ea este delirnitatd
de o linie convex[ dorsal carc unc$te mijlocul pleoapei superioare cu baza rncdiall
a urechii, iar lateral de o linie ugor convcxl ventral ce uneql,e unghiul extern palpebral
cu partea laterall a bazei urechii. La taurinc, datoritl conformaEiei capului osos, ea
este ingustl gi deplasatl lateral iar la ccvinc in jumltatea ei anterioaul se aflI o
depresiune caracteristicl (vizibilI mai ales la exemplarele slabe sau in virstl),
cunoscuti sub denumirea de solnilL
Regiunea auriculari este situat[ inapoia regiunii parieto-temporale gi
corespunde bazei urechii. Ea cuprinde baza qi pavilionul urechii a clrui formi,
mlrime qi pozilie variazia,in func[ie de specic, rasl gi individ.
Regiunea f'rontali are ca bazl anatomicl oascle omonirnc. Lirnita anterioard
corcspunde unei liniice une$te comisurile mediale ale pleoapclor. Latero-aboral
are raporturi cu regiunile orbitall qi parieto-temporali. La ecvinc, ea este foarte
larg[ qi aplatizatl, iar la c0ine prczintl o depresiune rnedianl mai mult sau mai
pu[in accentuatlin func[ie de ras[. La suine, ea are un aspcct concav rostro-aboral,
fiind qi mai alungitl. Cea mai mare intindere a regiunii liontale se intAlneqte la
taurine, aceasta ocupAnd practic toatl fala dorsall a craniului, pentru a se invccina
posterior cu regiunea cel'ci. Vertcxul corespunde la aceasti specie osului liontal.
La rumegitoare, de fiecare parte a regiunii frontale se poate detaqa cite un proces
cornual (baza anatomici a cornului), a clrui existengl, tbrml qi mlrinrc variazl in
funclie de specie, rasi qi individ. Cornul dclimiteazl o regiune dc sine stltltoare -
regiunea cornuali.
A n atonti a an i m al el or d om e sti ca l5

1.1.2. Regiunile fefei

Regiunea nazali are ca bazl anatomicl oasele nazale. Este o regiunc inrparl,
delimitat[ aboral de regiunea liontalI. Rostral sc mirgincqtc cu rcgiunea buzci
superioare. Lateral, regiunca nazall este limitati dc o Iinic ce une$te comisura dorsali
a narinelor cu comisura rnediali a pleoapclor. Cu aspect variabil, atAt in privinla
intinderii, cdt qi a conforrna[iei, ambcle dcpendente dc spccie, rasl qi individ, ea
prezintl o zon[ ingustd medianS, regiunea dorsalX a nasului. Ilostral se glsesc cele
dou[ narine, liecare delimitind cAte o regiune a nlrii. Celc douir rcgiuni ale nlrilor
?ncadreazl v0rful nasului. V0rful nasului, impreunl cu regiunile gurii, nlrilor qi
blrbiei, Ibrmeazl botul. La ecvine, rumegltoarele mici qi lcporidc, viul'ul nasului
este acoperit cu peri, la carnivore el formeazi o zonl epidermici, ulnedi, lipsit[ de
peri qi pigmentati denumitl trufi, iar la taurine zona cpidermicl (de aspect
trapezoidal) se uneqte cu buza superioarl constituind un plan nazo-labial. La suine,
zona epidermicl (suprafall circulard, pe care sc glsesc cele doui nlri) este, de
asemcnea, unitl cu buza superioarl, rezult0nd ritul.
Regiunea gurii, exprimatl prin lanta bucali (orificiul bucal), arc ca bazl
anatomicl mugchiul orbicular al gurii. Orificiul bucal, dispus transversal, este
delimitat de cele doui bu ze:huza superioard gi buza inferioarl. Acestca sunt reunite
Iateral la nivelul comisurilor, delimitlnd fiecare cdte o rcgiunc proprie. Ambcle au
cabazd. anatomicl por[iunile corcspunz[toare ale muqchiului orbicular al buzelor.
La suine gi carnivore, comisurile sunt situate rnult aboral ceea ce lace ca lhnta
bucali sd fie tbarte alungitil
Regiunea mentali (sau a birbiei) are ca bazl anatomicl corpurile mandibulelor
articulate prin sinostozl (ecvine gi suine) sau prin amfiartrozl (la restul speciilor).
Spre deosebire de om, la mamiferele domestice baza anatomicl clsoasi nu este
proeminent[ qi, ca urmare, blrbia este Ei ea qtearsi. La ecvine, prezenla unui nucleu
gr[sos in aceastl regiune marcheaz[ proernincn[a cc constituie moful birbici. La
caprine din aceasti regiune se detageazl un smoc dc pcri lungi gi aspri - barbiqonul.
Regiunea orbitali are ca bazi anatomic[ conturul orbitci qi bulbul ocular lirnitat
la exterior de pleoape. Pleoapele sc unesc la nivclul comisurilor: mediall ,si laterall,
ficcare constituind o rcgiune proprie: regiunca pleoapci supcrioare qi rogiunca
pleoapei inferioare.
Regiunea zigomatici corespundc arcadei omonime. Ea sc intinde aboral de
regiunea precedentd gi ajungc piinl la baza urcchii. inaintea bazci conchiei auriculare,
la ecvine se evidenEiazl o proeminen[I rotunjitl ce constituie regiunea articulaliei
temporo-mandibulare.
Regiunea infraorbitali cstc limitatf, aboral dc regiunea orbitall gi se continul
rostral cu regiunea maxilar[. Dorsal este delimitati de regiunea nazalI iar vcntral
de o linie ce une$te comisura palpcbrall ternporall cu comisura ventrall a narinei.
r6 Gahriel Predoi - Cristian Belu

Regiunea maseterinl are ca bazi anatomicl

mugchiul maseter, fiind foarte intins[ la ierbivore. {l'
Marginea ei aborall, ce corespunde marginii aborale a (
ramurii verticale a mandibulei, se aflI la limita cu
regiunile ghtului. ,@
Regiunea bucal[ (buccinatorie) are ca bazil
anatomici por[iunea bucalI a mugchiului buccinator. $ I

Este cuprins6 intre regiunea maseterini, infraorbitard, I I

maxilarl qi regiunea mandibularl. impreunl cu regiunea I
I
maseterind fbrmeazl obrazul. (

Regiunea maxilar[ se glseqte in conti nuarea regi unii

2
infraorbitare, avAnd aceleaqi repere imaginare dorsale
3
gi ventrale. Rostral este delimitat[ de regiunea gurii. in
partea dorso-rostralI includc regiunea lateralI a nasului
ce corespunde incizurii nazo- incisive.
Regiunea mandibulari limi teaz.I i nferi or regiunea
i,,
bucall gi are ca bazl anatomici por[iunea inferioari a Fig. 1.2. Regiunile capu-
ramurii orizontale a mandibulei. lui la ecvine (aspect
Regiunea intermandibulari (fig. 1.2.) se prezinttr ventral)
sub forma unei depresiuni, cuprinsl intre porliunile 1 -regiunea intermandi-

orizontale ale rnandibulelor (ganaqe), fiind cunoscutl la bulari; 2-regiunea sub-

ecvine qi sub denumirea de'Jgheab intcrmandibular". hioidiantr; 3-regiunea
laringiantr.
Regiunea subhioidiani are ca bazl anatomictr corpul
hioidului Ei se afl[ in continuarea aborall a regiunii
intermandibulare.

1.2. RECIUNILE GATUTUI

Avdnd ca bazil, anatomic[ cele gapte vertebre cervicale, gttul la mamil'erele
domestice apare aplatizat in sens latero-lateral. Gradul cel mai mare de aplatizare
se intdlneqte la ecvine, pentru ca la suine, carnivore qi leporide gltul s[ Iie aproapc
cilindric.

Regiunea cef'ei este o regiune impari care are cabazd.anatomicd prima vertebrtr
cervicaltr (atlas) qi articulagia occipito-atloidian[. La ecvine Ei rumegitoare regiunea
integreazl gi inserlia porliunii funiculare a Iigamentului cervical. Este situatl caudal
fagl de regiunea occipitali gi dorsal fagl de regiunea parotidiantr.
Regiunea parotidianl (fig. 1.3.) se gdseqte inapoia regiunii mascterine Ei are ca
bazi anatomicd glanda omonim[. in general, aceasti regiune apare denivelat[ gi in
plan inferior fagd de regiunea maseterinl, astl'el ci inapoia regiunii maseterine se
fonncaz[ o veri tabil I fosi retro-mandibulari.
A n atom i a an i mal el or domesti ce t7

0 35

27
It t3
t
3t
D
29 It 19

t6
z'j

l9 a5

17

21

Fig. 1.3. Regiunile corporale la ecvine (aspectul lateral)

l-regiunile capului; 2-regiunea auriculartr; 3-regiunea parotidiani; 4-regiunea
laringiani; 5.rcgiunea traheali; 6-regiunea sterno-mindibulartr; 7-regiunea
lghelbului
jugular; 8-regiunea brahio-cetilici; 9-regiunea cervicali lateraltr; l Gregiunealervicaltr
dorsaltr; 11-regiunea gantului cervico-scapular; '12-regiunile laterale ale spetei; l3-
regiunea caudaltr a bralului (tricipitaltr); 14-regiunea cartilajului suprascapular; 15-
regiunea articulatiei scapulo-hurnerale; 16-regiunea laterall a bra;ului; l7-regiunea
cotului; 1B-subregiunea olecranului; 19- regiunea antebralului; 20-r-egiunea car'piantr;
21-regiunea lnetacarpiatrtr; 22-regiunea rnetacarpo-sesamo-falangiantr (a buleiului);
23-regiunea falangei I (a chigilei); 24-regiunea coroanei; 25-regiunea copitei; 26-
regiunea grebinului; 27-regiunea dorso-costaltr; 28-regiunea lornbartr; 29-regiunea
costaltr; 30-regiunea hipocondrului; 31-regiunea flancului; 32-regiunea tuberiulului
coxal;.33-regiunea gluteani; 34-regiunea sacraltr; 35-regiunea bazei cozii; 36-regiunea
articulaliei coxo-femurale; 37-regiunea tuberozittrlii ischiatice; 38-regiunea cianiali
a coapsei; 39-regiunea laterali a coapsei; 40-regiunea caudaltr a coapsei; 4l -regiunea
patelari; 42-regiunea pliului grasetului; 43-regiunea grasetului; 44-regiunea pJplir"";
45-regiunea garnbei; 46-subregiunea corzii jaretului; 4z-regiunei tarsieni; 48-
subregiunea calcanean5; 49-regiunea metatarsieni

Regiunea laringiani, imparl, este situatl ventral qi aboral fa[I de regiunea

subhioidiani. Are ca bazil anatomic[ laringele qi are o intindere variabill la
mamiferele domestice, fiind mai mult sau mai pulin alungit[.
Regiunea (marginea) cervicali dorsali este situat[ pe marginea superioar[ a
gAtului, dinapoia regiunii cefei pdnI la grcbtrn, la ecvine, rumegrtoare gi canide
avind ca baztr anatomici coarda ligamentului cervical. La speciile amintitc ea este
mult ingustatl, pentru ca la celelaltc specii si lbrmeze un adevdrat plan cervical
dorsal. La ecvine pe toatl Iungimea ei sc prinde coama.
l8 Gabriel Prcdoi - Cristian Belu

Fig. 1.4. Regiunile corporale la ecvine (aspect cranial)

1-regiunea traheali; 2-regiunile laterale ale spetei; 3-
regiunea articulaliei scapulo-hurnerale; 4-regiunea
,!
presternali; 5-regiunea antebra!u lui; 6-regi unea carpiani;
.T
7-regiunea metacarpului; 8-regiunea buletului; 9-
\ regiunea chi;ilei; 10-regiunea coroanei; 1 1-regiunea
copitei.
Regiunea brahio-cetalici corespunde proceselor
transverse ale vertebrelor cervicale, inceplnd de la
prima pAn[ la nivelul articula[iei scapulo-humerale. Din
aceast[ cauzi, ea proemind pe pdrEile Iaterale ale gdtului.
Ventral limiteaz[ jgheabul jugular, depresiune
alungitl, vizibil[ in special la mamiferele cu gAtul lung
(ecvine, rumegltoare), care adlposteqte formaliuni
vasculo-nervoase impor-
tante qi care constituie o
regiune de sine stltltoare.
Regiunea brahio-cefali cl
este delimitat[ proximal de
o linie convenfionalI, pa-
raleli cu jgheabul jugular
qi situat[ la ci[iva centime-
(
tri de acesta, lilimea ei va-
riind in func[ie de specie.
\I
I
Regiunea laterali a I
I
7
gitului este cuprinsi intre 6r
regiunea precedentl qi re- \ .l 5
I
I
E ,
giunea cervicalX dorsal[.
9
Ea este mai ingusti crani-
I
t
al, pentru a se llgi treptat
E t
la joncgiunea g0tului cu
trunchiul.
Regiunea ventrali a gitului (fig. 1.4.) este o
regiune impari, cuprins[ intre cele doui jgheaburi
'I
il0
Fig. 1.5. Regiunile cotporale la ecvine (aspect caudal)
1-regiunea gluteani; 2-regiunea tuberculului coxal; 3-
regiunea tuberozittrlii ischiatice; 4-regiunea mediali a
coapsei; 5-regiunea caudali a coapsei; 6-regiunea laterali
a coapsei; 7-regiunea patelari; 8-regiunea poplitee; 9-
t2
regiunile gambei, l0-regiunea jaretului; 1 1-regiunea r3
.13-
metatarsiani (a fluierului); l2-regiunea buletului; la
regiunea chigilei; 1,l-r'egiunea coroanei; l5- regiunea copitei.
 A nalomi a ani mal elor domesli ce I9

jugulare. Sub jgheabuljugular se aflircgiunea sterno-cefalicl, a cdrci baz.[ anatomici

o constituie muqchiul omonim. O zonl ingusti, situatl in plan median pc marginca
vcntrali a gitului, corespundo regiunii traheale. Cranial, regiunea cervicall ventrall
se limiteazi cu regiunea laringiand, iar caudal, cu rcgiunea presternall. La taurine
marginca ventrali a g0tului sc caracterizeazl prin prezenla unei cutc alungite a
piclii denumitl salbi.
Regiunea prescapulari sc g[seqtelabaza gAtului, la joncliunea cu trunchiul.
Ea corespunde unei depresiuni situatc inaintea spetei.

1 .3. REGI UNI LE TRUNCHIULUI

Prin trunchi se defineqte partea corpului structurat[ pe cavitlgile: toracicd qi
abdominali, ultima prczentAnd un compartiment caudal cu care comunic[ larg -
cavitatea pelvinl. Aceste caviti[i corespund subdiviziunilor mzri ale trunchiului:
l-oracele, abdomenul qi bazinul. Toracele qi abdomenul au o zon[ comuni situatl
dorsal, cilre include regiunile spinirrii, iar bazinul se continuI cu regiunea cozii.

1 .3.1 . Regiunile toracelui

Toracele are ca bazl anatomic[ vertebrele toracale, coastele qi sternul, care
irnpreun[ lbrmeaz[ cuqca toracic[. Ca intregul trunchi, toracele este aplatizat in
a sens transversal, cel mai mare grad de aplatizare intdlnindu-se la ecvine. Toracele
include trei regiuni principale.

$' Regiunea presternall se aflI cuprinsl intre regiunile umXrului (scapulo-hume-

rale) qi are ca baz[ anatomici manubriul stcrnal qi rnuqchii pectorali descendengi.
b Acoqti muqchi apar ca doul procminen[e simctrice, convexe qi alungite, care converg
q dorsal cltre manubriul sternal qi sunt separate printr-un qanf - Ean(ul pectoral
median. Lateral, regiunca este delimitat[ in fiecare parte de regiunile um[rului gi
antebralului prin cAte o deprcsiune alungiti, care constituie gan(ul delto-pectoral.
Regiunea sternali este o regiune imparl, situatd pe partea ventrali a toracelui.
Cranial vine in raport cu regiunea precedentd. Baza anatomici este formatl de corpul
sternului (mezostern) cu musculatura pectorall ce il acoperl. Datoritl aplatizirii
transversale a toracelui qi poziqiei verticale a membrelor solidarizate in partea
proximal[ cu trunchiul, la mamiferele domestice aceast[ regiune este foarte ingustl.
Regiunea costali ocupd cea mai mare parte a felei laterale a toracelui qi are ca
bazi anatomicl coastele, exceptAnd primele 4-6 perechi, care sunt acoperite de
spatl qi musculatura bralului. Limita dorsali este fornrati de linia de proiec[ie a
tavanului cavit[lii abdominale (linie imaginarl ce une$te tuberozitatea spinei
scapulare cu tuberculul coxal) care o separl de regiunea dorso-costalI. Caudzrl se
invecineaz[ cu regiunea flancului, ventro-caudal cu regiunea hipocondrului, iar
cranial cu regiunea tricipitall. Limita lali de ultima regiune este marcati de marginea
caudali a por[iunii lungi a mugchiului triceps brahial (linia anconee).

tmultl
atr.
20 Gabriel Predoi - Ctistian Belu

'l .3.2. Regiunile spinirii

Regiunea interscapulari este o rcgiune
impari, delimitati lateral de cele doul regiuni $c

scapulare. Ea se conLinui cranial cu regiunea 3

cervicali dorsall, iar caudal cu regiunca dorso-

costald. La ungulatele de talie mare, ea se mai l.
i-'-- _t
I

I
numeite qi grebin Iiind foarte proeminentl datoritl t!
lungimii proceselor spinoase alc vertebrclor i,
toracale II-X la ecvine qi II-MI la bovine, procese t --;.-.-.-l
care constituie baza anatomicl a regiunii (lig. 1.6.). lf
7 iz
I
Regiunea dorso-costali este tot o regiune I I
I I h
impari, situat[ intre regiunea interscapulard qi !-'
regiunea lombar[. Latero-ventral este lirnitat[ de
regiunea costal5. Baza anatomicI esl"e reprezentatd
de vertebrele toracale, impreunl cu extrernitltrile
dorsale ale coastelor de acelagi rang qi musculatura
situati in gan[ul vertebro-costal (fig. 1.6.). r)
lr
Regiunea Iombari continul regiunea dorso-
costall in scns caudal ajungind pAni la regiunilc
bazinului. Lateral, linia de proieclie a tavanului Fig. 1.6. Regiunile corporale la
caviti[ii abdominalc o separi de regiunile llancului. ecvine (aspect verrtral)
Baza anatomicl a acestei rogiuni cste dat[ de l -r'egiunea presternali; 2-re-
vertebrelc lclmbare qi musculatura corespultzltoarc giunea axilali; 3-regiunea
- "masa comuni". La animalele mici, aceastl sternali; 4-regiunea epi-
regiune se remarcl printr-o lungime exageratl. gastrici; 5-regiunea tnezo-
Ecvincle se situeazi la extremitalea opus[, av0nd gastrici; 6-regiunea pubiani;
cea mai scurtl regiune lombarl.
7-regiunea inghinali; 8-
regiunea peretelui costal; 9-
1.3.3. Regiunile abdomenului regiunea perinealS

Abdomenul poate fi impd4it in trei regiuni mari (fig. L7.).

Regiunea craniali a abdomenului este situat[ la limita cu toracele. Ea esLe
alcltuiti din regiunea xifoidianl, imparl, situatd median gi ventral qi din cele doul
regiuni ale hipocondrului, dispuse lateral.
Regiunea hipocondrului are cabazd, anatomicr arcul cartilaginos omonim
rezultat prin articularea succesivI a cartilajelor coastelor asternale, precum qi
cartilajele coastelor sternale cu exceplia primelor4-6. Ambcle regiuni converg medial
spre regiunea xifoidiand.
Regiunea xifoidiani se afl[ la extromitatea caudall a rcgiunii sternale, liind
centrati pe apendicele xifoidian.
A n atomi a ani mal el or domestice 2l

IJ t7
2
t3r
n 22r
t2t
2t

,0

Fig. 1.7. Regiunite corporale la bovine (aspect lateral)

I-regiunile capului; 2-regiunile gitului; 3-salba; 4-regiunea grebinului; S-regiunile
laterale ale spetei; 5'-regiunea cartilajului supra-scapular; 5"-regiunea caudali a
bralului (tricipitali); 6-regiunea articulaliei scapulo-humerale; 7-regiunea laterali a
bralului; 8-regiunea olecranului; B'-regiunea cotului; 9-regiunea arrtebralului; 10-
regiunea carpului; 11-regiunea metacarpului; 12-regiunea buletului; 13-regiunea
chigilei; l4-regiunea ongloanelor; '15-regiunea dorso-costali; l6-regiunea lombari;
17-regiunea gluteantr; 17'-regiunea sacrali;'l 8-regiunea articulaliei coxo-femurale;
.19-regiunea
tuberculului coxal; 20-regiunea costali; 20'-regiunea hipocondrului; 21-
regiunea flancului; 22-regiunea craniali a coapsei; 23-regiunea laterali a coapsei;
24-regiunea caudali a coapsei; 25-regiunea tuberozitilii ischiatice; 26-regiunea
grasetului; 26'-regiunea patelari; 26"-regiunea pliului grasetului; 26"'-regiunea
poplitee; 27-regiunea gambei; 28-regiunea tarsiani; 28'-regiunea calcaneani; 29-
regi unea metatarsu I u i ; 30-regi unea ugeru I u i.

Regiunea mijlocie a abdomenului este formati din regiunea ombilicali, situatl

median, gi cele dou[ regiuni laterale ale abdomenului ce constituie pe fiecarc parte
cdte o regiune a tlancului.
Regiunea flancului este cuprinsl intre rcgiunea hipocondrului situatl cranial,
regiunea lombari situatl dorsal qi regiunea coapsei situat[ caudal (delimitat[ de
marginea cranialI a muqchiului tensor al fasciei lata). Ea este foarte scurttr la ecvine,
largd la rumegltoare qi foarte alungitl la animalele de talie mici. Ii.egiunea I'lancului
poate fi impirliti in Lrei subregiuni, distincte mai ales Ia ecvine qi bovine:
- subregiunea corzil llancului are cabazd anatomici un redus relief ce poate fi
urmdrit de Ia unghiul extern al iliumului la ultima coast[, constituit din fasciculele
clrnoase ale mugchiului oblic intern al abdomenului ce se inserd pe ultima coastd.
- subregiunea golului llancului (fosa paralombari, fllm0nzeal[) este situatl
deasupra corzii flancului gi aparc sub fonna unei depresiuni triunghiulare, mlrginitl
dorso-cranial de regiunile lombari gi ale hipocondrului. Caudal, virful triunghiului
ajunge pdn[ la unghiul extern al iliumului.
22 Gabriel Predoi - Cistian Belu

I t 1t
l,l
2 , t5

I
a I l7 ,l
I a l, N
a lt
a
zl"
7
2l' 22
I

t tt

Fig. 1.8. Regiunile corporale la ovine (aspect lateral)

1-regiunile capului; 2-regiunile gitului; 3-regiunea grebinului, 4-regiunile scapulare
laterale; S-regiunea afticulaliei scapulo-hurnerale; 6-regiunea laterali a brafului; 7-
regiunea antebrafului; 8-regiunea carpiani; 9-regiunea metacarpiani; 10- regiurrea
metacarpo-sesamo-falangiani; 'l'l-regiunea falangei l; 12-regiurrea ongloanelor;
.13-

regiunea dorso-costali; 14-regiunea lornbari; 1S-regiurrea gluteanS; 15'-regiunea

tuberozitilii ischiatice; 16-regiunea tuberculului coxal; 17-regiunea costali; l7'-
regiunea hipocondrului;18-regiunea flancului; 19-regiunile coapsei; 2O-regiunea cozii;
21- regiunea grasetului; 21'-rcgiunea patelartr; 21"-regiunea poplitee; 21"'-regiunea
pliului grasetului; 22-regiunea garnbei; 23-regiunea jaretului; 24-regiunea metatarsului.

- subregiunea pantei flancului se atlI vcntral de coarda llancului, are supralala

convex[, ajungAnd pAnI la regiunea ombilicalS. Baza anatomic[ este consl.iLuitl din
aponevrozele rnuqchilor oblici gi transvers ai abdomenului. Din partca sa caudall
se detageaz[ pliul grasetului, o cutl formatl dc pielea ce trece de pc abdornen pe
graset.
Regiunea ombilicali este o regiune imparl, cuprinsdintre cele doul regiuni ale
llancului, in jurul cicatricei ombilicalc . Baza anatomic[ este reprezentatl de mugchii
drep[i ai abdomenului impreun[ cu aponevrozele intreEesute ale celorlalli rnuqchi
abdominali ventro-lateral i.
Regiunea caudali a abdomenului, la mamil-ercle domestice, este situatil intre
coapse. Este formatl din cele doui regiuni inghinale care flancheazl rcgiunea
pubiani.
Regiunea inghinali se g[seqte la limita adomenului cu fala mediall a coapsei gi
este centratl pe inelul inghinal superficial. Regiunea este dominatl la ccvine qi
rumegitoare de pu ngile testicul are.
Regiunea pubiani, irnpar [, este situatl median qi are ca bazl anatomici tendonul
prepubian gi locul de inserfie al acestuia pe pubis. La mascul, regiunea integreaz[ in
totalitate prepulul, formagiune cutanatl care adlposte$tc extremitatea liberl a
 or do m esti ce 23
A n at omi a ani mal el

penisului. La femel[ in aceastl regiune se glsesc mamelele inghinale care ocupl 9i

partea caudal[ a regiunilor inghinalc. Ecvinele qi rumegitoarele prezint[ numai
mamele inghinale, unite intr-o mas[ voluminoas[, care constituie ugerul.

1 .3.4. Regiunile bazinului

Regiunea sacrali, situat[ in plan median, inapoia regiunii lombare, cranial fa[[
debazacozii este o regiune impar[ qi are ca bazl anatomicl osul sacrum.
Regiunea gluteani are ca bazi anatomic[ masa muscularX ce acoperi cea mai
mare parte a coxalului, reprez_entat[ de muqchii glutei. Limita superioar[ 3 regiunii
este marcatl de linia un"qG unghiul intern al itiumului cu baza cozii. imprcund
""
cu regiunea sacral[, la ungulatele de talie mare, cottstituie crupa'
Regiunea tuberculului extern al iliumului este o regiune cu un contur
aproxiinativ circular, centratd pe unghiul extern al iliumului care proemin[ caudal
tall
-
de golul flancului.
Regiunea punctului t'esei are ca bazi anatomicl tuberozitatea ischiatic[. Aceastl
regiuni delimiteazi caudal regiunea gluteen[ gi constituie regiunea cea mai caudaltr
a animalului.

il, I 15 r6
I l-
2 t --rl!.r
I I
I I
I
, t7 t
L t,
,// I

4"
2 ,tt
\ I

- 'it',.'
* ,20 2t a

t t2

u
l1
t2

Fig. 1.9. Regiunile corporale la suine (aspect lateral)

1-iegiunile iapului; 2-regiunile gitului; 3-regiunea grebinului; 4-regiunile laterale
ale ipetei; 4'-regiunea cartilajului suprascapular; 4"-regiunea caudali a brafului
(tricipitalS); 5-re[iunea arliculaliei scapulo-hurn'erale; 6-regiunea lateralS a bralului;
7- regiunea cotului; 7'-regiunea olecranului; B-regiunea antebralului; 9-regiunea
carpiini; 10-regiunea metacarpiani; 1 1-regiunea metacarpo-sesamo-falangianS; 1 2-
.l
regiunea falangelor proximale; 13-regiunea dorso-costali; 4-regiunea costali; 14'-
regiunea hipocondrului; 15-regiunea lornbari; 16-regiunea gluteani; I7-regiunea
flancului; 1b- regiunea tuberozitilii ischiatice; 19- regiunile coapsei, 2O-regiunile
abdominale ventrale; 21 -regiunea grasetului; 21'-regiunea patelarS; 21 "-regiunea
poplitee; 21",-regiunea pliului grasetului; 22-regiunea gambei; 23-regiunea jaretului;
24-regiunea metatarsului.
 24 Gahriel Predoi - Cristian Belu

Regiunea coccigiani sau a cozii se aflI in prelungirea regiunii sacrale. Are ca

bazl anatomicl vertebrele coccigiene. Coada are o po4iune lliI sau r[ddcina cozii,
prin c:ue se atageaztr la regiunea sacrali, gi o porfiunc mobild prevrzutr cu peri, cu
un aspect variabil in funcfle de specie, rastr sau individ.
Regiunea perineali, prin morfo-topogralie, integreaz[ practic dour regiuni:
analS gi uro-genitall.
Regiunea anali, marcatl de anus sub care se afld perineul, este situatl ventral
fa[d de baza cozii, fiind reprezentattr de o depresiune ingusti qi alungiti in sens
vertical.
Regiunea uro-genitali este corelat[ cu sexul.
La femeltr, aceast[ regiune are ca baz[ anatomici vulva, constituind perineul
superior (sau adevlrat), delimitat intre anus gi comisura inlbrioari (aprox. I cm) a
vulvei.
La mascul, regiunea are ca bazr anatomici porEiunea tjxI a penisului gi
corespunde unei benzi relativ inguste, situate intre anus qi extremitatea caudall a
bazei pungilor testiculare, ceea ce denotl variabilitatea morfomel.rici a regiunii.
Astfel, la speciile cu topografie subanalr a burselor testiculare (feline), ,"giun"n
urogenitalI este extrem de redusi (practic absent[), in timp ce la speciile cu topografic
inghinal[, rcgiunea este bine reprezentatl.
Reglunea supramamari este caracteristici femelelor, fiind cuprinsI intrc celc
dou[ coapse, de la comisura ventrald a vulvei phntr la ultima pereche de mamcle
inghinale, constituind perineul inferior (sau falsul perineu).

1.4. RECIUNILE MEMBRULUI TORACIC

Spre deosebire de om, la mamiferele domestice, mcmbrele toracice sunt mai
mult sau mai pulin inglobate trunchiului prin extremitatea lor proximali, ce sc
I
atageazh printr-o sinsarcozl perelilor laterali ai toracelui. La carnivore
Ei leporide
gradul de ata$are este mai redus, regiunea cotului rimAndnd pracLic independentd.
Regiunea scapular[ are ca bazl anatomicii spata, continuatl dorsal la ungulate
gi leporide cu cartilajul suprascapular. Cranial, regiunea este delimitatl de baza
g0tului prin regiunea prescapular[, dorsal are raporturi cu regiunea grebdnului, iar
caudal cu regiunea tricipital[ (caudalI a bra[ului). Distal regiunea se invecin eazd,cu
regiunea articulaliei scapulo-humerale. Regiunea scapulari beneficiaz[ de un reper
osos important, dispus oblic ventro-cranial, reprezentat de spina scapular[. Aceaita
imparte regiunea in: a) regiunea suprapinoas[ situati cranial qi b) regiunea
infraspinoasi dispusl caudal. Cartilajul suprascapular circumicrie regiunea
omonim[.
Regiunea articula[iel scapulo-humerale, centrati pe articulalia omonimi, este
bine detagati.
Reglunea axilari, datoritfl alipirii centurii scapulare a brafului laperetele toracal,
Ei
este dispus[ in profunzime. Degi la exterior regiunea este reprezentatd printr-o zon6
ingustl ce separd regiunea sternaltr de regiunea antebralului, in profunzime ea include
forma[iuni vasculo-nervoase deosebit de importante (plexul brahial, forma[iuni
vasculare ce deservesc membrul toracic).
Anat omi a ani mal cl or dom esti ce 25

Regiunea brafului are ca bazi anatomicir osul humerus qi muqchii

corespunzitori. Datoritd dezvoltlrii masei muscularc extensoare a bra[ului, in special
la ungulatele mari, in partea caudall a rcgiunilor scapular[ qi brahialr se poate
delimita o regiune bine circumscrisl - regiunea tricipitald. Limita caudal[ a accstcia
este marcatl de linia anconee, dispusi vertical dc la unghiul toracal al spetei la
tuberozitatea olecranului, rezultatl din difcrenEa de nivel dintre regiunea tricipitald
gi regiunea costal[.
Regiunea cotului cste dispusi la zona de trecere dintre brag qi antebra! qi are ca
bazd anatomici arti cul agi a humero-radio-u lnari.

I
\
t
I
\ 3
2 ,
a I
3

9 l"
,I -?l-
jt
I
6
I I
I l0 I
t 9' a
l9 t2 a

I
I I
l3' I
I I
I l2'
I
I
t t 12"
t
l3 l4'
20'

2:t

Fig. 1.10. Regiunile corporale la canide (aspect lateral)

1-regiurrile capului; 2-regiunile gitului; 3-regiunea grebinului; 4-regiunea dorso-costaltr;
5-regiunea lombartr; 6-rcgiunea gluteantr; 6'- regiunea tuberozitif ii ischiatice; 7-regiunea
tuberculului coxal; 8-regiunea aniculaliei scapulo-humerale; 9- regiunile laterale ale
spetei; 10-regiunea costaltr; 10'-regiunea hipocondrului; 'l 1-regiunea pliului grasetului;
12-regiunea cranialtr a coapsei; 12'-regiunea lateraltr a coapsei; 12"-regiunea caudali
acoapsei; l3-regiunealateraliabralului;14-regiuneacotului;14'-regiuneaolecranului;
15-regiunea antebralului; 16-regiunea carpului; 1 7-rcgiunea metacarpului; 18-regiunea
degetelor; l9-regiunea flancului; 2O-regiunea patelartr; 20'-regiunea grasetului; 20"-
regiunea poplitee: 21-regiunea garnbei; 21'-subregiunea corzii jaretului; 22-regiunea
tarsiantr; 22'-regiunea calcaneani; 23-regiunea metatarsului.
26 Gabriel Predoi - Cristian Belu

Regiunea antebrafului are ca bazi anatomici oasele radius qi ulna. Ea este

alungit[ qi complet detaqati de trunchi. La ecvine, in treimea distalI a regiunii, pe
faqa mediall, se afl[ o formaliune proeminenti, cornilicatd, rugoas[ qi lipsiti de
peri denumitl "castani" (reprezentarca I'ilogenetic[ a degetului I).
Regiunea carpului este o regiune cunoscutl qi sub denurnirea (improprie) de
rcgiunea "genunchiului" atribuit[ in special ungulatelor. Ca bazd, anatomici are
complexul articular antebrahio-carpo-metacarpian. La ciunivore, pe fala palmari a
acestei regiuni qi spre limita ei proximali, se afli torusul carpian, tbrmaEiune
proelninentl, cornificati, cu suprafala netedl La suine, pe la1a rnedialI a regiunii,
se allI deschiderile glandelor carpale.
Regiunea metacarpului are ca bazd anatomicl oasele metacarpiene. La
ungulatcle de talie mare se disting doui rcgiuni: una dorsali, cu baza anatomicl
formatl numai de metacarpiene (subregiunea "fluierului") gi cealalt[ dispusl palmar,
determinatl de prezenla putcrnicelor tendoanc ale rnuqchilor flexori (subregiunea
tendoanclor).
Regiunea metacarpo-sesamo-thlangiani, cunoscut[ la ecvine gi rumegltoarc
rnari qi sub denumirea de rcgiunea buletului, are ca bazi anatomic[ articulalia
omoniml. Membrul in sprijin lbrmeazi la acest nivel un unghi deschis dorsal. La
ecvine, pe fa[a pal-
mar[, se alll pinte- 22
nul, o proeminen[[
centratl pe un nu- l6 l9
3 l0
cleu grisos, vestigi-
4 tt 20
ul probabil al dege- ,E l8
telorIII qi [V. Aces- 2t
9 25
ta este previlzut cu 23

un smoc de peri ce 12

formeazi mo(ul l3
4
pintenului. La ru-
megltoare, cele
douiongloane rudi-
Fig. 1.11. Regiunile corporale la feline (aspect lateral)
mentare situatc la 1 -regiunile capului; 2-r egiuni le gitului; 3-regiunea grebinului;
acest nivel cores- 4-regi u ni le scapu lar e I aterale; 5- regi unea articu laliei scapu lo-
pund degetelor II qi humeral i; 6-regi unea prescapu I ar5; 7-regi unea presternali; 8-
V. Carnivorele pre- regiunea tricipitali; 9-regiunea laterali a bralului, 10-regiunea
zinti in zona omo- dorso-lornbar i; 1 1-regiunea costali; 1 2- regiunea antebralului;
loagl torusul me- I 3-regi urrea carpieni; 1 4-regi u nea rnetapodi u ui; 1 5- regi unea
I

tacarpian, formali- degetelor; I 6-regiunea lombari; I 7-regiunea hipocondrului;

une rotunjiti qi cor- 18-regiunea flancului; 1 9-regiunea gluteani; 20-regiunile
nificat[, cu rol in a- coapsei; 2 l-regiunea grasetului; 22-regiunea tuberculului
coxal ; 23-regi unea patelari; 24-regiurrea popl itee; 2S-regi unea
mortizare.
garnbei; 26-regiunea tarsieni; 27-regiunea tuberozitilii
ischiatice; 28-regiunea cozi i.
A nat onti a ani mal el or domest i ce 27

Regiunile degetelor au cabazi anatomic[ lalangele gi micii sesamoizi. Laspeciile

de mamifere domestice degetelc variazil ca numir.
Ungulatele se caracterizeazl prin lipsa dcgctului mare sau a dcgetului L La
carnivore el este prezent, ins[ Ilind mai redus decet celelirlte degetc, nu participl la
sprijin. La rumegltoare qi suine sunt dezvoltato degetele III qi lV, acestea fiind
Iolosite la sprijin. La suine, degetele II qi V sunt secundare gi redusc, pentru ca la
rumcgltoare aceste degete s[ lie reprezentatc numai prin doul'orrgloane rudimentare,
situate pe faga palmari a regiunii rnalacarpo-lalangiene. Ecvincle au un singur dcget
dezvoltat: degetul III.
La mamiferele polidactile, degetelc sunt scparate prin spalii interdigitale, ficcare
spa[iu constituind o regiune interdigitali. La ovine, in aceasti regiune se deschide
canalul biflex, apa4inand glandei interdigitale, glandl caracLeristicl accstci specii.
La carnivore, degetele II-V prezinti la extremitatca lor distali cite un torus
digital, situat pe la[a palmarl. Degetul I este lipsit de torus. La rumegltoarc qi
suine, extremitatea distal[ a degetelor este rcprcz,entat[ de ongloane, iar la ecvinc de
copitl.
La ungulatelc dc ta-
lie mare, degetcle sunt
foarLc volunrinoasc qi
pot fi impnrlite in mai
multe regiuni.
o a
Regiunea primei
falange arc ca hazl a-
1., 3 t2 natomicl osul omonim
,'
2 15 qi este cunoscutl sub
4
l3 dcnurnirea de regiunea
,5 7 l8 t7 \16 chigi[ei.
t
6 8 i Regiunea articula-
t4 19i (iei interf alangiene cstc
9 cunoscutl gi sub dc-
11 23 numirea de regiunea
21 20 coroanei, corespunzAnd
zonei situate imediat
deasupra cutiei de corn.
Fig. 1.12. Regiunile corporale la leporide (aspect lateral)
l-regiunile capului; 2-regiunile gitului; 3-regiunea Regiunea copitei
grebinului; 4-regiunile scapulare laterale; 5-regiurrea sau a onglonului cste
articulaliei scapulo-hurnerali; 6-regiunea prepectoralS; 7- reprezentatl la exterior
regiunea tricipitali (caudali a bralului); 8-regiurrea laterali prin cutia de corn,
a bralului; 9-regiunea antebralului; l0-regiunea tbrmaliune epidermicI
metacarpianS; I 1-regiunea degetelor'; 1 2-regiunea dolso- de naturd cornoasi.
costali; l3-regiunea costaltr; 14-regiunile abdominale Baza anatomici a aces-
ventrale; 15-regiunea lolnbari; l6-regiunea gluteanS; 1 7- t"ei rcgiuni o constituie
regiunile coapsei; 'l B-regiunea patelari, 19-regiunea garnbei; oisolc cc intcgrcazl arri-
20-regiunea tuberozitilii ischiatice; 21 -regiunea jaretului; culagia intcrfalango-
22- reg i u nea cozii ; 23 -r egi u nea metatarsu I u i. scsamoiadian[.
28 Gabiel Predoi - Cristian Belu

1.5. REGIUNILE MEMBRULUI PELVIN

Dintrc segmentele membrului pelvin, numai centura sa lacc parte integranti din
trunchi, prin participarea ei la alcltuirea bazinului.
Regiunea articula[iei coxo-t'emurale are ca bazd anatomicl articulagia cu acelaqi
nume. Aceasta este situati in profunzinle, fiind marcati la exterior printr-o
proeminengd rotunjit[, determinati de trochanl.erul nrare al femurului qi musculatura
care il acoperd.
Regiunea coapsei are ca bazi anatomic[ osul femur. Prezinti patru fe[e care
pot fi
considerate ca regiuni de sine stititoare. Regiunea craniall a coapsei este
situatl posterior regiunii flancului. Regiunea mediali a coapsei include o zoni
triunghiulari - trigonul I'emural ce adlposteqte formaliuni vasculo-nervoase cu mare
importangl practicd ( cordonul vascular lcmural qi nervul safen). Rcgiunea caudald
a coapsei continui distal regiunea tuberozit[lii ischiatice, pentru a se termina
proximal tall de regiunea poplitee. Regiunea laterall a coapsei este u$or convexl gi
este despdrlitI de regiunea precedenti printr-o depresiune alungiti, verticalI gi pu[in
arcuiti, numiti la ecvine " linia de mizerie".
Regiunea genunchiului are ca bazd anatomicl regiunea fcmuro-tibio-patelar[.
La ungulatele de talie mare este cunoscutl gi sub denumirea de graset. Cranial
regiunii, se distingc proeminenEa patelei, care circumscrie regiunea patelari. intre
peretele abdominal qi aceastl regiune, pielea (cutatl) circumscrie pliul grasetului
(sau iei). Caudal, depresiunea pe conturul membrului pelvin marcheazX regiunea
poplitec.
Regiunea gambei are cabazd.anatomicl oasele tibia gi fibula. Prolilul antcrior
al acestei regiuni este dat de musculatura zonald. Tendoanele musculaturii cauclale
formeazi impreunl cu unele forma[iuni de intlrire provenite din regiunea coapsei
(bridele mugchilor biceps qi semitendinos) coarda jaretului. Aceasti [orma[iune
fibroasI, evidentlin partea caudalI a gambei, corespunde subregiunii corzii jaretului.
Regiunea tarsieni este cunoscutd la animalele domestice sub denumirea de
Jaret. Spre dcosebire de membrul toracic, la care regiunea carpului se flexeazl
palmar, rcgiunea tarsului se llexcazi dorsal. Fa[a plantari este marcatl de baza
inserliei motiile a corzii jaretului ce corespunde tuberozitl[ii calcaneului. Ea
constituie regiunea calcaneanl. La limita distall a regiunii, numai Ia ecvine se
intilneqte o formagiune cornificatl numitl "castani".
Dispozigia qi diviziunile autopodiului pelvin sunt similare cu cele ale membrului
toracic. Totugi, la carnivore qi leporide, numrrul degctelor este mai redus prin lipsa
degetului mare (h al I u x).
 2. ELEMENTE CUTANATE DE REPER
Acestca sunt elemente morlblogice dc rcferin[I, neccsare oricntlrii topogralicc
pe animalul viu, fa[I de care se poate preciza atit localizarca unor organc sau a altor
formaliuni, precum qi intindcrea unor zont: topogralice, senzitive sau de proiec[ie
viscerali.
Elcmentcle de reper sunt reprezentate, in gcncral, de denivcliri pc supralala
corpului, putAnd fi sistematizate in eminen[c gi depresiuni.
Eminenfele pot fi vizibilc pe suprafa[a corpului sau nu pot Ii idcntilicate qi
localizate dec0t prin palpare.
Cel mai frecvent, acestea sunt datorate unor accidente de reliel ale oaselor, vizibile
sau palpabile, caz ?n care sunL siste matizate ca proeminen[e osoase. All"ele, numite
proeminen[e musculare, corespund unui corp muscular masiv, subcutanat sau
subfascial, bine delimitat. in alte cazuri, eminen[ele sunt date de lorma[iuni
cartilaginoase subcutanate, Lendoanc sau ligamentc care, prin pozigia lor, sunt uqor
de identificat sau, eventual, a unor producgii cornoase pe suprafa[a pielii.
Depresiunile apar, ccl mai adesca, sub forma unor ganguri, pante sau ailftncituri
perfcct delimitate daLoritl situ[rii lor intrc formaEiuni de contiguitate proemincnte
(intre doi mugchi, intre un muqchi qi un os etc.). Existi qi depresiuni carc, tlrir a lr
vizibilc, sunt u$or de idcntillczrt prin palpare.

2.1. ELEMENTE DE REPER LA ECVINE

Datoritl conforma[iei qi linelii piclii, cAt gi masivit[gii corpului, cele mai evidentc
qi mai multe clemente de reper pot fi identificatc la ccvinc.

2.1.1. Eminenle

2.1.'|-.'1. Eminenfe osoase, cartilaginoase gi cornoase

2.1.1.1.1. Eminentele cefalice

Creasta faciali este situatdin partea laterall a capului gi apare ca o proeminen[i
intins[, vizibild gi palpabili sub picle, orienratl oblic de sub unghiul rcmporal al
pleoapelor spre comisura vcnLrall a narinei, tcrminfindu-se brusc lajumltatea fe[ei.
spina maxilari corcspunde extrcmitilii rostrale a crestei laciale (lig. 2. l.; l\g.2.2.).
Arcada zigomatic[ este o proeminenli alungitii, situatl inapoia comisurii
temporale a pleoapclor, in continuaroa aborall a crestci maxilare.
Arcada orbitari limitcazi dorsal orbita, fiind plasatr dcasupra plcoapci
supcrioare.
Protuberan[a occipital6 externi este palpabill in plan mcdian, lzr lirnita aborall
a craniului, intre bazele celor doui cartilaje auriculare.
Creasta sagitali externi se poate palpa cu oarecare dil'icultate pe fir[a dorsalir
a craniului, in plan median. Ea se dirijcry[ rostral de la protuberanla occipitalir
externl, pe o distangi dc 4--5 cm, dupd carc sc imparte in cele cloul linii temporalc.
30 Gabriel Predoi - Cristian Belu

Linia temporali (crcasta

fronto-parietall) este pu[in
eviden[I, palpabill de la
extremitatca mcdiall a arcadei
orbitare spre inapoi in direclia
crestci sagitale externe.
Marginea ventrali a
por{iunii orizontale ramurii a
mandibulare proeminl sub
piele inapoia molului birbiei,
pdnl la unghiul de recurbare al
\
acestei ramuri (hg. 2.2.).
Marginea caudali a
porfiunii verticale a ramurii
mandibulare este palpabili in
direc(ie verl.ical[, continudnd
pAni sub baza urcchii rnarginea Fig,2,1. Eminenfe osoase pe fala laterali a capului
ventralI a porliunii orizontalc. la ecvine
Protuberan(a laringici 1-marginea ventrali a ramurii ot'izontale a
(corpul cartilajului tiroid) este rnarrdibulei; 2-creasta rnaxilo-faciali ;i spina
rnaxilari; 3-creasta zigornatici; 4-marginea
caudali a ramurii verticale a mandibulei; 5-
marginea superioari a orbitei; 6-linia ternporali.

palpabilI in plan median ventral la joncliunea cervico-

t' cefalic5.
l 2.1.1.1.2. Eminenfele cervicale
I
Aripa atlasului apare ca o eminen[i osoasl
convexl, situatl inapoia qi sub baza urechii.
,l Virful apofizelor transverse cervicale
palpabilc prin transversul muqchiului brahio-cclalic pe
sunt

t o linie ce unc$te baza urechii cu tuberculul mare cranial

al osului humerus.
I Traheea e ste palpabili pe partea ventrall a g6tului.
/' trunchiului
2.1 .1.1.3. Eminentele
Unghiul cervical al spetei este palpabil sub
I
extremitatea caudali a liniei nucale la limita dintre gAt
Ei trunchi.
h
\

Fig.2.2. Eminenfe osoase pe fala verrtrali a capului la ecvine

1-marginea ventrali a porliunii orizontale a mandibulei.
A natomi a an i m al el or d om est i c e 3l

Unghiul toracal al spetei este

palpabil inapoia unghiului cervical
in partea antero-latero-dorsall a
toracelui.
Spina scapulari, emincn[I
oblicl cu originea intre cele doui
2
unghiuri (cervical qi toracal ) ale
spetei, este dirijatlinjos gi inainte,
,4 pe partea antero-laterald a
trunchiului.
Tuberozitatea spinei scapula-
$ re corespunde unei proeminen[e
vizibile, situate subcutanat, in trei-
mea rnijlocie a spinei scapulare.
Coastele sunt palpabile pe latu-
rile toracelui, cu excepfia primelor
Fig.2.3. Eminenfele osoase ceruicale la ecvine
3-4 perechi, care sunt mascate de
1-aripa atlasului; 2-procesele transverse
spat[ qi musculatura caudali a bra-
cervicale; 3-unghiul cervical al spetei; 4-
unghiul toracal al spetei; 5-spina scapulari; 6- ltlui. Ultima coastd este palpabill
tuberculul rnare cranial; 7-tuberculul mare in partea dorso-caudall a peretelui
caudal. costal.
Hipocondrul este un semicerc
cartilaginos, prelungit de la
genunchiul ultimei coaste, cranio-ventral, pe partca caudo-lat"crali a toracelui, sprc
olecran.
Extremiti(ile libere ale apotizelor spinoase toracale sunl" situatein plan median,
pe linia dorsall a toracelui.
Bxtremiti(ile libere ale apofizelor spinoase lombare se gisesc in plan median
pe partea dorsalS a regiunii lombare.
Extremitifile Iibere ale apotizelor transverse Iombare sunt marcate de o linie
situat[ in partea latero-dorsall a abdomenului, ce une$te extremitatea proximall a
ultimei coaste cu unghiul extern al iliumului.
Manubriul sternal (apendicele traqelian) este situat in plan median la
extremitatea rostrall a sternul ui.
Xifisternul (cartilajul xitbidian) se palpeazi la extremitatea caudall a sternului.
Creasta sternali este palpabillin plan median, intre cele doul membre toracale,
pe direc[ia manubriu sternal - apendice xilbidian.
Spina sacrali este dispusl in planul median pe o linie care continul qirul
extremitdlilor libere ale apolizelor spinoase lombare, in partea dorsall a crupei.
Tuberculul sacral sau unghiul sacral al iliumului este palpabil paramedian la
extremitatea craniall a spinei sacralc.
32 Gabriel Predoi - Cristian Belu

3
2t 22 l3

)s
I 20
rI l8

{
9
10

t2

Fig.2.4, Enrinenfele ososase gi cartilaginoase ale trunchiutui ta ecvine

l-coarda ligarnentului cervical; 2-aripa atlasului; 3-procesele transverse ale venebrelor
cervicale; 4-urrghiul cervical al spetei; 5-urrghiul toracal al spetei; 6-spina scapulari;
7-tuberculul rnare cranial; 8-tuberculul rnare caudal; 9-creasta deltoidiani; 10-
tuberozitatea olecranului; ll-rabordul costal;12-apendicele xifoidian; l3-unghiul
intern al iliumului; l4-urrghiul exterrr al iliurnului; l5-patela; l6-trochanterul rnare
crarrial; 17-trochanterul marecaudal; l8-tuberozitatea ischiaticS; l9-virful proceselor
spinoase ale venebrelor sacrale; 2O-virful proceselor traltsverse ale verlebrelor
lombale; 2l-virful proceselor spirroase ale vertebrelol toracale; 22-virful proceselor
spinoase ale venebrelor lornbare; 23-coastele.

Tuberculul coxal (unghiul lateral sau cxtern al iliumului) este o proeminen[i

evidentr sub piele, situal.i in partca caudo-ventrall a regiunii flancului, inapoia
vdrfului ultimelor procese Lransverse lombaro.
Tuberozitatea ischiatici poate fi palpatl la l0-15 cm lateral qi ventral dc baza
cozii.
2.1.1 .1.4. Eminenfele membrului toracic
Tuberculul mare cranial al humerusului se poate identillca prin palpare Ia
nivelul proeminen[ei dintre gtt qi trunchi, situatfl sub extrcmitatea ventrall a spinei
scapulare.
Tuberculul mare caudal al humerusului se identificr la 4-5 cm inapoia
tuberculului rnare cranial al humerusului.
Tuberozitatea deltoidiani este palpabili subcutan, ventro-caudal fa[r de
tuberculul rnarc humeral.
Anatom i a ani mal el or domesti ce -r -,

Fig. 2.5. Eminenfele osoase gi caililaginoase ale membrului

toracic la ecvine
1-unghiul cervical al spetei; 2-unghiul toracal al spetei; 3-
spina scapulari; 4-tuberculul mare cranial; 5-tuberculul
mare caudal; 6-tuberozitatea deltoidiani; 7-creasta
epicondilului lateral; 8- tuberozitatea olecranului; 9-
tuberozitatea laterali a radiusului;'10- pisiformul; 1 1-
metacarpianu I princi pal gi metacarpienele rudi mentare; 1 2-
marii sesamoizi.

Creasta epicondilului Iateral, relativ palpabill

7 ventro-caudal in raport cu tuberozitatea deltoidianl .

///,, Olecranul este o proeminen[d evidentl situatl

lateral de stern, caudal articulaliei humero-radio-ulnare.
- Tuberozitatea olecranului este palpabild subcutan
la extremitatea proximali a olecranului.
Tuberozitatea proximo-laterali a radiusului estc
palpabi l[ in partea proximo-lateral I a antebralului.
I 0 Marginea medialI a radiusului este palpabild pe
partea medialI a antebra[ului.
Torusul carpian (castana) este o plicu[i cornoasl
situatfiin treimea mijlocie a feEei mediale a antebralului.
Pisifbrmul este palpabil subcutan pe partea caudall
a membrului toracal, la limita distald a antebra[ului,
inapoia articulagiei genunchiului.
Metacarpul principal (I[), cu aspect cilindroid,
este palpabil in totalitate gi formeazdbaza anatomicd
osoasi a regiunii fluierului piciorului.
Metacarpienele rudimentare (Il-medial gi IV-lateral) sunt palpabile inapoia
metacarpianului III la care apar sudate. La extremitatea distalI a metacarpienelor
rudimentare se pot palpa extremit[tile butonate ale acestora.
Maril sesamoizi sunt palpabili sub extremitatea distatl a metacarpului principal
in partea caudall a articulatiei. '
Torusul metacarpian (pintenul), cu aspect de nodul cornos inconjurat de un
smoc de peri (mo[ul pintenului), este situat ventro-caudal dc marii scsamoizi, in
vArful unghiului articular dintre metapodiu qi acropodiu.
Marginea cornoasi a cutlei de corn corespunde Iimitei dorsale a cutiei de corn
a copitei.
2.1.1.1.5. Eminenfele membrului pelvin
Trochanterul mare caudal, relativ dificil de palpat la animalele cu o stare bunl
de intre[inere, corespunde proeminengei reduse situat[ inaintea "liniei de mizerie",
pe o orizontal[ ce trece prin extremitatea ventrall a spinei scapulare.
Trochanterul al III-lea este palpabil la l-5-20 cm ventral de trochanterul mare,
pe partea lateralfl a coapsei.
34 Gabriel Predoi - Cristian Belu

Fig,2,6, Eminenfele osoase gi cartilaginoase

ale membrului pelvin la ecvine
1-unghiul intern al iliurnului; 2-unghiul
extern al iliurnului; 3-trochanterul mare
cranial; 4-trochanterul mare caudal; 5-
2
,? rry,
patela; 6-trochanterul al lll-lea; 7-condilul
lateral al fernurului; 8- tuberozitatea lateraltr
tibiei; 9-tuberozitatea antelioari tibiei
W
a a 9i
crcasta tibi a I i; 1 O-tuberozitatea calcaneu I ui;
1 1-metatarsul prirrcipal gi metatarsienele
rudirnentare; 1 2-rnarii sesarnoizi.

9
Rotula este palpabili la nivelul pliului
cutanat (pliul grasetului) de trecere de pe
abdomen pe partea anterioar[ a
membrului pelvin. \*
Tuberozitatea tibiali (cranial[) este
palpabilI la extremitatea proximald a
gambei, pe partea anterioari, sub rotull.
I
Tuberozitatea proximo-laterali a
l2
tibiei este palpabil[ pe partea laterall a
membrului pelvin, caudo-lateral de
tuberozitatea tibi ali craniall.
Fa[a mediali a tibiei este palpabil5
subcutanat, pe fafa mediall a gambei.
Creasta tibiali este palpabill subcutanat, pe partea anterioar[ a gambei in treimea
proxi mali, prel u ngi nd ventral tuberozitatea ti bi al i crani alI.
Tuberozitateacalcaneaniproeminlsubcutanat,laextremitateaventraldacorziijan:tului.
Metatarsul principal III, metatarsienele rudimentare II qi IV, extremitatea
distali (butonul) acestor metatarsiene,
marii sesamoizi, torusul metatarsian
(moful pintenului) qi marginea corona-
ri icutiei de corn sunt asemlnltoare cu
formagiunile metacarpiene qi acropodiale
de la membrul toracal.

tu
,t F.,

Fig. 2.7, Eminenfe musculare, ligamentare

gi cutanate cefalice ta ecvine ,
1-marginea ventrali a mugchiuluicoboritor . I ((t,
al buzei inferioare; 2-marginea rostrali a
-
mu gch i u I ui rnaseter; 3-ari pa interni a narinei;
4-aripa externi a narinei.
An atom i a ani mal el or domesti ce 35

2,1.1.2. Eminenfe musculare, ligamentare gi cutanate

2.1.1.2.1. Eminenfele cefalice
Marginea ventrali a muqchiului coboritor al buzei mandibulare ests
palpabill pe partea laterall a capului, pc o linie oblicl rostro-aborali, situatl dorsal
tagl de marginea ventrall a rnandibulei.
Marginea rostrali a maseterului cstc palpabill subcutanat pe o linie ce coboarl
pe partea IateralI a capului, de la spina maxilari sprc rnarginea vcntrall a mandibulei.
Aripa laterali a narinelor, vizibill cutl a pielii, mobili qi deplasabili, lirniteazi
caudo-lateral orificiul de pitrundere in cavitatca nazal[.
Aripa mediali a narinei, emincnll cuto-cartilaginoasi, limiteazl medial
pitrunderea in cavitat.ea nazali.
2.1.1 .2.2. Eminenfele cervicale
Proeminen(a muqchiului sterno-cefhlic este palpabill pe partea ventrolaterali
ag0tului, flancind laga Iateral[ a trahcei.
Tendonul mugchiului sterno-celalic este palpabil inapoia unghiului dintre
porliunea orizontalI qi cca vertical[ a ramurii mandibulare.
Marginea ventrali a mugchiului brahio-cefhlic cste situat[ dorsal in raport cu
muqchiu I sterno-cefal ic.
Linia nucali (coarda ligamentului cervical) corespunde marginii dorsalc a
gdtului, l'iind mascatl de coarni.
2.'1 .1 .2.3. Eminenfele trunchiului
Culmea marginii anterioare
a musculaturii spetei este cviden-
t[ la limita caudall a gdl.ului gi ori-
entatl ventro-cranial.
Marginea caudali a mug-
chiului triceps brahial (linia an-
conee) este palpabili pc o verticall
ce coboari de la unghiul toracal
al spetei la olecran.
Coarda flancului (culmea
lombo-coxo-costall) este un relief
care are cabazb, anatomic[ porli-
unea clrnoasl a muqchiului oblic
intern al abdomenului inseratl pe
ultima coastl, fiind orientatl oblic
de la tuberculul coxal la genun-
chiul ultimei coaste.
Fig. 2.8. Eminenlele musculare cervicale la
Culmea tuberoziti(ii ischia-
ecvlne
tice (punctul I'esei) corespundc cc-
1-proeminenla mutchiului sterno-cefalic; 2-
tendonul rnugchiului sterno-cefal ic; 3-marginea
lui mai caudal punct dc pe partea
ventrali a rnugchiului brahio-cefalic. posterioari a trunchiului.
36 Gabriel Predoi - Cristian Belu

F
4
av

/ 2

/s 3

\(-

Fig. 2.9. Eminenfele musculare ale trunchiutui la ecvine

1-culmea marginii anterioare a musculaturii spetei; 2-proeminenla rnugchiului marele
dorsal; 3- coarda flancului; 4-marginea laterali a masei comune; 5-marginea caudali
a portiunii lungi a rnugchiului triceps brahial; 6-rnupchiul dinlat verrtral cervical; 7-
proeminenla porliunii laterale a mugchiului triceps.

Marginea laterall a masei comune corespunde

liniei extremitigilor libere ale apofizelor transverse
lombare. \
Pliul grasetului (pliul iei) corespunde pliului pe
care il face pielea inaintea rotulei, prin trecerea
acesteia de pe trunchi pe membrul pelvin. /
Prepu[ul sau furoul (la mascul) adlpostind
porliunea liberl a penisului, are aspect de \
infundlturd cutanati situati in planul median in 4

treimea posterioarI a peretelui ventral al 3

abdomenului.
Anusul, avdnd aspect de burelet inelar ce
inconjoarl orificiul anal, se g[seqte plasat sub baza
cozii.
Buzele vulvei (la femell) au aspect de pliuri cuto-
mucoase alungite vertical, limitiind orificiul vulvar,
situat in pozilie ventralI falI de anus.
Proeminenfa muEchiului pectoral descendent
(1ig.2.1 l.), situatl lateral de manubriul sternal, sub
extremitatea caudali a marginii ventrale a gAtului,
apare bombati qi orientati ventro-lateral.
\
Fig. 2.10. Eminenlele gi depre-
siunile musculare ale gitului
gi trunchiului la ecvi:re
1 -ganlul .iugular; 2-ganlul cervi-
co-scapular; 3-ganlul pectoral
lateral (delto-pectoral); 4-ganlul
pectoral rnedian ; 5-proeminenla
rnuphiul ui pectoral descendent.
A n atom i a ani mal el or d omesti ce 37

2.1 .1.2.4. Eminenfele membrului toracic

Lacertul fibros al muqchiului biceps (brida muqchiului biceps) se palpeazl pe
partea cranio-mediall a membrului, fiind situat dorsal de extremitatea proximali a
muqchiului extensor carpo-radi ar.
Proeminenfamuyhiuluiextensorczr?o-radial formeazlprofrlul anterioral antebratului.
Proeminenfa mugchiului extensor digital comun, relativ fuziformi, se palpeazl
pe la[a lateral[ a antebra[ului, caudo-lateral fagl de mugchiul extensor carpo-radial.
Proeminenfa mugchiului extensor digital lateral, redus[, se palpeazlin treimea
distall a fe[ei laterale a antebralului, caudal fa![ de muqchiul extensor digital comun.
Proeminenfa mugchiului extensor carpo-ulnar se identillcl pe pzrtea latero-
caudalI a antebra[ului intre proeminen[a muqchiului extensor digital comun qi c>
linie ce coboarl de la olecran la pisiform.
Proeminen[a mugchiului flexor carpo-ulnar formeazl impreuni cu cea a
muqchiului extensor carpo-ulnar profilul caudal al bragului, llind delimitatl intre o
linie ce une$te olecranul cu pisiformul gi alt[ linie verticald ce trece prin "castanl".
Marginea craniali a muqchiului f'lexor carpo-radial se palpeazi inapoia
marginii mediale a radiusului.
Proeminen{a muqchiului interososmedian se palpeazlinapoiajumdtlgii distale
a metacarpului prinoipal.
Tendoanele muqchilor flexori talangieni se palpeaz[ sub pisitbrm, inapoia
mugchiului interosos median.
Brida fasciei cuzinetului palmar
(plantar) se palpeazl (uneori) in extensie
for[ati a falangclor, sub marii sesamoizi, de
la mo[ul pintenului coborind oblic inainte spre

I
,r/ marginea cutiei de corn.

Fig.2.11 . Eminenlele gi depresiunile musculare

ale membrului toracic la ecvine
5 \-i 1 -rnugchiul supraspinos; 2-mugchiul i nfraspinos;
4 3-proeminenla mugchiului deltoid; 4-
proeminenla porliunii laterale a mugchiului
9
10 triceps; 5-proeminenla porliunii lungi a
6 t1 mu;chiului triceps; 5-proeminenla mugchiului
l3 extensor carpo-radial; 7-proeminen!a
t2 mu;chiului extensor digital comun; 8-
t4 proemi nenla mugchi u I ui extensor carpo-ul nar;
9-ganlul brahio-antebrahial; 1 0-9an1ul cranio-
.l
lateral al antebralului; 1 -ganlul caudo-lateral
al antebralului; 12-proeminenfa tendonului
l5 mugchiului extensor digital lateral; 13-ganlul
caudo-medial al antebralu lui; 1 4-ganlu I cran io-
medial al antebralului; 15-proeminenla
tendoanelor mugchilor flexori digitali.
38 Gabriel Predoi - Cristian IJelu

membrului pelvin
2.1 .1.2.5. Eminenfele
Marginea craniali a muqchiului tensor al fasciei lata este palpabill pc o
verticall ce coboarl do la tuberculul coxal la rotulI
Proeminen(a articula{iei coxo-f'emurale, pu!in cvidenti, corespunde unei zone
circulare cu diametrul de -5-6 cm, centrati pc proemincn[a trochanterului mare.
Culmea t'esei, cu aspect de proeminenlI scrnicilindric[, prelungeqte ventral
culmea tuberozit[[ii ischi atice.
ProeminenIa mugchiului
extensor digital lung apare evidentl
pc fala anterioari a gambei, reali-
zAnd prolilul anterior al accstei re-
giuni
Proeminen(a muEchiului exten-
sor digital lateral sc palpcazii pc la-
I 2
!a latcrall a gatnbeih irrapoia muq-
chiului extcnsor digital Iung.
4
Proeminen[a muqch iului tlexor 3
lung al halucelui sc palpcazir in ju-
mltatea distall a I'e1ci lateralc a gam-
bei, inapoia rnugchiului extensor di-
gital lateral gi pe Iala medial[, ina- 6
poia tibiei. 7

Proeminen[a muqchiului inter-

osos median, a tendoanelor flexo-
rilor gi a bridei fasciei cuzinetului
plantar, sc identificlin acclagi mod l2
ca la mcrnbrul toracal.
Coarda jaretului, cu aspcct de
cordon tendi nos, procminl subcutan
in partea caudall a garnbei.

2.'1.2. Depresiuni Fig. 2.12. Eminenfele gi depresiunile

2.1.2.1. Depresiurri osoase
cefalice
G aura inl'raorbitari, pal pabi lir
submuscular p0 partr:a Iatcrall a
capului, dorsal dc spina maxilarir pc
o perpendicular[ pe creasta maxilarir
ridicati de la nivelul accstci spinc.
Gaura supraorbitari palpabil 5
dcasupra orbitci la extremitatca
mediall a arcadei orbitaro.
musculare ale membrului pelvin la ecvine
.l
-proeminenla marginii craniale a mugchiului
tensor al fasciei lata; 2-proerninenfa por-liunii
pararnelare a mugchiului biceps fernural; 3-
proeminenla porJi unii bicipitale a rnu;chiu I ui
biceps fernural; 4-9an!ul bicipiro-tricipiral
("Iinia de rnizerie"); S-proeminenla rnugchiuIui
exlensor digital lung; 6-ganlul cranio-rnedial
al garnbei; 7-;anlul caudo-medial al garnbei;
9-9an!ul caudo-lateral al garnbei; 10-9arr!ul
cranio-lateral al garnbei; i 1-garrful rnedio-
lateral al garnbei; I 2-proerninenfa tendoarrelor'
rnugchilor flexori digitali.
Anatomi a ani mal el or domesti ce 39

Orbita adlposteqte bulbul ocular, marginile acesteia putind fi palpabile la baza

pleoapelor.
Gaura mentali este palpabill pe faga laterali a porliunii orizontale a ramurii
mandibulei, pe o verticalii ce coboar[ de la nivelul comisurii buzelor.
Jgheabul intermandibular corespunde depresiunii dc pe partea ventrald a
capului cuprinsd intre cele doul ramuri alc mandibulei.
Incizura vaselor thciale este o rcdusi depresiune situat[ pc marginea ventralI a
por[iunii orizontale a ramurii mandibulei,la marginea rostrall a muqchiului masetcr.
2.1,2.2. Depresiuni intermusculare gi cutanate
.2.2.1. Depresiunile cefalice
2.1
Comisura dorsali a narinei corcspunde unghiului dorsal de convcrgen[I a celor
doul aripi ale narinei.
Comisura ventrali a narinei, rclativ rotunjitl, corcspunde zonei dc continuitate
ventrali intre cele dou[ aripi ale narinei.
Comisura buzelor corespunde unghiului de unire dintrc ccle doui buzc.
Comisura palpebrali mediall corespunde unghiului nazal de unire a celor
doui pleoape.
Comisura palpebrali laterali corespunde unghiului tcmporal dc unire a
pleoapelor.
Depresiunea hio-tiroidiani, palpabill inaintea marginii rostrale a tiroidului,
corespunde ligamentului hio-tiroidian, pcf a1a ventrali a jonc[iunii cervico-celalicc.

Depresiunea tiro-cricoidian[, palpabill pc partea vcntrali a jonc[iunii ccrvico-

cefalicc, la extremitatea caudalI a jghoabului intermandibular, inapoia marginii
caudalc a tiroidului.
2.1 .2.2.2. Dep resiun i le cervicale
Triunghiul Viborg este o deprcsiune triunghiularl situat[ inapoia por[iunii
verticale a ramurii mandibularc, sub tendonul muqchiului sterno-celalic Ai dcasupra
venei lingo-laciale.
$anful jugular cstc o dcpresiune liniari situati intre marginea ventrald a
rnuqchiului brahio-cefalic (por[iunea cleidomastoidian[) qi marginea dorsalX a
muqchiul ui sterno-ccfalic.
$anful cervico-scapular cste o depresiunc situatl inaintea cuhnii marginii
anterioare a musculaturii spetei, la limita dintrc gtt gi trunchi, avdnd o orientarc
ventro-craniall.
2.1.2.2.3. Depresiunile trunchiului
Fosa paralombari este o depresiune triunghiularl (corespunzAnd golului
flancului), lirnitati dorsal de marginea laterall a masci comune, ventral de coarda
l'lancului qi cranial de ultirna coastl.
Depresiunea inghinalS este situatI intre extremitatea caudall a peretelui ventral
al abdomenului qi fa[a medialI a fieclrui membru pelvin.
Inelele inghinale subcutane sunt palpabile in depresiunea inghinalX inaintea
marginii anterioarc a pubisului, de o parte qi de alta a planului median.
40 Gabriel Predoi - Cristian Belu

Depresiunea perianali inconjoar[ (la mascul) proeminarea anusului.

$an[ul pectoral median este o depresiune situatl intre cele doul proeminen[e
ale muqchilor pectorali descenden[i.
$anful pectoral lateral, denumit gi delto-pcctoral, este o depresiune situatiintre
marginea lateralI a muqchiului pectoral descendent gi marginea vcntralI a mugchiului
brahio-cefalic (por[iunea cleido-brahiall).
2.1 .2.2.4. Depresiunile membrului toracic
$an(ul brahio-antebrahial este o uqoar[ depresiune pe partea latcrall a
mcmbrului, coborAnd de sub creasta deltoidiani la olecran. MarcheazI limita dintre
brag gi antebral.
$an(ul antebrahial cranio-lateral este situat pe partea antero-laterali a
antebrafului, intre proeminen[a muqchiului extensor carpo-radial qi cea a muqchiului
extensor di gital comun.
$an{ul antebrahial caudo-lateral este situat pe partea lateral[ a antebra[ului,
inapoia proeminen[ei mugchiului exLensor digital lateral (in treimea distali a qanlului
gEsindu-se proeminenla muqchiului extensor digital Iateral).
$anlul antebrahial cranio-medial este palpabil intre marginea mcdiali a
radiusului gi marginea mediall a muqchiului extensor carpo-radial.
$an(ul antebrahial caudo-medial este palpabil intre marginea medial[ a
radiusului gi marginea anterioar[ a muqchiului flexor carpo-radial.
$anful metacarpian caudal este palpabil atAt lateral, cdt qi medial, intre mugchiul
interosos median qi tendoanele muqchilor llexori digitali.
$an{ul metacarpian cranial este palpabil inl,re metacarpul principal qi muqchiul
interosos median.
Scobitura chiEi[ei este o depresiune situatl palmar, sub torusul metacarpian
(mogul pintenului) qi deasupra copitei.

2.1.2.2.5. Depresiunile membrului pelvin

"Linia de mizerie" este o depresiune vizibill la caii in stare proastl de intre[inere,
pe partea laterali a coapsei, cobordnd dinapoia proeminengei articulare coxo-
femurale.
Trigonul f'emural este o depresiune palpabill la extremitatea proximalI a t'e[ei
mediale a coapsei, intre muqchii gra[ios qi croitor.
$an(ul cranio-lateral al gambei esl.e o depresiune lineari intre proeminenfa
mugchiului extensor lung al degetelor gi cea a mugchiului extensor digital lateral.
$anful caudo-lateral al gambei este o depresiune palpabil[ intre muqchiul
extensor digital lateral gi muqchiul flexor lung al halucelui.
$an{ul cranio-medial al gambei este palpabil intre creasta tibial[ gi muqchiul
extensor digital lung.
$anful caudo-medial al gambei este palpabil intre marginea cranial[ a felei
mediale a tibiei qi muqchiul flexor lung al halucelui.
scobitura jaretului este o depresiune evident[, ingustati proximal, situatl
inaintea corzii jaretului, deasupra calcaneului.
A n atomi a an i mal el or dom esti ce 4l

$anful metatarsian dorso-lateral, palpabil pe pa(ea dorso-lateralI a extremitllii

distalc a metatarsului principal, adlposteqte artera metatarsicl dorsalI comunl IIt.
$an{ul metatarsian cranial, Ean(ul metatarsian caudal gi scohitura chiqigei,
se identifici in acelaqi mod ca la membrul toracal.

2.2. ELEMENTE DE REPER LA TAURINE

Dintrc elementele de repcr descrisc la ecvine, unele lipsesc Ia taurine datoritir

conformaliei specifice sau grosimii piclii, altele apar modilicate, avind un aspect
particular.

2.2.1. Eminenfe osoase, cartilaginoase gi cornoase

Creasta faciali tipseqte, ca dealtl'el qi spina maxilarl.
In schimb, deasupra celui de al 3-lea premolar maxilar existl o ugoarl
proeminen[I, reprezenth.nd tuberculul fhcial qi servind insertiei tendonului planului
superficial de fibre al muqchiului maseter.
Arcada zigomatici apare proeminent[ qi mai tdioasi decAt la cabaline.
Arcada orbitarl este scurtl qi mai sublire decdt Ia ecvine.
Linia temporali, proeminenti qi groasi, este situat[ la limita laterall a frunlii,
prel ungindu-se pinl I a baza apofi zei corn uale.
Creasta sagitali externi lipseqte.
Intre apolizele cornuale proeminl protuberan{a intercornuali, limitAnd caudal
regiunea frun[ii, la extremit[lile ei laterale glsindu-se, la majoritatea rasclor,
coarnele.
Protuberan{a occipitali externi la taurine nu poate li palpatl, fiind rcdusd,
situati profund sub protuberan[a intercornual[.
Marginea ventrali a mandibulei apere groas5, cu qanEul vaselor faciale qters.
Protuberan(a laringici este gtearsl, in schimb se palpeaz[ corpul cartilajului
tiroidian, cu aspect de platoqd.
Aripa atlasului este palpabil[, ca qi Ia ecvine.
Virful apofizelor transverse ale vertebrelor cervicale se palpeaz[ mai greu,
daLoritl grosimii pielii, dupd aceleaqi repere ca qi la ecvine.
Unghiul cervical qi unghiul toracal al spetei sunt palpabile qi relativ evidente.
Spina scapulari, in schimb, este palpabill cu oarecare dificultate in funcgie de
starea de intrelinere.
coastele, incepand de la coasta a 6-a pin[ la ultima coastr, precum qi genunchiul
ultimei coaste, se palpeaz[ cu destulI uqurin[I.
Hipocondrul este palpabil ca qi la ecvine.
Vf,rtul apofizelor spinoase ale vertebrelor toracale, de la grebin pAnd la ultima
vertebr[ toracal[, sunt relativ proeminente qi palpabile, ca de altfel qi vdrful apofizelor
spinoase ale vertebrelor lombare gi virt'ul proceselor transverse ale ultimelor.
Sternul, lipsit de creastX, este relativ palpabil intre membrele toracale.
Eplsternul, scurt, este relativ palpabil, in schimb cartilajul xifoidian se palpeazl
cu ugurin[[.
42 Gabicl Predoi - Cristian Belu

3t
2l 25

g
3;
\
ta
tt?
l. ax

I
1
/
i. 14a u
l5 29
O
t6 30

3r

l,
It
m

Fig. 2.13. Emirrerrle osoase, cartilagirroase gi cornoase la taurine

l-protuberanfa irrtercornualS; 2-rnarginea superioari a arcadei orbitare; 3-tuberculul
iacial; 4-rnarginea verrtrali a porliunii olizorrtale a rnandibulei; 5-margirrea caudali a
porJiunii vefiicale a rnandibulei; 6-alcada zigornatici; 7-creasta temporali; 8-por'liunea
funiculari a ligarnentului cervical;9-aripa atlasului; 10-proceseletransversecervicale;
l1- unghiul cervical al spetei;12-unghiul toracal al spetei; l3-spina scapulari; l4-
.l
tuberculul rnare cranial al humerusului; 5-tuberozitalea olecrarrului; 16-creasta
epicondilului lateral; 17-tuberozitatea proxirno-laterali a radiusului; lB-rnetacalpul
principal; l9-pisiforrnul; 20-rnarii sesarnoizi; 2l-virful proceselor spinoase ale
veftebrelor toracale; 22-coastele; 23- rabordul costal; 24-unghiul extern al iliurnului;
2S-unglriul intern al iliurnului; 26-trochanterul rnare; 27-luberozitatea ischialicS; 28-
patela; 29-luberozitatea laterali a tibiei; 30-creasta tibiali; 3l-tuberozitatea
calcaneului; 32-rnetatarsul principal; 33-virful proceselor spinoase lombare; 34-virful
ploceselor transverse lombare; 3 5-c reasta cleltoid i ani.

Tuberculul sacrat gi tuberculul coxal apar evidcnli.

Tuberculul mare cste relativ palpabil ca qi la ecvine.
Tuberozitatea deltoidiani, mai redusir dccAt la ccvine, cstc totu;i palpabilI pe
pitrLca laterall a bralului.
Olecranul estc proerninent, cu tubcrozitatca pcrfcct palpabill.
Tuberozitatea proximo-laterali a radiusului, situatl cranio-lateral in raport
cu cllecranul, ca qi marginea rnediali a radiusului, sunt, de asomcnea, uqor palpabile.
"Castana" lipsegte.
Pisifbrmul, situat pc partea latero-caudall a rcgiunii carpicne, cstc uqor palpabil
sub piele.
Metacarpul, rezultat din coalesccnla Inctacarpclor III Ei IV, situat distal f:r[[ de
pisiform, ca gi marii sesamoizi, situaliinapoia cxtrcmitllii distalr: a mctacarpului,
se palpcaz[ cu ursurin[I.
A n alomi a ani mal el or domest i ce 43

Pe partea caudali a articulaliei mctacarpo-scsamo-falangicne se observl

ongloanclc secundare rudimcnLarc, thri substrat osos, dar acoperite dc corn.
Marginea coronari a ongloanelor (III qi IV) apare rnai sublire dccit la cal,
avlnd o porliunc colatcrall axialI qi una abaxiall, separatc printr-o marginc dorsalir.
Trochanterul mare caudal estc rclativ palpabil submuscular.
Al treilea trochanter lipscqtc
Rotula este palpabili la nivelul pliului grasetului, oa ;i la ccvinc.
Tuberoziti{ile craniali, proximo-laterali a tibiei, ta{a medialS a tibiei Ei
creasta tibiali sunt, de asclnenca, palpatrilc ca qi la ccvinc.
Se poate palpa, de asernenca, tuberozitatea calcaneului, metatarsul principal,
marii sesamoizi qi ongloanele rudimentare, prccum qi marginea coronari a
ongloanelor III qi IV.

2.2.2, Eminen[e musculare, ligamentare gi cutanate

Marginea ventrali a muqchiului coboritor al buzei mandibulare est-c
palpabili ca gi la cal, situati deasupra marginii ventralc a porliunii orizontalc a
ramurii mandibulei.
Marginea rostrali a maseterului are direc[ie oblicl ventro-caudall, cle la
tubcrculul facial la incizura vaselor thciale, liind palpabill subcutan.
Aripa laterali a narinei, vizibili, cste mai pu[in rnobili dccit la ecvine.
Aripa mediali a narinei limitcazl planul nazolabial, zonl lipsitl de pcri, situatl
intre cclc doul narinc.
Pe partea vcntralii a gitului se obscrvl salba, evidentir cutI a piclii care rnaschcazi
parlial lbnnaliunile zonale.
Proeminen{a mugchiului sterno-cetalic este rclal"ivir, mai pu[in cvidcntl docit
la ecvinc.
Marginea ventrali a muEchiului brahio-cefalic lirniteazfl dorsal jghcahul
jugulru.
Linia nucali (coarda ligamcrrtului nucal) sc palpcazl pe marginca dorsali a
gltului, aplrAnd groasl, cu pielea rclativ cutatit
Culmea marginii anterioare a musculaturii spetei cstc tot atit de c.videntI ca
qi la ecvine.
Marginea caudali a muqchiului triceps brahial, mai pulin evidentl dccit la
cal, este palpabild pe vcrticala ce coboarl de la unghiul toracal al spetci la
l"uberozi tatea olccranului.
Coarda flancului este mai evidcntl decAt la ecvine, orientatl obtic dc la
tuherculul coxal la genunchiul ultirnei coaste.
Punctul l'esei, mai cvident dccit la ccvinc, pcrnrite palparea tuberozitllii
ischiaticc.
Marginea laterali a masei comune corcspunde cxl"rclnitllilor libcrc ale
apoli z.elor Iransvcrse lornbare.
44 Gahricl Predoi - Cristian Belu

3 l8 \
I I
\
t

7
/
la l4 m 2l
lt
l3
l6

Fig. 2.14. Eminenlele gi depresiunile musculare la taurine

1-marginea anterioarl a rnugchiului rnaseler; 2-marginea ventralS a coboritorului
buzei rnandibulare; 3-proenrirrenla mugchiului cleido-cefalic; 4-jgheabul jugular; 5-
proeminerrla rnugchiului sterno-rnandibular; 6-salba; 7-proeminenfa rnugchiului triceps
brahial-porliunea laterali; B-proeminenla porJiunii lungi a rnu;chiuluitriceps; 9-linia
anconee; 10-proeminenla rnu;chiului extensor carpo-radial; 1 1- ganlul cranio-lateral
al antebralului; 12-ploerninenfa rnugchiului extensor digital cofftun; 13- garrful cranio-
medial al antebralului; l4-proenrinenfa rnugchiului extensor digital lateral; lS-ganlul
.16-;an!ul
caudo-lateral al antebralului; caudo-medial al antebra!ului; l7-coarda
flancului; 1B-golul flancului; l9-pliul grasetului; 20-proeminenla mugchiului extensor
digital lung;21- coarda jaretului;22-proeminenlatendoanelor rnugchilorflexori digitali.

Pliul grasetuluieste evident inaintea rotulei, Ia trecerea pielii de pe membrul

pelvin pe peretele abdominal.
Prepuful (la mascul) este situat pe partea ventralI a abdomenului, prezentind
un orificiu prevlzut cu un smoc de peri.
Anusul este neproeminent, iar buzele vulvei (la femel[), mai subqiri decit la
iap[, se intdlnesc intr-o comisuri ventrali angularl.
Proeminen(a mugchiului pectoral descendent este partial mascat[ de salb[.
Lacertul fibros la muqchiului biceps, deqi palpabil, este mai pulin evident decAt
la ecvine.
Proeminenfa mugchiului extensor carpo-radial se palpeazl pe partea anterioarl
a antebra[ului, formdnd ca qi la ecvine profilul anterior al acestei regiuni.
Proeminen(a muEchiului extensor digital formeazl o singuri masi palpabilI
pe partea antero-laterall a antebra[ului, caudal falI de mugchiul extensor carpo-
radial
A n atomi a ani n al el or d om esti ce 45

Proeminen{a muqchiului extensor carpo-ulnar este relativl, situatl pe partea

caudo-lateral I a antebralul ui.
Proeminenfa muqchiului flexor carpo-ulnar, formdnd impreund cu muqchiul
extensor carpo-ulnar profilul regiunii posterioare a antebralului, este palpabili, pe
partea caudo-medialI a antebralului.
Marginea cranial5 a muEchiului flexor carpo-radial se palpeazl inapoia
marginii mediale a radiusului.
Tendoanele mugchilor flexori digital superticial qi prof'und gi a mugchiului
interosos median se identificl prin palpare ca gi la ecvinc.
Marginea craniali a tensorului lasciei lata, mai pulin evidentd decAt la ecvine,
corespunde verticalei coborite din unghiul coxal c[tre patell.
Culmea f'esei, ca gi la ecvine, prelungegte ventral culmea tuberozit[1ii ischiatice.
Proeminen(a mugchiului tibular III este evidentl pc partea anterioar[ a gambei,
formAnd profilul anterior al acestei regiuni.
Proeminenfa muqchiului fibular lung este relativ palpabil[, avdnd un aspect
triunghiular, cu baza sub tuberozitatea proximo-lateralI a tibiei, Iateral de
proeminenga muqchiului fi bular III.
Tendoanele celor doui porfiuni ale mugchiului extensor digital lung sunt
palpabile in treimea distalfl, pe fala cranialI a gambei.
Cgrpul mugchiului extensor digital Iateral (IV) proemin[in jum[tatea distalS,
pe partea lateral[ a gambei.
Proeminenfa mugchiului flexor lung al halucelui se palpeaz[ in jurnltatea
distal[, pe partea laterali a gambei, inapoia muqchiului extensor digital lateral qi pe
fa[a medial[, inapoia marginii caudale a tibiei.
Coarda jaretului este palpabill qi vizibill ca qi Ia ecvine.

2.2.3. Depresiu ni osoase

Gaura inf'raorbitari este palpabili submuscular deasupra primului molar,
inaintea tuberculului lacial.
Gaura supraorbitari se palpeazdin paflea latero-rosLrali a frunlii inapoia
arcadei orbitare gi medial de creasta temporall.
Gaura mentali Ei
jgheabul iirtermandibular sunt evidente qi palpabile ca gi la
ecvine.
Incizura vaselor fhciale, in schimb, degi identificabil[, este mai pu[in evidentl
dccdt la ecvine.
Fosa temporali, deplasati in partea laterall a frunlii, apare net delimitat[ intre
creasta temporali gi arcada zigomatic[.

2.2,4. Depresiuni intermusculare gi cutanate

Comisurile (dorsall gi ventralS) ale narinelor apar evidente.
Comisurile buzelor qi comisurile palpebrale sunt cvidcnte ca Ia ecvine.
46 Gabriel Prcdcti - Cristian Bclu

Depresiunea hio-tiroidiani este palpabillinaintcamzrginii rostralc acartilajului

tiroidian.
Depresiunea tiro-cricoidiani este, in schimb, mai pu[in evidcnti decit la ecvine.
$anful jugular este evident, situat intre urugchii clcido-mastoidian Si stcrno-
cclalic.
$anful cervico-scapular, situat inaintea spetci, estc rclativ evidcnt.
Fosa paralombari, situatl de o partc qi alta a regiunii lombare, este mai evidentir
dccit la cal.
Depresiunea inghinali gi inelele inghinale subcutanate, situate inapoia
marginii anterioare a pubisului, sunt cvidentc.
$an[ul pectoral median este mai pu!in cvident dccit la ecvine,Iiind mascat dc
partea caudall a salbei; in schirnb, Eanlurile pectorale laterale (delto-pcctoralc)
sunt mai cvidents.
$an{urile: brahio-antebrahial, antebrahial cranio-lateral, caudo-lateral,
cranio-median qi caudo-median sunt la fel de evidento ca la ecvine.
$an(urile metacarpiene (cranial qi caudal) suut asemlnltoarc celor de la ecvine
Scobitura chigi(ei apare tnai adincl decCt la ocvine, situatl sub ongloancle
rudimenl,arc.
"Linia de mizerie" este adesea foarte vizibill, marcAnd lirnita dintre porliunca
paramclar[ qi cea bicipitall a rnuqchiului biceps fcmural.
Trigonul l'emural este evidcnt qi palpabil.
$anlurile gambei (cranio-lateral, caudo-lal"eral, cranio-mcdial qi caudo-medial)
sunt vizibile sau palpabile ca qi la ecvine, iar scobiturajaretului este evidentl.

2.3. ELEMENTE DE REPER LA OVINE

Datoritl acoperirii corpului cu Iini, o buni parte din elcmentelc de reper descrise
la ccvine qi taurinc sunt mascatc, fiind vizibilc sau palpabile in mod deoscbit
elementcle de reper dc la cap gi mernbre.

2.3,1. Eminenfe osoase, cartilaginoase ti cornoase

Creasta faciali este scurtl, lipsit[ dc spinl, situatl numai la nivclul osului
zigomatic.
Tuberculul thcial, palpabil, este situat deasupra cclui de-al treilea prcmolar sau
chiar deasupra prirnului molar.
Arcada orbitarl qi arcada zigomatici sunt relativ subliri qi inguste.
Linia temporali estc qterasl.
La unclc rase, inapoia arcadei orbitare qi rncdial de linia temporall, se glsesc
coarnele (plasate mult mai rostral declt la taurine).
Lipsesc protuberan(a intercornuali qi creasta sagitali externl.
Marginea ventral5 a mandibulei este relativ groasir, cu $an[ul vaselor facialc
$tcrs ca gi Ia taurine.
A natoni a ani mal el or domesli cc 47

Protuberan(a Iaringici este, dc ascmcnea, relativ qtearsl.

Aripa atlasului esl"e pnlpabilir.
Vffrt'ul apofizelor transverse cervicale cste grcu palpabil pc animalele netunse.
Unghiurile spetei, ca gi spina scapular5, so palpeaz[ cu dilicultate pe animalele
netunso, fiind, in schimb, uqor palpabilc dup[ tundere.
Virf'ul apofizelor spinoase ale vertebrelor toracale qi lombare qi virf'ul
proceselor transverse ale vertebrelor lombare sunt palpabile. Tuberculul coxal,
unghiul sacrat al iliumului sunt relativ uqor de identificat pc animalele tunse.
Tuberculul mare al humerusului qi creasta detoidiani sunt pulin evidcntc qi
pulin palpabile,
olecranul fiind in
schimb proemincnt.
20 llestul elcmcntc-
,l t
I It
lor de rcpcr de la
\ 7 9
, membrul toracal sunt
\. ,a
u sirnilare cclor dc la
llr taurine, mai llne, mai
rn 7i pu[in evidentc qi difi-
21
( cil de palpat.
i 2.3.2. Eminenle
musculare
Marginea ven-
trali a muqchiului
coboritor al buzei
inf'erioare se palpea-
Fig. 2.15. Eminenfele osoase gi cartilaginoase la ovine
1-tuberculul facial; 2-marginea superioari a arcadei zI cu uguringl deasu-
zigomatice; 3-arcada zigornatici; 4-marginea ventrali a pra marginii ventralc
ramurii orizontale a mandibulei; 5-rnarginea caudali a ramurii a mandibulci.
verticale a mandibulei; 6-aripa atlasului; 7-procesele Marginea ros-
transverse ale vefiebrelor cervicale; 8-unghiul cervical al trall a muEchiului
spetei;9-unghiul toracal al spelei; 10 -spina scapulari; 11- maseter este cviden-
tuberculul mare cranial; 12-creasta deltoidiani; 13- tI gi palpabili, orien-
tuberozitatea olecranului; 1 4-pisiforrnul; 1 S-metacarpul tati oblic ba qi la tau-
principal; l6-marii sesarnoizi; 17-coastele; 18-virful rine.
proceselor spinoase toracale; 1 9-virful proceselor spinoase
lombare; 20- virful proceselor spinoase sacrale; 21-virful
proceselor transverse lombare; 22-unghiul extern a iliumului;
23-rabordul costal; 24-trochanterul mare; 25-tuberozitatea
ischiatici; 26-patela; 27-tuberozitatea lateralS a tibiei; 28-
c reasta tibial i; 29-tuberozitatea calcaneu I u i ; 30-rnetatarsu l.
48 Gabriel Predoi - Cistian Belu

Aripile narinelor sunt evidente, planul cutanat al nasului este in schimb redus.
Spre deosebire de taurine, ovinele sunt lipsite de salbi, in schimb la unele rase,
pielea de pe partea ventral[ a g0tului lbrmeazl o scrie de cute transversale.
La exemplarele netunse, muEchii ventrali ai gfitului sunt dificil de palpat, ca gi
culmea musculaturii scapulare sau marglnea caudalS a tricepsului brahial.
Coarda flancului este in schimb relativ cvidenti qi in general ugor de palpat ca
qi marginea laterali a masei comune.
Pliul grasetului se palpeazl cu ugurin[i chiar cind este mascat de ldn[.
Proeminen[a articulafiei scapulo-humerale, mascat[ de l0ni, se poate palpa,
ca qi lacertul fibros al muEchlulul biceps.
Proeminen(ele muqchilor antebrahiali, degi mai reduse decAt la taurine, sunt
la fel de individualizate, putAndu-se palpa cu oarecare dificultate.
Tendoanele muEchilor tlexori, in schimb, se palpeaz[ cu uguringi.
Culmea f'esei este palpabill, in timp ce proeminenfele mugchilor gambei sunt
rclativ $tcrse, dar palpabile cu oarecare dificultate.

2.3;3. Depresiuni osoase

Gaura infraorbitarl este palpabil[, larg[ qi situatlinaintca tuberculului facial,
deasupra primilor doi premolari.
Gaura supraorbitar5, in general, se palpeazi cu dificultate.
Gaura mentali, situatfl pe partea laterali, sub cobordtorul buzei mandibulare,
estc situat[ la jumitatea lungimii dintre zona incisivilor qi zona molarilor.
Jgheabul intermandibular este evident.

2.3,4. Depresiuni i ntermusculare

Comisurile narinelor, comisurile buzelor gi comisurile palpebrale sunt
evidente.
Depresiunile hio-tiroidiani gi crico-tiroidian[ sunt relativ palpabile.
$an[ul jugular, mascat de lAnI, este, in schimb, palpabil.
$antul cervico-scapular este relativ palpabil.
Fosa paralombari esLe evidentl, ca qi depresiunile qi inelele inghinale.
$an(ul brahio-antebrahial este $ters.
$an(urile metacarpiene Ei metatarsiene, reduse, sunt relativ palpabile.
Trigonul f'emural este evident, ca qi scobitura jaretului.

2.4. ELEMENTE DE REPER LA SUINE

La suine, datoritl stratului gros de grflsime, punctele de repcr sunt redusc qi, in
general, pu[in vizibile gi greu palpabile.
A nat o mi a ani nt al el or d omesti ce 49

2.4.1. Eminenle
Extrcm de reduse qi greu palpabile, sunt ceva mai evidente la cap qi rnembre.
Creasta faciali, scurtl, este doar relativ palpabill, chiar qi la exemplarele in
stare de intre[inere mediocr[, confundAndu-se parlial cu marginea arcadei zigomatice.
Relief'ul alveolei caninului superior poate fi palpat la jumltatea distan[ei dintre
rAt qi comisura buzelor.
Linia temporali, situati in partea laterall a frunlii, se identifici la palpare, cu
dificultate, doar prin diferen[a de duritate intrc planul tiun[ii gi cel al rnugchiului
tcmporal.
Arcada orbitali, osoa;i, incompletl, cste palpabilI deasupra pleoapei supcriozre.
Protuberan(a occipitall sc identitic[ prin diferen[a de duritate intre planul osos
fronto-occipital qi musculatura cefei.

I ((
\ 5
I 4 o
n*

Fig.2.16. Eminenlele osoase la suine

1-marginea ventrali a ramurii mandibulare; 2-linia temporali; 3-arcada orbitarS; 4-
tuberozitatea olecranu I ui ; 5-patela; 6-tuberozitatea calcaneu I u i.

Marginea ventrali a porfiunii orizontale a ramurii mandibulei, ca qi

marginea caudali a por(iunii verticale, pot fi palpate relativ ugor, chiar daci sunt
par[ial mascate de stratul de grisirne.
Aripa atlasului poate fi palpati caudal debaza urechii, in depresiunea retro-
auricular[.
Unele coaste pot li palpate la indivizii in stare cahecticl, la fel ca qi virf:ul
apofizelor spinoase toracale Ei lombare.
Unghiul toracal al spetei, ca qi tuberozitatea spinei scapulare, se pot palpa
relativ ugor la exemplarele cahectice sau la exemplarele lincrc (pinI la 6 luni, cind
50 Gabiel Predoi - Cistian Belu

lesutul adipos este mai pu[in abundent). Tot la aceste exemplare pot fi palpate qi
creasta iliaci, tuberozitatea ischiatici, tuberculul mare humeral, precum qi
tuberozitatea tibiei.
Indif'erent de individ, poate fi palpatl intotdeauna rotula.
Olecranul este ugor de palpat, ca gi marginea medialS a radiusului, calcaneul
sau apendlcele tragelian.
Pungile testiculare, evidcnte, sunt situate in regiunea perineald, restul
eminen[elor fiind mascate de stratul de grisime.

2.4.2. Depresiuni
Din aceleaqi motive, depresiunile, atiL osoase, cdt qi intermusculare, sunt reduse
sau mascate.
Nici una din giurile craniului, descrise la alte specii, nu sunt palpabile la suine.
Eventual la exemplarele foarte slabe, cu oarecare dificultate, se poate palpa gaura
inl'raorbitari, situat5 deasupra celui de-al treilea sau al patrulea molar.
Narinele sunt lipsite de aripi, avAnd aspect circular gi plasate in planul rostral al
rdtului (lipsit de peri), aproximativ circular, orientate in plan vertical pe direclia
capului.
Comisurile buzelor sunt plasate mult mai inapoi in comparagie cu alte specii.
Bureletul care circumscrie plarrul rostral al rAtului este, in schimb, evident.
Jgheabul intermandibular apare ca o depresiune palpabili, mascati de [esut
adipos.
Depresiunea inghinali este evidentl, iar la exemplarele slabe se pot palpa inelele
inghinale subcutanate, relativ largi.

2.5. ELEMENTE DE REPER LA CANIDE

Datoritl conforma[iei caracteristicc gi elementele de reper la cdine prezintl unele
particularitd[i legate de specie.

2.5.1. Eminenfe
Pe ldngl unele eminen[e similare intilnite la alte specii (arcada zigomaticl,
marginea ventrali a mandibulei (lig.2.17.; fig.2.l8.), unghiurile spetei, spina
scapular[, coastele, hipocondrul, extremitl[ile apofizelor transverse lombare,
extremitatea apofizelor spinoase toracale qi lombare, tuberculul sacrat, creasta iliacl,
marginea anterioari a pubisului, tuberculul mare humeral, creasta deltoidianl,
olecranul, tuberozitateaproximo-laterali aradiusului, marginea mediall aradiusului,
trocanterul mare, tuberozitatea ischiatici, rotula, tuberozitatea tibiald, creasta tibial[,
la[a mediali a tibiei, calcaneul, marginea rostral[ a maseterului, aripile narinelor,
marginea masei comune, pliul grasetului, prepugul, anusul, vulva, proeminenga
articulaliei scapulo-humerale, proeminenlele muqchilor antcbrahiali superficiali,
culmea fesei) se remarc[ in plus:
Anatomi a a ni mal el or domest i ce 5l

Arcada orbitari, osoasi, discontinui

dorso-lateral, este palpabill la baza
V, pleoapei superioare.
Creasta sagitali externS, evidenti, se
-.<- 2 palpeazl in planul osos al liun[ii p0nl la
I protuberanfa occipi tal[.
Baza spetei, lipsitl de cartilaj, qi relativ
proeminentl sub piele, este palpabili para-
median de linia greb[nului.
Procesul hamat (acromionul) estc
Fig.2.17. Eminenlele osoase ale capului
la canide
palpabil la extremitatea ventrall a spinei
1-marginea ventrali a ramurii orizontale scapulare.
a rnandibulei; 2-marginea caudali a Creasta epicondilului lateral al
ramurii verticale a rnandibulei; 3-arcada humerusului este palpabil.l pe partea
zigomatici; 4- apofiza zigomatici a Iateral[, deasupra articulaliei cotului.
frontal ului; 5-l inia ternporali.

{ \ 11
\ l2
\2
T
\.
a1
/rr t4
5 a
l5
z) I
l6c

l8

Fig. 2.18. Eminenfele osoase ale trunchiului la canide

1-aripa atlasului; 2-apofizele transverse ale vertebrelor cervicale; 3-marginea toracali
a spetei; 4-spina scapulari; 5-acrornionul; 6-tuberculul mare humeral; 7-tuberozitatea
olecranului; 8-coastele; 9-rabordul costal; lO-procesele transverse lombare; 11-
procesele spinoase ale venebrelor toracale; 12-procesele spinoase ale vertebrelor
lombare; 13-creasta iliaci; 14-trochanterul mare; 1S-tuberozitatea ischiatici; 16-
tuberozitatea laterali a tibiei; 17-creasta tibiali; 1B-pisiformul; 19-tuberozitatea
calcaneului.
52 Gabriel Predoi - Cristian tselu

Torusul carpal, cornos, este evident. inapoia gi la nivelul articula[iei antebrahio-

carpo-metacarpiene.
Pisitbrmul este palpabil pe partea latero-caudalI, la baza torusului carpal.
Metacarpienele (in numtrr de 5, cel al polexului liind scurt) sunt palpabile gi
ugor de individualizat.
Torusul metacarpal, masiv, cu aspect triunghiular, estc cvident inapoia
articul a1i ei metacarpo-fal angi ene.
Inapoia fiecdrui deget se observi c0te un torus digital (4 in total).
Falanga I qi a II-a sunt palpahile, mai ales pe fa(a dorsall a regiunii acropodiale.
Trochanterul mare, este relativ palpabil latero-cranial in raport cu tuberozitatea
ischiaticS.
Tuberozitatea ischiaticl, este palpabill, fiind parEial acoperitl dc muqchiul
semimembranos.
Condilul lateral al f'emurului, estc palpabil latero-caudal in raport de rotull.
Marginea craniali a muEchiului croitor se palpeazl pc sub pliul grasetului
pAn[ la rotull (rnuqchiul tensor al fasciei Iata fiind redus).
Proeminen[a muqchilor gastrocnemieni este palpabill in partea posterioari a
treimii proxirnale a garnbei.
Proeminenfa muqchilor craniali ai gambei se poate identifica cu uqurin!i.

2.5.2. Depresiuni
Gaura inlraorbitari este palpabili inaintea qi deasupra comisurii buzelor.
Gaura mentalfi estc palpabilI sub qi inapoia caninului mandibular.
Jgheabul intermandibular este evident.
Incizura vaselor f aciale lipsegte.
Comisurile narinelor sunt evidente dar plasate in cadrul planului nazal (lipsit
de peri gi pigmentat).
Comisurile buzelor sunt deplasate aboral, obrajii tlind foarte scurli.
Fosa paralombari este putin evidenti.
Depresiunea inghinali, in schimb, este addncl.

2.6. ELEMENTE DE REPER LA FELINE

Dintre mamiferele domestice, felinele sunt cele mai apropiate din punct de vedere
lilogenetic de canide, ceea ce face ca qi topogralia gi identificarea punctelor dc
reper s[ lle in linii mari asemlnitoare. intrucAt inveliqul pilos, [esutul corrjunctiv
subcutanat qi, uneori, gesutul adipos mascheazl reliefurile sau dcpresiunilc musculare,
acestea sunt dilicil de a Ii lblosite ca elcmente de reper, moLiv pentru carc orientarca
in diferite zone corporale se face in lunc[ie de reperele osoase.

2.6.'1. Eminente
Felinelc, avAnd masa muscularl relativ redus[, cole mai multe emincnte pot fi
identificate cu ochiul liber sau prin palpare.
A n atomi a ani m al el or d omesti ce -s3

ll
2
4
I t8
I r5 t7
)
l9
I
t, \
9. ,g
t4-
13 ?\n 25
15

t6

Fig. 2.19. Eminenfele osoase la feline

1-marginea ventrali a ramurii mandibulare; 2-apofiza zigomatictr a frontalului; 3-
arcada zigornatici; 4-aripa atlasului; S-procesele transverse cervicale; 6-marginea
toracali a spetei; 7- spina scapular'tr; 8-tuberculul tnare humeral;9-episternul; 10-
procesele spinoase toracale; l1-procesele spinoase ale venebrelor lombare; 12-
.14-creasta
coastele; 13-rabordul costal; epicondilului lateral; 1S-tuberozitatea
olecranului; 16-pisiforrnul; l7-procesele trnsverse lombare; 18-creasta iliaci; 19-
trochanterul mare; 2O-tuberozitatea ischiatici; 21- patela; 22-tuberozitatea laterali a
ti biei; 24-creasta tibialtr; 2S-tuberozitatea calcaneu ui. I

Procesul zigomatic al frontalului este ascuqit, putAndu-se palpa deasupra

unghiului palpebral extern. Sub pleoapa inferioarl se identificl marginea ventrali
a orbitei, proeminentl, limita ei aborall llind dati de procesul t'rontal al osului
zigomatic, palpabil la aproximativ 0,-5 cm ventral de procesul zigomatic al
tiontalului. Arcada zigomatici este finI gi proemini lateral, rostral debazaurechii.
Marginea ventrali a mandibulei este u$or convexl gi se terminl printr-un
evident proces angular.
Dintre eminen(ele neuro-craniului, sunt uqor identificabile creasta sagitali
externl, scurti gi tlioas[, palpabild in plan median in treimea aborald a tavanului
cutiei craniene, protuberan(a occipitall externi dispusl transversal, precum gi
liniile nucale.
La nivelul regiunii cervicalc se palpcazd uqor marginea lateralS a aripii
atlasului, procesul spinos al axisului qi cuspizii ventro-caudali ai proceselor
transverse ale vertebrelor cervicale, ultirnii fiind mai proeminen[i.
La nivelul trunchiului se identific[ cu ugurin[5 virf'ul proceselor spinoase ale
vertebrelor toracale qi lombare. Primele au vArfurile acestor procese ascu[ite qi
uqor dirijate caudal in cazul vertebrelor T u, - T *,, , iar ultimele, mai pulin ascu[ite qi
mai distangate intre ele. In regiunea abdominal[ se palpeazi v0rfurile proceselor
transverse ale vertebrelor lombare, dirijate cranial, cu dimensiuni crescAnd de la
prima la ultima. Cu excepgia primelor 3 - 4 coaste (mascate de spat[), restul sunt
palpabile, ca de altl'el gi apendicele tragelian qi marginea ventrali a sternului.
54 Gabriel Predoi - Cistian BelLt

Cu exceplia unghiului glenoidal, spetei i se pot palpa toate proeminen[ole, in

special acromionul qi paracromionul, deoscbit de evidente situate la extremitatea
distall a spinei scapulare. Tuberculul mare este uqor identificabil, in timp ce creasta
deltoidianl, ca qi la canide, este qtearsi. La extremitatea distali a humerusului sc
poate palpa creasta extensorilor, care Ia aceastl specie este tlioas[.
Datoritl reducgiei musculaturii din zona zeugopodiului qi autopodiului, oasele
regiunilor se pot palpa practic pe toatl lungimea lor, exceplie constituind-o treirnile
proximalc ale oaselor radius qi ulna, mascate dc musculatura antcbra[ului qi oascle
carpiene (rnai pu[in pisiformul, care se palpcazi uqor), incluse in capsula articulari.
Creasta iliaci este scurti qi convexl, lar tuberozitatea ischiatic[ este simpli,
ugor rotunjiti. Element.ele identificabile ale femurului sunt virf'ul trochanterului
mare, iar la extremitatea distalS, printr-o palpare atentl, sc pot seziza pirqile extorno
ale celor doi condili. Pe partea anterioarl a grasetului sc identificl patela, iar distal
de aceasta, tuberozitatea anterioari a tibiei, continuati cu o creasti tibiali cc se
pierde lent distal. Ca gi la membrul anterior, oasele zeugopodiului ,si autopodiului
pelvin pot fi palpate cu exceplia treirnilor proximale alc tibiei gi fibulci qi oaselor
tarsiene ( mai pugin calcaneul ce poate fi palpat u$or).

2.6.2. Depresiuni
Spre deosebire de eminenfe, depresiunile sunt greu dc identificat prin palpare,
datorit[ faptului ci de cele mai multe ori sunt mascate de altc fcrrmaliuni (muscularc,
tendinoase, [esut adipos etc.).
Trebuie men[ionat, totuqi, cr la palparea profundx a lesuturilor situate sub
marginea rostro-ventrall a orbitei se poatc sesiza o uqoar[ depresiunc ce corespunde
giurii inf'raobitare.
2.7. ELEMENTE DE REPER LA LEPORIDE

Ca qi la feline, principalele repere sunt cele osoase. Acestea pot servi Ia

si stematizarea topogralici a corpului.

2.7.'1. Eminente
La nivelul capului se poate palpa conturul orbitoi, care este proemincnt dclar in
partea superioarl. La aceasti specie se poaLe palpa creasta t'aciali, asculiti, terminatl
printr-o spini la nivelul primului premolar supcrior. Ca qi la I'eline, se poate idcntillca
procesul angular, dar marginea ventrali a mandibului prezinti o eviclentl incizuri
vasculari.
in ceea ce priveqte scheletul trunchiului, se identilicl aceleaqi rcpere ca la feline,
cdrora li se adaugl vOrlul proceselor spinoasc ale vertebrclor ce intrl in alc[tuirea
sacrumului. De asemenea, pe faga ventrali a sternului se poate seziza o evidentl
creasti sternald.
 55
A n atomi a ani mal el or domesti ce

10 ll

I 6
?ti
t7
\ 13

9r a22
14- \zo ,:.
l5 I
16

Fig. 2.20, Eminenfele osoase la leporide

1-marginea ventraltr a ramurii orizontale a rnandibulei; 2-marginea caudali a ramurii
verticile a mandibulei; 3-marginea superioari a arcadei zigomatice; 4-procesele
transverse ale ve(ebrelor cervicale; 5-unghiul cervical al spetei; 6-unghiul toracal al
spetei; 7-spina scapulari; 8-tuberculul mare cranial; 9-episternul; 1O-virful proceselor
spinoase toracale; 1 1-virful proceselor spinoase ale vertebrelor lombare; 12-coastele;
1 3-viful proceselor transverse ale venebrelor lombare; 14-creasta epicondilului lateral

al humerusului; 15-tuberozitatea olecranului; 16-pisiforrnul; 17-rabordul costal; 18-

apendicele xifoidian; 1 9-patela; 20-creasta tibiali; 21-creasta iliaci; 22-trochanterul
mare; 23-trochanterul al lll-lea; 24-tuberozitatea calcaneului.

Spre deosebire de feline, la membrul anterior se poate palpa cartilajul

suprascapular qi un paracromion mult mai dezvoltat, iar la membrul pelvin cel
de-al treilea trochanter, situat imediat sub vdrlul trochanterului mare.

2.7.2. Depresiuni
Dcpresiunile nu prezint[ interes, cu cxcep[ia aga numitelor "dcf'ecte de osificare",
identillcabile pe plrlile Iaterale ale oaselor maxilare.
 3. DETTMITAREA tt pROlECrrA MU'CHTLOR
Proiecgia musculaturii la nivelul pielii corespunde unei relative delimitdri a
intinderii, fonnei qi raporturilor naturale ale fiecrrui mugchi pe animalul viu.
Delimitarea se realizeazi prin desenarea conturului fieclrui muqchi pe piele sau,
eventual, prin trasarea unor linii conven[ionale, presupun6nd: studierea prealabill a
musculaturii prin disecfie, cunoagterea formei, mdrimii, agezlrii, raporturilor qi
caracteristicilor de structurl gi/sau funclionale ale fieclrui rnuqchi, cunoafterea unor
elemente de reper reprezentate prin accidente de relief (eminen[e osoase sau
musculare, qan[uri gi depresiuni musculare qi cutanate), interlinii musculare,
septumuri etc.

3.1. ECVINE

3.1.1. Mugchii capului

DupI raporturile pe care le au fald de pielea regiunii, mugchii extremitllii cefalicc
(ai botului, fe[ei, urechii gi muqchi masticatori) se sistematizeaziin: superliciali gi
prolunzi.
Mugchii superficiali ai capului (fig. 3.1.)
Muqchiul orbicularul gurii
Repere: marginile libere qi
comisurile buzelor.
Proieclie: o bandl circulard de 3- lo
4 cminjurul orificiului bucal.
3
Mugchiul cutanat la fegei
(mugchiul risorius)
Repere: comisura buzelor,
4
marginea rostrald a muqchiului
maseter, unghiul mandibular qi
6
por[iunea orizontalI a ramurii
mandibulare.
ProiecSie:o linie care pornegte
din partea dorsall a comisurii
buzelor spre punctul care marcheaz[ Fig. 3.1. Proiecfia mugchilor capului la ecvine
limita dintre treimea mijlocie qi l -rnuphiul orbicularul gurii; 2-rnuphiul di larator

ventrald a marginii rostrale apical al nasului;3-mugchiul ridicitor propriu al

(rabordul) a mugchiului maseter
pentru a ajunge la unghiul
mandibular, qi o altl linie ugor
divergentd ce pleacl de la comisura
buzei superioare; 4-mugchiul canin; 5-mu;chiul
di latator nazo-labial; 6-mugchi u I buccinator.; 7-
rnugchiul coboritor al buzei inferioare; 8-
rnu;chiul zigomatic; 9-mugchiul malar; l0-
rnugchiul supraciliar; 1 1-mugchiul orbicularul
.l
pleoapelor; 2-mupch i uI temporal; I 3-mu9c h i u I
A natomi a ani mal el or domcsti ce 57

buzelor spre mijlocul marginii vcntrale a ramurii orizontale a mandibulei, pentru a

ajunge la corpul cartilajului riroid.
Mugchiul zigomatic
Reperc: creasta rnaxilo-facialI qi cornisura buzelor.
Proiec{ie: o bandr subgire de circa 2 cm lxEime, situati in treimea mijlocie a
fe[ei, carc pleacl de Ia comisura buzelor trecAnd pe sub creasta maxilo-tacialI la
aproximativ I cm ventral de aceasta, ajungxnd pdni sub arcada zigomaticd (pe
fascia maseterind).
Mugchiul ridicitor nazo-labial
Repcrc: unghiul nazal al pleoapelor, comisura buzelor, comisura dorsalr a
narinelor.
Proiec[ie: o linie care pleac[ de la unghiul nazal al pleoapelor la comisura buzelor
gi o linie ce urci de la comisura dorsall a narinei spre limita caudall a regiunii
dorsale a nasului.
Mugchiulcanin
Repcre: spina maxilarr, aripa lateraltr a narinei, comisurile narinelor.
Proieclie: o linie carc pleacr de la comisura dorsald a narinei, ajunge la spina
maxilari, revine (divergent fagi de precedenta) la comisura ventrali i narinli gl
urcl pe aripa laterald la comisura dorsall.
Mupchiul ridicitor propriu al buzei superioare
Repere: unghiul nazal al pleoapelor, apofiza nazard, unghiul temporal al
pleoapelor.
Proieclie: o linie ce pleacr de la unghiul nazal gi alta de la unghiul temporal al
pleoapelor spre a se int0lni la nivclul apotizei nazale, punct de unde tendonul se
une$te cu simetricul qi se ll[eqte sub forma unei benzi de aproximativ 1,5-2 crn
Itrgime, ce coboarl subcutan pe linia medianl a botului pAn[ la marginea dorsali a
buzei superioare.
Mugchiul lacrimal
Reperc: marginea orbitei, creasta maxilo-faciald gi spina maxilarl.
PtoiecSie: o linie care une$te unghiul nazal al pleoapelor cu spina maxilarr, alta
ce urmlregte creasta maxilo-faciali pAniin dreptul unghiului temporal al pleoapelor,
limita superioarr fiind delimitat[ cle marginea ventrald a orbitei.
Mugchii profunzi ai capului
Mugchiultransvers al nasului (dilatator apiCd al nirilor)
I?epere: cartilajele nazale qi comisurile narinelor.
Proiec{ie: o zonlcuprins[intre doui linii paralele care unesc, comisurile dorsale,
respectiv comisurile ventrale alc narinelor.
Mugchiul Iateral al nasului
Re perc: i ncizura nazo-incisi vd.
Proieclie: o bandi lat[ de aproximativ I cm in jurul incizurii nazo-incisive.
Mugchiu! buccinator
Reperc'. spina maxilarr, comisura nazalil venr.ralr, comisura buzelor, un punct
situat pe marginea rostrall a mugchiului maseter la limita dintre treimca ventiali gi
mijlocie a acestuia.
58 Gabriel Predoi - Cristian Belu

Proieclie: o linie ce pleacl de la spina maxilari spre comisura nazali ventrall,

coboari atingdnd limita aborali a comisurii buzelor pdnl la planul osos mandibular
de unde se indreaptl aboral spre un punct situat la limita dintre treimea mijlocie qi
ventralI a rnarginii rostrale a muqchiului maseter.

1t

38

Fig. 3.2. Musculatura superficialS la ecvine

l -inugchiul ridicitor propriu 2-muphiul ridicitor rrazo-labial; 3-muphiul
al buzei superioarc;
canin; +rnuphiul zigornatic; 5-rnuphiul coboritor al buzei mandibulate; Gmuphiul rnalar;
Z-rnuphiulmaseter; &muphiulsterno-mandibular;9-muplriulcleido-ma$oidian; l Grnuphiul
cleido-transvers; 1 1-rnuphiul parotido-auricular; 12-muphiul splenius; 13-muphiul rornboid
.14-rnugchiul
cewical; dinlat ventral cervical; 1S-rnuphiul trapez cetvical; l Gmuphiultrapez
toracal; 17-muphiul cleidocefalic; I &rnuphiul deltoid; 19-rnuphiultriceps brahial (porliunea
lurrgi); 2Gmuphiul triceps brahial (porliurrea laterali); 21-rnuplriul rnarele dorsal; 22-rnuphiul
dinlat ventral toracal; 23-rnuphiul dinlat dorsal toracal (porliunea caudali); 24-muphii
intercostali; 25-rnuphiul oblic extem al aMonlenului (porJiunea cirnoad); 2Gmuf hiul pectoral
ascendent; 27-rnugchiul tensor al fasciei lata; 2&rnuphiul gluteu supedicial; 29-rnuphiul
biceps brahial; 3Gmuphiul semitendirros; 31-muphiul e>,(ensor carpo-radial; 32-mupchiul
extensor digital cornun; 33-muTchiul extensor digital lateral; 3,|-muphiul extensor carpo-
ulnar; 3S-rnuphiul flexor carpo-radial; 3Gmugchiul flexorcarpo-ulnar; 37-muphiul interosos
rnedian; 3&tendoanele muphilorflexori digitali;39-rnuphiulertensordigital lung;4Grnuphiul
extensor digital lateral; 41-rnuphiul flexor lung al degetului mate; 42-coada jaretului.
A n alomi a an i mal el or d omest i ce -s9

Mugchiul coboritor al buzei inferioare

Repere: marginea ventrali a muqchiului buccinator.
Proiecgie: o bandl de aproxirnativ 2 cm l[1ime situat[ la rnarginea ventrali a
muqchiului buccinator.
Mugchiul milo-hioidian
Repere: por[iunile orizontale ale ramurilor mandibulare qi unghiurile mandibularc.
Proieclie: o bandr muscularr lati, aqezat[ in spaliul intennandibular, de la
marginea aboralI a articula[ici intermandibulare pAn[ la nivelul unei linii Lransversalc
ce une$te unghiurile mandibulare.
Mugchiulmaseter
Reperc: creasta rnaxilo-facial[, marginea cauda]I a portiunii verticale a ramurii
mandibulei, ramura rccurbati a nrandibuluei, spina rnaxilzrl.
Ptoieclic: o linie ce coboari de la spina maxilarl Ia incizura vascularl (marcheazi
sub forma unci dcnivellri marginea ventro-anterioarl a nrugchiului masetcr), urmlreqte
inapoi marginea ventrall a porliunii orizontale a ramurii mandibulei, ramura recurbatl
a mandibulei gi apoi marginea caudalI a po4iunii verticale pAnX sub articulalia temporo-
mandibulari, apoi creasta maxilo-faciall, p0n[ la punctul de plecare.
Mugchiul temporal
Repere: marginea medialI a fosei Lemporale (linia temporalI qi creasta sagitall
cxtern[), marginea dorsali a arcadei zigomatice, baza urechii qi arcada orbitarl.
Proiec[ie: o linie care pleacr delabaz.aurechii, urmlreqte marginea superioarr a
arcadei z.igomatice, apoi marginea caudall a arcadei orbitare de unde revine la baza
urechii, urmirind linia temporali qi creasta sagitald externi.

3.1.2. Mugchii gitului

Dupd raporturile cu pielea regionall (totale sau piuliale), muqchii cervicarli (situali dorsal
,si ventral W de apofizele lransverse ale vertebrclor) se impart in supcrliciali qi profunzi.
Mugchii superficiali ai gitului (fig. 3.3.)
Mugch iul sterno-mand ibular
Reperc: unghiul mandibular, ganlul jugular, manubriul sternal (apendicele
traqelian).
Proiec[ie: o linie ce coboari din trcimea int'erioari a ramurii recurbal.e a
mandibulei (dintr-un punct situat la aproximativ [0 cm deasupra unghiului
rnandibular) sprc manubriul sternal qi o linic situatl la2-3 cm deasupra precedentci,
care urmireqte marginca ventralI a qanlului jugular.
Mugchiul brahio-cet'alic (format. la ecvine din: mugchiul cleido-mastoidian,
mugchiul cleido-transvers gi muqchiul cleido-brahial).
I?eperc: qanlul jugular, baza urcchii, ruipa atlasului, apoliz.ele transverse ccrvicale,
qan[ul pectoral Iateral (delto-pectoral), ganEul bral'rio-antebrahial, articulalia scapulo-
humerali, qanEul cervico-scapul ar.
Proiectie: o linie ce coboard de la baza urechii, pe direclia rnarginii dorsale a
gan[uluijugular, pdni la qanlul pectoral lateral pe care coboarl pAnI sub tuberozitatea
deltoidiane, de unde urclinaintea tuberozitllii dcltoidiene, vertical peste articula[ia
60 Gabiel Predoi - Cristian Belu

scapulo-humerall pdnl la un punct situat in qanlul cervicoscapular, la 8 - l0 cm

deasupra apolizelor transverse cervicale, de unde se indreapti spre aripa atlasului
pentru a ajunge la baza urechii.
O linie, ce coboar[ de Ia marginea aripii atlasului pe linia apolizelor transverse
cervicale, mircheaz[ in cadrul zonei delimitate antcrior limita dintre muqchiul
cleido-transvers (situat dorsal) qi muqchiul cleido-mastoidian (situat ventral pe
linia respectiv[).

,o
2
,T h\ s 3
4
22

I
6'
-24r
23
I 25

14 21
'19

t5
20

38
I 35
I
I 32 40

34

Fig. 3.3. Proieclia musculaturii superficiale la ecvine

1-rnuphiul splenius; 2-muphiul romboid cevical; 3-muphiul rapez cervical; 4- rnuphiul diryat
ventral cervical;S-muphiul cleido-transvels; Grnuphiul cleidomastoidian; 7-muphiul gerno-
rrnndibular; &rnuphiulpectoralprescaprlar;9-muphiulcleidobrahial; l Gmuphiulsupaspirns;
1 1-muphiul infraspinos; I 2-rnuphiul deltoid; 1 3-muphiul bicep brahial; 1 4muphiul tricep

brahial (porliunea lungil; 15-muphiul tricep brahial (porliunea lateralil; l Gmuphiul marele
lung dorso-lornbar; 17-muphiul ilio-costal toracal; 1&muphiul marcle dorsal; 19-rnuphiul
dinlat ventral cervical; 2Gmuphiul pectoral arendenU 21-rnuphiul oblic extern al abdorrrenului;
22-muphiul gluteu mijlociu; 23-muphiultensor al fasciei lata; 24muphiul gluteu super{icial;
25-rnuphiul bicep femural; 2Grnuphiul tricep femural; 27-muphiul extensor carpo-radial;
2&rnuphiulextensordigital comun; 29-rnuphiul extensordigital lateral; 3Gmuphiul extensor
carpo-ulnar; 31-muphiul flexor carpo-radial; 32-rnuphiul flexor carpo-ulnar; 33-rnuphiul
interosos rrredian; 3Atendoanele muphilor flexori digitali; 35-muphiul extensor digital lung;
36rnuphiul extensordigital lateral; 37-muphiul flexor lung al degetului marc; 3&coarda jaretului;
39-tendonul muphiul ui fl exor lung al degetelor; 4Gmuphiul tibial caudal.
A n alomi a ani mal elor dom esti ce 6t

O linie pelpcndicularl pe axa rnuqchiului brahio-cefalic, dusl inaintea articula[ici

scapulo-humcrale delimiteazd muqchiul cleido-ccfalic (situat rostral) dc mugchiul
cleido-brahial (aqezat inapoia Iiniei respective).
Muqchiul pielos cervical, acoperl pe toati lungimea Eanluljugular gi diminueazi
in grosirne pe misurl ce se apropie de jgheabul intermandibular.
Repcre'. manubriul stcrnal, linia medianl (planul sagital) ventraliccrvicall, corpul
hioidului, linia apofizelor transverse corvicale qi qan[ul jugular.
Proieclie: o linie ce pleac[ de la corpul hioidului urmlrind planul sagital in
regiunea vcntral[ cervical[ pini la manubriul sternal (unde masa muscularl se
ingroaqd considerabil), nivel la care sc orientcazl cranial pe linia apofizelor transversc
cervicale plnl deasupra unghiului mandibular.
Mugch iul trapez cervical
I?eperc: spina scapularl, ligamentul ccrvical.
Prctieclie: o linie care pleaci de Ia un punct situat la Iimita dintre trcimea mijlocie
gi craniali a corzii ligamentului cervical pc care il urmlreqte pdni in rcgiunca
greblnului la nivelul prelungirii imaginare a spinei scaputare, pc care cot"roari pinl
in dreptul vlrl'ului spinei scapulare (punct situat la aproximativ l0 cnr dcasupra
articula[iei scapulohumerale), de unde se indreaptl oblic spre punctul clc pornire.
Mugchiul romboid cervical
Reperc: unghiul cervical al spctei, coarda ligamentului cervical.
Proieclie: sf'ertul anterior al corzii ligamentului cervical pe care o urrnireqte
pdnl la nivelul prelungirii imaginarc a unei perpendiculare pe coardl din unghiul
cervical al spetei pe care coboari pini la acest unghi, de unde urcl ob]ic cranial la
punctul de plecare.
Mugchii profunzi ai gitului
Mugchiul omo-hioidian
Rep:rc: unghiul mandibular, tuberozitatca spinei scapulare.
Proieclie: o linie carc uneql.e unghiul rnandibulei cu tuberozitatea spinei scapularc
pcntru marginea dorsali ;i o linic paralcld cu precedenta la distan[I dc l0 cm pentru
marginea ventrali.
Mugch iul sterno-h ioid ian
I?epcre: traheea, manubriul sternal, corpul hioidului.
Proiecsie: o bandl de t,5-2 cm lXlime situati sub trahee,lateral de linia mec]ian5,
dusl de la manubriul sternal la corpul hioidului.
Mugchiul splenius
Repcre: coarda ligamentului cervical, apofizele transverse cervicale,
san[ul
cervico-scapular, baza conchiei auriculare.
Proieclie: o linie care pleacl de la baza urechii urmdrind coarda ligamentului
cervical, pAnI la unghiul cervical al spetci, de unde coboarl pe linia gan[ului cervico-
scapular, pAnI Ia nivelul apofizelor lransverse cervicale pc care le urmiregte cranial
pinl la locul de pornire.
Mupchiul dinfat ventral cervical
Reperc: unghiul cervical al spetei, linia apofizelor transverse cervicare.
62 Gabriel Predoi - Cristian Belu

Ptoieclie: o linie care pleacI din zona apofizei transverse a vcrtebrei a III-a
cervicale spre unghiul cervical al spetei, coboari pe direc[ia gan[ului cervico-scapular,
la apofizclc transverse cervicale pe care le urmlreqte cranial pdnl la nivelul vertebrei
a III-a cervicalc.
3.1.3. Mugchii trunchiului
Dupi rol qi pozigie, sunt sistematizali in: muqchi pectorali (axilari), ai spinlrii,
Loracelui qi abdomenului, iar dup[ topografie, in mugchi superliciali qi profunzi.
Mugchii superficiali ai trunchiului
Mugchiul pielos al trunchiului
Reperc: baza grebinului, pliul grasetului, tuberozitatea olecranului, unghiul
toracal al spetci.
Proieclie: o linic care porne$te oblic de la baza greblnului spre rotuli marchcaz[
marginea dorsall; limita ventrali cste datl de linia ce une$te rotula cu tuberozitatea
olecranului ( linie p:ualeli cu vena pintenului). Lirnita craniali (care il separ[ de
mugchiul piclos omo-brahial) cste marcatl de linia tricipitald (de la unghiul toracal
al spetei la tuberozitatea olecranului).
Mugchiul pectoral descendent
Reperc: manubriul stcrnal, qanlul delto-pectoral, gan[ul brahio-antebrahial, qanlul
pectoral mcdian.
Ptoieclie: o linie care pleacl de la manubriul sternal, coboar[ prin qangul delto-
pectoral pflni intAlneqte qanlul brahio-antebrahial, apoi urcl prin gan[ul pectoral
median pini la manubriul sternal.
Mugchiul pectoral transvers
Reperc marginile (anterioari qi postcrioarl) extremit[1ii proximale a antcbralului.
Ptoieclie: suprafald aproximativ patrulateri delimitatide doul linii perpendiculare
pe creasta sternali, una tangcntfl la marginea craniali a membrului toracic Ai cealaltd
paralell cu prima, tangenti la marginea caudald a sa. Limita laterald este datl de
membrul toracic (qangul axilar), iar cea medialI dc creasta sternall (carena sternall).
Mugchiu! trapez (porliunea toracalS)
Repcre: spina qi tuberozitatea spinei scapulare, baza (scobitura) greblnului.
Proieclie: o linie ce urcl pe spina scapulari de la tuberozitatea spinei pAnI la
planul de simetrie al grebinului, de unde urmlreqte caudal vdrful proceselor spinoase
dorsale pAni la scobitura grebinului, pentru a cobori oblic qi rectiliniu la tuberozitatea
spinei scapulare.
Mugchiul marele dorsal
Repere: creasta deltoidian[, unghiul toracal al spetei, vdrlul proceselor spinoase
toracale qi lornbare, tuberculii (sacrat gi coxal) iliumului.
Proieclie: o linie care urcX de la creasta deltoidian[ spre baza greablnului trecind
prin unghiul toracal al spetei, pentru a se dirija caudal pe linia proceselor spinoase
toracale qi lombare pdnd la unghiul sacrat al iliumului, de unde coboar[ la tuberculul
A natom i a aninal el or domesti ce 63

coxal al aceleaqi pir[i, orientdndu-se apoi cranial, oblic spre creasta deltoidiani,
pAnI la marginea mugchiului triceps brahial.
Mugchii profunzi ai trunchiului
Mugchiul pectoral prescapular
I?eperc: marginea craniall a spetei qi ganlul cervico-scapular.
Proieclie: o bandl de -5 - 6.cm inapoia qan[ului amintit, care se ingusteazl spre
unghiul cervical al spetci.
Mugchiul pectoral ascendent
Repere: olecranul, planul median al sternului (creasta sternall) gi cicatricea
ombilicali.
Proiccgie: limita caudo-lateral[ corespunde unei Iinii ce coboarl de la un punct
situat Ia aproximativ l0 cm deasupra tuberozitl[ii olecranului (pc marginca caudali
a po4iunii lungi a muqchiului triceps) spre cicatricea ombilicall. Mcdial cste delimitat
de o linie care urmire$l"e creasta sternall Extrernitatea anterioarl a rnuqchiului,
situatl intre cele doui membre anterioare, este acoperit[ de mugchii pectorat transvers
$i pcctoral desccndent.
Mugchiul dinfat ventral toracal
Reperc: unghiul toracal al spctei, coasta a VIII-a, tuberculul mare caudal al
humerusului.
Proiecgie: o linie care coboarl de la unghiul toracal al spetei pind in punctul
unde o orizontalI ce trece prin tuberculul mare caudal al humerusului intretaic coasta
a VIII-a, de unde merge cranial (cu dinlituri pe fiecare coastl pe orizontala amintitl)
pdnl la linia tricipital[, care marcheaz[ limita craniali de proiec[ie cutanatfl.
Mugchiul romboid toracal
I?epere: extremitilile (toracici qi cervicald) cartilajului suprascapular, ligamentul
supraspinos. '
Proieclie: o linie orizontali ce uneqte extrcmit[tile cartilajului scapular la nivelul
unghiurilor (toracal qi cervical) spetei marchezd limita ventrali, limitele craniali qi
caudali fiind date dc perpendicularele ridicate din cele doui unghiuri ale spetei pe
ligamentul supraspinos (limita dorsali).
Mugchiul dinfat dorsal toracal
Reperc: tuberozitatea spinei scapulare qi tuberculul coxal al iliumului.
Proiecyie: porliunpa cirnoasi (bine reprezentati la ecvine) apare ca o bandl
musculari dreptunghiulari a clrei margine dorsal[ este marcatl de linia ce unefte
tuberculul coxal cu tuberozitatea spinei scapulare. Limita ventral[ (cu dinl[turi
succesive la nivelul fieclrei coaste) este datl de o linie paralell cu prccedenta,
situat[ la 6-8 cm distang[, dusl intre linia tricipitall qi ultima coasri.
Mugchiul ilio-costal (porliunile lombari si toracall)
Reperc: tuberculul coxal al iliumului, extremitatea liberl a apofizelor transverse
lombare, tuberozitatea spinei scapulare, unghiul toracal al spetei.
ProiecEie: o linie care pleac[ de la tuberculul coxal spre tuberozitatea spinei
scapulare p0nr la linia tricipitalr, de unde urcd pflni Ia unghiul toracal al spetei,
pentru a merge apoi caudal la tuberculul coxal.
64 Gabriel Predoi - Cristian Belu

Mugchiul ilio-spinal (mu;chiul marele lutrg dorso-lornbar).

l?eperc: unghiul toracal al spetei, extremitatea libcrd a proceselclr transvcrse
lombare, tuberculii coxal qi sacral ai iliumului, vtrful proceselor spinoase lombare
gi toracale.
Ptoiecgie: o linie dusl de la unghiul toracal al spctci spre tuherculul coxal de
unde urcl la tuberculul sacral pentru a se indrepta apoi cranial, mergind pe planul
median al proccsclor spinoase lombare gi toracalo (linia spinlrii) pAnI la baza
greablnului.
Mugchiul oblic extern al abdomenului
Reperc'. apendicele xifoidian, coasta a V-a, fosa paralombarl, linia albi, osul
pubis, tubcrculul coxal al iliumului.
Proieclie: o linie care pleacl dc la apendicele xifoidian pc linia albl a abdornonului
pAn[ la pubis, de unde urc[ prin qan[ul ingvino-femural qi apoi la fa[a anterioar[ a
grasetului qi mugchiului tcnsor al lascici Iata pAnI la tuberculul coxal, indreptAndu-
se apoi spre unghiul cranio-ventral al lbsei paralombare ("genunchiul ultirnei
coaste"), de unde sub lbrml dc dinlituri la nivelul extremitilii distale a l'ieclrei
coasl.e coboarl spre olccran pAnd la coasta a V - a. Limita dintre por[iunea rnuscularl
(bandl clrnoasi de 20 - 25 cm li[ime situatl pe partea lateralX a hipocondrului) gi
aponcvrozl (intins[ in regiunea llancului) corespundc unei linii curbc cu concavitatea
orientati cranial, dusl paralel cu marginea caudall a hipocondrului.
Mugchiul oblic intern al abdomenului
Ileperc: tuberculul coxal al iliurnului, ultima coast[, hipocondrul, apendicele
xilbidian, linia albi gi pubisul.
Ptoieclie: o linie cc pleacI de Ia tubcrculul coxal la genunchiului ultimei coaste,
coborAnd apoi pe hipocondru pAn[ la apendicele xifoidian, de unde se indreaptl
caudal pe linia albi a abdomenului pinl la pubis, pcntru a urca la{uberculul coxal
prin qan[ul inghino-femural qi apoi la fa[a anteriozrl a grasetului. Limita dintre
porliunea musculari (situati la nivelul corzii qijumltllii dorsale a pantei flancului)
qi aponevroz[ (intinsl ventral fa[i de por[iunea muscularl pAnI la linia albd)
corespunde unui plan orizontal ce trece la lirnita dintre treimca mijlocie qi inl'erioari
a marginii craniale a mugchiului tcnsor al lasciei Iata.
Mugch iul drept abdominal
Repcrc: linia alb[, olecranul, rotula, coasta a XIII-a qi inclul inghinal superficial.
Proicctie: o linic ce urmlreqte planul median de la apendicele xifoidian la pubis
qi o linie ce pleacl de la nivelul olecranului tangentl cu gcnunchiul coastei a XIII-
a, de unde se curbeaz[ medial pentru a trece pe l0ngd buza mediali a inelului inghinal
superficial pdnl la pubis.
Mugchiul diafragm
Repere'. ultima coastX, coasta a IX-a qi a VII-a articula[ie condro-sternall.
Proicc[ie:convexiLatea cupolei musculo-aponevrol"ice a diafragmei sc proiectcazl
printr-o linie oblici sub forrni de arc cu convexitatca indreptatI cranial care pleaci
de la un punct situat pc linia dc plafon (marcatl de orizontala care unegte tuberculul
coxal cu tubcrozitatea spinci scapularc) la marginea caudald a ultimei coastc, Lrece
A n atom i a an i m al el or d omesti ce 6s

prin mijlocul coastei a IX-a pentru a ajunge la articulaEia condro-sternali a coastei

a VII-a.

3.1.4. Mugchii membrului toracic

Mugchii membrului toracic, dispuqi in doul planuri (superficial qi profund), lltiti
sau masivi, cu por[iuni clrnoase de diversc forme geometrice, apar fuziformi la
nivelul antebragului qi autopodiului.
Mugchii superficiali
Mugchiuldeltoid
Repere: tuberozitatea spinei scapulare, unghiul toracal al spetei gi tuberozitatea
deltoidiand.
Proiec[ie: o linie care pleacd de la tuberozitatea spinei scapulare la creasta
deltoidiand, de unde urc[ la unghiul toracal al spetei, apoi coboartr spre extremitatea
ventrald a spinei scapulare pdni la un punct situat la jumltatea distan[ei dintre cele
doud laturi ale unghiului format, de unde urc[ la tuberozitatea spinei scapulare.
Mugchiul triceps brahial
Repere: creasta deltoidian[, unghiul toracal al spetei, olecranul, tuberculul mare
caudal al humerusului.
Prciec(ie: porfiunea lungi a mugchiului triceps - o linie ce coboar[ de Ia unghiul
toracal al spetei spre creasta deltoidian[, pf,n[ la nivelul tuberculului mare caudal al
humerusului de unde se indreapt[ spre tuberozitatea olecranului. apoi urci pAni la
unghiul toracal al spetei; porliunea laterall a mugchiului tricep' o linie ce pleacl
de la tuberozitatea olecranului pe direc[ia ganlului brahio-antcbrahial pdn[ la creasta
deltoidianl, de unde urcl plnl la tuberculul mare caudal al humerusului, indreptindu-
se apoi spre tuberozitatea olecranului.
Mugchiul extensor digita! comun
Reperc: qan[urile caudo-lateral gi cranio-lateral ale antebragului.
hoieclie: o linie ce urci de la nivelul carpului (pentru por[iunea clroas[) pe
gan[ul cranio-lateral al antebra[ului p6nd la gan[ul brahio:antebrahial, pe care il
urmlregte spre inapoi pdnl la nivelul tuberozitltii proximo-laterale a radiusului, de
unde coboar[ pe qan[ul caudo-lateral. Tendonul slu (de aproximativ 2,5 cm) se
proiecteaz[ pe la[a dorsald a carpului qi metacarpului pAnd deasupra coroanei.
Mugchiul extensor digital lateral
Repere: gangul caudo-lateral al antebra[ului.
Proieclie: este situat in profunzimea qanlului antebrahial caudo-lateral, tendonul
siu putAnd fi urmlrit pe fafa dorso-laterall a metacarpului pdnl sub bulet
(extremitatea proximalI a falangei I).
Mugch iul extensor carpo-radial
Repere: qanfurile cranio-lateral gi cranio-medial alc antebra[ului, gan[ul brahio-
antebrahial.
Proiec[ie: o linie ce urcd de la nivelul carpului pe ganlul cranio-medial al
antebra[ului, pdn[ intdlnegte qan[ul brahio-antebrahial pe care il urmlregte pdn[ la
originea qan[ului antebrahial cranio-lateral, pe care coboar[ apoi pdn[ Ia carp.
66 Gabriel Predoi - Cristian Belu

Mugchiul flexor carpo-radial

Reperc: ganlul caudo-medial al antebra[ului, "castana", San[ul axilar, extremitatea
proximall a metacarpului rudimentar medial.
Proiecgie: o linie ce coboarl vertical pe partea mediali a antebralului trecdnd
prin "castanl", apoi pe partea caudo-mediall a regiunii carpiene pin[ la extremitatea
proximali a metacarpului II, de unde urc[ pe gan[ul caudo-medial al antebralului
pAn[ la qangul axilar.
Mugchiul flexor carpo-ulnar
olecranul, "castana", pisiformul,
Re pc re;
Proieclie: o linie ce coboar[ pe partea medial[ a antebraEului trec0nd prin
"castani" plnl la pisiform, urc0nd apoi pe partea caudald a antebra[ului de la pisifomr
la olecran.
Mugchiul extrensor carpo-ulnar
Repre: olecranul, pisifonnul, extremitatea proximall a metacarpului rudimentar
lateral, qanlul caudo-lal.eral al antebra[ului, gan[ul brahio-antebrahial.
Proieclie: o linie ce coboarl vertical pe partea caudali a antebragului de Ia olecran
Ia pisiform, trece pe partea laterali a pisilbrmului pAn[ la extremitatea proximali a
metacarpului IV, urci pe fa[a laterali a pisiformului, apoi pe directia r;an[ului caudo-
lateral al antebralului pAn[ la tuberozitatea proxinro-laterall a radiusului.
Tendoanele fl exorilor falan gieni
R e pe re: ganEuri le postero-l ateral qi postero-rnedi al metapodiale.
Proiecgie: inapoia qan[urilor amintite din regiunea metacarpian[ palmari, tendonul
m. flexordigital profund fiind situatinaintea tendonului m. flexor digital superficial.
Mugchiiprofunzi
Mugchiul supraspinos
Repere: spina scapularl, unghiul cervical al spetei, tuberculul mare cranial al
humerusului.
hoieclie: o linie ce coboarl de la unghiul cervical al spetei la 3-4 cm inpoia
;an[ului cervico-scapular, spre tuberculul mare cranial al humerusului, apoi urcl pe
direcfia spinei scapulare pdnI la marginea ventralI a cartilajului suprascapular pe
care o urmlreqte pini la unghiul cervical al spetei
Mugchiul infraspinos
Reperc: spina scapular[, tuberculul mare caudal al humerusului.
Proiec[ie: o linie care coboari de la unghiul toracal al spctei Ia tuberculul mare
caudal al humerusului, apoi urcl pe direc[ia spinei scapularc pinl la marginea
ventral[ a cartilajului suprascapular pe care o urmireqte pdn[ la unghiul toracal al
spetei.
Mugchiul biceps brahial
Repere: articulalia scapulo-humerall, spaliul delto-pectoral, qangul brahio-
antebrahial.
Proieclie: o linie care pleactr de la articula[ia scapulo-humerali, cobor0nd pe
spa[iul delto.pectoral pdnl la qan[ul brahio-antebrahial de unde urci paralel cu prima
linie gi la distanEl de 8-10 cm spre tuberculul mare caudal al humerusului
A n ato mi a an i m al el or d omest i ce 67

Mugchiul abductor lung al policelui

Repere: Ean[ul caudo-lateral al antebralului, extremitatea proximall a
metacarpului rudimentar medial.
Proieclie: o linie care pleaci din jumltatea qan[ului caudo-lateral al antebralului
la extremitatea metacarpului rudimentar medial, de unde urc[ oblic (la aproxirnativ
2 - 2,5 cm), pentru a ajunge in treimea inlbrioarl a aceluiaqi Eang.
Mugchiul interosos median
Repere: ganEurile latcrale qi mediale ale rcgiunii metapodiale.
Proieclie: pe ambele pIr[i (laterali qi mediald) intre cele doul gan[uri (cranio-
lateral qi postero-lateral, respectiv cranio-medial qi postero-medial) de sub carp
p0nd la nivelul buletului.

3.1.5. Mugchii membrului pelvin

in regiunile bazinului Ei coapsei, muqchii membrului pelvin prezinti por[iuni
cdrnoase intinse, cu forme geometrice gi structurale care le determini denumiri
foarte diferite.
Mugchii superficiali
Mugchiul gluteu superficial
Reperc: tuberculul coxal, tuberculul sacrat al iliumului, trochanterul al III -lea.
Proieclie: o bandr cu laEimea de 4-5 cm. av0nd originea la aproximativ l0 cm
inapoia tuberculului sacrat ce coboarl peste tochantcrul mare gi ajunge la trochanterul
al III-lea, reprezintr porliunea caudali a mugchiului. o bandl lbarte ingusti
(aproximativ 2 cm lIlime) care urc[ de la trochanterul al treilea spre tuberculul
coxal, corespunde por[iunii craniale a muqchiului.
Mugchiul gluteu mijlociu
Reperc: tuberculul coxal, tuberculul sacrat al iliumului, trochanterul mare caudal
al l'emurului
Proieclie: o Iinie care pleac[ de la trochanterul mare caudal spre un punct situat
la l0 cm inapoia unghiului sacrat al iliumului, apoi trecdnd prin respectivul unghi,
depdgeqte creasta iliaci intr-un semicerc cu raza de l-5-20 cm pentru a atinge
tuberculul coxal, de unde se indreapti spre trochanterul mare caudal.
Mugchiultensor alfasciei lata ( porliunea musculari)
Repere: tuberculul coxal, patela, trochanterul al III-Iea.
Proieclie: o linie ce coboard de la tuberculii ventrali al unghiului extern al iliumului
la patelr marcheazi marginea craniali, alta care une$te tuberculul coxal cu
trochanterul al III-lea delimiteazi limita caudall, iar marginea ventralI a porfiunii
musculare este marcati de o linie ce une$te trochanterul al III-lea cu un punct situat
la jumltatea distangei intre unghiul extern al iliumului cu patela.
Mugchiul biceps femural
Repere: tuberculul sacrat al iliumului, trochanterul al III-lea, patela, originea
corzii jaretului, interlinia fesei ("linia de mizerie", mai evidenti la animalele
subnutrite).
Proieclie: o linie ce pleaci de la originea corzii jaretului, urci pe "linia <Ic mizerie"
p0nd la un punct situat la aproximaLiv 20 cm inapoia unghiului sacrat al iliumului,
68 Gabriel Predoi - Cristian Belu

de unde coboar5, trecAnd peste trochanterul mare caudal qi peste trochanterul al III-
lea pentru a ajunge la patel[. Ventral este delimitat de linia ce une$te patela cu
originea corzii jaretului.
Mugchiul semitendinos
Repere: "linia de mizerie", punctul fesei, originea corzii jaretului.
Proieclie: Iimita lateral[ este dat[ de "linia de mizerie". Medial este delimitat de
oliniecepleacllateral debazacozri,treceprintuberozitateaischiaticiajunghndpe
partea medial[ a originii corzii jaretului.
Mugch iul semimembranos
Re pe re: baza coz7i, coarda j aretul u i, condil ul medi al al femurului.
Proiecgie: o linie ce coboarl de la baza cozii peste tuberozitatea ischiaticd pinl
la partea mediald a originii corzii jaretului, de unde urc[ spre condilul medial al
femurului, apoi citre bazacozri la aproximativ 4-5 cm medial de punctul de plecare.
Mugchiulflexor lung al degetelor piciorului
Repere: marginea caudall a fe[ei mediale a tibiei.
Proieclie: o band[ de2-3 cm situatlinapoia acestei margini.
Mugchiut flexor lung al degetului mare
Repere: gan[urile caudo-medial, qanlul medio-lateral qi caudo-lateral.
Proieclie: pe partea medialI se proiecteazl ca o band[ de2-3 cm inaintea gan[ului
caudo-medial (ce prelungegte proximal scobitura jaretului), inapoia flexorului lung
al degetelor; pe partea laterall se proiecteaz[ intre qanturile medio-lateral qi latero-
caudal.
Mugchiul extensor lung al degetelor piciorului
Reperc: qanEul cranio-medial, gan[ul cranio-lateral al gambei, creasta tibiali.
Proieclie: lbrmeazd profilul anterior al regiunii gambei, fiind delimitat pe partea
mediali de fala medialtr a tibiei prin gangul cranio-medial iar lateral este dclimitat
prin qatrlut cranio-lateral de muqchiul extensor digital lateral. in treirnea proximalX
a gambei mugchiul se ingusteazi, fiind limitat medio-anterior de creasta tibial[.
Tendonul lui trece prin inelele (retinaculele) tibial, tarsian qi metatarsian gi poate fi
urmdrit pe faga anterioari a autopodiului p0nI deasupra regiunii coroanei.
Mugchiul extensor lateral
Repere: qanlul antero-lateral al gambei, qangul medio-lateral.
Proieclie: intre cele dou[ ganguri, tendonul traverseazl fa[a laterali ajaretului
pentru a se uni cu cel al precedentului in treimea rnijlocie a fe[ei dorsale a
metacarpului principal.
Mugchiiprofunzi
Mugchiul gluteu accesoriu
Repere: creasta iliac[, tuberculul coxal, trochanterul mare al femurului.
Proiec[ie: o linie ce pleacd de la jumitatea crestei iliace la trochanterul mare
cranial (convexitatea) al femurului, apoi ajunge pdnl la tuberculul coxal pentru a se
dirija, in cele din urm[, spre punctul inilial.
A natomi a ani m al el or domest i ce 69

Coarda jaretului
Reperc: qan[urile caudo-medial gi caudo-lateral ale regiunii gambei.
Ptoieclie: intre cele dou[ gan[uri, llrgindu-se uqor spre limita proximall a regiunii
caudale a gambei.

3.1 .6. Delimitarea articulatiilor membrelor

Articulaf ia scapulo-humerali
Repere: tuberculul mare cranial al humerusului.
Proieclie: un cerc cu raza de 5-6 cm, centrat pe tuberculul mare cranial al
humerusului.
Articulaf ia humero-rad io-ulnari
R e pere:tuberozitatea superioari a radiusului.
Proieclie: un cerc cu taza de 6-8 cm, centrat pe aceastd tuberozitate.
Articulaf ia antebrah io-carpiani
Repere: tuberozitatea medialI a extremit[1ii distale a radiusului.
Proiecgie: o linie aproximativ orizont"alI la l-2 cm sub pisiform.
Articu !atia med io-carp iani
Reperc: pisiformul.
Prcieclie: o linie orizontall la circa I cm sub pisiform.
Articulalia carpo-metacarpiani
Repre: extremitatea proximall a metacarpului rudimentar lateral.
ProiecEie: o linie orizontalI tangentl la extremitatea respectiv[.
Articulatia metacarpo-sesamo-falan giani (articu alia bu letu I u i)
I

Repere: rnarii sesamoizi

Proieclie: o linie orizontali Ia jumdtatea sesamoizilor
Articulaf ia interfalan giani proximali
R e pe rc: m argi nea superioarl a fi brocarti I aj ul ui complementar.
Proiec{ie: o linie orizontall tangenti la marginea respectiv[ a cartilajului.
Articulaf ia coxo-femurali
Reperc: tuberculul ventral al unghiului coxal, punctul fesei, marginea craniald a
muEchiului biceps femural.
Proiec[ie: un cerc cu raza de 5-6 cm centrat pe punctul de intretdiere a marginii
anterioare a bicepsului cu o linie ce une$te tuberculul ventral al unghiului coxal al
iliumului cu punctul fesei.
Articu Iaf ia femuro-tibio-rotuliani
Repere: rotula, tuberozitatea anterioarl a tibiei, qan[ul antero-lateral al gambei.
Ptoieclie: un cerc cu raza de 8-10 cm centrat pe punctul de intretdiere a liniei
tangente Ia marginea distal[ a patelei cu linia de prelungire a qanfului antero-lateral
al gambei.
Articulatia tibio-tarsiani
Repere: maleolele tibiale.
70 Gabriel Predoi - Cristian Belu

Proieclie: o linie pe axul vertical al tibiei, dusi la I cm sub maleolele tibiale

(medial[ qi lateral[).
Articulaf ia med io-tarsiani
R e pe re: trochleea astragal i an[.
Proiec[ie: o linie orizontall ce trece prin extremitatea distalI a ganlului trochleei
astragaliene.
A rti cu laf ia tarso-metatarsian i
Rcpere: extremitatea proximald a metatarsului rudimentar latcral.
Proieclie: o linie orizontalI tangcnt[ la extremitatea rcspectivl.

3.2. BOVINE

3.2.1.Mugchii capului
Planul cutanat al nasului
Repere: zona lipsit[ de peri (dominati de glandc sudoripare) dir]trc narine fi
buza superioar[.
P roi ec 1i e: ci rcumscri crea ci rcu m lbri ngei respccti vei zone.
Mugchiul orbicularul buzelor
Reperc: orillciul bucal.
Ptoieclie: o band[ muscularl de I - 2 cm in jurul orificiului bucal.
Mugchiul ridicitor nazo-labial
Reperc: unghiul nazal al pleoapclor, comisura dorsall a narinei, comisura buzelor.
Proiecgie: o linie ce pleacd de la unghiul nazal al pleoapelor, coboar[ la comisura
buzelor, apoi la comisura dorsall a narinci, dc unde urc[ paralel cu prima linie, spre
dosul nasului.
Mugchiul ridicitor propriu al buzei superioare
Rcpere: tuberculul malar, comisura dorsalX a narinei.
Proieclie: o bandtr de circa I cm intre cele doul repcre.
Mugchiulcanin
Reperc: comisurile narinelor, tuberculul malar
Proieclie: doui linii divergente ce pleacl de la tuberculul malar spre comisurile
narinelor.
Mugchiul coboritor al buzei inferioare
Repcre: tuberculul facial, comisura ventralI a narinei.
hoieclie: dou[ linii paralele, la distanEl de I cm, unind cele doul puncte de
reper.
Mugchiul zigomatic
Repcrc:. creasta zigomatici, comisura buzclor.
Proieclie: o bandl de I cm unind cele douX pucte de reper.
Mugchiul Iacrimal
Rcpctc: unghiul nazal al ochiului, tubcrculul facial, crcasta zigornaticl.
A n ato mi a ani nal el or d omesti ce 7t

Ptoieclie: o linie care pleacl de la unghiul nazal al pleoapelor, perpendicular pe

crcasta zigomaticl, apoi spre tuberculul malar, de unde urcl spre unghiul nazal al
pleoapelor.
Mugchiul orbicular al pleoapelor
Reperc: deschiderea palpebral[, marginea orbitei.
Ptoiec[ie: o linie circular[ ce urmdreqte marginea orbitei.
Mugchiulmaseter
Reperc: tuberculul facial, creasta zigomatic[, ramura recurbatl qi ramura verticall
a mandibulei, depresiunea premaseterinl (rabordul muqchiului maseter).
Proiecgie: o linie care urm[regte direcgia crestei zigomatice pini la tuberculul
malar, coboarr pe depresiunea premaseterinr, apoi urmdreqte marginea rccurbati
gi vertical[ a mandibulei pini la creasta zigomatici.
Mugchiul coboritor al buzei inferioare
Reperc: marginea inferioar[ a porliunii drepte a ramurii mandibulare, depresiunea
premaseterinl, comisura buzelor.
Proiec[ie: o Iinie ce
pleacl de la depresiunea
premaseterinl sprc comi sura
buzclor, la distan[i de 2 cm
de marginea mandibulei,
marcheazi marginea infe-
rioarX, o alt[ linie paraleli qi
ll
la distanli de 0,5 cm situatl
deasupra liniei precedente,
marcheazi limita dorsall.
Mugchiul buccinator
Repere:- tuberculul
L
malar, marginea superioarl
I (dorsal[) a coboritorului
buzei inferioare, depresiu-
Fig. 3.4. Proieclia musculaturii capului la bovine nea premasetcrin[, comisura
1-mugchiul orbicularul gurii; 2-mugchiul ridicitor buzelor, comisura ventralI a
propri u al buzei superioare; 3-rnugchiu I coboritoru I narinelor.
buzei superioare; 4-rnugchiul canin; S-rnugchiul Proiec[ie: o linie ce plea-
dilatator nazo-labial; 6-mugchiul malar; 7- rnugchiul cI de la tuberculul malar la
buccinator; 8-mugchiul zigomatic; 9-rnugchiul un puncl situat la jurnitatea
coboritor al buzei inferioare; 10-rnugchiul maseter;
distanlei dintre comisura
1 1-rnugchiul parotido-auricular; 1 2-mugchiul
ventrall a narinei gi comisu-
zigomatico-auricular; 1 3-mugchiul zigomatico-
scutu lar; 1 4- rnu gch uI fronto-scutu lar;'l 5- rnugchi
ra buzelor, coboarl apoi la
i u I

i ntersc utu lar; 1 6- mu gchi u I cervico-scutu ar.I

comisura buzelor, de unde
urmlreqte marginea dorsal I
 72 Gahiel Predoi - Cristian Belu

a coborAtorului buzei inferioare pdnd la depresiunea premaseterin[, de unde urcl la

tuberculul malar.
Mugchiulfrontal
Repere: baza cornului, rddlcina arcadei orbitare.
Proiecsie: limita laterald corespunde unei linii care une$te baza cornului cu
rld[cina arcadei orbitare (apofiza zigomaticd a frontalului), limita mediall
corespunzdnd unei "degrad[ri" musculare care nu poate fi delimitat[ cu precizie.
Mugchiul interscutular
Repere: cartilajul scutular, Iiniile temporale (creasta frontall externd), ridlcina
arcadei orbitare.
Proiecgie: o linie ce pleacl de la cartilajul scutular perpendicular pe creasta frontald
externi, pe care o urmlregte pinl la rldlcina arcadei orbitare, de unde se indreapti
spre cartilajul scutular.
Mugch iul fronto-scutu lar
Repere: cartilajul scutular, arcada orbitarl (procesul zigomatic al frontalului),
arcada zigomatic[.
Proieclie: o linie care pleacl de la cartilajul scutultu la rldlcina arcadei orbitare,
urmireqte marginea ei caudali pAn[ la arcada zigomatic[ de unde se indreapti spre
cartilajul scutular.
Mugch iul zigomato-scutu lar
Repere: cartilajul scutular, extremitatea laterald a arcadei orbitare (procesul
zigomatic al frontalului).
Proieclia: o bandd de I cm, unind cele doul puncte de reper.
Mugch iul zigomato-au ricular
Repere: baza conchiei auriculare, extremitatea lateralS a arcadei orbitare.
Proiec|ie:o band[ de I cm unind cele dou[ puncte de reper.
Mugch iul parotido-auricu Iar
Repere: baza urechii, marginea caudali a ramurii verticale gi recurbate a
mandibulei.
Proiecyie: o bandtr de circa I cm ce coboarl de la baza urechii, paralel cu ramura
verticall qi recurbat[ a mandibulei.

3.2.2. Mugchii gAtului

Mugchiul omo-hioidian
Repere: unghiul mandibular, confluenga venei faciale, un punct situat la circa l0
cm de conflueng[ pe traiectul jgheabului jugular.
Proiecgie: o linie care pleaci de la unghiul mandibular la confluen[a venei faciale,
coboar[ pe jgheabul jugular la l0 cm, apoi se indreaptfl din nou spre unghiul
mandibular.
a Mugchii sterno-hioidian gi sterno-tiroid ian
Repre: prosternul, traheea, cartilaj ul tiroidi an.
A natomi a an i mal el or d omesti ce 73

Proiec{ie: o bandd muscular[ de circa 6 cm Ilgime, situatl pe partea ventral[ a

traheei, de la prostern Ia fegele laterale ale cartilajului tiroidian (sterno-tiroidian) qi,
respectiv, fa[a ventrall a corpului hioidului (pentru sterno-hioidian).
Mugch iul sterno-cefalic
Repre: prosternul, jgheabul jugular, unghiul mandibular.
Proiecgie: doud linii paralele la distnEd de 2-3 cm, unind prosternul cu unghiul
mandibular, linia dorsalI corespunzdnd jgheabului jugular.
Mugchiul brahio-cefalic (cleido-mastoidian gi cleido-brahial)
Repere: baza urechii, qan[ul jugular, ganlul delto-pectoral, gan[ul brahio-
antebrahial.
Proieclie: o linie care coboar[ de la baza urechii pe linia apofizelor transverse
cervicale, trecdnd peste articulalia scapulo-humerall pAni la extremitatea craniall
a qan[ului brahio-antebrahial, de unde coboari la gan[ul delto-pectoral, la qan[ul
jugular, prin intermediul clruia ajunge la punctul de plecare.
Mugch iul cleido-transvers
- Repere: apofizele transverse cervicale, articula[ia scapulo-humeral[, gan[ul
brahio-antebrahial, acromionul, aripa atlasului (extremitatea latero-caudall).
Proieclie: o linie care coboarl de la aripa atlasului urmlrind apofizele transverse
cervicale, pentru a ajunge la extremitatea craniall a qan[ului brahio-antebrahial, dc
unde urc[ (peste articula[ia scapulo-humeral[) la acromion, nivel de la care se
orienteaz[ spre aripa atlasului.
Mugchiultrapez
Repere: osul occipital (protuberanga occipitald externi), coarda ligamentului
cervical, scobitura grebinului, spina scapulari.
Proiecyie: o linie ce pleaclde la occipital, urmlregte coarda ligamentului cervical,
apofizele spinoase toracale, pini la scobitura grebdnului, de unde coboar[ la
tuberozitatea spinei scapulare, pe care o urmlregte pdnl la nivelul acromionului de
unde urc[ la punctul de plecare.
Mugchiulromboid
Repere: unghiul toracal al spetei, linia grebXnului, unghiul cervical al spetei,
coarda ligamentului cervical, treimea cranial[ a treimii anterioare a corzii
ligamentului cervical.
Proieclie: o linie ce urcl de la unghiul toracal al spetei perpendicular pe linia
greblnului, urmdreqte apoi coarda ligamentului cervical pdn[ la un punct situat la
nivelul treimii craniale a treimii anterioare acorzii ligamentului cervical, de unde
coboari la unghiul cervical al spetei, prelungindu-se pAnd la unghiul toracal.
74 Cabricl Predoi - Cistian Belu

3.2.3. Mugchii trunchiului

Mugchiul dinfat ventral (cervical pitoracal)
Reperc: apofiza transversl a axisului, unghiul cervical al spetci, unghiul toracal
al spetei, coasta a vIII-a, olecranul, apofizcle transvorse cervicale, gan[ul cervico-
scapular.
Ptoicclie: o linie ce urmlregte apolizcle transverse cervicale, plecdnd de la nivclul
gan[ului cervico-scapular, pini la apoliza transversl a axisului, de unde urcl rectiliniu
la unghiul cervical al spetei, trece la unghiul toracal al speLei de unde coboarl spre
articula[ia condro-costali a coastei a VIII-a, ulteriorindreptAndu-se spre olecran, la
nivelul trecerii peste fiecare coastfl, in trecerea spre olecran prezentand cdtc o
din[Iturd.
Mugchiul ilio-costal
Repere: tuberculul coxal, jumitatca spinei scapulare.
Proieclie: doui linii paralcle, la distanlr de 4-5 crn una de alta, unind unghiul
coxal cu jumitatca spinei scapulare.
Mugchiul ilio-spina! (marele lung dorso-lornbar)
Reperc: cuspidul dorsal al tuberculului coxal, apolizelc spinoase lombare qi
toracale, j urnltatea spinei scapulare.
fuoiectie: o linie ce porne$te de la jumltatea spinei scapulare la cuspidul dorsal
al tuberculului coxal, trece prin unghiul sacrat al iliumului la apofizele spinoase ale
ciiror linii le urmlregte pdnd la nivelul greblnului (limita antcrioarl).
Mugchiul marele dorsal
Repcre: crcasta deltoidiani, unghiul coxal, unghiul toracal al spetci.
Proieclie: o linie care pleacl de la unghiul coxal la unghiul toracal al spetei, de
unde coboarl spre olecran pdni intAlnegte linia care unc$te creasta deltoidianl cu
unghiul coxal, linie pe care o urmdregte pini la acest unghi.
Mugchiul oblic extern al abdomenului
Re perc: tubercul ul coxal, hipocondrul.
Proieclie: o bandl de 2-5 - 30 de cm centrat[ pe hipocondru, pornind dc la
tuberculul coxal (numai por[iunea muscular[).
Mugchiul oblic intenr al abdomenului
Reperc: tubcrculul coxal, patela, cicatricea ornbilicalir.
Proieclic: o linie carc urcl de la rotuli la unghiul coxal, coborAnd apoi la cicatricea
ombilicali.
Zona aponevrotici abdominali
Repcrc: patela, olecranul, cicatricea ombilical[.
Proieclie: o linie care trcce de la pateli spre olccran, pfinI la nivelul unti linii
perpendiculare ridicati de la nivelul cicatricei ornbilicalc, trccAnd apoi spre inelul
inghinal (comi sura caudo-medi alX).
Coarda flancului
Repe re: tuberculul coxal, genunchiul ultimei coastc.
A natont i a ani m al el or d om e st i ce 75

Proieclie: proeminenEa liniar[ (cu dimensiuni varial,e) ce uneqte cele dou[ puncte
de reper.
Golulflancutui
Repre: tuberculul c6xal, vdrlul apofizelor transverse lombare, ultima coasti,
coarda f'lancului.
Proiecgie: o linie ce urmireqte coarda flancului, de la tuberculul coxal pinl la
ultima coastd, urmlrind apoi marginea caudall a coastei p0n[ la Iimita vdrfului
apofizelor transverse lombare pe care o urmlregte pdn[ la tuberculul coxal.
Panta flancului
Reperc: coarda f'lancului, hipocondru[, tuberculul coxal, patela.

21

os-
t8

Fig. 3.5. Musculatura superficialS la bovine

l-rnugchiul ridicitor nazo-labial; 2-rnu;chiul canin; 3-mugchiul coboritor al buzei
superioare; 4-rnugchiul zigomatic; S-rnu;chiul maseler; 6-mugchiul buccinator; 7-
rnu;chiul coboritor al buzei inferioare; 8-mugchiul cleido-occipital; 9-rnupchiul cleido-
mastoidian; 1O-mugchiul sterno-cefalic; 1 1-mugchiul cleido-brahial; l2-rnu;chiultrapez
cervical; 13-mu;chiultrapez ceruical; 14-mugchiul deltoid; 1S-mu;chiul triceps brahial
(por'liunea lungi); 16-mugchiul triceps brahial (porliunea laterali); 17-mugchiul orno-
transversar; 1B-mugchiul marele dorsal; 19-mu;chiul dirrlat ventral cervical; 20-mugchii
intercostali; 2l -mugchiul dinlat dorsal toracal (po4iunea caudali); 22- mugchiul oblic
extern al abdomenului; 23-rnu;chiul pectoral ascendent; 24-rnugchiul tensor al fasciei
lata; 25-rnugchiul gluteu mijlociu; 26-mugchiul gluteu superficial; 27-mupchiul biceps
femural; 28-mugchiul semitendinos; 29-rnugchiul extensor carpo-radial; 3O-rnu;chiul
extensor digital cornun; 3l-rnugchiul extensor digital lateral; 32-mugchiul extensor
carpo-radial; 33-mugchiul flexor carpo-ulnar; 34-mu;chiul fibular al lll-lea; 3S-rnugchiul
fibular lurrg; 36-rnugchiul extensor digital lateral; 37- rnugchiul tlexor lung al degetului
mare; 3B-rnugchiul irrterosos median; 39-tendoanele rnugchilor flexori digitali.
76 Gabiel Predoi - Cristian Belu

Proieclie: o linie care urci de la patelI la tuberculul coxal, urmlreqte coarda

flancului, apoi hipocondrul pin[ la nivelul unei linii care une$te olecranul cu patela,
pe care o urmlreqte pAnI la punctul de plecare.
Mugchiul pectoral descendent
R e pere: prosternul, qan[ul brahio-antebrahial, spa[i ul del to-pectoral.
ProiecSie: o linie care coboar[ de la prostern, pe linia medianl pinl intilneqte
extremitatea ventrall a qanplui brahio-antebrahial, apoi urci prin spagiul delto-
pectoral pAnI la prostern.
Mugch iul pectoral transvers
Repere: sternul, marginea cranial[ gi marginea caudall (in plan vertical) a
antebralului.
Proieclie: doui linii aproximativ paralele, perpendiculare pe stern, una tangentl
la marginea craniald qi alta la marginea caudal[ a antebra[ului.
Mugchiu! pectoralascendent /
Repere: articulalia scapulo-humerall, xifisternul, vena subcutanati toracicl.
Ptoiec|ie: o linie care porne$te de la xifistern spre creasta deltoidianl, urmlrind
vena subcutanatl toracici, pAni sub bra[, de unde se intoarce pe linia de simetrie
(zona descoperiti fiind situatd numai inapoia articulagiei cotului).

3.2.4. Mugchii membrului toracic

Mugchiuldeltoid
Repere: creasta deltoidianl, unghiul toracal al spetei, acromionul.
Proiecgie: o linie care coboari de la unghiul toracal al spetei la acromion, apoi Ia
creasta deltoidianl, de unde urcd spre punctul inigial.
Mugchiul supraspinos
Repcre: spina scapularl, articula[ia scapulo-humerali, qanEul cervico-scapular.
Proieclie: o linie care urmlre$te spina scapularl pe toati intinderea ei, pAni la
nivelul articulagiei scapulo-humerale, de unde urcI pe qangul cervico-scapular pdni
la unghiul cervical al spetei.
Mugchiul infraspinos
Repere: spina scapular[, limita caudal[ a articulafiei scapulo-humerale, unghiul
toracal al spetei.
Proieclie: o linie care coboarl pe direc[ia spinei scapulare p0n5 inapoia articulagiei
scapulo-humerale, de unde urc[ la unghiul toracal al spetei.
Mugchiul triceps brahial
Repere: unghiul toracal al spetei, olecranul, qanful brahio-antebrahial, creasta
deltoidian[.
Proieclie: o linie care coboar[ de Ia unghiul toracal al spetei Ia olecran, urmlreqte
qan[ul brahio-antebrahial pAn[ la creasta deltoidianl, de unde se indreapt[ spre
unghiul toracal al spetei.
A n ato m i a an i mal el or d omesti ce 77

Porfiunea laterali a tricepsului: o bandl limitatl ventral de qan[ul brahio-

antebrahial gi dorsal de o linie curb[ cu concavitatea orientatl ventral, ce une$te
tuberozitatea olecranian[ cu creasta deltoidian[.
Mugchiulhrahial
Repere: qangul brahio-antebrahial, creasta deltoidianl, proeminen[a inserEiei
proximale a extensorului carpo-radiar.
Proiectie: o linic ce coboar[ de la creasta deltoidianl urmlrind Ean[ul brahio-
antebrahial pdntr intAlneqte proeminenla extensorului carporadiar, apoi urc[ direct
la creasta deltoidiani.
Mugch iul extensor carpo-radial
Reperc: marginea anterioard a radiusului (qan[ul antebrahial medio-cranial), ganlul
brahio-antebrahi al, qan[ul antebrahial cranio-] ateral.
ProiecSie: spaliul cuprins intre qanful cranio-medial qi cranio-lateral de Ia nivelul
qan[ului brahio-antebrahi al pAnI la jonc[iunea carpo-metacarpi an[.
Mugchiul extensorul degetului llt
Repere: qangul antebrahi al cranio-lateral, qangul antebrahi al lateral.
Proieclie:jumltatea anterioar[ a spafiului dintre cele doul ganfuri.
Mugchiul extensor comun al degetelor lll gi lV
R e pe re : qangul antcbrahi al cranio-l ateral, qan[ul antebrhi al I ateral.
Proieclie:jumitatea posterioard a spa[iului cuprins intre cele doul qan[uri.
Mugchiulextensor al degetului lV
R e pe re : qan[ul antebrahi al lateral, qangul antebrahi al caudo-l ateral.
Proiec[ie: zona cuprinsl intre cele dou[ gan[uri.
Mugchiul extensor carpo-ulnar
R e pc re: ol ecranul, pi si formul, gan[ul caudo-lateral al antebrafulu i.
Proieclie: spaliul cuprins intre ganlul caudo-laLeral al antebralului qi o linie ce
coboar[ de Ia olecran la pisiform.
Mugch iul flexor carpo-ulnar
Reprc: olecranul, pisiformul, marginea mediali a radiusului (qan[ul caudo-medial
al antebragului).
Proieclie: o linie care coboarl de la olecran la pisiform, apoi urci la distan[[ de
3 cm inapoia qanfului caudo-medial (de la marginea radiusului).
Mugchiul flexor carpo-radial
Reperc: marginea mediald a radiusului (gan[ul caudo-medial al antebra[ului).
Proiec[ie: o linie care coboari de la axil[, urmlrind marginea radiusului pdnl
sub pisiform, apoi urc[ paralel qi la distan[l de 3 cm inapoia radiusului pdnl la
subgioari.
Mugchiul abductor lung al policelui
Repere: gan[ul lateral al antebrafului, tuberozitatea proximo-mediall a
metacarpului.
78 Gabriel Predoi - Cistian Belu

2l

Fig. 3.6. Proiecfia musculaturii superficiale la bovine

'l-rnugchiul
trapez cervical; 2-rnugchiul trapez toracal; 3-mugchiul cleido-occipital;
4- rnugchiul cleido-mastoidian;5-mugchiul sterno-cefalic; 6-mugchiul orno-lransversar;
7-rnugchiul deltoid; 8-rnugchiul triceps brahial (porJiunea lungtr); 9-mugchiul rriceps
brahial (po4iunea lateraltr); 10-rnugchiul marele dorsal; l1-rnugchiul dinlat ventr:al
ceruical; l2-mugchiul rnarele lung dorso-lombar gi iliocostal toracal; 13-mugchiul
oblic extern al abdomenului; '14-rnugchiul pectoral ascendent; 15-mugchiul tensor al
fasciei lata; 16-mugchiul gluteu rnijlociu; 'rz-rnugchiul biceps femural; lg-rnugchiul
semitendinos; 19-mugchiul extensor carpo-radiar; 20-mugchiul extensor digital comun;
21-mugchiul extensor digital lateral; 22-rnugchiul extensor carpo-ulnar; 23-mugchiul
flexor carpo-radial; 24-mugchiul flexor carpo-ulnar; 25-mugchiul interosos median;
26-tendoanele mupchilor flexori digitali; 27-rnugchiul fibular al lll-lea; 28-mugchiul
extensor digital lung; 29-mugchiul extensor digital lateral.

Proieclie: o linie care coboari de la jumltatea Eanlului antebrahial lateral spre

tuberozitatea proximo-mediali a metacrapului, apoi urcr pentru a ajunge la
extremitatea distali a respectivului qan[.
Tendoanele fl exori Ior falan gien i
Repcre: qanlul metapodial caudal.
Proi ec[i e: inapoia gangului sus-men[ionat.
Mugchiul interosos median
Repere: qan[ul metapodial anterior gi ganlul metapodial.posterior.
hoiecgie: intre cele doul Ean[uri, zona delimitati prelungindu-se pe partea latcrall
a articula[iei buletului pdnl la jumitatea lnlangei I.
A n atomi a ani mal el or d omesl i ce 79

3.2.5. Mugchii membrului pelvin

Mugchiul gluteu mijlociu
Repere: tuberculul coxal, trochanterul mare, unghiul sacrat al iliumului.
Proieclie: o linie care coboarl dc la ungl,iul coxal la trochanterul mare, apoi
urci la unghiul sacrat al iliurnului de la carc urmlreqte creasta iliacl pdnl la punctul
de pornire (in partea antero-mediali a crestei iliace realizeazd o ugoarl expansiune).
Mugchiul gluteu accesoriu
Reperc: tuberculul coxal, trochanterul mare, crcasta iliacfl.
Proieclie: o linie care pleaci de la tubercuul coxal la partea laterali a
trochanterului, de unde urci spre un punct situat la jumltatea crestei iliace, apoi la
[uberculul coxal.
Mugchiul tensor al fasciei lata
Reperc: tuberculul coxal, patela, baza trochanterului nrare.
Proiec[ie: o linie care pleacl de la baza trochanterului mare la tuberculul coxal,
de unde coboard Ia pateld apoi urcl spre baza trochanterului intr-o linie liinti cu
deschiderea caudo-ventral d.
Mugchiul biceps femural
Reperc: unghiul sacrat al iliumului, trochanterul mare, patela, tuberozitatea
i schi ati c[, baza corzii j are tu I u i, baza cozii.

Ptoieclie: o liriie cu concavitatea orientatl crania[, cobor0nd de la unghiul sacrat

al iliumului, peste trochanterul rnare pffnI la patel[, de unde se indreapt[ spre baza
corzii jaretului, apoi urci, trecAnd pe partea lateralI a tuberozitl[ii ischiatice pAn[ la
baza cozii.
Mughiul semitendinos
Repcre: cuspidul lateral al tuberozitdlii ischiatice, linia bicipito-semitendinoasl
("linia de mizerie"), orginea corzii jaretului, crcasta tibiali.
Proiecgie: o linie carc coboarl de la cuspidul Iateral al tuberoziti[ii ischiatice pe
interlinia bicipito-semitendinoasl pinl la jumltaLea ei, de unde se indreapti spre
originca corziijaretului, apoi pe partea rnedial[, pdni la extremitatea distall a crestei
tibiale, de unde se intoarce, urcdnd pAn[ la originea corzii jaretului, apoi pe culmea
fesei pdnd la tuborozitatea ischiaticl.
Mugch iul semimembranos
Rcprc: tuberozitatea ischiaticd, culmea l'esei, lafa rnediall a articula[iei grasetului.
Proiec[ie: o linie care coboarl de la tuberozitatea ischiatici, pe culrnea fesei
pind pe partea mediali a originii corzii jarteului, apoi trece la partea medial[ a
articulagiei grasetului, dc unde se intoarce aproximativ paralel cu linia de origine qi
Ia 3-5 cminaintea ei, pdn[ la tuberozitatca ischiaticil
Mugchiulgrafios
Repere: si mfiza ischio-pubi ani, tuberozttatea proximo-medi alI a ti biei,
ligarnentul tibio-patelar medial, creasta tibiall, marginea anterioarl a pubisului.
80 Gabriel Predoi - Cristian Belu

Proieclie: o linie care coboarl de la extremitatea caudalI a simfizei ischio-pubiene,

spre creasta tibiall, pdnd la fa[a mediall a articulaliei grasetului, urcd apoi pdnfl la
tuberozitatea proximo-medialr a tibiei, prelungindu-se ulterior pdn[ la marginea
anterioarl a pubisului.
Mugchiul tibial anterior
Re pere: creasta tibial[.
Proieclie: o redusl zonl de I cm lX[ime, situatl pe partea lateral[ a crestei.
Mugchiul fibular al Ilt-lea
Reperc: creasta qi marginea tibiei, qan[ul gambier antero-medial, qan[ul gambier
antero-lateral.
Proieclie: dou[ treimi anterioare din suprafafa cuprinsl intre cele doud qanluri.
Mugchiul extensor al degetului ltl al piciorului
R e pe re:. qanlul gambier antero-latcral.
hoieclie: in fundul acestui $an! - treimea cranial5.
Mugchiul extensor comun al degetelor !ll gi lV ale piciorului
ReJserc: qan[ul antero-lateral al gambei (palpabil).
hoiecgie: o zonl de I cm situati pe partea antcrioar[ a acestui gang.
Mugchiulfibular lung
Repere: qanlul antero-lateral al gambei, tuberozitatea proximo-lateral[ a tibiei,
tuberozitatea proximo-lateral a metatarsului
Proieclie: spalul triunghiular situat sub tuberozitatea proximo-laterald a tibiei,
in jumltatea proximal[, prelungit apoi de la extremitatea distali a qanlului pdnl la
tuberozitatea proximo-laterall a metatarsului.
Mugchiul extensor al degetului lV al piciorului
Repcrc: qanlul lateral al gambei, qangul postero-lateral al gambei.
Proieclie: spaliul cuprins intre cele doui qanluri, tendonul lui prelungindu-se pe
partea antero-laterali a jaretului gi a metatarsului pdni la nivelul buletului.
Mugchii gemenii gambei
Repere: tuberozitatea proximo-laterall a tibiei, calcaneul, linia paralelI cu solul,
tangentl la baza patelei.
Proiectrie: o linie care coboari de la tuberozitatea proximo-lateraltr a tibiei la
calcaneu, limitand inapoi qan[ul caudo-lateral qi scobitura jaretului, apoi urci pe
partea mediall plnd la intersec[ia cu linia paraleli cu solul, tangenti la baza patelei.
Mugchiulsolear
Repere: tuberozitatea proximo-laterall a tibiei, originea corzii jaretului.
Ptoieclie: o bandl muscularl de 2 cm lIlime ce coboarl dinapoia tuberozitlgii
proximo-laterale a tibiei Ia originea corzii jaretului.
Mugchiulflexor lung al halucelui
Repere: qan[ul caudo-lateral al garnbei, scobitura jaretului (lateral gi medial),
limita caudalI a marginii mediale a tibiei.
Proieclie: pe partea laterali - spafiul cuprins intre qan[ul caudo-lateral al gambei
gi scobitura jaretului; pe partea mediali - spaliul cuprins intre tibie gi scobitura
A n alomi a an i m al el or dom esti ce 8l

jaretului (pe suprafa[a respectivl proiectdndu-se qi flexorul lung al degetelor

piciorului gi mugchiul tibial anterior, vezi mai jos).
Mugchiul flexor lung al degetelor piciorului
Repre: originea corzii jarteului, depresiunea subpoplitee.
Ptoieclie: redus spa[iu situat intre depresiunea subpoplitee qi originea corzii
jaretului, prelungit[ distal cu un tendon ce trece pe partea mediall a jaretului pAnl
la nivelul scobiturii tarso-metatarsiene.
Mugchiul tibial posterior
R e pe re : scobitura j aretul ui.
hoiecgie: o redusi zonl corespunzdnd limitei exterioare a scobiturii, zon[ mulatl
pe fala caudall a muqchiului llexor lung al halucelui.

3.3. SUINE
La suine, proiec[ia muqchilor este mai dificild decit la restul speciilor domestice
datoriti stratului de [esut adipos subcutanat care mascheazX majoritatea punctelor
de reper, delimitarea lor fiind aproximativl (fig. 3.7.; fig. 3.8.).

3.3.1. Mugchii capului

Mugchiul ridicitor nazo-labial este plasat in partea dorso-lateralI a jumltlgii
rostrale a botului.
R e pe rc : un pu nct si tuat I aju mltatea regi u ni i nazale, partea I ateral i a circum feri n[ei
bureletului rostral.
Mugchiul ridicitor propriu al buzei superioare, redus, cste plasat in partea
latero-dorsal[ a fegei.
Rcperc: unghiul nazal al pleoapelor, partea dorsalI a bureletului rostral.
Mugchiul canin pi mutchiul cobor6tor al buzei superioare, sunt situa[i ventral
in raport cu muqchiul precedent.
Repere: extremitatea dorsalX a marginii rostrale a muqchiului maseter, narina
corespunzitoare.
Mugchiul maseter, relativ masiv, ocupd fala laterall a ramurii recurbate a
mandibulei.
I?eprc: ramura recurbati a mandibulei, gan[ul premaseterin, creasta facial[.

3.3.2. Mugchii gitului

Datoritd atfit stratului de grisime, cdt qi scurtimii gAtului, dintre muqchii gdtului
nu se pot proiecta (qi acegtia cu aproximalie) decAt:
Mugchiultrapez ceryical, mai redus decdt trapezul toracal, ocupXtreimeacaudo-
dorsal[ a gdtului.
Ilepere: protuberanla occipitall, articulafia scapulo-humerali, linia ce une$te
protuberan[a occipitali cu baza cozii.
82 Gabriel Predoi - Cristian Beltt

1
3
2

t4

Fig. 3,7. Musculatura superficiali la suine

1-mu;chiul ridicitor propriu al buzei superioare; 2-mugchiul canin; 3-mu;chiul
coboritor propriu al buzei superioare; 4-mugchiul buccinator; 5-mugchiul coboritor
al buzei inferioare; 6-mugchiul maseter; 7-mugchiul temporal; 8-rnugchiul trapez
cervical; 9-rnugchiul cleido-occipital; 10-rnugchiul cleido-mastoidian; 11-mugchiul
.l
sterno-hioidian; 12-mu;chiul omo-transversar; l3-mugchiul pectoral prescapular; 4-
mugchiul cleido-brahial; 15-rnugchiul trapez toracal; 16-rnugchiul deltoid; 17-mu;chiul
triceps brahial (po4iunea lungi); 1B-rnugchiultriceps brahial (po4iunea laterali); 19-
mugchiul marele dorsal; 2O-rnugchiul tensor al fasciei antebrahiale; 21-mugchiul
pectoral ascendent; 22-rnugchiul dinlat ventral cervical; 23-mugchiul dinlat dorsal
toracal (porJiunea caudali); 24-rnugchiul oblic abdominal extern; 25- mugchiul marele
lung lornbar'; 26-mugchiul tensor al fasciei lata; 27-mugchiul gluteu mijlociu; 28-
mugchiul gluteu superficial; 29-mugchiul biceps femural; 30-mugchiul semitendinos;
3l -mugchiul extensor carpo-radiar; 32-mugchiul extensor digital comun; 33-mugchiul
ertensor digital lateral; 34-rnugchiul extensor carpo-ulnar; 35-rnugchiul fibular al treilea;
36-mugchiul fibular lung; 37-mu;chiul solear.

Mugchiul brahio-cefalic (muqchiul cleido-occipital qi cleido-mastoidian) este

situat oblic pe partea laterall a gdtului.
Repere: baza urechii, articula[ia scapulo-humeral[.
Mugchiul sterno-cefalic (muqchiul sterno-mastoidian), redus, plasat paralel cu
marginea ventral[ a muqchiului brahio-cefalic.
R e pere: articul ali a temporo-mandibul ar[, prosternul.
Mugchiul sterno-hioidian, lbarte dezvoltat, este plasat pe fata ventrali a gitului.
R epere: prosternul, unghiul mandibular.

3.3.3. Mu;chii trunchiului

Mugchiul trapez toracal, mai dezvoltat decdt trapezul cervical, este foarte intins.
Rep:rc: un punct situat lajumdtatea unei linii oriz-ontale care unegte baza urechii cu baza
cozii, un punct situatlajumdtateaunei linii verticalece uneEtepliul cotului cu liniagreblnului.
 \
A n atomi a an i mal el or dontesti ce 83

6 10
I ,u\{
T r.-ila
20
I
11 ,/ tl
I
l_
I
.\ ls I
l7 r'19
,l
7 l
8I 13

Fig. 3.8. Proiecfia musculaturii superficiale la suine

1-mupchiul trapez cervical; 2-mugchiul cleido-occipital; 3-mugchiul cleido-mastoidian;
4-rnugchiul sterno-hioidian; 5-mugchiul omo-lransversar; 6-mugchiul trapez cervical;
7-mugchiul deltoid; B-mugchiul lriceps brahial (po4iunea lungi); 9-mugchiul triceps
brahial (po4iunea laterali);1O-rnu;chiul marele lung dorso-lombar;11-mugchiul
marele dorsal; 12-mupchiul dinlat dorsal toracal; 13-rnugchiul dinlal ventral toracal;
14-mugchiul pectoral ascendent; 1S-mugchiul oblic abdorninal extern; 16-mugchiul
gluteu mijlociu; 17-rnugchiul tensor al fasciei lata; 18-rnugchiul gluteu superficial; 19-
mugchul biceps femural; 20-mugchiul semitendinos.

Mugchiul marete dorsal, foarte dezvoltat, este plasat pe peretele lateral al

toracelui.
Repere: un punct situat in treimea inferioari a marginii caudale a tricepsului,
deasupra olccranului, o linie dus[ din acelagi punct la tuberculul coxal, marginea
caudalS a tricepsului, o linie dus6 de labazaurechii labazacozii pAnI la intersec[ia
cu prelungirea liniei tricipitale.
Mugchiul pectoral ascendent, este situat pe faqa ventro-laterall a regiunii
xifoidiene.
Reperc: un punct situat in treimea inferioar[ a marginii caudale a tricepsului
brahial, prepu[ul (orifi ciul prepu[ial).
Mugchiul oblic extern al abdomenului, plasat pe peretele lateral al abdomenului
in regiunea hipocondrului.
Reperc: un punct situatin treimea ventrali a marginii caudale a tricepsului brahial,
unghiul cranial al fosei paralombare, unghiul coxal, olecranul.
Mugchiul oblic intern al abdomenului, lat, plasat pe partea laterali a
abdomenului sub rnuqchiul oblic extern, are o formfl aproape patrulater[.
Reperc: ultima coastl, hipocondrul, linia albX, unghiul coxal, o linie ce une$te
unghiul coxal cu marginea anterioar[ a pubisului.
84 Gabriel Predoi - Cristian Belu

Mugchiu! ilocostal toraco-lombar, f6qie ingustl ce uncgte unghiul coxal cu un

punct situat la jumltatea verticalei ce une$te articula[ia scapulo-humerali cu grebinul.
Muqchiul marele lung toraco-lombar este situat dorsal de precedentul.
Repere: linia spinirii, o linie care une$te unghiul coxal cu un punct situat la
jum[tatea verticalei dintre articulalia scapulo-humcralI qi grebln.

3.3.4. Mugchii membrului toracic

Mugchiul triceps brahial este situat cranio-dorsal in raport de olecran.
Reperc: olecranul, articula[ia scapulo-humeralX, grebln, unghiul toracal al spetei.
Mugchiul deltoid, greu de delimitat gi plasat dorso-lateral de articulagia scapulo-
humeral[.
Mupchiul supraspinos se g[seqte plasat inaintea vcrticalei care une$te articulalia
scapulo-humerali cu grebinul, pdn[ la unghiul cervical al spetci (cind este palpabil).
Mupchiul infraspinos, este plasat inapoia aceleeaqi verticale cervicalc, pdnl la
unghiul toracal al spctei (cAnd este palpabil).
Restul muqchilor nu se pot delimita, proiec[ia lor deducindu-se din pozitria
cunoscutl de Ia diseclie.

3.3.5. Mugchii membrului pelvin

Mugchiul gluteu mijlociu, este relativ scurt, dar gros.
Reperc: tuberculul coxal, articula[ia coxo-femuralr, un punct situat dorsal de
tuberculul coxal pe linia ce uneqte protuberan[a occipitall externi cubazacozli.
Mugchiul gluteo-biceps (mugchiul gluteu superficial unit cu muqchiul biceps
femural) este situat in jurn[tatea latero-mediali a coapsei.
Repere: un punct situat dorsal de tubcrculul coxal pe linia ce une$te protuberanla
occipitali extern[ cubaza cozii, alt punct situat la egalI distan[I intre punctul
precedent qi baza cozii, articulaqia coxo-femurall, scobitura fesei.
Mugchii semitendinos gi semimembranos sunr sirua[i pe culmea fese i.
Mugchiul tensor al fasciei Iata, este foarte dezvoltat. Puncte de reper: tuberculul
coxal, articulatia coxo-femurall, rotula.
Restul mugchilor nu se delimiteazl.

3.4. CANIDE
Proiecfia rnugchilor la canide apare mai dil'eritI, pe de o parte, dat[ fiind
variabilitatea de talie in funcgie de rasi, iar pe de altl parte, datorit[ dezvoltlrii
excesive a mugchiului pielos. Din aceste motive, la aceastl specic se vor indica
doar punctele de reper, tbrma qi orientarea aproximativr a muqchiului (fig. 3.9.; lig.
3.10.).
A n atomi a an i m al el or d omesti ce 85

22
12

13

10
24
15

Fig. 3.9. Muscutatura superficiall la canide

1-mugchiul ridicitor nazo-labial; 2-mugchii canin gi ridicitor propriu al buzei
superioare; 3-rnugchiul malar; 4-rnugchiul zigomatic; 5-mugchiul temporal; 6-rnugchiul
maseter; 7-mugchiul cleido-cervical; 8-mugchiul sterno-cefalic; 9-rnu;chiul sterno-
mastoidian; lO-mugchiul cleido-brahial; 11-rnugchiul trapez cervical; 12-mugchiul
.14-mugchiultriceps
orno-transversar; 13-mugchiul deltoid; brahial (porliunea lungi);
l5-rnugchiul triceps brahial (po4iunea laterali); 16-mugchiul trapez cervical; 17-
rnugchiul rnarele dorsal; 1B-rnu;chiul pectoral profund; 19-mugchiul oblic exteln al
abdomenului;20-rnugchiulcroitor;21-mupchiulgluteu mijlociu;22-mupchiulgluteu
su perfic ial ; 23-mugch i u I biceps femural; 24-mugc hi u I semitendi nos.

Proiecfia mugchiului cutanat (pielos)

Muqchiul pielos la canide este extrem de dezvoltat, intinzdndu-se pe o vastl
por[iune din zona toraco-abdominall p0nI in regiunea fe[ei, putdnd fi sistematizat
in: muqchiul cutanat al fe[ei, muqchiul cutanat al g0tului (impreun[ form0nd platis-
ma), muqchiul sfincter profund al gitului, muqchiul cutanat omo-brahial qi muq-
chiul cutanat al trunchiului.
Mugchiul cutanat alfefei, format dintr-o multitudine de benzi qi fdgii musculare,
acoperl p;utea latero-ventrali a capului, in continuarea muqchiului pielos al gAtului,
avAnd o forml de lamd musculari aproximatirz triunghiulari.
Reperc: comisura buzelor, articula[ia temporo-mandibular[, unghiul mandibular.
Mugchiul cutanat al gAtului cu aspect de laml muscular[ groas[, triunghiularl,
continul caudo-dorsal pielosul fe[ei.
Repere: marginea ventralI a mandibulei, gAtul condilului mandibular, un punct
situat pe ligamentul nucal inapoia bazei urechii qi un punct situat la nivelul greb[nului.
86 Gabriel Predoi - Cistian Belu

Mugchiul sfincter profund al gdtului, reprezentlndplanul profund al pielosului,

este format din fascicule degirate, orientate oblic ventro-caudal pe partea ventro-
laterall a gitului,
Rep:rc: prosternul,laringele, un punct situat lajumltateacorzii Iigamentului cervical.
Mugchiul cutanat omo-brahialeste excesiv de subgire, uneori liind reprezentat
de reduse fAqii musculare pe suprafa[a bicepsului brahial.
Mugchiul cutanat al trunchiului, cu aspect de muqchi lat, excesiv de dezvoltat,
se glsegte plasat pe peretele lateral al trunchiului qi abdomenului.
Reprc: patela, unghiul sacrat al iliumului,ligamentul supraspinos toraco-lombar,
un punct situat la nivelul grebflnului, olecranul.

3.4.1. Mugchii capului

Mugchiul orbicular al gurii este reprezentat de o bandi muscular[ de 0,-5 - 2
cm ld[ime (in funcEie de talie) in jurul orificiului bucal.
Repere: orificiul bucal.
Mugchiul ridicitor nazo-labial este reprezentat de o bandi de 2-4 cm orienrarl
oblic rostro-ventral.
Repere: unghiul nazal alochiului, un punct situat pe dosul nasului, la jumitatea
distangei dintre nas qi frunte, narina gi un punct situat la jurnltatea distangei dintre
narinl qi buza superioar5.
Mugchiul canin are aspect de bandl orizontal[ de I - 3 cm.
Repere: exl.remitatea rostrali a arcadei zigomatice qi un punct situat la jumltatca
distanEei dintre narinl Ei buza maxilarl.
Mugchiul buccinator, relativ redus, de fbrm.l patrulateri, este situat intre
comisura buzelor qi marginea rostral[ a muqchiului maseter.
Reperc: marginea rostrali a mugchiului maseter, comisura buzelor, un punct
situatin treimea ventral5 a marginii rostrale a muqchiului maseter, extremitate rostrall
a arcadei zigomatice.
Mugchiul zigomatic cu aspect de faqie Iin[ musculard de 0,5- I cm, este situat
in regiunea buccinatorie.
R e pe re: comi sura buzel or, limi ta rostral[ a bazei urechii.
Mugchiul temporal estc plasat in fosa temporal[.
Repere: arcada zigomaticl, creasta sagital[, linia temporali.
Mugchiul maseter: marginea ventralI a arcadei zigomatice pe toati lungimea
ei, unghiul mandibular, ramura mandibular[.
Mugchiul parotido-auricular, are aspect de fdgie muscularr verticali de 0,3 - l
cm llgime, situat[ sub baza urechii.
Repere: partea laterald abazei urechii.
Restul muqchilor capului, datoritr dimensiunilor reduse, nu se delimiteazr.

3.4.2. Mugchii gitului

Mugchiultrapez ceruical, cu asp:ct triunghiular, este situatpe partealaterald agdrului.
Reprc: spina scapularl, acromionul, un punct situat lajurnltatea ligamentului nucal.
A natomi a ani nt al el or domesti ce 87

Mugchiul cleido-cervical, triunghiular, cu baza cranio-dorsalI, este situat pe

partea lateralI a gitului.
Repere: un punct situat in treimea proximal[ a fe[ei anterioare a brafului, un
punct situat la jumltatea ligamentului nucal, un punct la2 ' 5 cm de extremitatea
cranialI a ligamentului nucal.
Mugchiul sterno-cefalic, are aspect de fiqie musculari paralelI cu marginea
anterioari a mugchiului clcido-cervical.
Reprc: extremitatea anterioari a sternului, protuberanfa occipital[, bzza urechii.
Mugchiul romboid cervical, dispus sub trapezul cervical, de formd relativ
triunghiular[, este situat (prin marginea dorsall) paralel cu ligamentul nucal,
Repere; unghiul cervical al spetei, Iigament.ul nucal, protuberanla occipitall.
Mugchiul splenius, relativ triunghiular, cu baza orientatl cranial, este acoperit
de muqchiul trapez cervical gi par[ial de muqchiul cleido-cervical.
Repere: unghiul cervical al spetei, protuberanla occipitali extern[, aripa atlasului.
Mugchiul dinfat ventral cervical, de aspect triunghiular cu baza la nivelul
apofizelor transverse cervicale, este situat la jumltatea caudo-ventrall a fegei latcrale
a gdtului, sub mugchiul trapez cervical.
Repere: unghiul cervical al spetei, apofizele transverse cervicale incepdnd de la
a III-a vertebr[ cervical[.

\,I
4
\ 1l
3 I
13
7 9 t7
6 t2 \

Fig.3.10. Proiecfia musculaturii superficiale la canide

1-rnugchiul cleido-cervical; 2-rnugchiul sterno-cefalic; 3-mugchiul sterrro-mastoidian;
4-mugchiul trapez cervical; 5-mu;chiul omo-transversar; 6-mugchiul cleido-brahial;
7-rnupchiul deltoid; 8-mugchiul trapez toracal; 9-mugchiul triceps brahial (porJiunea
lungi); 1O-mugchiul triceps brahial (pofliunea laterali); 11-muphiul marele dorsal;
12-mu;chiul pectoral profund; 13-mu;chiul oblic extern al abdomenului; 14-mugchiul
croitor; 15-rnugchiul gluteu rnijlociu; 16-rnugchiul gluteu superficial; 17-mugchiul
biceps.
88 Gabriel Predoi - Cristian Belu

Mugchii sterno-hioidian gi sterno-tiroidian sunt reprezentali de o fin[ bandl

muscularl situatl pe partea vcntrall a traheei.
Reperc: extremitatea anterioar5. a sternului, cartilajul tiroid.
$anful iugular este pu[in evident, vena jugulari incrucigind superlicial muqchiul
sterno-cefalic cu aproximalie lajumdtatea lui, pentru a se plasa paralel cu jumltatea
superioarl a marginii lui anterioare.
Restul mugchilor cervicali, in general nu se delimiteazd.

3.4.3. Mugchii trunchiului

Mu|chiul trapez toracal este mult mai bine reprezentat comparativ cu celelalte
specii.
Repere: un punct situat la limita dintre treimea mijlocie qi dorsalr a spinei
scapulare, greblnul (apofiza spinoasI a celei de-a III-a vertebre cervicale), treimea
caudalS a ligamentului supraspinos (segmentul toracal).
Mugchiul marele dorsal, l[1it, triunghiular, cste situat pe partea lateralr a
peretelui toracal.
Repcrc: un punct situatin treimeamijlocie a marginii caudale abicepsului brahial,
unghiul toracal al spetei, unghiul coxal, apofizele spinoase toracale qi lombare.
Mugchiul oblic extern al abdomenului este un n'rugchi ligit, situat pe parrea
laterali a peretelui abdominal.
Reperc: un punct situat in treimea mijlocie a marginii caudale a bicepsului brahial,
marginea ventrall a muqchiului marele dorsal, unghiul coxal, apendicele xifoidian,
linia alb[. Porgiunea musculari este delimitatl ventral de o linie ce pleac[ de la
jumdtatea sternului la jumdtatea marginii anterioare a muqchiului croitor.
Mugchiul oblic intern al abdomenului, aproximativ trapezoidal, foarte l[git,
este dispus pe pafiea laterall a peretelui abdominal, sub mugchiul oblic extern al
abdomenului.
Repere: unghiul coxal, v0rful apolizelor transverse lombare, hipocondrul,
xifisternul, linia albI. Porliunea muscutarl este limitati ventral de o linie ce une$te
un punct la jumitatea hipocondrului cu un punct situat Ia jumltatea muqchiului
croitor.
Mugchiul pectoral ascendent, aproximativ triunghiular, este a$ezat pe partea
ventro-lateralI a peretelui toracal.
Reperc: un punct situat in treimea mijlocie a marginii caudale a mugchiului biceps
brahial, un punct situat pe partea ventrald a abdomenului la jumdtatca distan[ei
dintre xifistern qi cicatricea ombilicald, o linie medianr trecdnd prin stern.
Mugchiul pectoral descendent, redus, are aspect de bandd muscular[ dispusl
superficial, de I -4 cm (in funcgie de talie).
Repre: extremitatea rostralI a sternului, creasta humerusului.
Mugchiul pectoral transvers, aproximativ patrulater, este situat in regiunea
axilo-pectorald.
Repere: sternul, fa[a mediald a articulagiei humero-radio-ulnare.
A n atomi a an i mal el or d omesti ce 89

Mugchiul iliocostal toraco-lombar este reprezentat de o bandi de 2 cm care

une$te tuberculul coxal cu un punct situat la jumltatea spinei scapulare.
Mupchiul marele lung toraco-lombar este situat paralel gi lateral de apolizele
spinoase ale vertebrelor toracale (qanful vertebro-costal) gi lornbare.
Repcre: un punct situat la jumltatea spinei scapulare, un punct situat la
extremitatea lateralI a crestei iliace, ligamentul supraspinos.

3.4.4. Mugchii membrului toracic

Mugchiul supraspinos, acoperit complet <te mugchiul lrapez ccrvical, este plasat
inaintea spinei scapulare.
Repere: unghiul cervical al spetei, spina scapular[, articula[ia scapulo-humerald.
Mugchiul deltoid, foarte dezvoltar, prezintl doui por[iuni (acromiali qi
scapular[) Ei este situat pe partea lateralI a articula[iei scapulo-humerale.
Repere: un punct situat in treimca dorsal[ a spinei scapulare, spina scapularl,
acromionul gi paracromionul, creasta deltoidian[.
Mugchiul infraspinos este situat inapoia spinei scapularc, fiind parlial acoperit
de deltoid gi de trapezul toracal.
Reperc: unghiul toracal al spetei; spina scapularX, articulalia scapulo-humerall.
Mugchiul triceps brahial are o fonni triunghiulari fiind situat in unghiul
scapulo-humeral.
Reperc: jumltatea marginii caudale a spetei, olecranul, articula[ia scapulo-
humerall.
Mugchiul biceps brahialeste situat pe partea anterioarl abralului, fiind acoperit
de mugchiul cleido-brahi al.
I?eperc: articula[ia scapulo-humerall, faEa craniald a articula[iei humero-radio-
ulnare, ganful pectoral lateral.
Mugchiul brahial, acoperit de mugchiul triceps brahial, ajunge subcuran la pliul
cotului, inai ntea articul a[i ei humero-radio-ul nare.
Mugchiul extensor carpo-radial este situat pe fa[a anterioard a radiusului.
Repere: articula[ia humero-radio-ulnarI, extremitatea proximall a metacarpelor,
qangul antebrahial cranio-medial qi gan[ul antebrahial cranio-lateral.
Mugchiu! flexor carpo-ulnar este format din douI por[iuni (humerall gi ulnarl)
gi este plasat pe partea caudolateralfl a antebrafului, fiind par[ial acoperit de flexorul
digital superficial.
R e pere: arti cul alia humero-radio-ul narI, pi si formul.
Mugchiul extensor carpo-ulnar este plasat pe partea laterali a ulnei.
Mupchiul extensor digital comun este plasat pe partea cranio-laterali a
antebrafului.
Repere: qangul antebrahial cranio-lateral Ei gangul antebrahial caudo-lateral,
tendoanele ajungAnd pdni la degete.
Mugchiul extensor digital lateral este plasat in Ean[ul antebrahial caudo-lateral.
90 Gahriel Predoi - Cristian Belu

3.4.5. Mugchii membrului pelvin

Mugchiul gluteu superficial, redus, este dirijat spre extremitatea caudaltr a
sacrumului
Repere: osul sacrum, prima vertebri caudali, trochanterul mare.
Mugchiul gluteu mijlociu este scurt, puternic qi Iipsit de porfiunea lombarl.
Repere: creasta iliaci, spina iliac[ dorso-cranial[, spina iliactr ventro-cranial[,
trochanterul mare.
Mugchiul tensor al fasciei lata, are aspect de bandl musculard de 3-6 cm.
R e pe re'. spina il i ac[ ventro-caudali, patel a.
Mugchiul croitor (por[iunea patelari), are aspect de band[ musculari de 3-7
cm, este situat paralel cu marginea craniall a muqchiului tensor al fasciei lata.
Repre: spina iliacl ventro-craniall, patela.
Mugchiul biceps femural are un aspect relativ triunghiular, cu baza in jos.
Reperc: tuberozitatea ischiatici, patela, scobitura poplitee.
Mugchiul semitendinos, redus, este situat pc partea ventro-laterali a culmei
fesei.
Reperc: tuberozitatea ischiatic[, creasta tibiald.
Mugchiul semimembranos, mult mai dezvolatat, prezintl dou[ porgiuni
(femurali;i articularl) qi ocupi partea caudo-mediall a culmei fesei.
Repere: tuberozitatea ischiaticl, faga mediali a articulaliei femuro-tibiale.
Mugchiul gratios este situat pe partea mediall, apare mai ingust decdt la restul
speciilor prezentate.
Reperc: linia simfizar[, fa[a rnediali a coapsci.
Mugchiul tibial cranial, voluminos, acoperind restul extensorilor digitali, estc
plasat inaintea tibiei.
Repre: creasta tibial6, qan[ul cranial Iateral al gambei.
Mugchii extensori digitali sunt a$ezali la nivelul gan[ului cranio-lateral al
agmbei.
Mugchii gastrocnemieni, ocupi planul profund al scobiturii poplitee.
Mugchii caudali ai gambei sunt situa[i inapoia tibiei.

3.s. FELTNE tt LEPORTDE

La t'eline qi leporide, datorit[ suprafegei corporale restrdnse gi datoriti faptului
cI elementelc de reper pot fi evidcn[iate doar prin palpare (liind mascatc de inveligul
pilos), proiecfia musculaturii la nivelul pielii se face relativ dificil qi nu are mare
importan[[ practic[.
Totuqi, in linii mari, proiec[ia muqchilor la f'eline este aseminltorae cu cea de la
canide, specia cea mai apropiati din punct de vedere filogenetic.
Leporidele prezint6, insI, unele particularitl[i legate de morlblogia suportului
anatomic ,si acesta, la rAndul lui, inlluen[at dc nrodul specific de loconrofie.
A n atomi a ani m al el or domesti ce 9l

Fa[a dosall a capu-

lui este marcatl de pre-
zenlaa trei arii dc pro-
9 a< ieclic muscularl nct de-
l6 t7
limitate. Astfel, o zonir
r3 4 patrulateri cuprinsl
7
28 intre marginile mcdiale
ale carti lajelor scutula-
l8 20
mugchiului
re, aparline
interscutular, iar cAte
o bandi muscular[ de
fiecare parte a planului
median ce unc$te cxl,rc-
mitatea rosl.ralI a carl"i-
Fig. 3.11. Musculatura superficiali la leporide lajului scutular cu apo-
1-rnu;chiul ridicitor nazo-labial; 2-rnugchiul zigomatic; 3- fizazigomaticl a osului
mugchiul zigomatico-auricular; 4-rnugchiul rna.seter; 5- frontal apartin mug-
mugchiul cleido-mastoidian; 6-rnugchiul sterno-hioidian;
ctriutui f.ronto-scutu-
7-mupchiul sterno-cefalic; B-mu;chiul trapez cervical; 9- ;__--.*
,rrg.i',iul omo-transvers; 10-mugchiul cleiio-transvers;'1 1-'ot,.
mugchiuldeltoid;12-mugchiulcleido-brahiat; r: yu$thii ce se pot
'r,rt.nirl
brahial; I4-mupchiul triceps brahial (po(iunea laterali); I 5-
proiecta relativ u$or pe
rnugchiul infraspinos;16-rnugchiul marele rotund;17- partealateraliacapului
mugchiultrapez toracal; 18-mupchiul pectoral profund; 19- sunt reprezentati, in
mugchiul marele dorsal; 2O-rnugchiul dinlat ventral toracal; primul rind, de mug-
21-mugchiul oblic abdominal exern; 22-mugchiul marele chii orbicularul gurii
lung dorso-lombar; 23 - rnugchiul tensor al fasciei lata; qi orbicularul pleoa-
24-mugchiul gluteu mijlociu; 25-mugchiul gluteu
superficial; 26-mugchiul gluteo-fernural; 27-mugchiul
i"lor, care apar sub
fo._u unor benzi de a_
biceps femural; 28-rnu;chiul semitendinos.
proximativ 0,5 cm
llgime ce circumscriu
respectivele orificii. Muqchiul ridicitor nazo-labial se poate proiecta sub fonna
unei benzi de aproximativ 2-3 cm llgime ce incrucigeazl oblic ventro-rostral regiunea
maxilarl. Marginea caudall a acestei benzi poate fi delimitat[ cu aproximalie de o
linie care uneqte unghiul palpebralnazalcu comisura buzelor. Avind aceleagi repere
delimitative ca gi la celelalte specii, aria de proiec[ie a mugchiului maseter domini
laqa lateralr a capului. Doui benzi musculare inguste (0,7-lcm lrqime), oricntate
aboro-rostral, de la baza cartilajului auricular, una spre comisura buzelor qi cealaltl
spre marginea venl"rall atreimii rostrale apor[iunii orizontale aramurii mandibulare,
constituie proieclia muqchilor zigomatic, respectiv zigomatico-auricular.
La nivelul zonei cervicale, aria de proiecgie cea mai intinsi este cea amugchiului
trapez care are aspectul unui triunghi a cflrei laturl ventrall uneqte baza urechii cu
92 Gahiel Predoi - Cistian Belu

paracromionul. DouI
bcnzi de aproximativ
0,5-0,7 cm ldgime,
dispuse paramedian, pe
fa[a ventrali a traheii,
constituie ariile de 19 ,.4,
i2l 23
3 20
proiecfie ale muqchilor
18
sterno-hioidieni. 11 ,14 77
.1..
MuEchiul cleido-
mastoidian se proiec-
teaz[ printr-o band[ in-
tinsi intre jum[tatea
medial[ a claviculei gi
baza urechii' in partea
Fig. 3.12. proiecfia musculaturii
superficiale !a leporide
inferioar[, aceasti 1-inuSchiul ridicitor nazo-labial; 2-mugchiul zigomatic; 3-
bandi este mai ingusti
-rg.'hirl zigomatico-auricular; 4-rnugchiul lnaseter; 5-
(aproximativ I cm), Ii- rnuschiul cleido-mastoidian; 6-rnugchiul sterno-hioidian;
[indu-se cranial (apro- 7-mugchiul sterno-cefalic; 8-mugchiul trapez cervical; 9-
ximativ 2-2,5 cm). Aria mugchiul omo-transvers; 1O-mu;chiul cleido-transvers; 1 1-
mugchiului cleido- mu;chiul cleido-brahial; 12-mupchiul biceps brahial; 13-
rnastoidianestelimitatl mugchiul deltoid; 14-rnugchiul triceps brahial (porJiunea
interiordeobandlin- laterali);15-rnugchiul irrfraspinos; l6-mugchiul marele
rotund;,17-mugchiul trapez toracal; 18-rnugchiul pectoral
gustd (0,-5-0,7 crn ligi-
me) ce reprezi nrr pro- L,:tll;ll;ilIi,Tiff [l ".3;:':ffi?#:i'J:1": !i'l
iec[iamugchiuluister' mugchiul rnor"le lung dorso-lombar; 23-mugchiul tensor
no'cethlic. intre ariile al fasciei lata; 24-25-mugchii gluteu rnijlociu ti gluteu
de proiec[ie ale muq- super{icial; 26- rnupciul gluteo-femur.al;27-mugchiul biceps
chiului cleido-mastoi- femural; 2B-mu;chiul semitendinos.
dian gi trapez se pot
trasa ariile de proiecgie
ale mugchilor cleido-transvers qi omo-transvers (fig. 3.12.).
Cea mai vastl arie de proiec[ie la nivelul trunchiului apar[ine mugchiului oblic
abdominal extern a cdrei por[iune cirnoasd, bine rerezentat[ (fig. 3.12.), se inserl
prin dinEituri pe extremitatea ventrall a coastelor V-X[. Limita intre por[iunea
cirnoas[ gi cea aponevotici este o linie cu o uqoari convexitate orientatl ventral, ce
une$te spina iliaci ventro-cranialS cu olecranul.
in zona peretelui costal se aflI aria de proiecfie a muqchiului marele dorsal.
Aceasta are un aspect triunghiular, limita craniall constituind-o o linie ce une$te
vdrful paracromionului cu unghiul toracal al spetei, iar cea caudall, o linie carc
une$te vdrlul paracromionului cu mijlocul ultimei coaste, prelungindu-se de aici
spre linia spindrii. VArful triunghiului, a clrei bazi este reprezentatl de linia spinlrii
Anatomi a an i mal el or domesti ce 93

include por[iunea cirnoasl a mugchiului, in tirnp cc zona cea mai intinsi dinspre
bazi, por[iunea aponevrot ic[.
Pe pirlile laterale ale cavitllii toracice sc mai pot identilica ariile de proiecgie alo
altor trei muqchi de legdturd intre membrul toracic qi trunchi, qi anume: muqchii
trapez toracal, din[at ventral toracal gi pectoral ascendent (fig. 3. I l.; fig. 3. I 2.).
Profilul anterior al regiunii bra[ului este dat de mugchiul cleido-brahial, iar pc
partca laterall a bragului se glsesc ariile de proiecEie ale muqchilor deltoid qi triceps
brahial (por[iunea laterall).
Aria de proiec[ie a mugchiului tensor al fasciei lata este limitati de doul linii
divergente ce pleac[ dc la spina iliacl venLro-cranialX, una direc[ionAndu-se sprc
rotuli, iar cealalti spre trochanterul III a[ femurului.
Jum[tdtea craniall a regiunii crupci cste marcat[ de aria de proiec[ie a mugchiului
gluteu mljlociu, acoperit de muEchiul gluteu superficial, iar jumrtatea caudali de
aria de proiccfie a muqchiului gluteo-f'emural. inapoia ariei muqchiului gluteo-
l'emural se afli aria de proiec[ie a muqchiului biceps f'emural. Limita craniall a
acestei ultime arii o constituie o linie cc une$te baza,cozii cu pal.ela, iar cea caudall
de o linie ce se orienteazd delabaza cozii la jumltatea diafizei tibiei.
Mugchii zeugopodiului sunt muqchi fusiformi, fini qi foarLe subfiri, rolativ dilicil
de proiectat. Se poate men[iona l.otuqi cr profilul anterior al antebra[ului, ca qi la
celclalte specii, este dat de mugchiul extensor carpo-radiar, iar profilul post"erior
de muqchii flexor carpo-ulnar pe partea lateralI gi flexor superficial al degetelor
pe partea mediall.
Profilul anterior al zeugopodiului pelvin este dat de mugchiul tibial cranial, iar
profilul posterior de cei doi muEchi gastrocnemieni.

I
 4. MORFOTOPOGRAFIA SI PROIECTIA ORGANETOR

4.1. ECVINE

4.1 .1 . Morfotopografia organelor

4.1.1.1. Zona cefalici

4.1.1.1.1. Limba
Porgiunea liberI prezint[ un redus dar constant qan[ median 5
(fig. a.l.) iar vdrful este l[[it. Papilele filiforme, fine,
necornificate, uniform repartizate, impriml organului un 4
@ 3
aspect catifelat. Papilele calicifonne, in numlr de douI, sunt tt

dispuse paramedian, la lirnita dintrc bazl qi corpul organului. \

Papilele foliate, bine reprezentate, alcituiesc un veritabil organ
lbliat. ,
4.1.1.1.2. Glanda parotidi
/l
Este bine reprezentati, de culoare alb-gllbuie gi prezintl
capul bifurcat in raport cu baza pavilionului urechii (fig. a.2.).
Coada organului ajunge pAn[ la confluarea venei linguo-
faciale vena jugulari, acompaniind, astfel, inser[ia
in
mandibul ar[ a tendonului muqchiului sterno-cefalic. Canalul
colector (Stenon),
dispus de la nive- Fig. 4.1. Limba la
ecvine
Iul cozii in zona .l-silon
median; 2-
mugchiului amin-
papile fungiforme;
tit, se angajeazl la 3-papile calicifor-
faEa mediall a ra-
,e ,. 1 murii recurbate a
me;4-papile foliate;
5-pilierii aborali ai
., mandibulci,.pAnl lirnbii.
3 la nlvelul sclzunl
vaselor faciale (raport A.V.C.), de undc
\,, se orienteazl dorso-rostral, pdni la
nivelul vestibulului bucal lateral, unde se
4 deschide printr-o evidentd papil[, in
t,
,
2
dreptul celui de-al III-Iea premolar
superior.
Fig. 4.2. Glandele salivare (parotidi ;i
mandibulari) la ecvine
1-glanda parotidi; 2-canalul parotidian; 3-
glanda mandibulari.
Anatomi a ani mal el or domesti ce 95

4.1.1.1.2. GIanda mandibulari

Mult mai redusi decAt glanda parotidl, este situatl
inapoiaramurii recurbate a mandibulei gi la fa[a rnediall
a aponevrozei subparotidiene (fig. 4.2.). Cu aspect de
bandd alungitl, turtiti dintr-o parte in alta qi recurbatl
ventro-rostral, glanda are raporturi prin fa[a mcdiall cu
punga guturall, faringele qi laringele. Canalul colector
Fig. a.3. Traheea la ecvine (Wharton) se deschide in vestibulul sublingual apical,
(sectiune transversali).
la nivelul carunculilor (care au aspect triunghiular qi
consistenll redus[).
4.1.1.2. Zona cervicali
4.1.1.2.1. Traheea
Situati in plan median ventral, are diametrul vertical de 4 - 5 cm, iar cel transversal
de 6-7 cm. Extremitlgile inelelor cartilaginoase se suprapun (lig. a.3.).

4.1 .1.2.2. Clanda tiroidi

Este reprezentati de doi lobi reuniEi printr-un istm
glandular (conjunctiv), cei doi lobi simetrici, cu aspect
ovoidal (lungime 3 - 4 cm; llgime 2,5 cm,grosime 0,6 -
1,2 cm) gi de culoare brun-rogcat, sunt situagi pe pirlile
laterale ale traheei, in zona topograficd a unghiului
Fig. 4. 4. Clanda tiroidi formal. de confluarea venei linguo-faciale in vena
la ecvine. jugulari (fig. a.a.).
4.1 .1 .3. Cavitatea toracici
4.1.1.3.1. Cordul
Analizat sub aspectul conformaliei exterioare, evidenliazr urmitoarele
caracteristici: aspect conic cu vArful relativ rotunjit; qan[ul coronar gi originea
qan[urilor paraconal Ei subsinuos sunt acoperite cu lesut adipos de culoare galbenl
qi consistenf[ redus[, auriculele pu[in festonate; auriculul drept constant vine in
contact cu originea arterei pulmonare; absenla qan[ului intermediar (fig. a.-5.).
4.1 .1.3.2. Traheea gi putmonii
Traheea prezintr inelele cartilagioase in porgiunea terminalr (7 - r0 cm), cu
extremitllile distan[ate, spa[iul delimitat fiind completat de lame cartilaginoase
individualizate.
Pulmonii, aproape simetrici, se caractcrizeazl prin: absen[a desenului lobular
pe suprafala organului qi prezen[a acestuia pe sec[iune (fig. a.6.). Incizurile cardiace
sunt evidente, in mod deosebit cca stdngi care are aspect aproximativ deptunghiular.
96 Cabriel Predoi - Cistian llelu

Fisurile interlobare sunt discrete, cu exceplia

celei care circurnscrie lobul accesoriu (azigos).

4.1.1 .4. Cavitatea abdominali

4.1.1.4.1. Stomacul 4

Redus comparativ cu greutatea corporall a

speciei, este di spus transversal retrodi afragma-
tic qi retrohepatic, cu marea curburl sprijiniti
pc curbura frenici a colonului ascendent. Car-
dia este situati la jonc[iunea dintre extremitatea
st0ngI qi mica curbur[. Confonna[ia interioari
este dominat[ de intinderea mucoasei de tip
esofagian care ocup[ jumltatea stingl a Fig. 4.5. Cordul la ecvine (fafa
viscerului, de linia de demarcalie - sinuoasi, sti-ng5 auriculari)
-
care o desparte de mucoasa gastrici, mucoasd 1-auriculul drept; 2-auriculul stingi
extrem de cutati rsi de culoare roqie-violacee qi 3-ganlul intet'ventricular paraconal;
de aspectul orificiilor cardiac qi piloric. 4-vena cavi craniali, S-trunchiul
orificiul cardiac, strimt, este delimitat de o cutr brahio-cefalic, 6-attera aorti; 7-
8-ligarnentul
musculo-mucoasr circutarr, orienrate ctire l-:Th]l], ryfonar;
interarlerial; 9-vene pulmonare'
cavir.atea gastricr qi carc nu pennite ,"ruror"l
conlinutului gastric. Orificiul piloric, bine reprezentat, este parlial astupat de o cutl
mucoasd, orientati citre duoden (lig. 4. 7.)

I I
,| 4

I
I
t )
4,' 6
)
3
I
.3
3

j
Fig. a.5. Pulmorrii la ecvine
I -lobi apicali; 2-lobi cardiaci;
diafragmatici; 4-lobul azigos.
Fig. 4.7. Stomacul la ecvine (fata
viscerali)
1-cardia; 2-pilor; 3-duoden; 4-
3-lobi furrdul de sac sting; 5-mica curburi;
6-marea curburi.
A n atomi a ani m al el or d om esti ce 97

4.1.1.4.2.lntestinul
lntestinul sublire
Duodenul, sistematizat in doud por[iuni,
craniali gi orizontal[, este men[inut de o
34 multitudine de ligamente care il pexeazd de
elemcntele viscerale adiacente topografic,
prezinti la aproximativ l5-20 de cm de pilor
Fig.4.s. Amputa hepato-pancreatici dou[
orificii dimetral opuse: hepato-
la ecvine pancreatic (dschiderca in comun a canalului
'l-arnpula hepato-pancreatici; 2- hepatic qi a canalului pancreatic principal)
tunica mucoasi; 3-tunica musculari; (fig. a.8.) gi pancreatic acesoriu.
4-tunica seroasi; S-canalul hepatic Jejunul, continutr duodenul de la nivelul
principal; 6-canalul pancreatic ligamentului duodeno-transvers, fiind
prirrcipal. suspcndat de marele mezenter, carc se
desprinde de pe plafonul cavitllii
abdominale, paramedian stdnga.
Ileonul, marcat morfometric de lungirnea ligamentlui ileo-cecal, prezintl la
deschiderea in cecum (situatl sub orif iciul ceco-colic) o cuffi mucoas[ dezvoltatd -
valvula ileo-cecali.
lntestinul gros
Este foarte dezvoltat qi boselat, aspecte impuse de digestia celulozei, digestie
care se realizeazd, la acest nivel.
Cecumul, cu un volum de aproximativ 5Oo/o din colon, are forma unui sac alungit
qi curbat, dispus oblic, dorso-ventro-cranio-median (tig. a.9.). Topografic ocupl
flancul drept qi fa[a mgdiall a treimii mijlocii qi caudale a hipocondrului drept.
Boselat, gralie a patru tenii, cecumul este
sistematizat in trei por[iuni: a) cdrja, situatl
la nivelul golului flancului, dominatl pe mica
curburl de orificiile ileo-cecal gi ceco-colic;
b) corpul, raportat in jumdtatea caudall la
coarda qi panta flancului, respectiv Ia[a
medial[ a hipocondrului qi podeaua caviti1ii
abdominale (intrc ansele I gi II ale colonului
ascendent) qi c) vdrl'ul, dispus in plan ventro-
cranio-median, la nivelul apendicelui
xifoidian.
Colonul ascendent (marele colon -
por'tiune dominanti a intestinului gros),
Fig. 4.g. Cecumul ta ecvine examinat extracavitar, are aspectul unei anse,
1-cirja cecumului; 2-ileon; 3-corpul formate din doul por[iuni paralele, reunite
cecumului; 4-virful cecumului. la nivelul unei curburi (curbura pelvinl) qi
98 Gabriel Prcdoi - Cristian Bclu

unite intre ele printr-un Iigament 7

gi mczou intercolic. Datoritd
lungimii deosebit de mari, 6
intracavitar, colonul se curbeazl
5
pe el insuqi, generAnd patru
por[iuni reunite la nivelul a trci
4
curburi. Por[iunea I (lombo-
sternald) gi II-a (sterno-pclvinl),
a
bosclate gralie a patru tcnii, prin
raporturile directe cu podeaua
cavitiqii abdominale, lbrmcazl
colonul vcntrnl, i ar poriiunea a III-
a (pelvo-diafragmaticr), nebose- Fig. 4.10. cecumul, colorrut ascendent gi
lat[, cu o singurl tenie qi a IV-a transvers la ecvine
(frcno-lombari), bosclati cu trei I -cirja cecumului; 2-corpul cecumului; 3-virful
tenii,rcprezinticolonuldorsal sub cecumului; 4-f lexura sternalS; 5-f lexura
raport topogralic, ansa I qi a IV-a diafragrnatici; 6-flexura pelvini; 7-colon
sunt" pe partea ,tr"njtl, io. tl ansvers; l-lV - ansele colonului ascendent.
porliunea a II-a ii a III-a pe partea
stAngI. Ansele a II-a gi a III-a la nivelul curburii pelvine sunt rcunite printr-un
veritabil mezou intercolic (fig. a.10.).
Colonul transvers, scurt qi neboselat, are lungimea marcatl dc inser[ia
ligamentului duodeno-transvers, a marclui epipoon, rcspectiv de teritoriul de irigarc
al arterei colice medii (fasciculul anterior al trunchiului arterial mezenteric cranial).
Colonul descendent (micul colon sau colonul [lotant), situatintre ansele jejunale
qi sprijinit pe curbura pelvin[ a colonului ascendent, este boselat (dou[ tenii), lung
de circa trei metri gi suspendat de micul mezenter.
Rectumul are o lungime de 20-3-5 cm, cu diametrul maxim in zona mijlocic, este
neboselat qi suspendat dc mezenter.
4.1.1.4.3. Ficatul
Nu are vezici, hiliari qi nu evidenfiaz[ lobulagie. Marginea dorsali, groasi,
prezinti o incizurX csofagianl addnci, originea incizurii venei cave caudale gi inserlia
ligamentclor triunghiulare (stflng qi drept). Marginea ventrali, subgire, IIrI raporturi
ligamentare, prezintl incizuri care impart organul in cinci lobi: caudat (Spiegel), cu
aspect de piramidl triunghiulard; drcpt, cel mai bine reprezenta|' pdtrat, redus, cu
marginea ventralI de regull discret incizatil; intermediar stAttg, destul de redus gi
limitat de lobul pitrat prin ligamentul falciform qi sr.i'ng, care raportat la lobul drept
este mai redus la animalele tinere qi mai dezvoltat la cele adulte (datoritl atrofiei
Iobului drept) (fig.a.I l.).
A n atomi a ani m al el or domesti ce 99

7
4.1.1.4.4. Rinichii
10 Au suprafa[a neted[ gi sunt monopapilari.
Rinichiul drept are aspect de cord
(cordiform) sau "as de cup[", datoritX
dominanlei diametrului transversal,
9 convergenlei qi continuitllii intr-un arc
3
extrem de strins a marginii craniale
(convexd) gi caudall (rectilinie) (fig. a.12.).
4 Sinusul rcnal arc aspect de "U". Rinichiul
stang are cxtremitatea craniali elilat[, iar cea

1
caudal[ llliti, ceea ce imprim[ sinusului
renal aspect de arc de cerc.

Fig. 4.11. Ficatul la ecvine (fafa 4.1.1.4.5. Ovarele

viscerali) Topogralic situate in planul vertebrelor
1-lobul steng; 2-lobul intermediar lombare 4-5, au apect globulos, extremitilile
sting; 3-lobul drept; 4-lobul pitrat; 5- cgale, iar marginea liberf, (ventrali) cxcavatl
lobul caudau 6-ligamentul triunghiular de o fosl ovarianl, forma[iune care
sting; 7-ligamentul triunghiular drept;
corespunde zonei de dehiscengi a foliculilor
8-zona hilului; 9-incizura esofagiani;
ovarieni.
lO-vena porli; 1 l-vena cavi caudali.
4.1.1.4.6. Uterul
Coarnele uterine, dispuse in totalitate in cavitatea abdominald, divergente in
sens cranial qi recurbate dorsal, sunt suspendate de mica curbur[. Extremitatea lor
craniall are raporturi cu treimea anterioari (L2) a tavanului cavitllii abdominale.
La joncEiunea cu oviductele, coarnele prezint[ papila utcrind. Corpul uterin esl"e
situat prin jumltatea craniall in cavitatea abdominal[. Cervix,ul, bine reprezentat,
cu floare involti sirnpll poate Ii palpat transrectal (lig. 4.13.; 4.14.).
4.1.1.4.7. Vaginul
Dublu ca Iungime fagd dc vestibulul
vaginal, turtit dorso-ventral, arc pere[ii
subliri gi loarte extensibili.
4.1.1 .4.8. Vestibulu! vaginal
Integreazi la nivelul perelilor laterali
glandele vestibulare mari carc se dcschid
prin l-10 orificii, iar la nivclul podelei,
glandele vestibulare mici. Bulbii vestibulri
Fig. 4.12. Rinichii gi glandele sunt extrem de bine reprezentati.
suprarenale la ecvine (vedere dorsalS)
1-rinichiul sting; 2-rinichiul drept; 3-
glandele suprarenale; 4-ailera aofti;
S-vena cavi caudali.
100 Gabriel Predoi - Cristian Belu

4.1.1.4.9. Vulva gi clitorisul

Vulva are comisura dorsalI
asculitI qi ingustl, iar cea 3
ventralI largl gi rotunjiti.
Clitorisul, foarte bine reprezen- tt,
tat, prezint[ un evident gland, ii il 5
emisferic, acoperit de o mucoa-
sI de regull plisati qi pigmen- tli
tatL
lt
4.1 .1.4.10. Testiculele !,

Sunt dispuse (ca la toate

speciile de mamifcre) intr-un 6
diverticul al cavitigii aMomina-
le, care structureazi gi integreazi
pungile testiculare. Au aspect
ovoidal, cu marele ax dispus (in
"vivo') orizontal. Capul qi coada 7
epididirnului, datorid lungimii
ligamentului testicular propriu, 8
sunt detqEate de tcsticul.
Mediastinul testicular este bine
rcprezetat. Artera testicular[, la 9
nivelul rnarginii libere (ventrali),
este flexuoas[ qi emite colaterale Fig.4.13. Aparatulgenital la iapi (vedere dorsali)
1-ovar; 2-pavilionul tlompei; 3-trompa uterintr
care nu depiqeqc jumitatea
(salpinx); 4-corn uterin; S-ligament larg; Gcewix;7-
peregilor laterali (fig. a.l-5.).
vagin; &orifici u I uretral extern; 9-c I itoris.

Fig. 4.14. Topografia

aparatului genital la
iapi
I 1-ovar; 2-mezosalpinx;
3-pavilionul trompei; 4-
2 ri nichi; 5-l iganrent utero-
5
ovarian; 6-salpinx; 7-
corn uterin; 8-ligamerrt
t4
vezical median; 9-
8
15 ligarnent rotund; 10-
\t ll !l/1
ligament larg; 1 1-corpul
1 uterului; 12-vezici
urinari; 13-vagin;'14-
vulvtr; 15-clitoris.
Anatomi a ani mal el or domest ice l0l

4.1 .2. Proieclia organelor

4.1.2.1. Zona cefalici

4.1.2.1.1 . Proiecfia cavitilii bucale
3
Limita posterioari a vestibulelor laterale ale
cavitdgii bucale corespunde aproximativ unui plan
ce coboari de la unghiul nazal al pleoapelor
5 p..p"ndicular pe porliunea orizontall a ramurii
mandibulare.
5 Limita dbrsalI a vestibulelor laterale
Fig. a.15. Testiculul la armisarcorespunde cu aproxima[ie unui plan paralel cu
Itesticul; 2-capul epididirnului; ramura orizontall a mandibulei, plec0nd de la
3-coada epididirnului; 4- comisura ventrald a narinei.
cordonul testicular; 5-artera Limita ventrall a vestibulelor corespunde cu
testiculari' aproximalie unui plan care urmlreqte limita dorsall
a mugchiului cobordtor al buzei mandibulare.

4.1.2.1.2. Proieclia cavitifii nazale

Limita ventrald corespunde cu aproximagie unui plan paralel cu porgiunea
orizontalI a ramurii mandibulare, plecdnd de Ia comisura ventrali a narinci.
Lirnita caudall, cu labirintul olfactiv, corespunde unui plan perpendicular pe
planul liunlii, trecind pe la jum[tatea orbitei.
Orificiul nazo-faringian corespunde unei zone cuprinsc intre un plan
perpendicular pe porliunea orizontall a mandibulei, coborhnd de la comisuranazali
a pleoapelor qi un plan paralel cobordnd de la comisura temporall a pleoapelor.

4.1 .2.1. 3. Proiecf ia sinusurilor

Sinusul frontal (separat de simetricul slu printr-o larnd sagitali intersinusal[ qi
comunicdnd cu sinusul maxilar printr-o larg[ deschidere ovall) prezinti limita
caudall la nivelul unui plan transversal ce traverseazi linia temporall (creasta
frontoparietall) la jumXtatea ei; limita rostrali avansind in conca nazald dorsal[
pAnI la nivelul unui plan transversal ce trece inapoia spinei maxilare, in timp ce
limita laterali corespunde perel.clui mcdial al orbitei. Pltrunderea in sinus se poate
ob[ine: a) prin trepanarea osului frontal sub linia care une$te marginea caudall a
apofizclor orbitare gi la I cm de planul sagital; b) trepanarea osului nazal la 2-3 cm
de planul median.
Sinusul maxilar (rostral gi caudal), cu dimensiuni variabile in raport cu vdrsta qi
cu peretele separator, la rAndul lui cu pozigie variabil[, prezinti limita caudald la
nivelul orbitei, cea lateral[ coborAnd sub creasta maxilo-facialI, cea dorsall urmlrind
cu aproxima[ie o linie ce urmdreqte comisura nazal[ a pleoapelor cu comisura dorsall
a narinelor. Limita rostrall, fiind cu atdt mai avansat[, cu cdt animalul este mai
bitrin, variazd, in jurul unui plan transversal corespunzdnd g[urii infraor6itare.
Peretele separator intre sinusul maxilar rostral gi cel caudal este un plan oblic la 45"
102 Gabriel Predoi - Ctistian Belu

la[i de creasta maxilo-faciall la un nivel situat in treimea rostralX a crcstci, nivel la

care se proiecteaz[ qi fanta de comunicare cu rncatul nazal mijlociu. Pltrunderea in
sinusul maxilar rostral se poate obgine prin trepanarea maxilei dcasupra crestei
maxilare qi la I - 2 cm inapoia unci perpendiculare pe crcasta maxilo-faciall ridicatl
de la nivelul spinei maxilare. Pltrunderea in sinusul maxilar caudal se obline prin
trepanarea osului la 4-5 cm inaintea orbitei.
4.1 .2.1.4. Proiec[ia faringelui
Acopcrit in parte de ramura rccurbatl a mandibulei, dc masetor qi de nruqchiul
pterigoidian medial, laringelc poate fi abordat pc partea caudall a dcschiderii
mandibulare, lirnita caudal[ a zonei faringiene corespunzind unui plan cc lrece
paralel cu ralnura rccurbatl a mandibulei. Limita inferioari corcspundc cu
aproximagie unui plan ce uneqte comisura buzelor cu originea traheci. Linrita dorsalir.
in pozi[ia normall a capului, corespunde unui plan ce uneqte comisura buzelor cu
articul a[i a temporo-mandibul ar[.
4.1 .2.1.5. Proiecfia laringelui
Mascat parlial de faringe, laringclc apare in plus abordabil pe fa[a vcnLrali a
capului in regiunea sublaringianS. Limita caudali coincide cu originea trahcei, limita
vontrall cste palpabili prin jgheahul intermandibular in regiunca subhioidian[,
sim[indu-se corpul cartilajului tiroid. Limita dorsall corespunde unui plan ce uneltc
cornisura buzclor cu un punct siLuat la jumdtatca ramurci rccurbate a rnandibulci.
Pltrunderca directl in laringe sc poate oblinc pc cale chirurgicall, prin incizarca
membranci crico-tiroidiene (pal pabi I I in regiunea subl aringian[).
4.1 .2.1.6. Proiecfia limfonodurilor
Limfocentrul parotidian se proiecteazl la nivelul giitului condilului mandibulzr,
Ia nivelul rnarginii caudale a porliunii orizontale a ramurii mandibulare.
Limlbcentrul mandibular se proiecteazl in spa[iul intermandibular, pc 1ala
mediall a ramurii orizontale a mandibulei, inapoia planului transversal ce trccc
prin incizura vaselor faciale.
Limfonodurile retrolaringicne mediale se proiecteaz[ in unghiul dintre planul
limitei dorsale a laringelui qi planul limitei caudale.
4.1 .2.1.7. Proiecfia cutiei craniene
Cuprinde zona limitatl rostral de un plan transversal care trsce tangent cu
marginea caudal[ a apofizelor orbitare, iar limita caudalI este marcatd de
protuberan!a occipitalI exl,ernI, limita lateralI corespunzAnd unui plan situat rnedial
de baza apolizei zigomaticc a osului temporal, iar limita ventrali corespunzdnd
planului orizontal ce trece prin articulalia temporo-mandibulari.
4.1.2.1.8. Proiecfia glandei parotide
Cuprindc o zoni de 4 - -5 cm inapoia ramurii recurbatc a mandibulci, dc la baza
urechii, pdnl la nivelul venei linguo-facialc.
A n at omi a ani ntal el or domesti ce 103

4.1.2.1.9. Proiecfia glandei mandibulare

Corcspunde unei zonc de 3-4 cm ligime ce urcd de pe faga mediall a ramurii
recurbatc a rnandibulei, strecurdndu-se pe sub glanda parotid[ pentru a ajungc
aproape sub extremitatea rostralI a aripii atlasului.
4.1 .2.2. Zona cervicali
Proiecfia traheei
Corespuncle unei benzi mediane de 4-5 cm llgime, pe partea ventrali a gdtului,
in treimea rostral[, fiind plasatl subcutanat.
Vena jugulari se proiecteaz[ in qan[ul jugular.
Esofagul se proiecteaz[ la marginea dorsali a qanlului jugular, aqezat fiind
deasupra qi inapoia traheii, uqor deviat spre st0nga, in treimea caudalI a gitului.
Artera carotidi gi cordonul vago-simpatic, se gisesc deasupra ,si inapoia
csotagului, in cele doul treirni rostrale ale gitului, dar incruciqeazl caudo-vcntral
csofagul gi traheea in treimea caudal[.
Glanda tiroidi se proiecteazfl pe la[a laterali a traheei, inaintca unui plan
transversal care trcce tangent cu cxtrcmitatea rostrali a aripii atlasului.
Limfonodurile cervicale superficiale (prescapularc) corespund ;an[ului
cervico-scapular, la nivelul unui plan orizontal situat Ia l0 - l2 cm dcitsupra
articul aliei scapulo-humerale.
4.', .2.3. Cavitatea toracici
4.1.2.3.1. Proiecfia cavitilii toracice
Limita dorsalI corespunde unei linii cc unc$tc tuberozitatea spinei scapulare cu
unghiul cranio-dorsal al fosei paralombarc, limita ventrali se situeazl pe un plan
orizontal ct: trecc prin olecran, limita craniall corespunde cu aproxima[ie unui plan

Fig. 4.16. Topografia organelor din cavitatea toracicl la ecvine (fafa stAngi)
1 -esofag; 2-trahee; 3-tinrus; 4-cord; 5-pulmon; 6-diafragm.
l04 Gabiel Predoi - Cristian llelu

vertical ce trece prin creasta deltoidianl, animalul fiind [inut in staliune forEat[.
Limita caudali periferici corespunde unei linii ce trece prin articulafiile condro-
costale. Cum diafragma are insl o curburl atit in plan vertical, cAt qi in plan
transversal, concavitatea fiind orientatd caudal, in planul median punctul cel mai
avansat al curburii ajunge la nivelul coastei a 7-a, linia de curburiincrucigdnd coasta
a 9-a la jumltatea ei pentru a ajunge la plafon inapoia ultimei coaste.

4.1.2.3.2. Proiecfia anatomici a pulmonilor

Corespunde in general proiecgiei Iimitelor cavitigii toracice, in unghiul
costodorsal, pulmonul neajungAnd pAnI la ultima coast[, existAnd un redus "recesus
pleural costo-diafragmatic ".
4.1.2.3.3. Proiecfia clinici a pulmonului
Zona de asculta[ie qi percu[ie clinicl a pulmonului apare mult mai restrAnsl
decdt zona de proiecEie cutanati, datoritl pe de o parte faptului cI unele zone sunt
acoperite de sLraturi groase de mugchi, in altele, din contrr, masa pulmonari este
redus[. Dac[ se divizcazd, peretele costal cuprins intrc limitele cavitlgii in noud
sectoare egale, prin doui linii orizontale gi douI verticale, zona propicc clinicii
corespunde careului central, la carc se adaugl o redusl por[iune din careul dorsal qi
din careul ventral, conturul zonei apirdnd destul de neregulat.
4.1.2.3.4. Proiecfia anatomici a cordului
Corespunde unei arii cuprinse intre a 3-a coastl qi marginea caudall a coastei a
6-a,baza cordului corespunzdnd unui plan orizontal ce trece deasupra articula[iei
scapulo-humerale la jumrtatea distan[ei dintre tuberculul coxal gi rotulr.

Fig. 4.17. Topografia organelor din cavitatea toracici la ecvine (fafa dreapti)
1 -trahee; 2-pulmon; 3-cord; 4-diafragm.
A natom i a ani mal el or d om esti ce 105

4.1.2.3.5. Proiec[ia clinici a cordului

Zona de ascultagie a cordului apare qi ea mai restrdnsd (datoritl interpunerii
pulmonului intre cord qi perete), fiind evidentl pe partea stAng[ intre coasta a 4-a qi
a 6-a.
Orificiul pulmonar se proiecteazl intr-un plan ce trece prin articulalia scapulo-
humerall la jumdtatea marginii caudale a coastei a 3-a gi spaliul III intercostal la
marginea caudall a muqchiului deltoid.
Orificiul tricuspid se proiecteaz[ sub nivelul orificiului precedent la jumltatea
coastei a 4-a.
Oritjciul aortic se proiecteazi la acelaqi nivel cu orificiul pulmonar, dar intre
coasta a 4-a qi a 5-a (in spa[iul IV intercostal).
Orificiul bicuspid se proiecteaz[ sub nivelul orificiului precedcnt in spaliul V
intercostal.
4.1.2.3.6. Bifurcafia traheali gioriginea bronhiilor cu limfonodurite bronhice
Se proiectcaz[ cu aproxima[ie la nivelul coastei a 6-a, deasupra unui plan orizontal
cc trece printr-un punct situat lajurnltatea distanfei dintre tuberculul coxal gi rotuld.
4.1 .2.4. Cavitatea abdominali
4.1.2.4.1. Ficatul
Se proiecteazl pe partea dreaptl, intre linia de curburi maximl a diafragmului
qi un plan orizontal ce trece la egall clistanli intre tuberculul coxal qi rotuld, lirnita
caudalI corespunzdnd unui plan perpendicular pe coloana vertebralI trecind prin
coasta a l4-a.
Pe partea stdngi, ficatul se proiecteazl intre linia concavi a diafragmutui gi o
linie ce coboarl de la interseclia marginii ventrale a rnuqchiului ilio-costal cu coasta
a l4-tr, pentru a ajunge la
articulagia dintre coasta a 7-
a gi cartilajul ei qi un plan
xv xvil orizontal ce trece la egal5
distan[I dintre tuberculul
coxal Ei rotull.
4.'1.2.4.2. Stomacu!
Se proiecteazi pe partea
st0ng5, intre limita diafiag-
mei, linia ce coboar[ de la
interseclia marginii ventra-
le a muqchiului iliocostal cu
Fig. 4.18. Topografia viscerelor abdominale la ecvine coasta a l4-a,la a7-a arti-
(fafa stingi) culagie condro-costali, li-
l-diafragm; 2-marginea ventrali a hipocondrului; 3- mita ventrald corespunzdnd
ficat; 4-stomac; 5-splini; 6-colon descendent; 7-jejun;
unui plan orizontal ce trece
8-colon ascendent (ansa lll); 9-colon ascendent (ansa
ll); 10-rinichi sting.
I06 Gabiel Pradoi - Cistian tselu

la egalI distanllintrc tubcr-

culul coxal qi rotuli. xv

4.1.2.4.3. Splina
Sc proiccteazir pe partea
stingl, intr-o pozilic oblicl
de jos qi inainte, lirnita dor-
srll corcspunzlnd rnargi ni i
ventrale a rnugchiului ilio- 2

costal, Iimita cranialir unci

Fig. 4.19. Topografia viscerelor abdomitrale la ecvine
linii uqor concavo cranial (fata dreaptl)
care cohoarl de la intcrscc-
1- diafragrn; 2-marginea ventrali a hipocondrului; 3-
1ia rnugchiului ilio-costal ctt
ficaU 4-duoderr; 5-cecutrr; 6-colott ascetrdetrt (;rrrsa lV);
coasta a l4-a, pentru a
7-colon ascendent (ansa l); 8-rinichiul drept.
ajungc la a 7-a articulalic
condro-costalI. Limita
caudalI corcspunde unci liniiu$or coucavc cranial, coborlnd dc la un punct situat
pc margincn latcrali a muqchiului ilio-costal la 4 - 5 cnr inapoia ultirnci coastc, dc
unde coboari pentru a ajunge la a7-a articula[ic condrocosta.ll.
4.1.2.4.4. Rinichii
Rinichiul drept se proicctcazl sub marginer vcntralit a nrurschiului ilio-costal in
partca drcapll, cle la al l-5-lea spaliu intcrcostal pind sub apol'iza transvcrsl a prirnoi
vcrtclrre lombarc.
Rinichiul sting se proiectcazi tot sub marginoa vcntrall a rnurschiului ilio-costal
din partea stingl, de la al l6-lca spaliu intcrcostal pinl sub apofiza trnnsversi a
cclci dc a 2-a vcrtchre lombarc.
4.1.2.4.5.lntestinul
Duodenul sc proicctcazir pc partca droapti pe o direclie oblici in jos qi inaintc,
pe o linic ce coboar[ dc sub apol'iza transvcrsir a vertchrei a 3-a lombarc spre
jumltatca coastei a l0-a.
Cecumul se pxriccteazl in partea drcaptl, intr-o pozifie oblicl vcntro-cranial,
cdrja cccumului proicctindu-sc la nivclLrl lbsei paralombalc, ajunglnd sub lirnita
latcrall a rnur;chiului ilio-costal pinl la al l3-lc:a spaliu intercostal, sub limita inl'erioarl
a duodcuului; corpul cccumului crcup[ zona rcgitrnii abdorninalc rnijlocii (abdorninall
laterall qi parlial onrbilicali), vArful tinzind sI ajungii h apcndiccie xifoidian.
Colonul ventral drept (porgiunca lombo-stcrnali, ansa I ) sc proicctcazl pe
partca drcaptir intre hipocondru qi zona cccal[, paralcl cu hipocondrul.
Colonul dorsal drept (porgiunea ll'eno-lornbar[, ansa IV) se proiectcazl tot pe
partca drcaptir, la la[a rnediali a hipocondrului.
Flexura sternali se proiecteazl dcasupra ,si inaintca apcndicclui xilbidian.
Colonul ventral sting (porliunea stcrno-pclvinI, ansa II ) sc proicctcazl pe
partca stAngi-r, sub linia hipocondrului sting in regiunoa abdominall rnijlocic,
porliunea ventral[ sprijinindu-sc pc podcaua cavitllii ahdominalc.
A n at omi a ani nt al el or d om est i ce 107

Colonul dorsal sting (porgiunca pclvo-dialiagmaticl, ansa III ) sc proiectcazi pe

partea stingd, intr-o zonl lati de l0 cm, cc coboarl ds la nivclul aperturii pelvine
craniale la nivelul pantei llancului (rcgiunca abdolninalS laterali ), apoi pe ta[a rnediall
a hipocondrului sting pirnl in drcptul cclci de a 8-a articula[ii condro-costalc.
Flexura frenici (dialiagmatic[ dorsalir) sc proiecteazl deasupra flexurii sl"crnale ,
aproximativ la nivelul articulatiilor 8-9 condro-sternale.
Colonul descendent so proiecteazi la nivelul lbsei paralornbare stingi gi parlial
in panta llancului stAng, rnedio-dorsal in raport cu colonul dorsal sting.
f ejunul arc o pozigic relativ median[, putendu-sc proiecta pe partea stlng[, dc la
fala mcdiall a splinei plnir la nivclul pantei llancului stAng.
4.1.2.4.6. Ovarele
Ovarul sting se proiccteazl sub marginea vcntrali a muqchiului ilio-costal
inLr-un plan transvcrsal ce trece inaintea Luberculiklr coxali simetrici, corcspunzdnd
aproximativ spaliului dintre apolizclc trans",crss ale vcrtebrelor IV - V Iombarc.
Ovarul drept se proicctcazl la acclaqi nivcl, eventualintr-un plan tcrtical ce
trcce prin spa[iul dintre apolizclc transvcrsc alc vertcbrclor III-IV lombarc.
4.1 .2.5. Cavitatea pelvini
Pl oiec[ia la extcrior a organelorpc:lvinc estc cu totul relativir. Se poate aprocia totr.rrsi cI:
Vezica urinari poatc ll proicctati in regiunea crupci, inl"r-uu plan orizontal ce
trcce prin articula[ia coxo-fcmuralI qi un plan paralel ce trcce aproximativ la
jumitatca distangei dintre respectivul plan rgi alt plan ce trccc prin tuberculul coxal.
Corpul uterului poat"e li proiectat pe o zonl de 8 - l0 cm situat dcasupra planului
care marcheazl limita dorsall a vczicii.
Vaginul gi vestibulul vaginal se proicctcev,iintr-un ptan oriz-ontal cc ll:ce prin aliculalia
coxo-fcmuralI qi un plan paralcl corespunz0nd p,crineuh:i.
Rectul sc proiecteazl irr rcgiunea crupci, intre doud planuri care trec tangent
dorsal ,si vcntral de anus.

4.2. BOVTNE
(
4.2.2. Morfotopografia organelo r
:"3 S
4.2.2.1. Zona cefalici
1 ,,al I
4.2.2.1.1. Limba

a
in general cstc groasi, aspri la pipiit (prin cornificarca
papilelor fililorrnc), cu por[iunca mobilir bine rcprczcnt.atl,
\ mobill (intrcgatir func[ional actului dc prehcnsiuticr), cu virlul

Fig. 4.2O. Limba la bovine

1-protuberanla linguali; 2- papile odontoide; 3-papile
fungiforrne; 4-papi le lenticulare; 5-papile caliciforme; 6- pilieri
aborali ai limbii.
108 Gabriel Predoi - Cistian Belu

ascu[it. Corpul qi baza limbii prezint[ pe faga

dorsall o foarte dezvoltat[ proeminenli -
protuberan(a linguall, la nivelul clreia mucoasa
(in zona corpului) prezinti papile lentifonne.
Papilelc caliciformc sunt dispuse pe dou[
rdnduri, paramedian (8- I 0), [a originea corpului ly' I
limbii. Crestele sublinguale laterale sunt mascate
dc papile odontoide. Papilele foliate lipsesc (lig.
&
b
\ 3
4.20.).
t--
4.2.2.1.2. Clanda parotidi
Cornp:rativ cu ecvinele, este mai pulin bine Fi,., 4.21. Clandele salivare
rsprezentat[ qi de culoare roqiaticr. capul (p"arotidi gi mandibulari) la
glandei, simplu, dispus inaintea bazei urechii, bovine
acoperdarticulaliatcrnporo-mandibular[.Corpul 1-glanda parotidi;2-canalul
este ingust gi acoperl marginea aborali a parotidian;3-glanda rnarrdibularS.
rnandibulei. Coada, in general, nu are raporturi
cu tendonul muqchiului sterno-mandibular; canalul parotidian, situat la nivelul
extremitllii inl'erioare a fcEei med.iale a ramurii recurbate a mandibulei, se dcschidc
la nivelul vcstibulului bucal latcral, in zoua topogralicl a molarului al II-lea superior
(fig. a.21.).
4.2.2.1.3. Clanda mandibulari
Mult mai dezvoltatl decAt glanda parotidl, de culoare galben-palid, are limita
dorso-caudalI la nivelul extremitllii craniale a atlasului iar cea ventro-craniali -
carc are aspectul unei prcleminenle ovoide - ajunge pinl la partea
ventral[ a laringelui qi hioidului (lig. 4.21.). Canalul glandei se
deschide la nivelul carunculilor sublinguali corespunzltori,
carunculi care sunt fibro-cartilaginogi gi au marginea liberi
festonatS..
4.2.2.2. Zona cervicali
4.2.2.2.1. Traheea
cu aceeaqi topografie ca qi la ecvinc, prezint[, prin rccurbarea Fig' 4'Z2'Traheea
qi situarea Ia acelaqi nivel a extremitdqilor'in"f n. flU.o-
cartilaginoase, o creast[ dubll (fig. 4.22.).
"f llfJ':H!!ft'*
4.2.2.2.2. Clanda tiroidi
Situatl in planul inelelor 2-3 traheale, este reprezentat[ de doi
lobi, triunghiulari, cu supralhfa ugor accidentatl gi reunili printr-
un evident istm cu structurl glandulard (fig. a.n.).
es
4.23. Clanda
tiroidi la
bovine.
A nalomi a ani mal el or domesti ce r09

4.2.2.3. Cav itatea to raci ci

4.2.2.3.1. Cordul
Comparativ cu ecvincle, este propor[ional mai mic, cu virful mai accentuat.
fesutul adipos subepicardic de la baza cordului este in cantitate mare, de culoarc
alb-gilbuie qi cu o consistcng[ ferml (sflrfimicios).
Marginea caudall a cordului este dominati de un
I evident ganf intennediar, deviat in apropierea apexului
pe faEa stingi (auricularl) (fig.4.24.). Auriculele sunt
festonate. in ventriculul drept, in 85-907o din cazuri,
se eviden[iaz[ un puternic rnuqchi septo-marginal
4 lpilier de ordinul al Il-lea). Constant la animalele
adulte, in jurul inelului aortic, se identillci oasele
cardiace. in numlr de doui, ele reprezintl osificarea
tri goanelor Il broase corespunzdtoare.

4.2.2.3.2. Traheea gi pulmon ii

Traheea are aceeagi configuralie ca in segmentul
Fig. 4,24. Cordul la bovine
(fa!a stingi - auriculari) cervical. inainte de bilurcare emite bronhia accesorie
(sau eparteriali) destinatl lobului apical.
I -auriculul drept; 2-auriculul
stang; 3-tanlul interventricu- Pulmonii, in general , se caracterizeazil prin:
lar paraconal; 4-9an1ul inter- evidengierea lobula[iei (aspect poliedric) pe intreg
rnediar; S-vena cavtr crania- arcalul suprafe[ei (fig. a.25.) qi incizuri adAnci care
li; 6-trunchiul brahio-cefalic; configureazd.o
7-aorla; 8-ligamentul interar- loba[ie eviden-
terial; 9-trunchiul pulmonar; ti. pulmonul
1O-vena azigos stingi; I I - drept, mai 4ez_
venele pulmonare.
voltatdecdtcel
stdng, prezintl
cinci lobi: cranial anterior (apical cranial) ,si
cranial posterior (apical caudal) - deservigi
de bronhia accesorie; mijlociu (cardiac),
diafragmatic gi accesoriu (azigos). Lobul api-
cal cranial, foarte dezvoltat, trece pe sub
trahee, deviind mcdiastinul in plan parame-
dian stdng. Pulmonul st0ng prez.intl lobulaEie
clasici incluz0nd: lobul cranial (apical),
mjlociu (cardiac) qi dialiagmatic.
Fig. 4.25. Pulmonii la bovine
1-lobul apical sting; I a-lobul apical
drept cranial; 1b-lobul apical drept
caudal; 2-lobii cardiaci; 3-lobii
diafragmatici; 4- lobul azigos.
ll0 Gabriel Predoi - Cristian Belu

4.2.2.4. Cavitatea abdominali

4.2.2.4.1. Stomacul
Cvadriconrparl.imcntat, este fonnat din rumcn, relea, foios (omas), care impreunl
formeaz[ prcstomacelc sau provcntriculul, gi cheagul (abomasul) sau stomacul
propriu-zis.
Rumcnul, uqor dc reperat dupl volum, conligura[ie qi structuri, ocupl 314 din
cavitatea abdominall qi are raporturi directe prin tala corespunzltoare cu peretele
sting al cavitiqii abdominale. La nivelul qanlurilor se detaqeazd marele epiploon
extern (sting), respcctiv marcle epiploon intern (drcpt). ExtremitiEile caudale ale
sacilor ruminali (dorsal qi vcntral) constituie veziculelc conicc, care sunt cgale.
Releaua, situati in continuitatea sacului
ruminal dorsal (atriul rurninal) cu carc
cornunicl, estc ccl mai rcdus qi rnai pulin
detaqat compartiment al proventriculului.
Mucoasa, groas[, fonneazl pe intreg arealul
compartimcntc poliedricc, divizate prin
pcrcli secundariin alte compartimente mai
mici cu aceoaqi configuralie, care apar
incluse uncle in altelc, aseminitor unui
fagurc de albinc. t2
11

Foiosul, mai voluminos decAt rclcaua, cu

lormX elipsoidall, turtit cranio-caudal, este
ataqat dc [icat de la nivelul curburii dorsale
Fig' 4'26' Prestomacele gistomacul la
prin micul epiploon, iar prin curbura
venrralr are raporruri cu re[eaua qi cheagur,
l[!-:jf-l""Jf}:,*11'r1lac ruminar
cu care comunic[ prin orificiile corespun- ventral; 3-veziculi conici dorsali; 4-
zltoare. Mucoasa, dctaqat[ de la nivelul veziculi conici ventrali; 5-pan]
marii curburi (curbura dorsali) qi de pe ruminal longitudinal drept; 6-atriul
plr[ile laterale, circumscrie patru categorii luminal; 7-esofag;8-refea;9-foios; 10-
'12-duoden'
de lame (primare, secundare, terliare ,si cheag; 1 l-pilor;
cuaternare), cu dispuncrc intr-o ordine
perl'ectir, orientate cltre mica curburl (curbura ventral[).
Mucoasa cornpartimentclor descrise este cornificatd.
Cheagul sau stomacul pr opriu-zis, esLe alungit gi situat pe partea dreapt[ a cavitlgii
abdorninale in raport cu regiunea hipocondrului. Extrernitatea cranialfl, bine
reprezentati, comunici cu foiosul, iar cea caudal[, ehlati, se continul dc la nivelul
pilorului cu duodenul. Marginca dorsali estc convex--concav[ cranio-caudal, iar
cca vcntrall estc convex[ pe toatl lungimca gi primeqtc inserlia marelui epiploon
extern. Mucoasa, necornificatfi,,realizeazilprin pliere o multitudinc de lame spiroide.
A natomi a ani ntal cl or domest i ce lt I

4.2.2.4.2. lrrtestinul
Topografia prcstomacclor qi a chcagului "oblig[" nrasa intestinall sI aibi
raporturi cxclusiv cu pcretclc abdominal drcpt al cavit[1ii abdorninalc (regiunca
flancului qi por[iunea corespunzltoare a regunii mczogastricc)
a) IntcsLinul sublire
Duodcnul prezinl.[ patm por[iuni (asccndcntl, orizontall cranio-caudalI,
orizontalfl caudo-craniall gi vcrticald), reunite Ia nivelul a troi llcxuri ( portali,
caudald qi lombarl). La nivelul flexurii portalc se dcschidc canalul colcdoc iar la
nivelul llexurii lombare canalul pancreatic.
Jejunul, foarte lung, estc suspendat de rnarginca infcrio:u'I a rnarclui mezentor.
Topogralia meulionatl detcnninl tbrmarea a numeroase anse, ce ii conferi aspect
dc "ghirlandI".
Ilcottul, suspendat la extremitatea vcntro-caudall a marelui mezenl.cr gi ataqat
dc cecum prin ligarncntul specilic (ilco-cecal), se dcschide la lirnita dintre cecurn qi
colon prin orificiul ileo-ceco-colic.
h) Intestinul gros, suspendat de marcle mezentcr, esLe ncrhosclat gi mult mai
redus (lungirne, calibru, volurn) decit la ecvine.
Cecumul, dispus orizontal, este nctod, cilindroid, cu cxLrcnritatea liber.I rotunjiti
qi oricntatl caudal. Are o lungirne de 60-70 cm qi un diamctru do 7-9 cm.
Colonul ascendent conLinul cecurnul, dernarcalia fiind realizatl dc deschiderca
ilconului (oriliciul ilco-ceco-colic). Este lbnnat din trei porliurri: colonul sigrnoid,
colonul spiralat gi ansa distall. Colonul sigmoid, cu calibru identic cccurnului, dornini
fosa paralombari qi circumscrie o dubli inllexiune in "S", cu a doua flexurl dispus[
dorso-caudal. Colonul spiralat, cu diametru asemln5tor anselorjcjunale, cste lorrnat
din l.rci ture concentrice, o flexuri centrall qi
trei ture cxcentrice, toate cchidistantc gi
aproximativ in acelaqi plan. Jumltatea
terminall a ultimei ture, sc distanleazi de
colonul spiralat, continuindu-sc in zona
topografici a arterei mezentcrice craniale cu
ansa distal[.
Colonul transvers, mascat dc inscrEia
ligarnentului duodeno-transvers, cstc scurt gi
sc continul cu colonul dcscendent.
Colonul descendcnt, extrem dc scurt
conrparativ cu ecvinele, este situat in planul
mcdian al regiunii sublombare, suslinut de
nricul mczenter.
I{cctumul, uniform calibrat, este scurt gi
F'tg. 4.27. lntestinul gros la bovine rcctiliniu
1 -cecurn; 2-colon sigrnoid; 3-colon

spiralat; 4-colon transvers.

n2 Gabriel Predoi - Cristian Belu

4.2.2.4.3. Ficatul
Inl.racavitar, este dispus retrodiafragmatic, paramedian dreapta, cu axul mare
orientat vcntro-cranial. Este gros, masiv qi prezint[ incizuri supcrficiale, care-l
sistematizeatlin patru lobi: caudat (Spiegel), lbrmat din doufl porEiuni - supraportalI
sau lobul papilar qi, respectiv, lateralI sau procesul caudat. Por[iunea laterall

A B

Fig.4.2B. Ficatul la bovine (A) ti ovine (B)

1-lob sting; 2-lob drept;3- lob pitra| 4-proces caudat;4'-proces papilar; 5-vezici
biliari.

deplgegte conturul lobului drcpt; acoperit in cca mai mare parte de lobul Spiegel,
cste limitat de lobul pltrat prin intermediul fosei vezicii biliare; pdtrat, redus, are
Iimita ventrall marcatd de ligarnentul falciform qi sting,bine reprezentat, cu marginea
inferioarl semicirculari. Prin topografie, extremitatea dorsalI apar[ine lobului caudat
qi lobului drept iar extremitatea ventrali lobului stdng. Marginea liber[ (ventrali la
celelalte specii) este orientatl lateral dreapta, iar rnarginea mcdial[ sau stdngi,
rectilinie qi groas[, corespunde marginii dorsalc de la celelalte specii. Vezica biliari
deplgeqte mult marginea lateralS. Canalul cistic realizeazi la joncgiunea cu canalul
hepatic un unghi de aproximativ 900.
4.2.2.4.4. Rinichii
Sunt pluripapilari, cu suprala[a extrem de accidentatl (loba[i, bosela[i). Rinichiul
drept este aplatizat dorso-ventral, cu
extremil.atea caudali etilat[ qi hilul larg.
Rinichiul stdng, flotant, torsionat, cu hilul
ingust, are aspect de piramid5. Pelvisul
renal, lipsit de bazinet, este reprezcntat de
douI ramuri ureterale.
4.2.2.4.5. Ovarele
Reduse comparaLiv cu iapa, sunt
ovoidale, cu suprafa[a gllbuie qi ugor
accidentatc de foliculii ovarieni sau corpii Fig. a.29. Rinichiu! drept la bovine
galbeni in dil'erite taze de evolu[ie. l-lobi renali; 2-calice renale, 3-calice
majore; 4-zoni rnedulari; 5-arteri
renaltr; 6-veni renaltr; 7-ureter.
A nalomi a ani mal el or dom esti ce 113

4.2.2.4.6. Uterul
La animalelc tinere are topogra{ie exclusiv pelvinX.
La femelele multipare deplgeqte marginea anterioarl a
pubisului.
Coarnele uterine, lungi de aproximativ 30-35 cm,
sunt oricntate cranio-latero-ventro-dorso-medial gi
Fig. 4. 30. Coamele uterine
suspendate de mzrrea curbur[. Caudal ele sunt contopite
la vaci
1-corpul uterului; 2- pe o distan[[ de l0-l-5 cm, limita de separare fiind
coarnele uterine;3- reprezentati la exterior printr-un qan[ median dorsal,
ligament intercornual; 4- inaintea clruia se glsegte mezoul intercornual, iar la
ovare. interior printr-un evident septum. Corpul uterin, foartc
scurt, se continuI cu un cervix
lung, dur, prevlzut in porliunea
intravaginali cu doul sau trei flori
involte. Mucoasa colului se pliazi
atat longitudinal cAt gi transversal,
*/ -t fdcAnd astfel dcstul de dificil
{
accesul in cavitatea utcrind, iar cea
de la nivelul corpului qi coarnelor
I realizeazd. carunculii (80 - 120),
1
dispuqi pe patru rdnduri. Acegtia
au suprafaEa netedi qi convexI
7
0 4.2.2.4.7. Vaginul
8
Mai larg qi cu peretele mai gros
,t la[[ de iapI, prezinti in submucoa-
si doui evidente canale
pe podea
epoforice (Gaertner), cu origine in
fundul de sac precervical gi cu des-
chiderea situatl de o parte qi de alta
a meatului urinar, care este prece-
dat de un diverticul suburetral.
4.2.2.4.8. Vesti6u lu! vaginal

Fig. 4.31. Topografia aparatului genital la vaci Este dominat la nivelul

1-oval; 2- salpinx; 3-coarne uterine; 4-cervix; 5- pere[ilor laterali de glandele
vagin; 6-vestibul vaginal; 7-vulvi; B-clitoris; 9- vestibulare mari, forma!iuni
.l .l
vezici urinari; l0-diverticul suburetral; - unitare bine delirnitate, care se des-
mezoovar; 12-ligament larg; l3-fund de sac chid prinr-un oriliciu larg aproxi-
.l
sacro-rectal; 14-fund de sac recto-vaginal; 5-
mativ la jumltatea organului.
fund de sac vezico-vaginal, 16-fund de sac
vezico-pubian.
tt4 Gabiel Predoi - Cristian Belu

Glandele vestibulare mici sunt 3

reprezentatc de doul grupe dispuse
inapoia clitorisului.
4.2.2.4.9. Vulva gi clitorisul 5

Vulva prezint[ buzele groase,

comisura dorsall rotunjit[, iar cca
4
ventrali ingusti qi ascugiti, avAnd
in prelungire un smoc de peri. F)g.4.32. Cervixul la vaci
Clitorisul, foarte redus, este mascat 1-ostiumul uterin extern; 2-canal cervical; 3-
in fosa corespunzltoare. fornix vaginal; 4-ostium vaginal; S-vagin.
4.2.2,4.1O. Testiculele
Sunt clipsoidale, cu marelc ax
3
(in burse) verLical. Corpul epididimului acoperlin totalitate
extremi tatea corespunzltoare a testiculului, prelungindu-se
pe porliunea inigiali a marginii libere. Marginea epididimarl
este ingusti qi rectilinie. Coada epididimului cste aderentl
qi pu[in detaqatd. Mediastinul testicular, foarte bine
reprezentat, are aspectul unui cordon gros situat in plan axial.
5
Artera testicular[, mascatfl apoape in totalitate de corpul
epididimului, abordeaz[ marginea liber[ la nivelul
cxtremitltii caudate a testiculului, nivel de unde emite o
multitudinede ramuri llexuoase (cu calibru asemlnltor) care
acoperf, ambele fefe ale oganului.

4.2.3. Proiecf ia organelor Fig. a.33. Testicutul la

t1[u,.u,u,,
Zonacefatici
4.2.3.1. 2-caput
epididimului; 3-coada
4.2.3.L 1. Proiecfia cavitifii bucate
epid id imu lu i; 4-
Este relativ asem[nltoare cu proiecgia cavitlEii bucale cordon testicular; 5-
de la cabalinc. artera testiculari.
4.2.3.1. 2: Proiecf ia cavitif i lor nazale
Nu se deosebeqte in principiu de proieclia cavitllilor nazale de la cal.
4.2.3.1.3. Proiec[ia sinusurilor
Este, in schimb, dit'erit[ de cea de la cabaline.
Sinusul frontal este mult mai intins gi multicompartimentat. Compartimentul
nazal are limita rostrali inapoia unui plan perpendicular pe axul capului, care lrece
A natomi a ani mal el or domesti ce lt5

prin tuberculul tacial (molar). Limita aborali corespunde protuberan[ei intercornuale,

iar lirnitele laterale crestei frontale cu prelungiri in apofizele cornuale.
Sinusul maxilar, neimplrgit in sinus maxilar rostral qi sinus maxilar caudal,
prezinti limita rostralX plnl la un plan transvcrsal ce trece prin tuberculul facial
(eventual chiar mai rostral la animalele in v0rstl); limita caudald ajunge la nivelul
orbitei, cca dorsald corespunzind unui plan ce uncqte comisura ntrzald a pleoapelor
cu comisuradorsall a narinei. Limita ventralI corespundc unuiplan paralel cu profilul
nasului, trecAnd prin tube.rculul tacial.
4.2.3.1.4. Proiecfia cavitifii craniene
Este dillcili datoriti irnpingerii ei in profunzimc datoritl dezvoltlrii sinusurilor
liontale, limita dorsall a cavitlgii situdndu-se sub nivelul crestei frontale, limita
caudali corespunzAnd bazei coarnelor, iar cea rostralI unui plan transversal ce trece
la marginea caudall a apolizei orbitare.
4.2.3.1.5. Proiecf ia farin gelui
Mai alungit decdt la cal, dar ascuns de crestele pterigo-palatine excesiv de
dezvoltate, faringele la taurine se proiecteazi intr-o zond a cavit[1ii bucale care
corespunde unui plan perpendicularpe por[iuneaorizontald a ramurei mandibulare,
trecdnd prin comisura nazald, a pleoapelor, plafonul ajungdnd pinl la un plan ce
une$te comisura buzelor cu articula[ia temporo-mandibularl. Limita ventrali
core spunde cu aproximalic unui plan ce une$te comisura buzelor cu originea traheei,
iar limita caudall unui plan ce coboar[ dc la baza urechii la -5 - 6 cm inapoia ramurii
rccurbate a rnandibulei.
4.2.3.1.5. Proiecfia laringelui
Laringelo se proiectcazi pe fala ventrall a capului, intr-o zonl mai scurtl decit
la cabaline, cuprinsl intre ligamentul hio-tiroidian (palpabil) qi ligamentul crico-
traheal.
4.2.3.1. 7. Proiectia I imfonodurilor
Limfocentrul parotidian se proiecteazl in unghiul caudo-dorsal al regiunii
maseterine, sub articulafia temporo-mandibularl. Limfocentrul mandibular se
proiecteazd sub marginea mandibulei la nivelul unghiului mandibular. Limfocentrul
retro-faringian este dispersat in grupele limlbnodulare astfel: limfonodurile laterale
se proiecteaz[ intr-o zoni situati ventral de aripa atlasului; limfonodurile retro-
faringiene mediale se proiecteazl cu aproximafie la intersec[ia unui plan ce trece de
la comisura buzelor la articulagia temporo-mandibulari, cu marginea caudall a
ramurei recurbate a mandibulei.
4.2.3.'1. B. Proiecf ia glandei parotide
Ocupi o zond,de 4 - 6 cm ce coboari de la baza urechii pdnd la jumltatea porliunii
verticale a ramurii vertricale a mandibulei.
4.2.3.1.9. Proiecfia glandei mandibulare
OcupI o zonl mai inLinsl declt la cabaline, proiectdndu-se de la nivelul regiunii
sublaringiene, pin[ sub aripa atlasului.
lr6 Gabriel Predoi - Cistian Belu

4.2.3.2. Zona cervicali

Proiecfia traheei, esofagului, venei jugulare externe gi arterei carotide nu
prezinti dil'eren[e esen[iale in raport cu proiec[ia ace loraqi formaEiuni la cabaline.
Glanda tiroidi,ligit[, cu lobii triunghiulari unili prinrr-un istm glandular, csre
plasatl la nivelul primelor doul inele traheale.
Limfonodurile cervicale superficiale caudale (prescapulare), sunr
reprezentate de un pachet limlbnodular masiv ce se proiecteazl tot la nivelul gangului
cervico-scapular, aproximativ Ia jumltatea distan[ei dinl.re epistern qi linia dorsalh
a gitului (cranio-dorsal in raport cu articula[ia scapulo-humerall).

4.2.3.3. Cavitatea toracici

Datoritl toracelui mai scurt declt la cal (13 vertebre cu l3 perechi de coaste),
atht aspectul, cAt qi proieclia organelor toracice este dil'eritl fa[I de proiecgia de la
cabaline, diafragmul fiind mult mai convex spre inainte.
4.2.3.3.1. Proiecfia cavitif ii toracice
Limita dorsalr corespunde, ca gi la cabaline, unui plan orizontal ce une$te
tuberozitatea spinei scapulare cu unghiul cranio-dorsal al fosei paralombare, Limita
craniall corespunde cu aproxima[ie unui plan vertical ce trece tangcnt la tuberculul
mare caudal al humerusului. Limita ventral[ ajungc la nivelul unui plan orizontal
ce lrece prin articulafia humero-radio-ulnarl in timp cc limita caudall este marcati
dediafragml. La taurine insI, diafragma, prezentdnd atAt convexitatea craniati rnai
accentuat[, cdt qi inserlia peril'erici liind deplasati cranial in aqa fel cI limita caudall
periferic[ pe o Iinie cc plcacl de la un punct situat cleasupra limitci venLrale a
rnugchiului ilio-costal toracal, la nivelul coastei a l3-a, coboarl in trcimea distali a
coastei a l2-a, apoi in treimea distalfi a coastei a I l-a, pentru a trecc apoi dorsal dc
articulaliilc condro-costale, pentru a ajunge Ia stern la nivelul celci de-a 7-a articulalii
condro-sternale. Linia de curburl verticall ajunge la punctul cel mai avansat in
plan median la jumitatea coastei a 7-a, coborAnd de la extremitatea dorsali a ultirnei
coaste, pentru a ajungc la a 6-a articulagie condro-costali.
4.2.3.3.2. Proiecfia anatomici a pulmonului
Unndregte, in general, limitele peril'erice ale cavitlgii toracice exceptdnd recesusul
pleural costo-diafragmatic.
4.2.3.3.3. Proiecfia clinici a pulmonului
Este qi ea mai redusl decdt la cabaline. implrqind aria peretelui toracal in noud
sectoare, cum s-a procedat in cazul cabalinelor, zona de explorare in careul central
ajunge spre inapoi pand la coasta a l0-a, in treimea mediand ajunge doar pind la
coasta a 9-a, de unde coboard pAnI la coasta a 6-a.
4.2.3.3.4. Proiecf ia anatomici a cordului
corespunde unci arii cuprinse inLre coasta a 3-a qi coasta a 6-a (la 3--5 cm inapoia
dialiagmei), baza cordului corcspunzind unui plan orizontal Ia nivelul coastelor
IV-VI, plan tangent la articulalia scapulo-humcrall.
A n atont i a ani nt al el or domestice tl7

Fig. 4.34. Topografia oryanelor din cavitatea toracici la bovine (fafa stingi)
1 -esofag; 2-trahee; 3-pulmon; 4-cord; 5-diafragm.

4.2.3.3.5. Proiectia clinici a cordului

Aria de asculta[ie obignuiti este pe partea stdngl (cordul Iiind dispus paramedian
stinga), intre coastele IV qi VI.

Fig. 4.35. Topografia organelor din cavitatea toracici la bovine (fafa dreapti)
1 -trahee; 2-pulrnon; 3-cord; 4-diafragm.
I l8 Gabiel Predoi - Cristian Belu

!(tds- .
.rlk'
t

t'.
i'I
lp
Fig. 4.35. Proiecfia viscerelor din cavitatea abdominali la bovine (fafa stingi)
I -rurnen; 2-relea; 3-spli ni.

Bifurcagia traheali gi originea bronhiilor cu limlbcentrul traheo-bronqic se

delimiteazi cu aproximalie Ia nivelul coastelor V - VI deasupra planului orizontal
care trece printr-un punct situat la jum[tatea distan[ei dintre tuberculul coxal qi patel[.

Fig.4.37. Proiecfia viscerelor din cavitatea abdominali la bovine (fafa dreapti)

1-rinichi; 2-fical;3-vezici biliari; 4-foios;5-cheag; 6-duoden (po4iunea ascendenti);
7-duoden (porliunea orizontali); 8-colon spiralat; 9-cecum; 1 O-jejun.
A n atomi a ani m al el or domesti ce l19

4.2.3.4. Cavitatea abdominali

4.2.3.4.1. Ficatul
Se proiecteaz[ pe partea dreapt[, intre curbura diafragmei qi o linie ce coboarl
de la extremitatea dorsall a coastei a l3-a (pe linia plafonului) la jumltatea coastei
a l0-a, pdnd la articula[ia condro-costalI a VI-a.
Vezica biliari se proiecteazi pe partea dreapt[, in spa[iul X intercostal, la nivelul
unui plan orizontal ce trece la jumltatea distanlei dintre tuberculul coxal qi pateli.
4.2.3.4.2. Prestomacele gi stomacul
Rumenulseproiecteazlpeparteastingl,deladialiagmlp0nllaaperturapelvin[
craniald, marcat[ cutanat de marginea cranial[ a m. tensor al lasciei lata. Ventral
ocupl zona delimitatl de linia ce coboarl din treimea ventrall a spaliului VII
intercostal la linia albi pini la nivelul pubisului.
Refeaua se proiccteaz[ pe partea stdng[ - in treimea ventrald a spaliului VI - VII
intercostal, la nivelul unui plan orizontal tangent la olecran.
Foiosul (sprijinit pe mica curbur[ a cheagului qi acoperit in treimea antcioari dc
licat) se proiecteazi pe paftea dreaptd, in spa[iul intercostal VI - IX, sub nivelul
planului orizontal ce trece pe la jumirtatea distanfei dintre tuberculul coxal gi pateli.
Cheagul are aria de proiec[ie in zona latero-ventralI dreapt[, de la coasta a 6-a
pdnl sub cartilajul coastei a I I -a, ceea ce corespunde fe[ei interne a hipocondrului.
Marea curburi se sprijini pe plangeul cavitelii abdominale, iar mica curburl deplqegte
in sus, cu aproximativ 10 cm, hipocondrul.
4.2.3.4.3. Splina
proiecteazl pe partea sting[, in zona ruminald, sub forma unei benzi cu lllimea
Se
dc l0 - 12 cm, ce coboarl oblic de la un punct situat la extremitatea dorsall a
coastei a I 3-a (pe linia plafonului) pdnl aproapc de a 7-a articulalie condrocostal[.
4.2.3.4.4.lntestinul
Duodenul se proiecteazl prin primele doui din cele patru anse ale sale:
ascendenti gi orizontal[. Ansa ascendent[ se glseqte in spa[iul penultim intercostal
({I - XII), mascat[ de ficat. Ansa orizontall traverseazfl golul flancului la limita
dintre treimea mijlocie qi superioarl a sa in sens cranio-caudal.
f eiunul se proiecteazl pe partea drcapt[ la limita
ventrall a pantei flancului qi
pe por[iunea corespunzdtoare a podelei cavitifii abdominale.
Cecumul se proiecteazi cu aproxima[ie la nivelul corzii flancului.
Colonul ascendent se proiecteaz[ pe peretele lateral drept al aMomenului, mascat
hind de marele epiploon; colonul sigmoid (ansa proximal[) ocupi golul flancului, iar
colonul spiralat se proiccteazllanivelulcorzii qi treimii mijlocii gi dorsale apantei flancului.
4.2.3.4.s. Rinichii
Rinichiul drept se proiecteazl pe partea dreaptl, sub marginea masei comune
(sub linia plafonului), de la apofiza transversali a vertebrei a 3-a lombare p0ni la
coasta a l2-a. Extremitatea cranial[ se sprijin[ pe lobul caudat. Rinichiul stdng,
datoritl topografiei rumenului, nu prezinti raporturi parietale.
 120 Gabriel Predoi - Crislian Belu

4.2.3.4,6. Pancreasul
Se proiectcazd, dela originea porliunii orizontale a duodenului (tlcxura portall-
coasta a X-a) p0nlin treimea rnijlocie a acestuia (coasta a XII-a).
4.2.3.4.7. Ovarele
La animalele tinere se gisesc la nivelul unghiului de bifurca(ie al coamelor utcrine,
ceeace corespunde la nivel cutanat interscc[iei planului paramedian (dus la aproxirnativ 5
cm pe marginea anterioard ajurnltalii pubisului), cu planul vertical tangent laextremitatca
anterioar[ a trocharrterului mare. La I'emclele multipare, ovarele se glsesc in cavitatea
aMominali la 3 - 5 cm de tnarginea anterioarl a pubisului (la aproximativ 5 cm de unghiul
cranio-medial al respectivului os), ccea cc corcspunde planului transversal ce trece prin
unghiurile externe ale il iumurilor.
4.2.3.5. Cavitatea pelvini
Rectul se proiecl.eazl deasupra planului orizontal ce trece la nivelul lirnitei
inl'erioare a anusului.
vaginul qi vestibulul vaginal se proiecteazi sub planul precedenr, deasupra
planului paralel cu precedentul ce trece la nivelul trochanterulri *-".
Vezica urinari se proiecteazr sub planul precedent, adesea cleprgind marginea
cranialI a podelei bazinului.
Uterul se proiecteaz[ inaintea unui plan vertical ce trece prin articula[ia
coxol'emuralI. in gestalie el depiseqte marginea pubisului.
Coarnele uterine se gisesc inaintea aperturii pelvine la nivelul unui plan
transversal ce trece prin tuberculii coxali.

4.3. OVTNE tt CAPRTNE

4.3.1 . Morfotopografia organelor

4.3.1.1. Zonacefalici
4.3.1.1.1. Limba
Comparativ cu taurinele, are un volum mai mic, protuberanla
mai redusl, porfiunea liberl scurt[, cu !an[ median dorsal qi
\Mt(\1 5
exl.remi tatea anterioarr rotu nj i tr, papilele fi I i forme mai dezvol tate
gi mai pu[in cornificate, papilele caliciformein aceeaqi dispozi[ic
t
a
4
sunt duble numeric. Frecvcnl" mucoasa este pigmentatl.
4.3.1 .1.2. Glanda parotidi ,,

Asemlnitoare cu cea de la taurine, esLe propor[ional mai micI.

La ovine, canalul colector, desprins de la limita mijlocie a treimii
rostro-inferioare a glandei, abordeazl fala Iaterall a muqchiului
, I
Fig. 4.38. Limba la ovine
'l-silon
rnedian; 2-protuberanyi linguali cu papile lenticulare; 3-papile
fungiforrne;4papile calicifornre; 5- pi|ieri poseriori ai |inbii.
A n atomi a ani ntal cl or domesti cc l2l

maseter la lirnita dintrc treimea mijlocie qi infcrioarl

pentru a se dcschide in vestibulul bucal lateral in
dreptul primului molar supcrior. La caprine, topogralia
,l
I
canalului parotidian este ascmlnltoare rumeg[toarelor
,, mari.
)
t,,, 4.3.1.1.3. Glanda mandibulari
3 Mai redusl dec0t la taurine, este relativ ovoidall
bilobati.
qi cu cxtremitatca rostrald
Fig. a.39. Clandele salivare
4.3.1 .2. Zona cervicali
(parotidi gi mandibulari) la
ovine 4.3.1.2.1. Traheea
I -glanda parotidS; 2- La ovinc, in sfertul cervical al regiunii, inclelc
canalul parotidian; 3-glanda
cartilaginoasc au extremite[ile distanlate, in rest
mandibularS.
traheea este asemlnitoare taurinelor cu diferenla ci
extremit[lile libere ale inelelor, inegale (cea stdngl
mai dezvoltatl), realizcazi o creastl simpl[ (fig.
4.40.).
La caprine, extremit[tile libcre ale cartilajelor
sunt distanlate petoatl lungimea traheei, rcaliz0nd
astl'el un veritabil jgheab, carc are raporturi cu
esofagul.
4.3.1 .2.2. GIanda tiroidi
Fig. 4.40. Traheea la ovine 9i
pe plr[ile laterale ale primelor 3-8 inele
cJprine (secfiune t."nr*r*iii.
' ,SityatI
trahealc, cste circumscrisi de doi lobi tiroidieni,
de culoarc roqie castanie, redugi, alungigi, egali, cu suprafafa netedr, unigi printr-un
istm scurL, care la anirnalele adultc involueazi. La caprine, lobii tiroidieni sunt solitari.
4.3.1.3. Cavitatea toracici
4.3.1.3.1. Cordul
Comparativ cu taurinele este mai alungit, cu lesut adipos in cantitate mai micI.
Elementele diferenqiale intre cele doufl specii sintetic sunt: cordul la caprine este
accentuat mai lung gi cu vArlul ascu[it; qanlul intermediar la ovine este scurt qi
orientat in porgiunea terminalr pe partea stdngr a corilului (la caprine cste lung,
rectiliniu qi ajunge pini in apropierea vArfului); pilierul de
ordinul II din ventriculul drept este mai gros la caprine; la
ovinc, aorta ascendentl estescurti gi trunchiul comun brahio-
cefalic lung, la caprine raportul este inversat.
4.3.'l .3.2. Traheea gi pulmonii
Traheea pistreazi configura[ia din segmentul cervical.
Bronhia accesorie se desprinde din bilurcalia traheald.
Fig. 4.41. Clanda Pulmonii, in general asemlnltori taurinelor, prezintl
tiroidi la ovine. urm[toarele parlicularitili: la ovine desenul lobulareste abscnt,
t22 Gabiel Predoi - Cistian Belu

Fis.4.42, Cordul la ovine (fata stingi - auriculari)

1 -iuricul u I drept; 2-au ric u u I iting; 3--9anf u I longitud i nal
I

intervelrtriculai paraconal; 4-tanlul irttermediar; S-vena

9
cavi crarriali; 6-trunchiul brahio-cefalic; 7-afiera aofii;
8-ligarnentul interatterial; 9-vene pulmonae; 1 Gvena l0
azi{os stingi; 1 I -trunchiul pulmonar.

extremit[tile lobilor convexe, lobul apical drept mult

mai redus; la caprine desenul lobular este prezent gi
evident pe lobii craniali gi mijlocii qi discret pe lobii
diafragmatici, ext"remitd[ile lobilor ascugite, lobul apical
cranial este practic unitar.
4.3. 1 .4. Cavitatea abdominali
4.3.1.4.1. Stomacul
Asemlnltor cu cel de la taurine, prezintl
unndtoarele parti cu l aritili : rumenul prezintl vezicula
conicl ventrall mult mai dezvoltatir decit cea dorsald.
Re[eaua, bine detagati de atriul ruminal, este mai
dezvoltatl declt foiosul, are perelii mai subEiri qi
4,-/
Fig.4.43. Pulmonii la ovine
1-lobul apical sting; 1a-lobul apical drept cranial; 1b-
lobul apical drept caudal; 2-lobii mijlocii, 3-lobii i
3

diafragmatici; 4-lobul azigos.

I
desenul poliedric (al mucoasei) mai pulin conturat.
Foiosul, mic qi bine detaqat, conline un numlr mai redus de lame. Cheagul este mai
alungit, cu pere[ii mai subgiri iar mucoasa realizeazd cute spiroide pulin detagate.
4.3.1.4.2.lntestinul
a) Intestinul subgire, asemlnltor taurinelor, beneliciazl la nivelul duodenului
(flexurii portale) de deschiderea orificiului hepato-pancreatic (deschiderea in comun
a canalului coledoc gi pancreatic).
b) Intestinul gros se caracterizeazl prin: colon sigmoid mai redus, cu a doua
flexuri dirijatn vcntro-caudal; ultirna tur[ a colonului spiralat mai indeplrtatl de
segmentul colic, seplaseaziin imediata apropiere ajejunului. Aceast[particularitate

I t' 4 2

3
4l

A B

Fig,4.44. Ficatul la bovine (A) gi ovine (B)

1-lob sting; 2-lob drept; 3- lob ptrtrat; 4-ptoces caudat; 4'-proces papilar; S-vezici biliari.
An atom i a an i mal cl or domcsti ce 123

rnodificl topografic limfbnodurilc jejunalc care se

glsesc situate intre lamele marelui mezenter, deasupra
ultimei ture excentrice amintite (la taurine,
limfonodurilc jejunale sunt plasate intre jejun qi ultima
turl a colonului spiralat).
4.3.1.4.3. Ficatu!
de lobi ca la
, .l renal;
{l-nrl , ^ -;-- rumeqltoarele
Fig.4.45. Rinichiurraovi,e _.__tY_=i:::11t]:ryqi'T t.
mari, se caracterizeazi ll,'llr
prin: incizuri
l-vene sub-
capsulare. lobare mai pronuntate; lobul caudat nu dep[geqte
conturul lobului drept; lobul drept are marginea liberl
tliatl oblic, canalul cistic paralel cu marginea lobului drept, realizeazi un unghi
ascu[it cu canalul hepatic; vezica biliari depiqegte cu pu[in marginea liberl a
organului; Iobul pitrat redus, bine conturat, are marginea inferioarl oblicl.
4.3.1.4.4. Rinichii
Sunt monopapilari, au suprafa[a neted[ qi forml de bob de fasole, cu fe[ele
convcxc qi cxtrcmitl[ile egale. in zona hilutui se pot observa vcncle subcapsularc
eratice. Rinichiul stdng, datoritd compresiunii rumenului, are convexitatea felelor
mai pulin acccntuatl. Pclvisul renal este dominat de bazinet.
4.3.1.4.5. Ovarele
Asemlnitoarc taurinclor, sunt mai platc gi proporlional mai mici.
4.3.1.4.6. Uterul
Comparativ cu bovinele, se caracLerizeazdprin'. coarnele uterine sunt mai lungi
qi mai apropiate de planul median; carunculii uterini au suprala[a excavatl la ovine
qi pland la caprine; mucoasa uterinl frecvent
4 4
I este pimgentati; colul uterin prezinti Uoare
( involtl simpll.
,/r 4.3.1.4.7. Vaginul
Este lipsit de canale epoforice qi are
aproximativ 7-8 cm lungime.
4.3.1 .4.8. Vestibulul vagina!
5
I{eprezintl aproximativ jumitate din
lungimea vaginului. Glandele vestibularc
mari sunt inconstante.
4.3.1.4.9. Vulva
A B
Asemlnltoare bovinelor, prezintd la
Fig. 4.a6, Testiculele la berbec (A) gi comisura inl'erioari un clitoris sub[ire qi
flexuos.
fap (B)
1-testicul; 2-capul epididimului; 3- 4.3.1.4.10. Testiculele
coada epid id irnu lu i; 4-cordon La bcrbec sunt foarte voluminoase in
testicular; S-artera testiculari.
raport cu talia animalului, avAnd aspect
t24 Gabriel Predoi - Cristian Belu

ovoidal. Extremitatca capitati cste acoperitl in totalitate de capul epididirnului,

care se prelungeqte p0n6 la cxtremitatea rnarginii liberc. Marginea epididimar[ este
orientatI caudo-medial. Coada epididirnului, bine detaqatl, aderb la extremitatea
corespunzltoare a testiculului. Artera testicularl realizeazd. pe fata laterall a
tcsticulului, in apropierea marginii epididimare, o dubll inflexiune, dupl care
pdtrunde sub coada epididimului, pAnI la nivelul marginii libere, de unde emite o
multitudine de colaterale, mai puqin llexuoase, care sc distribuie asemlnltor celor
de la taurine.
La [ap, comparativ, testiculele sunt mai scurte, coada epididimului foarte binc
conturatl, are un aspect de apendice; artera testicularl, situati in partea laterali,
urmrre$te la micr distang[ marginca epididirnarr, frri si pitrundr sub coada
cpididimului, emite colaterale mai groase qi mai pu[in sinuoase, care nu ajung p6ni
la capul epididimului.

4.3.2. Proieclia organelor

4.3.2.1. Zona cefalici

4.3.2.1.1. Proiec[ia cavitilii bucale
Corespunde unei zonc cuprinsi intre un plan dorsal ce une$te cornisura ventrali
a narinei cu treimeadorsali a ramurci recurbate a mandibulei qi un plan venl.ral ce
une;te marginea m. coboritor al buzci mandibulare. Lirnita caudall (cu orificiul
bucofzringian) corespunde unui plan transversal cc trece la 3 - 5 cm inaintea orbitei.
4.3.2.1. 2. Proiecfia cavitifilor nazale
Podeaua corespunde unei zone situatc deasupra planului ce trece prin comisura
ventrali a narinei. Plafonul este marcat de orizontala tangentl la treimea dorsali a
ramurei verticale a mandibulei. Limita caudalS corcspunde aproximativ marginii
craniale a orbitei. Orificiul nazofaringian se proiecteazi inapoia unui plan transversal
ce trece prin comisura nazald. a pleoapclor.
4.3.2.1.3. ProiecJia sinusurilor
Datoriti reduc[iunilor, delimitarea este relativ[:
-sinusal frontal, redus, limitat lateral de orbite ajunge vcntral pcni la un pran
ce dcpiscqte cu pulin linia dintre comisurile nazale ale pleoapelor, in timp ce
limita caudall rarc ori trece de linia transversalS ce une$te baza apofizclor
zigomatice ale frontalului ;
-sinusal maxilar, de asemenea redus ca intindere, se proiecl.eazl in regiunea
infraorbitari.
4.3.2.1.4. Proiecfia cutiei craniene
La oaie cuprinde o zonl relativ intinsi, cu limita rostralX marcatl de planul
transversal ce une$te baza apofrzelor zigomatice ale frontalului, iar cea caudall
ajungAnd pin[ in zona nucall. Limitcle latcrale deplqesc lateral liniile liontale.
Podeaua cavitlgii corcspunde cu aproximalie marginii ventrale a arcadei zigomaticc.
A n aLomi a an i ntal el or domesli ce 125

4.3.2.1.5. Proiecfia faringelui

Cuprinde zona dinLrc un plan transversal cc trece prin marginea orbitei, limita
caudali corespunzlnd unui plan paralel cu prcccdentul, tangent la ramura rccurbatl
a mandibulei.

4.3.2.1.6. ProiecJia laringelui

Pe palca ventrall a capului cuprinde zona dintro ligamentul hiotiroidian (palpabil)
qi ligamentul cricotraheal.

4.3.2.1 .7 . P roiefiia I imfocentrilor

Sc deosebegte prea pulin dc proiec[ia de la taurine.
-Limfocentrul parotidian estt: compact gi bine reprezentat, palpabil, rabaza
qi inapoia gitului condilului rnandibular, parlial acopcrit de cxLremiLatea dorso-
rostrall a glandei parotide.
-Limfocentrul retrofar ingian prczintd limlbnodurile mecliale redusc, in schimb
limfonodurilc retrofaringiene Iatcrale, Ibarte dezvoltatc sc proiecteazi cranio-
lateral in raport cu aripa atlasului.
4.3.2.1.8. Proiecfia glandei parotide
cuprinde o zonr de I,.5 - 2 cm lirlirne qi -5 - 6 cm lungimc, situatr sub baza
urechii, inapoia ramurii verticale pani la jonc(iunea cu ramura recurbati a
mandibulei. Canalul parotidian trece in treimea inferioarr a mascterului.
4.3.2.',.9. Proiecfia glandei mandibulare
ocupr o zonr situatr medio-caudal de unghiul mandibular tinzdnd sr ajungl
sub aripa atlasului
4.3.2.2. Zona cervicali
Traheea, esofagul, vena jugulari gi cordonul vagosimpatic sc proiecteazr ra
l'el ca la taurine.
Clanda tiroidi este lipsiti de istm glanclular, fiecare lob ovoid se proiecteazl
pc partca lateralI a primelor trci inele traheale.
Limfocentrul cervical superficial dorsal (prescapular), dezvoltat, so proiecteazl
ca la taurine.
4.3.2.3. Cavitatea toracici
Proieclia limitelor cavitdyii toracice. Lirnita dorsal[, ventrali gi craniali nu se
deosebesc de limitele de Ia taurine, limita caudalI perifericl, ins[, este mai apropiatl
dc articulafiilc condrocostale decAt la taurine. Linia de curburl a diafragnrei incepe
do sub a 2-a vcrtebrl lombar[, incruciqind coasta a 7-a la jumltatea ei.
fuoiecgia anatonticd a pulmonuluiajunge spre inapoi plnr la ultima coasti.
PtoiecSia clinicd a pulutonilor este rcstrdns[ la o zoni cuprinsX in porliunea
mijlocie a peretelui toracal cuprins intre coastele V - VIII (IX).
Proiccsia anatomicd a cotdului cuprinde zona dintre coastelc III - VI situati sub
planul cc trece la jurnltatea rcspecl"ivelor coastc
t26 Gahriel Predoi - Cristian Belu

Proieclia clinicd cordului corespunde porliunii ve ntrale a proicclici anatomice.

a
Limlbccntrul traheobrcnhic se proiecteazi cu aproximalie la jumirtatea spa[iului
VI - VII intercostal.
4.3.2.4. Cavitatea abdominali
4.3.2.4.'1. Ficatul
Se proiecteazl numai pe partea dreapt[, inapoia diafragmei, pinl la o linic ce
coboarl dc la ultima coastl pAn[ la a l0-a articula[ie condrocostall, de unde tinde
si ajungl la articulagia condrocostalI a coastei a VI-a.
4.3.2.4.2. Prestomacele gi stomacul
Runrenul se proiccteazi pe intreg perctele abdominal lateral stdng.
Releaua sc proiccteazl pe partca stdng[, la nivelul articula[iilor condrocostale
VI - VIII.
Foiosul sc proiccteazi pe partea dreaptl, sub gi inapoia ficatului, la nivelul
articulafiilor condrocostale VIII - IX gi deasupra hipocondrului.
Cheagul sc proiecteazl pe partea ventrali, la nivelul qi inapoia apendicelui
xifoidian, pc partca drcaptl, de la podcaua cavitXlii pdn[ deasupra articulagiilor
condrocostalc IX - X.
4.3.2.4.3. Splina
l{eclusI, ovali, se proiecteaz[ pe partea stange la nivelul penultirnului qi
antepcnultimului spaliu intcrcostal, la nivelul planului ce trece prin unghiul coxal.
4.3.2.4.4.lntestinul
Duodenul se proiectctrzi pe partea dreaptl, porliunea cranialI urc0nd sprc cel
de-al l0-lea spa[iu intercostal, inapoia ficatului qi deasupra hipocondrului, unde
formeaz[ flexura retrohepaticl (portall), portiunea orizontall proiectindu-se la
marginea dorsall a fosei paralombare.
feiunul se proiccteazl pe partea dreapt[, in regiunea llancului, pe podeaua
cavitigii.
Pancreasul se proiccteaz[ sub extremitatea ultimelor trei coaste, deasupra zonei
de proiecgie a duodenului.
Cecumul se proiecteazl pe paflea dreaptl, la nivelul corzii flancului.
Colonul ascendent se proicctcazl pe peretele lateral drept al abdomenului;
colonul sigrnoid la nivelul golului llancului; colonul spiralat la nivelul pantei
flancului.

Rinichiul drept se proiecreazi sub plafonul cavitlgii, la limita dorsall a fosei

paralombare, inapoia ultimei coaste.
4.3.2.4.6. Ovarele
Se proiecteazl la nivelul unui plan transversal ce trece prin tuberculii coxali.
An atomi a ani mal el or d om esl i ce 127

4.3.2.4.7 . Coarnele uterine

Se proiecteaz[ la intrarea in bazin.
4.3.2.5. Cavitatea pelvini
Rectul se proiecteazi la nivelul unui plan orizontal situat la nivelul anusului.
Vezica urinari. Cel mai adesea deplseqte marginea pubisului la intrarea in
bazin.
Vaginul gi vestibulul vaginal se proiecteazi intre planul de proieclie a rectului
gi un plan orizontal ce trece prin articulafia coxo{'emuralI.

4.4. SUINE

4.4.'l . Morfotopografia organelor

4.4.1.1. Zona cefalici

4.4.1.1.1. Limba
Este groasl gi prevlzutl pe faqa dorsal[ a corpului
cu o creasti alungitl. Extremitatea anterioari a porfiunii
6 libere are aspect ogival. Papilele filiforme, rcduse, sunt
5 fine gi rnoi, urrifonn distribuite la nivelul por(iunii libere
o 4 gi corpului organului. Baza limbii (inapoia papilclor
caliciforme) cste dominatl de papilele conice, bine
reprezentaLc morlbmetric, cu vArful dirijat aboral.
1
Papilele calicifbrme, ?n num[r de doui, sunt dispuse ca
la ecvine. Papilele foliate sunt prezente, dar slab
conturale.
4.4.1.1.2. Glanda parotidi
,,
Foarte voluminoasi, alungiti dinainte inapoi,
neregulatl, prezinti capul in raport cu baza urechii, iar
coada, extrem de l[titI, este bilurcatl, prezcntAd o
portiune craniall, paralelI cu marginea recurbatl a

Ftg. 4.47 .Li m ba,o,u,

r_:,
1-creasti linguali;2 p'.{:
il'l"iiJH'fffiTil:ffi il,";HJ[iJr' l;'"*"i
toraJale craniale. canalul colector, cu topogralie
fungitbrme;3-papilefoliate; __. .-;.;. _ . --;-
a-p-apile.alicifo,ne;-S-1 ,asemlnltoleLaurinelor,sedeschideinvestibululbucal
papiie conice; 6- piiieri Iateral, la nivelul molarului I sau II superior.
aborali ai limbii. 4.4.1.1.3. Glanda mandibulari
Este voluminoasi Ei prezintl doul por[iuni:
anterioard, alungiti, dispusl la faqa mediald a porliunii cranialc a ramurii recurbatc
a rnadibulei qi aborald, dezvoltat[ qi globuloas[, situatl inapoia muqchiului occipito-
128 Gabriel Predoi - Cristian Belu

mandibular gi sub qi inapoia muqchiului

stcrno-mirstoidian. Canalul glandei, cu
originea in partca dorso-rostrall a
por[iuni aborale, se deschide la nivelul
Iiduluilimbii. I
4.4.1 .2. Zona cervicali

4.4.1.2.1. Traheea
lr 9, g 1

(\
Are aspect cilindroid, aspcct marcat 0

de cartilajele inelare, alc ciror lL

extremitdli se suprapun.
4.4.1 .2.2. Glanda tiroidi .,
Are un aspcct unitar, dc forma unui 3
scut, rczultat din fuziunea lobilor qi a
istmului.Estc situatl pe fa[a ventralI a Fig. 4.48. Glandele salivare (parotidi gi
traheci, de la nivclul cnrtilajului tiroidian mandibulari) la suine
1-glarrda parotidi; 2-canalul paotidian; 3-
pinI in apropierea aperturii toractrlc
glanda mandibulari.
craniale. Glanda are conturul cranial
prevlzul. cu trci proeminenle - doul
latetralc, lungi gi efilate cranial, qi una median[, scurtl
qi convexl, iar cel caudal este collvex, ceca ce impriml
organului aspect de trident , aplatiz.at (scut).
4.4.1 .3. Cavitatea toracici
4.4.1.3.1. Cordul
Mai globulos deciit la ecvine ,si runregdtoare, se
caracterizeazi prin: ,sanlul subsinuos dcviat caudal;
qan[ul paraconal, paralel cu marginea caudall,
abordeazl marginea craniall aproximativ la jumltatca
sa; rsanlul intermediar scurt qi Fig. a.a9.Traheea !a suine
putin evidenl"; lesutul adipos de (secliune transversali).
la baza cordului are culoarc
galbenl qi consistenfl onctuoasl; auriculul drept nu atinge
baza arterei pulmonare; atriul sting, dominat dc trei ganluri
evidente, prczint[ auriculul dezvoltat, cu marginile festonate.
4.4.1.3.2. Traheea gi pulmonii
Traheea, cu acelaqi aspect cain porqiunea cervicald, emite
in unghi de 900, in apropierea bifurca[ioi, o bronhie accesorie.
Pulmonii au incizuri adinci gi lobulalia cvident[ pe toatl
suprafaga. Pulmonii prezintl lobulalic clasici. Lobul cranial
Fig. 4.50. Glanda drept, unitar', este deservit de bronhia accesorie.
tiroidl Ia suine.
A natomi a ani mal el or domesti ce t29

9 4.4.1 .4. Cavitatea abdominali

4.4.1.4.1. Stomacul
Cu formi asemlnltoare ecvinelor, prezintd la nivelul
fundului de sac sting o expansiune redustr, dar bine
conturat[ - diverticulul ventricular, iar la extremitatea
dreaptl o evidenti dilatafie - antrul piloric. Mucoasa
de tip esofagian ocupX zona cardiei qi a diverticulului
ventricular. Esofagul se deschide injurndtatea stdngfl a
micii curburi..Orificiul cardia este larg qi limitat in
partea sting[ de o cutl mucoasl, iar cel piloric este
inchis de un dop mucos alungit qi pediculat, care poate
fi retras in cavitatea gastric[ gra[ie unui fascicul
muscular care se detaqeazl in zona orificiului de pe
Fig. 4.51. Cordul Ia suine plafonul stomacului.
(fafa stingi - auriculari)
1-auriculul drepr; 2- 4.4.1.4.2.lntestinul
auriculul sting; 3-9an| a) Intestinul subgire
interventricular paraconal; Duodenul, situat in partea dreaptl, prezintd doui
4-ganf i ntermediar; S-vena porliuni: verticali gi orizontal[, gi dou[ flexuri, cea de-
cavi cranialtr, 5-artera a doua in "S", se continu[ de la nivelul ligamentului
aorttr; 7-artera brahio- duodeno-transvers
cujejunul. in duoden, la 3 - 5 cm de
cefalictr; 8-artera pilor, pe mica curburd, se deschide canalul coledoc, iar
subclaviculartr stingtr; 9-
ligament interarterial; I 0- la l-5 - 20 cm de acesta, canalul pancreatic
trunchi pulmonar. Jejunul este suspendat in partea dreaptfl a colonului
ascendent de un fald al marelui mezenter
Ileonul, scurt, aproape paralel cu po4iuneamijlocie
gi caudal[ a cecumului, se deschide in unghi ascugit,
prin orificiul ileo-ceco-colic, ornat de o valvd ileo-
cecali evidenti.
b) Intestinul gros, parlial boselat, are o conforma[ie
2
cu totul particulartr.
4
Cecumul are aspect cilindric, extremitatea caudall
rotunjit[, este boselat gi prezintl trei tenii.
Colonul ascendent continul cecumul de la nivelul
deschiderii ileonului, gi se ruleaztr dup[ un ax helicoidal,
realiz6nd, astfel, colonul helicoidal. Este format din trei
ture concentrice, rulate ventro-cranial qi de la dreapta
la stdnga, gi trei ture excentrice, invers rulate. Turele
Fig.4.52. Pulmonii !a suine concentrice, cu excepfia po(iunii terminale a ultimei,
1 -lobi apicali ; 2-lobi mij locii; sunt boselate, avAnd trei tenii. Turele excentrice sunt
3-lobi diafragmatici; 4-lob neboselate, avdnd aspect asem[ntrtor anselor jejunale.
azigos.
130 Gabiel Predoi - Cristian Belu

Colonul transvers, raportat morfome-

tric Ia ligamentul duodeno-transvers, se
continul cu colonul descendet, scurt,
suslinut de micul mezenter, deasupra
colonului helicoidal.
3
4.4.1.4.3. Ficatul
Car acterizat patognomonic pri n
evidengierea lobula[iei (singura specie de
mamifere), prezintd la nivelul marginii
ventrale trei incizuri addnci (dreaptX, Fig. 4.53. Stomacul la suine
mediand qi stdng[), care alituri de 1 -divenicul ventricular; 2-cardia; 3-pilor;
topografia vezicii biliare qi a canalului 4-duoden.
cistic, imparte organul in gase lobi: lobttl
drcpt, relativ redus, lobul intermediar 2
d rept, dezv oltat; I ob ul pdtrat este redus, at

triunghiular, situat pe fa[a viscerall, la

distangl de marginea ventrald; lobul
intermediar sting, redus qi cu 1
extremitatea inferioar[ uq or eftlatd,, I obul 3
stdng, dezvoltat, are marginea dorsall
parctic rectilinie;1ob ul caudat,redus, este
lipsit de fos[ renal[. 4
4.4.1.4.4. Rinichii
Sunt pluripapilari, alungigi (lungimea
4
aproape dubll fa[i de lIgime) gi aplatizaEi
Fig,4,54. lntestinulgros la suine
dorso-ventral. Suprafaga rinichilor este
1-ileon; 2-cecum; 3-anse concentrice
neted[ gi de culoare galben- IutoasI, iar (boselate) ale colonului ascendent; 4-anse
hilul redus se glseEte pe marginea excentrice (neboselate) ale colonului
medial[. ascendent.

(
lt

Fig.4.55. Ficatul la suine (fafa viscerali)

1-lob sting; 2-lob intermediar sting; 3-lob
ptrtrat; 4-lob intermediar drept; 5-lob
Fig. 4.55. Rinichiul la suine drepu 6-proces cauda| 6'-proces papilar;
1-hil renal; 2- artera, vena renali;i ureter 7-vezicl biliartr.
A n atomi a ani mal el or d omesti ce l3l

4 4.4.1.4.5. Ovarele
Intracavitar, ovarele sunt
apropiate qi menginute la distanli
de regiunea sublombarl prin
ligamentul suspensor, care este
lung. Ele au aspect caracteristic,
muriform, aspect generat de
corpii galbeni gi numeroqii
7 6 foliculi ovarieni care ajung
simultan la maturitate.
4.4.1.4.6. Uteru!
Este foarte dezvoltat qi dispus
integral in cavitatea abdominall.
Coarnele uterine, foarte lungi qi
flexuoase (40 - 80 cm), pot fi
confundate intravital cu ansele
jejunale de care se deosebesc prin
consisten[a crescut[ qi prin
Fig.4.ST.Aparatulgenital la scroafr
ti,-!itpi:-:,
r-vestibut vaginat; 2-vagin; 3-cervix; 4-coarne t:
:.Y11:lJl:t"i onot strra[rr
uterine; s-ovir; 6-salpinx; 7-bursa ovariani; - 8- :l-pjiill],,'^
longitudinale. Coarnele uterine se
ligarnente largi.
continud flri nici o demarcalie cu
cervixul, care este extrem de
lung. Cervixul, foarte Iung ( l0 - l5 cm), nu prezint[ por[iune intravaginali. Mucoasa
cervixului formeazl o multitudine de formafiuni procminente, dispuse pe doui sau
trei rAnduri, angrenate intre ele, generdnd, astfel, un canal cervical extrem de sinuos.
4.4.1.4.7. Vaginul
Este lung, cu peretele gros in jumltatea cranial6 qi subgire in cea caudall. Mucoasa,
bine reprezentati, este pliatl longitudinal. in submucoasd se gdsesc canalele
epoforice.
4.4.1 .4.8. Vestibu Iul vaginal
Limitat anterior de meatul urinar, precedat de diverticulul suburetral, este lipsit
la nivelul submucoasei de glande vestibulare mari.
4.4.1.4.9. Vulva gi clitorisul
Vulva se caracterizeazl prin labii groase (congestionate qi mlrite in volum in
perioada estrului), reunite ventral intr-o comisurl extrem de ascugitd, continuati cu
un apendice bine reprezentat. Clitorisul este lung, cu extremitatea vulvari foarte
redus[.
4.4.1 .4.1 0. Testiculele
Sunt mari, acoperite pe margineacorespunzitoare qi laextremiti$ de un epididim bine
reprezentat, a clrui albuginee permite vizualizarea flexuozit[filor canalului epididimar.
t32 Gabiel Predoi - Cistian Belu

Mediastinul testicular, bine reprezenlat, are aspectul unui

veritabil cordon dispus axial, gros de aproximativ 0,5
lt4
cm. Artera testicular[, situatl sub corpul epididimului, I l1
se angajeaz[ pe marginea liber[ a testiculului (fEr[ a
aborda coada acestuia), pe car€ o parcurge pdn[ la nivelul
extremit{ii capitate. Colateralele emise sunt lungi,
ajungdnd pdn[ la marginea epididimari a testiculului.
5
4.4.2. Proiectia organelor

4.4.2.1. Zona cefalici

4.4.2.L 1. proiecfia cavitilii bucare T-i*1iflr:""ili:lTj,Hlfl,,
Este dependent[ de conformagia capului, la rdndul3<oadaepididimului;4cordon
ei dependent[ de rasd, vArst[, uneori chiar de sex. teslicular, S-aftera tesliculartr.
In general, limita dorsal[ corespunde unui plan
ce unegte treimea ventrald a rdtului cu un punct situat la jumitatea distan[ei dintre
baza urechii qi limita superioard a ramurii recurbate a mandibulei.
4.4.2.1.2. Proiec[ia cavitilii nazale
Este la fel de variat[, fiind situatX deasupra planului precedent, limita caudali
corespunzAnd marginii orbitei.
4.4.2.1. 3. Proiecf ia sinusurilor
Este diversificat[ in func[ie de conforma[ia craniului:
- sinusul frontal este mai spa[ios decAt la rumegtrtoare Ei extrem de
compartimentat, putAnd ajunge caudal pAnE la nivelul protuberanfei occipitale
externe; limita anterioard ajunge cu aproximagie p0ntr la un plan perpendicular
pe axul capului ce trece la jumltatea distan[ei dintre rdt gi orbitl, limitele
laterale sunt marcate de creasta frontali;.
- sinusul maxilar, mai redus decdt la speciile mari, corespunde regiunii
infraorbitare. Dimensiunile qi zona de proiec.[ie variaz[ in func[ie de vArst[,
putdndu-se prelungi in osul zigomatic qi lacrimal.
4.4.2.1.4. Proiecfia cavitif ii cran iene
Fiind multimpinsdin profunzime prin dezvoltarea sinusului frontal, nu se poate
delimita decdt cu mare aproximalie.
4.4.2.1.5. Faringele
Se proiecteazi la nivelul ramurii recurbate a mandibulei, intre un plan ce coboari de la
unghiul temporal al plmapelor pe mandibul[ pdntr la un plan ce trece prin vertebra a fV-a.
4.4.2.1.5. Laringele
Lung qi mobil, se proiecteazi pe o zonl ce se intinde de la fa[a mediald a ramurii
recurbate a mandibulei pdnd la nivelul unui plan vertical ce trece prin intervalul
dintre vertebra a IV-a Ei a V-a cervicall.
A natomia ani m al el or domesti ce 133

4.4.2.1. 7. Proiecf ia limfocentrilor

Limfocentrul parotidian se proiecteazi sub baza urechii, la marginea caudal6 a
ramurii recurbate a mandibulei. Limfocentrul retrofaringian se proiecteazl la nivelul
articula[iei temporomandibulare (limfonoduri retrofaringiene mediale) qi ventral
de baza urechii gi inapoia gdtului mandibular (limfonoduri retrofaringiene laterale).
Limfocentrul mandibular se proiecteazl sub unghiul mandibular.
4.4.2.1.8. ProiecJia glandei parotide
cuprinde o zonx intinstr, cu aspect triunghiular, limita rostral[ corespunde
marginii caudale aramurii recurbate a mandibulei, Iimita ventrall unei linii ce une$te
incizura vaselor faciale cu episternul,limita dorsald ajungind la nivelul unei linii ce
une$te baza urechii cu treimea caudall a gAtului.
4.4.2.1.9. Proiecfia glandei mandibulare
Redusi gi ovoidi, se proiecteazl inapoia unghiului mandibular.
4.4.2.2. Zona cervicali t
Este dificil[
atat din cauza scurtimii gdtului, cit qi datoritl stratului de grlsime.
Traheea. Mascat[ in bun6 parte de mugchiul sternohioidian, se proiect eazi,pe
partea ventrall a gAtului, de la nivelul vertebrei a 4-a cervicale.
Vena jugulari externi este redus[, cea interni mai dezvoltat[, este mascat[ de
muqchiul brahiocefalic (cleido-occipital gi cleido-mastoidian), precum gi de mugchiul
sternocefalic, proieclia aproximativ[ ajugularelor corespunzdnd unei linii ce une$te
treimea inferioard a ramurii recurbate a mandibulei cu episternul.
Glanda tiroidi, Ia r0ndul ei, este mascati de mugchii cervicali ventrali poate
$i
fi proiectat[ cu aproxima[ie la originea traheei (la jum[tatea regiunii cervicale).
Limfocentrul cervical superficial dorsal se proiecteazl in jumitatea caudald
a regiunii cervicale, pe o linie ce uneqte articulafia temporomandibularl cu un punct
situat la jumltatea distan[ei dintre tuberculul coxal rotull.
Ei
Timusul la animalele tinere se proiecteazl pe faga lateral[ a traheei, de la nivelul
laringelui pdnd la apertura toracal[ cranian[.
4.4.2.3. Cavitatea toracici
Proieclialimitelorcavitdlii toracice.Limitadorsal5corespunde unei linii ce une$te
tuberculul coxal cu baza urechii. Limita craniald ajunge pdn[ Ia nivelul unui plan
vertical ce trece prin articulagia scapulohumeral[, iar cea ventral[ corespunde unui
plan orizontal ce trece prin articula[ia humeroradioulnarl. Limita caudald corespunde
diafragmei, a cirei inserfie periferici (costal[) urmlregte o Iinie ce coboard de la un
punct situat deasupra marginii iliocostalului toracal la extremitatea dorsali a
penultimei coaste, de unde coboarlintretiind sfertul distal al fiecirei coaste asternale,
deasupra articulafiilor condrocostale. Linia de curburl mediand a diafragmei
urmdreqte o linie ce coboard de la extremitatea proximali a penultimei coaste,
intretaie coasta a 8-a la jum[tatea ei, pentru a ajunge la cea de a 6-a articula[ie
condrocostal[.
t34 Gabiel Predoi - Cristian Belu

xI
11
vll 7 10
1

lp.
)
3

Fig. 4.59. Topografia organelor din cavitatea toracictr gi abdominali la suine (fa!a
stingi)
1-pulrnon; 2-timus, 3-cord; 4-ligament gastro-lienal; S-ficaU 6-splini; 7-cecum; B-
colon (ascendent) helicoidal; 9-jejun; 1O-vezici urinari.

4.4.2.3.1. Proiectia anatomici a pulrnonilor

Urmlreqte linia periferici a diafragmei (deasupra articula[iilor condrocostale),
limita dorsal[ corespunzAnd plafonului cavitllii, cea ventrall podelei, in timp ce
limita craniall articulaliei scapulohumerale.

Fig. a.60. Topografia organelor din cavitatea toracici gi abdominali la suine (fa!a
dreapti)
1-pulmon; 2-cord;3-ficaq 4-vezici biliari; S-marele epiploon; 6-jejun; 7-colon
descendent; 8-rinichi drept; 9-duoden.
An atom i a ani m al el or d o m esti ce r35

4.4.2.3.2. Proiec[ia clinici a pulmonilor

Este restrins[, subimpirlind suprafaEa de proiecfie a peretelui toracic in 9 ssctoare,
doar sectorul central fiind explorabil;in general ins[, explorarea clinic[ a pulmonului
cste ingreunat[ de existen[a stratului de grlsime.
4.4.2.3.3. Proiecfia anatomici a cordului
OcupI zona dintre coastele 3 -6,bazacorespunzdnd unui plan orizontal ce trece
pe la jumdtatea regiunii scapulare.
4.4.2.3.4. Proiectia clinici a cordului
Extrem de dihcill, corespunde aproximativ cu spaliul IV - V intercostal (sub
tricepsul brahial), explorarea clinicd fiind mai dificil[.
4.4.2.4. Cavitatea abdominali
4.4.2.4.1. Ficatul
Poate fi proiectat pe partea dreapti, intre curbura diafragmei qi o linie ce coboarl
de'la extremitatea dorsall a ultimei coaste, coborAnd vertical la nivelul coastei
penultime, apoi sub hipocondru p0n[ la nivelul unui plan orizontal ce une$te rotula
cu pliul cotului. Pe partea stAngi, ficatul se proiecteazlinapoia curburei diafragmei.
pinl la nivelul spafiului XI intercostal gi sub hipocondru, pdn[ la podeaua cavit[Eii.
4.4.2.4.2. Stomacul
Are zona de proiec[ie pe partea stAngl, de la coasta IX la coasta XII - XIII.
4.4.2.4.3. Splina
Se proiecteazl tot pe peretele stdng, avdnd aspectul unei benzi ce coboarl oblic
de la fala dorsall a penultimei coaste spre a XI-a articula[ie condrocostali, adesea
depiqind hipocondrul.
4.4.2.4.4.lntestinul
Duodenul arezonadeproiecfie inparteadreapti,intreimeadorsalIaultimului
gi penultimului spa[iu intercostal, dep[gind inapoi unghiul cranio-dorsal al fosei
p:ualombarc
Zona de proiec[ie a jejunului ocupl panta flancului drept qi podeaua cavitilii
din zona mezo- gi hipogastricl.
Cecumul se proiecteazi pe partea dreapt[, la nivelul fosei paralombare, orientat
spre apertura pelvind cranial[.
Colonul ascendent (helicoidal) se proiecteazl pe partea dreaptl, de Ia nivelul
fosei paralombare, sub hipocondrul drept qi articula[iile condrocostale ale ultimelor
4 - 5 coaste.
4.4.2.4.5, Pancreasul
Are zona de proiecgie sub linia ce une$te tuberculul coxal cu jumdtatea regiunii
scapulobrahiale, intre coastele 12 - 14.
136 Gabiel Predoi - Cistian Belu

4.4.2.4.6. Rinichir
Rinichiul drept are zona de proiecfie sub forma unei linii ce une$te un punct
situat la jum[tatea regiunii scapulohumerale cu tuberculul coxal, in partea dorsall a
fosei paralombare, de la ultima coast[ la apofiza transvers[ a celei de-a 4-a sau a 5-
a vertebr[ lombarS.
Rinichiul sting se proiecteaz[ tot pe linia plafonului cavit[tii abdominale, de la
penultima coast[ pAn[ sub apofiza transvers[ a vertebrei a 3-a lombari.
4.4.2.4.7. Ovarele
Se proiecteaz[ la nivelul unui plan ce une$te tuberculul coxal cu ultima inamel[.
4.4.2.4.8. Uterul
Cu aspect intestiniform, se proiecteaz[ in partea stdng[, in zona flancului.
4.4.2.5. Cavitatea pelvini
Vezica urinari se proiecteazdlaintrareain cavitatea pelvin[, depdqind pubisul.
Restul organelor pelvine nu se proiecteazi.

4.5. CANIDE

4.5.1 . Morfotopografia organelor

4.5.1.1. Zonacefalici
4.5.1.1.1. Limba
Este subgire, relativ lati, cu extremitatea liberl
rotunjite, strib[tuti pe fa[a dorsal[ in plan median de un 4
gan! foarte evident, a c[rui baz[ morfologic[ este t ,tt
el 3
reprezentatd de un cordon fibro-elastic (apendice
vermiform), eviden[iat prin palpare, care constituie
suportul inser[iei musculaturii intrinseci. Papilele
filiforme, necornificate, dispuse pe toati suprafa[a limbii, a

sunt bine reprezentate in jum[tatea aborall. Papilele a,

fungiforme lipsesc in porgiunea bazald. Papilele foliate, I
prezente, proemini discret inaintea pilierilor aborali.
Papilele caliciforme (3 - 5), sunt dispuse labaza limbii a
sub forma literei "V" cu virful dispus aboral.
a' a
t
4.5.1.1.2. Glanda parotidi
Foarte redusl, triunghiular[, prezint[ capul bifurcat,
in raport clbaza urechii, iar coada nu dep[geqte limita Fig.4.51. Limba la canide
inferioard a porgiunii verticale a mandibulei. Canalul 1-silon median; 2-papile
parotidian trece peste muqchiul maseter (la jum[tatea lui) fungiforme; 3-papile
qi se deschide in vestibulul bucal lateral dorsal, la nivelul caliciforme; 4-papile
ultimului premolar sau primului molar. conice; 5- pilieri aborali
ai limbii.
A n atomi a ani mal el or d omesti ce t37

Fig. 4.63. Traheea la

canide (secfiune trans-
J versali).
1

dE
) 3

Fig. 4.62. Glandele salivarc 4.5.1.1.3. Clanda mandibulari

(parotidi gi mandibulari) la Este mult mai dezvoltat[ decdt glandaparotidi,
canide are formd globuloas[ gi poate fi palpattr
1 -glanda parotidtr; 2-cana- transcutanat, inapoia gi la extremitatea inferioar[
lul parotidian; 3-glanda aramurii recurbate a mandibulei. Canalul colector
mandibulari. se deschide in vestibulul sublingual apical, la
nivelul unui redus caruncul.
4.5.1.2. Zona cervicali
4.5.1.2.1. Traheea
Cu aspect cilindroid, este formati din inele
cartilagnoase ale clror extremitX[i sunt distan[ate,
realizdnd, astfel, in plan dorsal, pe toati lungimea
traheei, un veritabil jgheab.
4.5.1.2.2. Glandatiroidi
Este formati dih doi lobi (cel sting mai
dezvoltat), de culoare brun- rogcati, elipsoidali, cu
Fig. 4.64. Clanda tiroidi la
capetele rotunjite, plasagi in partea dorso-laterali a
canide.
inelelor l-8 traheale, reunigi printr-un istm

9
9

AB
Fig. 4.55. Cordul la canide (A) gi feline (B) (fafa st6ngi - auricutari)
1-auriculdrept; 2- auricul $ang;3-tanl longitudinal paraconal;4-vena cavi caudali;
5-artera aorti, 6-afiera brahio-cefalictr; 7- artera subclaviculartr stingi; 8-trunchi
pulmonar; 9-vene pulmonare.
138 Gabriel Predoi - Cristian Belu

glandular, bine reprezentat la animalcle de talic marc.

La animalele de talie mic[, lobii tiroidieni sunt unirari.
4.5.1.3. Cavitatea toracici
4.5.1.3.1. Cordul
Estc globulos, cu virlul rotunjit. Jcsutul adipos +2
subepicardic estc in cantitatc mic[, galbcn-portocaliu
qi consistenll onctuasl. Topografia sistcmului vascular
arterial qi venos, in mod deosebit la nivclul
ventriculului drept, o{'crl cordului un desen particular,
fapt ce i-a atribuit denumirea impropric de "cord in
ploaic".
4.5.1.3.2. Pulmonii
Fig. a.66. Pulmonii la canide
Se caracterizcaz[ prin: absen[a descnului lobular, 1 -lobii apical i; 2-lobii cardiaci;
incizuri lobare cxtrcln de adinci care ajung plnl la 3-lobii diafragmatici; 4-lobul
nivelul hilului, cxccp[ie lace fisura intcrlobarl a lobului azigos.
cranial stang; lobii sunt aproxirnativ cgali dezvolta[i,
simetrici, cu exceplia lobului cranial drept, carc este
lat qi are marginca rotunjitl.
4.5.1 .4. Cavitatea abdominali
4.5.1.4.1. Stomacul
Este alungit, cu aspect piriform. Esofagul se
deschide la nivelul extrcmitilii drepte a lundului de
sac stflng. Orificiul cardia este larg qi tapetat cu
mucoasl dc tip esofagian, care se continul cu mucoasi Fig.4.67. Stomacul la canide
.l-cardia;
de tip digestiv; porqiunea piloricl. de culoare accentuat 2-pilor; 3-fund de
ro.,siatici, ocupi mai nrult de jumltatc din arealul sac sting; 4-duoden.
rnucoasei gastrice.
4.5.1.4.2.lntestinul
a) Intestinul subEire
Duodenul are aspectul literei "U", cu deschidereir
anterioari. La nivelul lui (la aproximativ 4 - 6 cm de
7
pilor) se deschide, in colnun, canalul coledoc qi canalul
pancreatic principal, iar inapoia acestuia, Ia 4 - -5 cm,
canalul pancreatic secundar.

Fig. a.68. Stomacul gi intestinul la canide

1-slomac; 2- duoden - porJiune descendenti; 3-duoden-
porfiurrea ascendenti; 4-jejun; 5-cecum; 6-colon
ascendent; 7-colon transvers; 8-colon descendent; 9-
rect.
Anatomi a ani m al el or d om esti ce 139

Jejunul, bine reprezetat morfonretric, este suspendat in exclusivitate de plafonul

cavitllii abdominale de marele mezcnter.
Ileonul este scurt.
b) Intestinul gros
Asemdnltor topogralic celui de la primatc, este scurt qi neboselat.
Cecumul este scurt qi torsionat, avind aspect de "tirbuqon", fiind pexat de ileon
printr-un scurt Iigament ileo-cecal.
Colonul, privit in general, are lbrma literei "U" cu deschiderea caudall, fiind
sistematizat in perfect[ corelalie topogralici in: asccndent, situat pe partea dreaptl
a cavitlgii abdominale, transvers qi dgscendent, situat pe partea stAngi, pAn[ la intrarea
in pelvis, unde realizeazi o uqoar[ inflexiune (sigmoid[) de unde se continul cu
rectumul.
4.5.1.4.3. Ficatul
Foafie dezvoltat comparativ cu specia, prezintl
fa[a cranial5 convex[, mulat[ pe dialiagm, fa[a
caudalS concavd qi incizuri extrem de addnci, care
ajung pAni in apropierea hilului, sistematizind
viscerul in gase lobi caracteriza[i prin: lobul
caudat, binc reprezentat, format din trei portiuni-
stAngI (proces papilar), mijlocie qi dreapti (proces
caudat) ; lobul drcpt redus ; lobul i ntermediar drept
are aspect triunghiular cu virf'ul ce depigegte
conturul marginii ventrale; lobul pltrat dczvoltat;
lobul intermediar stffng, mai rcdus decdt
intermediarul drept, prezinti porliunea mijlocie
Fig. 4.69. Ficatul la canide (fafa
viscerali)
1-canal coledoc; 2-canal cistic;
3-lob sting; 4-lob intermediar
stang;, 5-lob pitrat; 6-lob
intermediar drept; Z-lob drept; 8-
proces papilar; 9-proces caudat.

a marginii inferioare ascuEit[; lobul

stAng, foarte dezvoltat, are conturul
semicircular.
4.5.1.4.4. Rinichii 2
Asemlnitori ca lbrmi cu cei de
la ovine, se caractcrizeazd prin: Fig. 4.70. Rinichiul la canide
culoare violacee; prezenta I -venule subcapsulare; 2-hil rerral
 140 Gabiel Predoi - Cristian Belu

desenului specific vascular venos

subcapsular - venulele stelate 2
(Verhayem). Intracavitar sunt 3
flotan[i, cu hilul pe por[iunea
dorsal[.
4.5.1.4.5. Ovarele
4
inchise complet in bursa ovaria-
nX, sunt mici, eliptice, de culoare gri-
rogiatici.
5
4.5.1.4.6. Uterul
Situat aproape integral in cavi- 6
tatea abdominald, se caracterizeazh
prin: coarnele uterine uniform cali-
brate, sunt lungi, subEiri gi rectilinii, 9
realizeazd,prin convergen[a caudall
Fig.4.71. Aparatul genital la cilea
aspectul literei "V"; corp uterin
1 -ovarin bursa ovariani; 2-ovar scos din bursa
scurt; cervix cu porliunea intra- ovariani; 3-coarne uterine; 4-cervix; 5-vagin;
vaginald prezentl, dar lipsitl de 6- meat urinar; 7-vestibul vaginal; 8-clitoris;
floare involtl. 9-labii vulvare; 1O-vezici urinari; 1 1-
4.5.1.4.7. Vaginul ligarnente largi.

Este foarte lung, deplgind marginea craniall a pubisului. Mucoasa realizeazd, o

multitudine de pliuri longitudinale, mai ales in zona cervixului gi a plafonului. Lipsesc
canalele epoforice.
4.5. 1 .4.8. Vestibulul vaginal
Este scurt qi prezinti in submucoas[ numai
glandele vestibulare mici. Pere[ii laterali
4
integreazi bulbii vestibulului, care sunt foarte
4
dezvoltagi, cu aspect piriform.
4.5.1.4.9. Vulva gi clitorisul
Vulva are aspect triunghiular, cu comisura
ventralI ascutitl, continuat[ cu o expansiune
prevlzut[ cu un smoc de peri. Clitorisul, dez-
voltat qi structurat pe un substrat cartilaginos,
are un gland redus fiind adlpostit intr-o fosl
clitoridiani a clrei extremitate fundicl are
aspect areolat.
4.5. 1 .4. 1 0. Testiculele Fig. 4.72. Testicutul la ciine
1 -testicul; 2-capul epididimului; 3-
Sunt globuloase, cu extremitlgile gi coada epididimului; 4-cordon
marginea corespunzltoare acoperitd de testicular; S-aftera testiculari.
A n atomi a animal el or domestice t4t

epididim, a c[rui albuginee permite vizualizarea flexurilor canalului epididimar.

Artera testicularl abordeazl oblic jum[tatea inferioar[ a fefei laterale a testiculului,
pdntr sub coada epididimului, de unde se angajeazl pe marginea liber[ a testiculului
pe care o parcurge pdni in apropierea extremit[gii capitate. Emite colaterale pugin
flexuoase, care nu dep[qesc jumetllile fegelor laterale ale organului.

4.5.2. Proieclia organelor

4.5.2.1.Zona cefalici
4.5.2.1.1 . Proiecfia cavitifii bucale
Este variabil[ in funcfie de ras5. Limita dorsal[ corespunde unui plan ce une$te
comisura ventrali a narinei cu marginea ventralI a arcadei zigomatice, extremitatea
caudalI ajungXnd pAn[ la nivelul unui plan transversal corespunz[tor arcadei orbitare.
4.5.2.1. 2. Proiectia cavitif ilor nazale
Ocupi zona situatfl deasupra planului ce trece prin comisura ventral[ a narinei gi
marginea ventral[ a arcadei zigomatice, extremitatea caudal[ ajungdnd pini la un
plan transversal tangent la marginea rostrali a orbitei.
4.5.2.1.3. Proiecfia sinusurilor
Variaz[ amt in raport de rasi, cit qi in funcfie de vdrst[:
- sinusul tionfal este, in general, redus. Este localizat medial de orbiti, limita
rostral6 nedepdqind planul transversal ce trece tangent cu marginea orbitei,
iar limita caudalI se situeaz[ cel mult la nivelul unui plan transversal ce trece
pe lajum[tatea distanlei dintre apofiza zigomaticd a frontalului gi extremitatea
rostrald a crestei sagitale externe;
- sinusul maxilar este redus, apirAnd ca un diverticul al caviti[ii nazale, ce se
poate proiecta inaintea orbitei.
4.5.2.1.4. Cavitatea cran iani
Se proiecteazd,delanivelul protuberan[ei occipitale externc pdn[ la nivelul unui
plan perpendicular, tangent la apofiza orbitarl a frontalului.
4.5.2.1.5. Faringele
Se proiecteaz[ pe suprafa[a maseterului, de la nivelul unui plan transversal ce
trece tangent la apofiza zigomaticl a frontalului, pdn[ la un plan tangent cu unghiul
mandibular, limita dorsal[ corespunzind unei linii ce une$te comisura buzelor cu
articul agi a temporomandibul ari.
4.5.2.1.6. Laringele
Se proiecteazl pe partea ventrald, de la membrana hiotiroidian[ (palpabill) la
originea traheei.
4.5.2.1 .7 . P roieclia I imfocentri lor
Prezinti relativ puli ne particularitdti :
t4 ., Gabriel Predoi - Cristian Belu

- limfocentrul parotidian, voluminos, se proiecteaz[ sub articulagia

temporomandibulard;
- limfocentrul mandibular se proiecteazl sub unghiul mandibular, realizdnd
doui sau chiar grupe de limfonoduri;
- limfocentrul retrolaringian se proiecteaz[ o parte sub ramura recurbat[ a
rnandibulei (grupul medial), iar alti parte (grupul lateral) sub gi inapoia bazei
urechii.
4.5.2.1.8. Glanda parotidi
Redus[, triunghiular[, se proiecteazl sub baza urechii.
4.5.2.1.9. Glanda mandibulari
Globuloasi, se proiecteazi ventral de parotidI, inapoia unghiului mandibular.
4.5.2.2. Zona cervicali
Traheea se proiecteazd pe faga ventrali a gAtului.
Vena jugulari externi se proiecreaz[ la nivelul ganlului jugular.
Vena jugulari interni, esofagul, carotida gi cordonul vagosimpatic se
proiecteazl deasupra traheei, la limita dorsall a qan[ului jugular.
Glanda tiroidi se proiecteazi inapoia laringelui, pe partea laterall a traheei,
pini la al 7 -lea inel traheal.
Limfocentrul cervical superficial dorsal (prcscapular), cuprinzdnd doui
pachete lmfnodulare, se proiecteazd. aproximativ la jumltatea qanlului
cervicoscapular (limfonodul dorsal) gi aproape de qanEul jugular (limfonodul ventral).
4.5.2.3. Cavitatea toracici
Proieclialimitelorcavit[1ii toracice este aproximativ similarlcu cea de lacabaline,
limita perifericd corespunzAnd articula[iilor condrocostale, curbura diafragmei
urmdnd o linie ce coboar[ de la extremitatea dorsal[ a ultimei coaste, pentru a
incruciqa coasta a 7-a Ia jumltatea ei Ei a ajunge la a 6-a articula[ie condrocostall.
4.5.2.3.1. Proiecfia anatomici a pulmonilor
Corespunde cu aproximagie limitelor cavitelii toracice.
4.5.2.3.2. Proiecfia clinici a pulmonilor
cuprinde o arie mai intinsr decdt la celelalte specii. impnrgind suprafa[a de
proieclie a pulmonului in 9 sectoare egale, prin cdte doui linii orizontale gi doul
verticale, aria cuprinde aproape in totalitate cele trei sectoare centrale (de la stern in
treimea dorsaltr), precum gi aproape jumitate din sectoarele posterioare, doar
sectoarele anterioare fiind mai greu de abordat clinic.
4.5.2.3.3. Proiecfia anatomici a cordului se realizeazl pe partea stdng[,
cuprinzdnd zona dintre coastele 3 - 7 (fiind mai aproape de diafragmd datoritd
oblicit[gii ei), baza cordului corespunzdnd unui plan orizontal ce trece prin articulaEia
scapulohumerali.
A n atomi a an i m al el or d omest i ce t43

-_:
r:-- 4.5.2.3.4. Proiecfia
clinici a cordului
Cuprinde zona spaliilor
intercostale 3 - 6. Orificiul
I
pulmonar corespunde cu
t\,*,u
aproximalie coastei a 3-a.
Orifi cul tricuspid corespun-
de spagiului III intercostal gi
coastei a IV.-a. Orificiul
aortic corespunde cu
aproxima[ie spa[iului IV
intercostal qi coastei a V-a.
Orihciul bicuspid se situeazl
la nivelul spaliului al V-lea
Fig. 4,73, Proiecfia viscerali la canide (fafa stingi) intercostal qi sub coasta a VI-
1-pulmon; Z-ficat; 3-stomac; 4-splini; 5-rirrichi sting; a. Vf,rful cordului ajunge la
6-co lon descendent; 7 -jeiun. nivelul spa[iului al Vl-lea
intercostal.
Bif'urca{ia traheali qi
Iimfbcentrul traheobron-
qic au aria de proiecgie in
spa[iul 5 - 6 intercostal, Ia
nivelul planului orizontal
$ ce trece prin articula[ia
\$ coxofemurald.
\ 4.5.2.4. Cavitatea
abdominali
4.5.2.4.1. Ficatul
Se proiecteazd pe parlea
dreaptl, inapoia curburii
frenice, de la coasta a6-ala
ultimacoastd'limitacaudali
Flg.4.74. proiecfia viscerali ta canide (fafa dreapti,
1-"pulmoni; 2-fiiat;3-rinichi drepr; +-pincrerl; 5- coborind vertical de la
duoden; 6-jejun; 7-stomac. ultima coastd, trecdnd prin
a l0-a, pdni sub hipocon-
dru. Pe partea stAngi, proiec[ia ficatului se intinde de la coasta a 6-a la coasta a 9-a.
4.5.2.4.2. Stomacul
a7-ala coasta a I l-a, par[ial fiind
Se proiecteazi,pepartea sthng[, de la coasta
acoperit de ficat. Pe partea dreaptl, aria se intinde de la coasta a9-ala coasta l2-a,
cobordnd sub hipocondru.
144 Gabiel Predoi - Cristian Belu

4.s.2.4.3. Splina
Se proiecteaz[ pe partea sthngd, in ultimele doud spafii intercostale, cobordnd
sub hipocondru, in dreptul spafiului intercostal antepenultim.
4.5.2.4.4.lntestinul
Duodenu! se proiecteazl pe partea dreaptl, pe o linie oblic[ ce coboar[ de la
nivelul fosei paralombare oblic inainte gi in jos, spre treimea ventrall a coastei a 9-a.
Pancreasul se proiecteazl pe partea dreapt6, deasupra duodenului.
fejunul se proiecteaz[ pe toat[ regiunea abdominall mijlocie (dreapti gi st0ngd)
Ei regiunea ombilicald, precum gi in regiunea abdominal[ caudald (prepubian5 qi
inghinal6).
Cecumul se proiecteaz[ pe partea dreapt[, la nivelul fosei paralombare la nivelul
apofizei transverse a vertebrei VI lombare.
Colonul ascendent se proiecteazi pe partea dreapti, la limita dorsalI a fosei
paralombare
4.5.2.4.5. Rinichii
Rinichiul drept se proiecteazi pe partea dreaptl aproape de plafonul cavitlgii
abdominale, de la coasta a l2-apdn[ la nivelul apofizei transverse a vertebrei a 2-
a lombare.
Rinichiul sting se proiecteaz[ la limita dorsalI a fosei paralombare, de la nivelul
ultimei coaste, pinx la nivelul apofizei transverse a vertebrei a 4-a lombare.
4.5.2.4.6. Ovarele
Se proiecteazr la nivelul vertebrelor trI - IV lombare, inapoia rinichilor.
4.5.2.4.7. Uterul
Se proiecteazi in cavitatea abdominal5, pdnl la a 4-a vertebr[ Iombari.

4.6. FELINE

4.6.1 . Morfotopografia organelor

4.6.1.1. Zona cefalici

4.6.1.1.1. Limba
Relativ asemdnltoare cu cea de la canide, se caracterizeazdprin: aceeagi l[gime
pe toatfl lungimea corpului gi po4iunii libere; qanpl median dorsal practic inexistent;
virful cu aspect de semicerc; papilele filiforme, foarte dese, sunt cornificate atfit la
nivelul bazei, cit gi a porEiunii libere (la pipdit, limba este asprtr); papilele caliciforme
au acelagi numdr gi topografie; papilele foliate sunt mult mai reduse;cordonul fibro-
elastic slab reprezentat.
A natoni a ani mal el or domesti ce t45

4.6.1 .1.2. Glanda parotidi

6t
Asemflnltoare morfotopografic cu cea de la canide, este
5 proporlional mai mare, iar canalul colector se deschide in
a
3 vestibulul bucal lateral dorsal, in dreptul celui de-al doilea
premolar.
,t r'l ,
I
, 4.6.1 .1.3. Glanda mandibulari
'll a

.rr
l, l'.1 , Este asemlndtoare canidelor.
t
a
I 4.6.1.2. Zona cervicali
4.6.1.2.1. Traheea
Fig. 4.75. Limba la
Comparativ cu canidele,'Jgheabul" traheal este mai ingust,
feline
iar extremit[1ile cartilajelor sunt curbate spre interior.
1-papile fungiforme;
2-papile filiforme 4.6.1 .2.2. Glanda tiroidi
cornificate; 3-papile Situati in planul inelelor traheale 7 - 10, este structuratl
caliciforme; 4-papile
in doi lobi de culoare roqie-castanie, cu un extrem de fin desen
cal iciforme; 5-pil ieri
lobular. Lobii sunt egali, alungigi, cu extremitd[ile craniale
aborali ai lirnbii.
convexe, reuniqi printr-un istm foarte subgire.
7

9
9

AB
Fig.4.76. Cordul la canide (A) gifeline (B)
1-auricul drept; 2- auricul stang; 3-gan1 longitudinal paraconal; 4-vena cavi caudali;
S-aftera aorti;, 6-aftera brahio-cefalici; 7- artera subclaviculari stingi; 8-trunchi
pulmonar; 9-vene pulmonare.

4.6.1 .3. Cavitatea toracici

4.6.1.3.1. Cordul
La feline, cordul, accentuat globulos, cu vArful rotujit gi qan[ul intcrmediar bine
reprezentat, este u$or mai voluminos la mascul decdt la femeli. $an[ul subsinuos,
eviden[iaz[ o puternicl arter[ interventriculard, uneori dublI, care se ramifici
146 Gahiel Predoi - Cristian Belu

arboriform, flri a atinge apexul. Mugchiul papilar

subarterial qi muqchiul papilar subatrial sunt mai
puternici. Trigoanele sunt exclusiv fibroase, lipsite
de fesut cartilaginos. I
4.6.1.3.2. Pulmonii
FalI de cei de la canide, lobii apicali sunt cu .|

vdrfurile ascugite, egali dezvoltagi, ceea ce permite

incadrarea pulmonului intr-un veritabil romb. Lobul
azigos, redus, are o formi triunghiular[. 3
4.6.1 .4. Cavitatea abdominali
4.6.1.4.1. Stomacul
Se aseamlnd cu cel de la canide, avdnd aspect
accentuat piriform, cu orificiul cardia mai ingust. Fig. 4.77. Pulmonii la feline
1-lobii apicali; 2-lobii
4.6.1.4.2.lntestinul mij locii;3-lobii diafragmatici;
a) Intestinul sublire 4-lobul azigos.
Lung de aproximativ 2 m, se aseamln[
cu cel de la canide.
c) Intestinul gros
Asemlnltor celui de la canide, prezint[
un cecum scurt (I - 2 cm), cu extremitatea
liberd recurbatd (in form[ de "cArlig").
4.6.1.4.3. Ficatul
Ficatul este asemlnltor cu cel de cAine,
lobul intermediar drept fiind insd foarte Fig. a.75, Ficatul la feline (fafa
dezvoltat, iar lobul drept redus qi mascat viscerali)
de lobul caudat, care prezintl procesul 1-canal coledoc; 2- canal cistic; 3-
papilar rotund. Vezica biliarl nu depiqeEte canal hepatic principal; 4-lob sting; 5-
marginea ventral[, iar canalul cistic este lob intermediar sting; 6-lob ptrtrat; 7-
flexuos. lob intermediar drept; 8-lob drept; 9-
proces caudat; 10-proces papilar.
4.6.1.4.4. Rinichii
Felinele au rinichii asemlndtori celor de
la canide, deosebindu-se de aceqtia prin forma lor mai
rotunjit[ gi existen[a a4 - 6 venule subcapsulare, unitare
qi evidente pe toatl lungimea, care converg pe fiecare latur[
c[tre hilul renal, flrd s[ formeze stele Verheyen. in ceea
ce privegte coloralia, este mai deschis[ declt la canide, iar
hilul relativ redus. Hg 4.79. Rinidiul la ftlirc
1 -venule subcapsulare;

2- hilul renal.
A n at omi a ani mal el or domesti ce 147

4.6.1.4.5. Ovarele
Sunt asemlnltoare canidelor, dar propor[ional mai mici, sunt inchise intr-o busl
ovarian[ care comunic[ larg cu cavitatea peritoneal[.
4.6.1.4.6. Uterul
Uterul este asemlnitor cu cel de la c[!ea, dar propor[ional mai mic in raport cu
talia.
4.6.1.4.7. Vaginul
Pisica prezintl vaginul asemlnltor celui de la clgea, insl propor[ional mai mic,
mlsurdnd in medie 2 cm. Pe podea, de o parte gi alta a meatului urinar, existl c0te
un mic fund de sac (Skene), dificil de observat cu ochiul liber.
4.6.1.4.8. Vestibulul vaginal
Este asemlnltor celui de Ia c6[ea. Spre deosebire de aceast[ specie, oferi in
structura sa glande vestibulare mari. Bulbii vestibulari lipsesc.
4.6.1.4.9. Vulva gi clitorisul
Comparativ cu c61eaua, prezint[ comisura ventralI rotunjit6.
4.6.1 .4.10. Testiculele
Au o formi ovoidl sau sferoidall,
dispuse in regiunea subanal[. '/4 4
Epididimul are corpul bine dezvoltat
qi extremitlgile llgite, acoperind atAt
maginea fixI a testiculului, c0t qi 5
extremitdlile, la care aderi intim.
Artera testiculari se difere[iazl de cea
de la cdine prin faptul c[ la nivelul
marginii libere a gonadei are un traiect
oblic de jos in sus qi medial, emi[and Fig. 4.80. Testiculul la cotoi
cdteva colaterale numai pe fa[a laterall, 1-testicul; 2-capul epididimului; 3-coada
acestea fiind lipsite in mod obiqnuit de epididimului; 4-cordon testicular; S-artera
flexuozit5li. testiculari.

4.6.2. Proieclia organelor

4.6.2.1. Cavitatea toracici

Atttpe partea dreaptX, cdt gi pe partea stdngh a cavittrgii toracice, tot peretele
costal are raporturi directe cu pulmonul respectiv, cu excepgia unei zone reduse
situate in treimea inferioar[ a celui de-al V-lea spaliu intercostal, ce reprezintd aria
de proieclie direct[ a cordului.
148 Gabiel Predoi - Cristian Belu

C) (*-rcf o

4! to
t\

1
3

Fig. 4.81. Topografia organelor abdominale Ia feline (fafa stAngi)

.l-ficat (lob
intermediar sting); 2-ficat (lob sting); 3-marele epiploon; 4-rinichi sting;
5-jef un; 6-colon descendent; 7 -vezici urinari; 8-splini; 9,1 O-depozite de lesut adipos;
l1-stomac
4.6.2.2. Cavitatea abdominali
Comparativ cu canidele,la feline cavitatea abdominalieste propo(ional mai lungi.
Mugchii abdominali
ventro-laterali sunt sub-
[iri, putAndu-se realiza cu
ugurin[[ palparea vis-
cerclor la animalul viu.
Topografia viscere-
lor este in linii mari ase-
mlndtoare cu cea descri-
sI la canide. Totuqi, ri-
nichii la feline sunt mai
voluminoqi, comparativ
cu canidele qi situaqi
ceva mai caudal. Rini-
chiul drept este plasat
6
5
Fig. 4.82. Topografia organelor abdominale la feline (fala dreapti)
1-ficat (lob caudat); 2-stomac; 3-ficat (lob intermediar sting); 4-ficat (lob intermediar
drept);S-ficat (lob pitrat);6-vezici biliari; 7-rinichiul drept; B-duoden;9-jejun; tO-
ileon; 1 1-cecurn; 12-ligament ileo-cecal; 13-colon ascendent; I4-vezici urinari; l5-
marele epiploon; 1 6-pancreas.
A n atomi a ani mal el or d omesti ce r49

intre ultima coasti qi primele trei procese transverse ale vertebrelor lombare.
Rinichiul stAng se glseqte intre extremitatea craniald a celei de-a II-a vertebre lombare
qi extremitatea craniali a celei de-a V-a, fiind relativ mai mobil qi plasat mai ventral
dec0t la canide.
Organele situate imediat retro-diafragmatic (stomacul gi ficatul) se proiecteazl
asemln[tor celor de la canide. Aria de proiec[ie a stomacului variazl mult in func[ie
de starea de plenitudine, ceea ce atrage dupi sine qi modificarea topografiei splinei.
Cecumul este mai redus decAt Ia canide qi este deplasat cranial, colonul ascendent
fiind extrem de scurt.
Vezica urinari qi organele genitale interne au aproape aceeagi topografie cu
cele de la canide, ovarele fiind plasate totuqi mai profund. Ele pot fi proiectate la
marginea regiunii lombare, la aproximativ I cm inapoia rinichilor.

4.7. LEPORIDE

4.7 .1 . Morfotopografia organelor

4.7.1.1. Zona cefalici

4.7.1.1.1. Limba
Este, in general groasd, avdnd po4iunea liber[ mai scurt[ decdt la carnivore, corpul
dominat de o extrem de evidentd protuberan$linguall (creast[ linguali), iar baza masivf,
este delimitat[ de cute gloso-palatine evidente. Mucoasa fini, catifelat[, este prevlzut[
cu papile filiforme gi fungiforme rdspdndite pe toat[ suprafala. Papilele caliciforme sunt
in numlr de dou[, cu aceeasqi dispoziEie ca gi la ecvine, iar papilele lbliate, situate pe
marginile laterale, formeazd,doud evidente organe eliptice, lungi de 0,5 cm.
4.7.1.1.2. Glanda parotidi
Este asem[nXtoare ca form[ cu cea de la ecvine.
a[eimii superioare
Canalul parctidian trece pe fatalaterald
a mugchiului maseter, deschizhndu-sein cavitatea bucal[
la nivelul primului molar superior.
4.7.1.1.3. Glanda mandibulari

I I
Este, in general, redusl
caracteristici deosebite.
qi nu prezintd

3 4.7.1.2. Zona cervicali

,'
Fig. 4.83. Glandele salivare
(parotidi 9i mandibulari) Ia
leporide
1-glanda parotidi; 2-canalul
parctidian; 3-glanda mandibulari.
4.7.1.2.1. Traheea
Comparativ cu cea de la carnivore, este mai
turtite dorso-ventral, are inelele cartilaginoase mai
subliri, cu extremitdfile apropiate, qi mugchiul
traheal mai puternic.
150 Gabiel Predoi - Cristian Belu

4.7 .1.2.2. Glanda tiroidi 7

Este formatd din doi lobi mici, turtili, ascungi 11
sub muqchiul sterno-tiroidian, intinzdndu-se de
la prirnul pAn[ la al VII-lea inel traheal; sunt 0
reunili printr-un redus istm. 4
2u'
?
4.7.1 .3. Cavitatea toracici
4.7.1.3.1. Cordul 8
in general, este mai alungit, cu vhrful efilat, iar
lesutul adipos subepicardic este in cantitate mici.
Marginea ventrall a auriculului stAng este previzuti
cu cdteva incizuri. Marginea dorsall a acestui
compartiment este lraversat5. de vena cavd cranial5
stingi, ce lipseqte la toate celelalte mamifere domestice.
Marginea caudald a ventriculului stAng este previzuti
Fig. 4.8a. Cordul !a leporide (fafa
cu un gan! lung, deviat spre faEa auriculari.
st6ngi - auriculari)
4.7.1.3.2. Pulmonii 1-auriculul drept; 2- auriculul sting;
Seaseamin[ cu cei de la pisic6, ins[ prezintl 3-;an! interventricular paraconal; 4-
lobii apicali foarte reduqi, lobii cardiaci foarte vena cavi cranialtr dreapti; 5-
dezvoltali qi incizurile lobare adAnci. trunchiul pulmonar; 6-artera aortS;
7-ligament interarterial; 8-gan!
4.7 .1.4. Cavitatea abdominali interrnediar; 9-vena cavi caudaltr
4.7.1.4.1. Stomacul stingi; 1 O-vena cavi craniali; 1 1 -
venele pulmonare.
Foarte dezvoltat in raport cu talia, este mai
recurbat ca cel de la ecvine (cu care se aseamind),
sprijinindu-se pe planqeul cavit[gii abdominale.
Datoriti deschiderii esofagului I a jumltatea mici i
curburi, fundul de sac stang apare foarte
proeminent. Orificiul cardia este foarte larg, iar
mucoasa esofagiani tapeteazd mica curbur[.

4
4,)
3

t
3

Fig. 4.85. Pulmonii la leporide

Fig. 4.86. Stomacul la leporide 1-lobii apicali; 2-lobii mijlocii; 3-
l-cardia; 2-pilor; 3-fundul de sac sting, 4- lobii diafragrnatici; 4-lobul
duoden. azigos.
A natomi a ani mal el or d om e sti ce l5l

Fig. 4,87. lntestinul la leporide

1-duodenul; 2-.iejunul; 3-cecumul; 4-
prima porliune a colonului; 5- a doua
porliune a colonului; 6-apendicele
cecal.

4.7.1.4.2.lntestinul
a) Intestinul subEire
Are o lungime de circa 3 m.
l! \.' Duodenul prezint[ o dilata[ie
inigial[ destul de redus[. De la acest
\\ nivel, organul se orienteazd caudal
pAn[ la intrarea cavitdgii pelvine
2
unde formeazd o flexuri, dirijdndu-
6 se apoi cranial. Forma sa descrie o
ansi largl deschis[ inainte, in
concavitatea clreia se atlI situat
pancreasul.
Jejunul, flrl particularitigi deosebite este suspendat de marele epiploon.
Ileonul prezintd in apropierea deschiderii in cecum o dilatalie (sacul rotund) cu
perelii ingroqa[i, ce confine in structura sa lbrmaEiuni limfoide ce se prelungesc qi
in cecum. PlScile Peyer sunt bine dezvoltate qi groase, putandu-se observa cu uqurin[i
prin transversul pere[ilor intestinali.
b) Intestinul gros
Este foarte dezvoltat comparativ cu
celelalte specii.
5 Cecumul, situat pe plangeul cavite[ii
I abdominale, este enorm (56-75 cm lungime).
,k Rulat pe el insuqi, descrie aproape dou[ ture
complete, terminAndu-se cu un apendice cecal
lung de 8 - l0 cm, bogat in lbliculi limfoizi.
.4r
I PereEii cecumului sunt subfiri gi prev[zugi cu
o band[ musculard spirall, care ii impriml
3 aspectul boselat. Valvula ileo-cecall este
inlocuitd cu un disc mucos limfoid.
B Colonul este divizatin doulpor[iuni: prima
por(iune are un calibru mai mare, perelii
Fig. 4.S8. Ficatul la leporide (fata boselagi gi prezinti trei benzi musculare
visceralS) longitudinale; por[iunea a doua are un calibru
1-lob drept; 2-lob pitrat; 3-lob mai redus qi un aspect mai regulat, cilindric,
intermediar sting; 4-lob stang; 5- fiind situatX in apropierea duodenului.
proces papilar; 6-proces caudat, 7- Rectumul este relativ lung qi prezintipatru
canal hepatic principal; 8-vezici sinusuri paraanale, cele craniale fiind mai
biliari; 9-canal cistic; 10-canal dezvoltate.
coledoc.
152 Gabiel Predoi - Cristian Belu

4.7.1.4.3. Ficatul
Are o circumferinfi aproape rotundl. Se caracterizeazdprinlr-un lob drept cu
marginea festonat[, un.lob pltrat redus, un lob intermediar sting bine detagat, un
lob st0ng dezvoltat gi cu marginile festonate, un lob caudat foarte dezvoltat (cu
por[iunea dreapti mai bine dezvoltatl decAt cea st0ngi).
4.7.1.4.4. Rinichii
Sunt mai mici dec1t cei de la pisicl, av0nd o forml
aseminltoare celor de la canide qi ovine, insl hilul, turtit, ingust
gi profund, este mai apropiat de polul cranial dec0t de polul
caudal. Culoarea rinichilor este bruni ciocolatie. Corticala este
de doul ori mai sublire decdt medulara.
4.7.1.4.5. Ovarele
Sunt mult alungite, de culoare galben-rozd qi cu suprafala
ugor neregulatX. Nu sunt incluse in bursa ovarian[.
Fig. 4.89. Rinichiul
4.7.1.4.6. Uterul
!a leporide.
Din cauza lipsei corpului uterin, coarnele uterine sunt
independente qi apar paralele, pe o bun[ por[iune a extremit[gii lor (uter duplex),
deschizandu-se in fundul vaginului, separat, prin doui orificii uterine externe.
4.7.1.4.7. Vaginul
Este exLrem de lung, in me- 5
die 6 - 8 cm. Mucoasa prezinti 7
I 6
7
falduri longitudinale, iarin.gro-
3
simea peretelui (in apropierea
meatului urinar) se observi doul
orifi cii ale canalelor lui Gaertner.
4.7 .1 .4.8. Vestibulul vaginal

Este foarte lung (in medie

de cm), iar pere[iii prevdzuli
-5
cu glande vestibulare mari, 1l
rudimentare.
t2
4.7 .1.4.g.Vulva 9i clitorizul 13
l4
Iepuroaica are vulva alcituiti l3
l4
din doul perechi de labii, dintre
care unele mari sau extern, gi
unele mici sau interne. Labiile Fig. 4.90. Aparatulgenital la iepuroaici
mari, prevS.zute pe toatd 1 -ovar; 2-bursi ovariani; 3-ligament utero-ovarian;

suprafala cutanatl cu peri lungi, 4-ligament larg; 5-pavilionul trompei uterine; 6-

delimiteaz[ ventral o comisuri
ascugit[, iar dorsal o comisurl
largi, asculit[. Labiile mici, in
salpinx; 7-coarne uterine; 8- vagin; 9-vestibul
vaginal; 1O-vezici urinartr;'11-uretrl; 12-glande
vestibulare mari; 13-labiile mari; 14-labiile mici; 1 5-
.l
clitoris; 6-flori involte.
Anatomi a ani mal el or d om esti ce t53

totalitate structurate pe mucoasl, se intind de la comisura

4 supcrioarlpAn[ la extrcmitatea liberi a clitorisului. Clitorisul,
extrem de dezvoltat, ajunge uneori la o lungime considerabil[.
4.7 .1.4.1O. Testiculele
Sunt alungite, acoperite parlial de epididim, a clrui
coadl apare perfect detaqati, avAnd aspect de apendice.
Spre deosebire de restul speciilor domestice, el este in
mod all"ernativ endorhid qi exorhid, aceastd mobilitate a
Fig. 4.91. Testiculul la testiculelorin burse, realizatl de rnuqchiul cremaster (care
leporide inconjoarl canalul testicular), este corelati in intregime
1 -testicul; 2-capul epidi-
cu actul sexual.
dirnului; 3-coada epidi-
dimului; 4-cordonul tesG 4.7 .2. Proieclia organelor
cu lar; S-atera te*'rculari
4.7 .2."1 . Zona cefal ici
Datoritr conligura[iei generale a capului, proieclia segmentelor cavitare se
realizeazd, cu rel ati vI di ficultate.
4.7.2.1. 1 . Proiectia cavitilii bucale
Limita dorsali corespunde, in general, unei linii ce une$te limita aborald a treimii
anterioare a conturului ventral al orbitei cu comisura ventrall a narinei, iar cea
ventralS este marcat[ de linia ce une$te originea dorsall a unghiului mandibular cu
marginea liberl a extremiffi[ii rostrale a buzei inferioare. Limita aborali corespunde
planului transversal ce trece la nivelul limitei dintre treimea mijlocie qi rostral[ a
conturului ventral al orbitei.
4.7 .2.1.2. Proiecfia cavitifilor nazale
Este marcatd de zona situatd dorsal ariei de proiec[ie a cavit[1ii bucale; limita
aborali este reprezentatd de planul transversal tangent la marginea rostrall a orbitei.
4.7 .2.1. 3. Proiecjia sinusurilor
La aceastl specie lipsesc sinusurile frontale, palatine gi lacrimale. Sinusul maxilar,
foarte redus, se poate proiecta gi trepana inaintea orbitei, sinusul sl'enoidal, extrem
de redus, nu se poate proiecta direct.
4.7 .2.1.4. Cavitatea craniani
Este alungitl qi se proiecteaz[ de la nivelul unui plan transversal tangent la
extremitatea liberl a procesului zigomatic al frontalului, pdnl la nivelul protuberangei
occipitale externe.
4.7.2.1.5. Faringele
Se proiecteazl,inzonaramurii recurbate a mandibulei intre planul transversal ce
trece la jumltatea orbitei qi planul tangent la unghiul mandibular.
r54 Gabriel Predoi - Cistian Belu

4.7.2.1.6. Laringele
Relativ mobil, se proiecteazd pe fala ventral[ a capului, intre ligamentele
(palpabile) hiotiroidian qi cricotraheal.
4.7 .2.1. 7. Proiecfia limfocentrilor
Limfonodul parotidian se proiecteazl sub baza urechii qi inapoia bazei gfltului
condilului mandibular. Limfocentrul mandibular se proiecteaz6,la fa[a mediall a
extremitlgii aborale a ramurii recurbate a mandibulei.
4.7.2.1.8. Proieclia glandei parotide
Cuprinde zona de aproximativ I - l,-5 cm situatd sub baza urechii gi inapoia ramurii
verticale a mandibulei, pdn[ la nivelul planului orizontal tangent la unghiul mandibular.

4.7.2.1.9. Proiecfia glandei mandibulare

Marcheazl spa[iul cutanat de aproximativ I cm l[lime qi 2,5 - 3 cm lungime
orientat dorso-medial de la nivelul unghiului mandibular cltre extremitatea rostrali
a aripii atlasului.
4,7,2.2. Zona cervicali
Traheea, mascatl de mugchii cervicali ventrali, se proiecteaziin planul median
ventral al regiunii.
Vena jugulari externi se proiecteazi in Eanlul jugular, fiind parlial mascati de
musculatura ce delimiteazl qan[ul respectiv.
Glanda tiroidi se proiecteaz[ pe plrEile laterale ale treimii craniale a traheei.
Limfonodurile cervicale superficiale ventrale (prescapulare) se proiecteazd
la nivelul intersec[iei dintre extremitatea distall a marginii craniale a spetei gi linia
ce une$te acromionul cubaza urechii.
4.7 .2.3. Cavitatea toracici
Datoritl unei cuqti toracice scurte ( 12 perechi de coaste, dintre care ultimele trei
sunt scurte qi aproape lipsite de cartilaj) qi datoritl volumului relativ mare, viscerele
9 I

7s
Fig, a,92, Prcieclia organelor din cavitatea toracici gi aMominali la leporide (frfa dreapti)
I -pulrnonul; 2-cordul; 3-lobul caudat al ficatului; 4-lobul drept al ficatului; S-stomacul;
6-rinic h i ul drept; 7-cecumu l; 8-duodenul ; 9-colonu I ascendenU 1 0-duoden (po4i u nea
transversi); 1 1-jejun; 12-vezici urinari.
A n atomi a ani m al el or d omest i ce r55

plasate imediatinapoia diafragmului (ficat, stomac) ocuplin afara celor doul regiuni
hipocondrale, tot spa[iul cuprins intre cele dou6 arcuri costale, pe care le depiqesc
mai ales pe partea stAngfl Diafragma, care Ie delimiteazl cranial, se inser[pe peretele
toracal de-a lungul unei linii care pleac[ de la extremitatea dorsal[ a celei de-a XII-
a coaste, trece prin treimea dorsal[ a celei de-a XI-a, prin sfertul ventral al celei de-
a IX-a gi apoi intretaie cartilajele costale ale coastelor a VII-a gi a VI-a. Proiec[ia
parietal[ a convexit[[ii se realizeazl dup[ o linie curb[ cu convexitatea orientatl
cranial, care pleacl de la extremitatea dorsalI a celei de-a XII-a coaste, intersecteazl
mijlocul celui de-al V[I-lea spa[iu intercostal, ajungAnd la extremitatea ventrali a
celui de-al V-lea spa[iu intercostal.
Pulmonii se proiecteazd pe tot peretele costal situat inaintea liniei de insergie a
diafragmului.Exceplie o constituie cAte o arie redusi, pe fiecare parte, ce corespunde
spa[iului situatintre cartilajele condrale ale primelor cinci coaste qi care se prelungeqte
uqor dorsal in spa[iul al ll-lea intercostal, arie ce corespunde zonei de proieclie a
cordului. Pe partea stdngl, aria de proieclie a cordului este ceva mai intins[, ocupind
qi treimea inferioarl a primelor trei spafii intercostale.
4.7 .2.4. Cavitatea abdominali
Ficatul se proiecteaz[ pe partea dreapt[ prin lobul caudat (procesul caudat) qi
prin lobul drept. Primul ocupd aproximativ al IX-lea qi al X-lea spa[iu intercostal,
ajungdnd pdn[ inapoia coastei a XI-a. Acest lob nu deplgeqte extremitatea ventralI
a ultimelor trei coaste. Lobul drept are o zoni de proiec[ie ce corespunde treimii
mijlocii al celui de-al VIII-lea spaliu intercostal, treimii inferioare acelui de-al VII-
Iea qi zonei cartilajelor costale V - VI[, zon[ pe care o dep[qegte spre apendicele
xifoidian.
Pe partea stdngd, prin lobii stAng lateral qi stAng intermediar, ocup[ spa[iile
intercostale V - V[I, situate sub linia de proiectie a diafragmului, precum gi zona
situat[ ventral de hipocondru, zoni delimitatl caudal de o linie vertical[ ce trece
prin extremitatea dorsald a coastei a X-a.
Pe peretele ventral al abdomenului, ficatul se proiecteazi printr-o arie
triunghiulari in regiunca xifoidianX, triunghi al cdrui vdrf este situat Ia nivelul
apendicelui xifoidian, iar baza este o linie care uneqte extremitdtile ventrale ale
coastelor a IX-a sau a X-a pe partea stdngl cu cea de-a VII-a pe partea dreapti.
Stomacul, in stare de plenitudine moderatl, se proiecteazdpe partea dreaptI, in
treimea inferioarl a spaliului al Vlfl-lea intercostal, aria sa prelungindu-se spre
peretele inl'erior al abdomenului. Aceast[ proiecfie este relativi pentru cd se mlreqte
mult in stare de plenitudine maximl qi se micgoreaz[ in cazul unui conlinut alimentar
redus.
Ca qi pe partea dreaptl, pe stdnga, aria de proieclie a stomacului este variabil[.
^In stare de plenitudine moderat[ ocupX spa[iul al X-lea intercostal, aria prelungindu-
se ventral inapoia marginii caudale ficatului spre peretele ventral al abdomenului.
a
Pe peretele ventral, stomacul se proiecteazI printr-o band[ de grosime variabill
(in funcfie de starea de plenitudine), situati caudal de aria de proiec[ie a ficatului.
Splina - aria de proiec[ie este o bandd dc I - l,-5 cm lilime ce trece prin ultimul
spa[iu intercostal stdng, bandl situatd paralel gi caudal de aria de proiec[ie a
I-s6 Gabriel Predoi - Cristian Belu

stomacului. Aceasti bandi se prelungeqte ventral, ajungdnd la limita dintre treimea

mijlocie qi inferioarl a peretelui abdominal. Moditiclrile de volum ale stomacului
in diferite stadii de plenitudine atrag dupl sine qi modificlri ale ariei de proiecgie a
splinei.
Rinichiul drept, situat cranial fa[I de cel sting, lasl o amprenti profundl pe
lobul caudat al ficatului. El ocupi ultimul spafiu intercostal, ajungAnd caudal la
vArful procesului transvers al celei de-a III-a vertebre lombare.
Aria de proieclie a rinichiului stffng este o zon[ ovoidall limitati cranial de
virful procesului transvers al celei de-a treia vertebrd lombar[, iar caudal de vdrful
procesului transvers al celei de-a V-a.
Duodenul se proiecteaz[, prin por[iunea sa descendentl, Ia marginea ventralI a
ariei de proiecgie a lobului caudat, zona de proieclie fiind reprezentatl de o band[
de aproximativ I cm llgime ce trece pe sub extremitatea ventrald a ultimelor patru

3 6 10
8 t2

t
t

l1
9
7

Fig. 4.93. Proiecfia organelor din cavitatea toracici gi abdominalS la leporide (fafa
stingi)
1-pulmon; 2-cord;3- ficat (lobii sting gi irrtermediar sting); 4-stomac; S-splini; 6-
rinichi sting; 7-cecum; B-ovar sting; 9-colon ascendent; 1O-jejun; I l-vezici urinartr;
I2-uter.

coaste, apoi pe sub rinichiul drept qi pe sub primele dou[ apofize transverse lombare.
In unghiul caudo-dorsal al regiunii flancului se proiecteazd, pe o zontr redusi
(aproximativ 2 - 3 cm) portiunea transversi a duodenului.
Ansa spiralati a colonului ascendent este proiectatl pe partea dreaptd printr-
o bandr de aproximativ I - 1,5 cm ld[ime ce coboari dc sub ultimile trei procese
transverse lombare, apoi pe sub aria de proiecgie a porliunii transverse a duodenului,
pentru ca ajungdnd la nivelul unui plan vertical ce trece prin ultimul spaliu intercostal
si se curbeze ventral spre peretele inferior al abdomenului.
A natomi a an i mal el or domesti ce t57

fejunul se proiecteazfl pe partea

dreaptl, pe o zoni restrdnsi, situatX in
regiunea flancului, ventral de zona de
proiec!ie a porliunii Iransverse a
duodenului. Pe partea stingl, ansele
jejunale ocupl jumltatea superioari a
regiunii llancului.
1 Cecumul este segrnentul care ocupd
cea mai mare parte a peretelui
1 abdominal drept, aria de proiec[ie
corespunzdnd zonei situatc caudal gi
ventral de aria de proiec[ie a ansei
4
spiralate a colonului ascendent, ocupdnd
practic aproximativ 9OVo din regiunca
llancului. De asemenea, o zoni redus5,
5 ce prelungegte in sens ventral spa[iul al
6
IX-lea intercostal, situatl intre ariile de
proiec[ie ale stomacului gi colonului
7 ascendent, corespunde tot cecumului. Pe
partea stingd, cecumul ocupl jumltatea
inferioar[ a llancului. Aria de proieclie
a cecumului este traversati cranio-
caudal de o bandi de aproxirnativ I,5

ilti:?lt^i:.::1':l:i'.",*ror
pe peretere
:il'ill,H::':;fi:,[:::;::",',1'' """'
ventral al abdomenului la leporide "
1-ficat; 2-stomac; 3-cecum; 4-colon Pe faga ventrali, inapoia ariei de
ascendent; 5 jejun; 6-vezici urinari; 7- proiecEie a stomacului, existl o zonl
uter. vast[, ce corespunde ariei de proieclie a
cecumului qi colonului ascendent
(por[iunea ascendent[).
La femell, ovarul drept este situat in zona sublombar[, la egald distanq[ de
ultima coast[ qi spina iliacl ventro-craniall, in zona celei de-a V-a vertebre lombare.
Ovarul sting are aproximativ aceeaqi topografie cu cel drept, datorite poziEiei
caudale a rinichiului, el fiind mai apropiat de acesta decit ovarul drept de rinichiul
corespunzXtor.
in partea caudal[ a peretelui ventral, imediat inaintea pubisului, se proiecteazl
vezica urinari, circumscrisd de o arie redusI de proiecEie a citorva anse jejunale.
Lateral de aceste doul ultime arii, la l'emell, se glsesc coarnele uterine, cu un
aspect asemlnltor anselor jejunale, iar la mascul, in perioada de repaus sexual,
testiculele.
 5. MORFOTOPOGRAFIA TIMTONODU RITOR
SUPERFICIALE

Nodurile limfatice sau limfonodurile, cunoscute in trecut sub denumirea de

ganglioni limfatici, sunt mici organe intercalate pe traiectul vaselor limfatice,
implicate in supravegherea imunologic[ a organismului.
ExistI grupe lirnfonodulare inconstante (prezente la unii din indivizii unei spccii
sau absente la alEii din cadrul aceleeaqi specii). Se pot remarca la unele. specii (cal,
mlgar) noduri limfatice de rn[rime redusl, insl foarte numeroase, in timp ce la
altele (ciine, pisicl, iepure), limfonodurile sunt mai pu[in numeroase, dar au un
volum mai mare. in general, un grup de limfonoduri cu dimensiuni mici, intdlnite la
o anumitl specie, echivaleaz[ cu un nod limfatic unic dar voluminos de la altl
specie. Existi qi situa[ia ca un nod limfatic constant s[ fie acompaniat de mai multe
limfonoduri reduse, variabile sau inconstante. O categorie aparte de limfonoduri o
constituie cele proprii anumitor specii (limfonodul bucal la leporide, ovarian la
iapi, testicular la vier, epigastric qi al fosei paralombare la bovine).
in funcgie de topografie, limfonodurile pot fi clasificate in doui categorii: unele
sunl. superficiale gi in general explorabile la animalele in viag[, altele sunt profunde,
inabordabile la examenul clinic. Procedeele moderne de investigare, precum cele
radiologice gi, mai nou, tomografice permit explorarea lor. Examenul limfonodurilor
este util in cazul efectulrii necropsiei gi foarte important la inspeclia cdrnii, in ultimul
caz efectudndu-se dup[ reguli stabilite de "Controlul alimentelor ".
Ansamblul nodurilor limfatice care particip[ la drenarea limfei dintr-un teritoriu
comparabil la toate speciile gi care posed[ o analogie topografic[ constituie un
limfbcentru. Doar unii limfocentri sunt alcltuili dintr-o singur[ grupare de noduri
limfatice. Cei mai mulgi sunt alcltui[i din unul sau dou[ limfonoduri principale qi
alte limfonoduri accesorii.

5.1. ECVINE
Ecvinele prezintr un numdr mare de limfonoduri reduse ca dimensiuni.
Dimensiunile lor variazi de la c1[iva milimetri la 1 sau 2 cm. De regul[,limfonodurile
nu se glsesc niciodatl izolate, ci formeazd grupe alcltuite dintr-un numlr mai mic
sau mai mare de noduri.

5.1 .1 . Limfocentrul mandibular

Este alcituit dintr-o singurd grupl voluminoas[ de limfonoduri: limfonodul
mandibular cunoscut qi sub denumirea de limfonodul jgheabului, datorit[ plas[rii
sale in regiunea jgheabului intermandibular. Compus[ din 40 - 50 de limfonoduri,
aceastd grupd se constituie intr-o forma[iune compacti, lung[ de I0 - I5 cm
Ei latd
de aproximativ 3 cm. Prin por[iunea sa rostral[ vine in contact cu cea de pe partea
opus[, astfel ambele grupe confer[ aspectul literei "Y" sau "V" al cirui vdrf dep[gegte
Anatomi a ani mal el or domesti ce 159

cu pu[in incizura vascularl a mandibulei. Marginile sale laterale vin in raport cu

muqchiul pterigoidian medial. Ansamblul este uqor de palpat prin transversul pielii.

5.1 .2. Limfocentrul parotidian

Limfonodurile parotidiene formeazl un grup mic, dar redus. in numlr de 6 - 8,
sunt reduse ca dimensiuni qi greu de izolat dintre acinii glandei parotide. Sunt situafi
ventral, in apropierea articulagiei temporo-mandibulare gi acoperigi de marginea
rostrald a glandei parotide, in apropierea nervului facial. Nu pot fi palpa[i.

5.1.3. Limfonodurile retrofaringiene laterale

Apar[in limfocentrului retrofaringian qi sunt situate sub aripa atlasului. in numar
de 8 - 15, ele formeaz[ un lan[ la marginea caudali a pungii guturale, sub por[iunea
caudalI a glandei mandibulare, pe fa[a laterali a muqchiului marele lung al capului.
Nu sunt palpabile.
,,
3

56
1

Fig. 5.1. Limfonodurile superficiale la ecvine

1-limfonodurile mandibulare; 2-limfonodurile parotidiene; 3-limfonodurile
retrofaringiene laterale; 4-limfonodurile cervicale superficiale; 5-limfonodurile
subiliace; 6-limfonodurile scrotale (mamare - la femeli).

5.1.4. Limfocentrul cervical superficial

Este reprezentat de o singurd grupare limfonodularI, limfonodurile cervicale
superficiale ventral, denumite gi "prescapulare" datorit[ poziEiei pe care o au,
raporhte la marginea cervicald a spetei. Limfonodurile prescapulare acompaniazX
160 Gabriel Predoi - Cistian Belu

ramura ascendenti a arterei cervicale superficiale. Este situat sub muqchiul cleido-
cefalic qi fa[a laterali a rnugchiului scalen. Extremitatea ventrall a acestei grupdri
limfonodulare ajunge in apropicrea lin,lbnodurilor cervicale prolunde caudale.
Datoritl topografiei precizate nu sunt palpabile.

5.1 .5. Limfonodurile subiliace

Apargin limlbcentrului ingvino-femural. Fonneazl o grupl uqor de explorat la
animalul in via1i. in numir de 20 - 50, sunt plasate intr-un abundenl. gesut adipos.
Ansarnblul poate atingc 8 - 9 crn lungime. Estc situat pe traiectul ramurii superficiale
a arterei circumllcxe iliace profunde, la faga cranio-medial[ a muqchiului tensor al
fasciei lata, la distanll egall intre tuberculul coxal qi pateld.

5.1 .6. Limfonodurile scrotale

Apargin tot limfocentrului ingvino-femural (inghinal supcrficial). Suntin numlr
variabil (20 - 100) qi lbrmeazr o grup[ Iimfonodulari de aproximativ l -5 cm lungime,
plasatl in apropierea inelului inghinal superficial, pe Lraicctul arterei epigastricc
caudale superliciale (subcutanat[ abdorninali). Se palpeazd inapoia cordonului
testicular, dc o parte Ei de alta a penisului.

5.1 .7 . Limfonodurile mamare

AparfinAnd aceluiaqi limfocenl.ru, sunt echivalentul precedentelor la l'emel[. Ceva
mai pulin numeroase decdt cele scrotale, sunt cel mai adesea repartizate in mai
multe subgrupe situate in lungul vaselor mamare craniale qi caudale, intre
parenchimul mamar qi peretele abdorninal. Un grup accesoriu apare cel mai adesea
in apropierea marginii caudo-laterale a glandei.

s.2. BOVTNE
Limfonodurile bovinelor sunt mult mai pu[in numeroase decAt cele de la ecvine,
dar rnai ales cclc principale sunt foarte mari. Fiecare grupi este reprezentat[, in
general de unu sau doul limfonoduri mari, cel mai adesea acompaniate de altele
accesorii qi rnici.

5.2.1 . Limfonodul mandibular

Aparline limfocentrului omonim (care include uneori qi lirnlbcentrul pterigoidian)

gi apare ovalar, lung de 3 sau ul cm, rar acompaniat de un limfocentru accesoriu.
Estc situat ventro-medial de vena facialS, u$or caudal de incizura vasculard a
mandibulei, intre rnuqchiul sterno-zigomatic qi lobul rostral al glandei mandibulare,
de care esLe relativ dificil de deosebit la palpare la subiectul in viagd.
A natomi a ani mal el or d omesti ce r6l

5.2.2. Limfocentru I parotidian

Este reprezentat de un singur nod limfatic voluminos, ovalar, aplatizat dintr-o
parte in alta, lung de -5 - 6 cm. Este situat la extremitatea proximo-rostrald a glandei
parotide care il acoperd parlial, in apropierea articulaliei temporo-mandibulare. Este
ugor palpabil la animalul viu qi uqor de izolat la cadavru, fiind bine delimitat de
glanda parotidd.

5.2.3. Limfocentrul cervical superficial

Este constituit din limfonodurile cervicale superficiale ventrale voluminoase qi
cdteva limfonoduri reduse, accesorii.
Limfonodurile cervicale superficiale au o lungime de 7 - 8 cm qi o grosime de 2-
3 cm. Se glsegte de-a lungul marginii craniale a muqchiului supraspinos, llind separat
de piele prin mugchiul trapez (foarte subgire) qi omo-transversal. Este uqor palpabil
la animalul viu.

23
7 9
5

6
1

tt'

4 I

Fig. 5.2. Limfonodurile superficiale la bovine

1-limfonodurile mandibulare; 2-limfonodurile parotidiene; 3-limfonodurile
retrofaringiene laterale; 4-limfonodurile cervicale superficiale; 5-limfonodurile
subiliace; 6-lirnforrodurile rctromamare (scrotale-la mascul); 7-limfonodurile cervicale
super{iciale accesorii; 8-limforrodurile fosei paralombare; 9-limfonodurile tuberale.

Limfonodurile cervicale superficiale accesorii sunt situate dorsal qi uqor cranial

de limfonodul principal. Sunt in numir de 3 - 4 cm, cu un diametru de 5 - l0 mm,
situate pe fa[a lateraltr a muqchiului din[at ventral cervical, sub mugchiul trapez.
162 Gabiel Predoi - Cistian Beltt

5.2.4. Limfonodul subiliac

Este voluminos, cilindroid, cu o lungime de l0 - l-5 cm. Se glsegte dispus la
marginea cranialI a mugchiului tensor al fasciei lata sau uqor cranial de acesta. Este
uqor de accesat prin palpare.

5.2.5. Limfonodurile scrotale

Pot fi intAlnite cdte 2 sau 3 pe fiecare parte, dar cel mai adesea existi un singur
limfonod voluminos (4 - -5 cm). Sunt situate caudal de flexura sigmoidi a penisului
qi de cordonul testicular, fiind acoperite parlial de muqchiul preputial caudal (retractor
al prepu[ului). Pot fi palpate.

5.2.6. Limfonodurile mamare

Sunt omoloagele precedentelor la femell qi sunt cunoscute qi sub denumirea de
reLro-mamare, datoritl topografiei fa[I de baza ugerului, fiind Ia Iimita dintre glandi
qi perineu. in aceastl regiune, de-o parte gi de alta a planului median, la mici distan[d
de acesta, se glseqte un limfonod ovoidal, Iung de 6 - l0 cm qi lat de 3 - 4 cm, iarin
profunzime alte doui sau trei limfonoduri accesorii. Gruparca lirr,fonodularl este
palpabill, dind informa[ii importante asupra stlrii de slnltate a glandei mamare

5.2.7 . Limfonodurile fosei paralombare

Apar[in limfocentrului ingvino-femural qi ccl mai adesea lipsesc. Reduse, in

numdrde dou[ sau trei, se glsesc subcutanat la nivelul acestei depresiuni, la distan[I
mic[ de ultima coasti qi de marginea laterall a regiunii lombare. Nu pot li palpali
datoritl dimensiunilor reduse.

5.2.8. Limfonodul tuberal

Apar[ine limfocentrului ischiatic, fiind constant intdlnit, inclus intr-o masi dc
[esut adipos subcutanat situat pe nrarginea medialX a tuberozitlqii ischiatice, la
extremitatea caudo-ventralI a ligamentului sacro-tuberos.

s.3. ovrNE tr CAPRTNE

Degi asemdnltorin linii mari cu sistemul limfatic al bovinelor, diferen[e vizibile
apar in ceea ce priveqte volumul relativ sau numlrul (in general rnai mic) al unor
limfonoduri mai importante sau constau in absenga unor lirnfonoduri accesorii.

5.3.1 . Limfocentru! mandibular

Mai voluminos decdt la bovine, are aproximativ aceeaqi topografie.

A n atomi a an i mal el or domesti ce 163

5.3.2. Limfocentrul parotidian

Se remarcl prin dimensiunile limfonodului parotidian principal, dublu la![ de
cel mandibular. Uncori aparc lbrmat din doui sau trei limfonoduri. Limfocentrul
parotidian apare aproape complet acopcrit de glanda parotide, putAnd fi totuqi palpat
transcutanat.

5.3.3. Limfonodurile retrofaringiene laterale

Formeazl o grupl mai voluminoasd in comparalie cu bovinele. La caprine apar
douI sau trei limfonoduri comparabile ca dimensiuni, iar la ovine, un limfonod mai
voluminos clruia i se mai alltur[ doui sau trei mai reduse. Este palpabil in condigii
patologice la qi sub jumitatea caudalI a marginii atlasului.

5.3.4. Limfocentrul cervical superficial

Este reprczcntat de limfonodurile cervicale superficiale ventrale, lungi de 4 -
5cm gi dispus ca qi la rumcgi-rtoarele mari. La'caprine esl"e simplu, iar la ovine, cel
mai adesea apare divizat in dou[ p[rgi inegale. Limfocentrul cervical superficial
accesoriu lipseqte intotdeauna la caprine, iar cdnd se intdlneqte rar la ovine, este
extrem de redus. Este situat mai cranial dec0t la bovine, pe partea lateralI a muqchiului
splenius, la nivelul celei de-a treia vertebre cervicale.

5.3.5. Limfonodurile scrotale

Au aceeaqi dispozilie qi aceeaqi arie de drenaj ca qi la bovine. Aproape constant,
la gap se intAlneqte un singur limlbnod de llecare parte a planului median, in timp ce
la berbec existl cel mai adesea doul sau trei. Sunt ugor palpabile.

5.3.6. Limfonodurile mamare

Sunt mai voluminoase la oaie declt la capri, dar sunt dispuse identic la cele
doul specii. De fiecare parte, in apropierea planului median qi a vaselor marnare
caudale, dorso-caudal de glanda mamard, existl un limfonod ovoidal sau pufin curbat,
cu o lungime medie de 3crn. Ugor cranial de acesta, mai existl uneori unul sau doul
limfonoduri mai reduse.

5.3.7 . Limfonodul subiliac

Este lung de 3 - 4 cm, situat la micX distan[I de marginea craniall a mugchiului

tensor al fascici lata. Este uqor deplasat ventral la caprine, comparativ cu ovinele.
Sunt palpabile.
164 Gabriel Predoi - Cristian Belu

5.3.8. Limfonodul tuberal

Inconstant, este plasat dorsal de tuberozitatea ischiaticl, la marginea caudall a
muqchiului gluteo-biceps.

s.4. sutNE
Dintre particularit[file sistemului limfatic la suine, cele mai remarcabile sunt
legate de numirul gi aspectul lor. Accstea au un aspect neregulat, adesea multilobat,
incluse intr-un [esut adipos abundent. Se glsesc intr-un numdr intermediar
comparabil cu ecvinele gi rumegltoarele.

5.4.1 . Limfocentrul mandibular

Este constituit din limfonodurile mandibulare qi mandibulare accesorii.

Limfonodurile mandibulare formeaz[ o grupl compactl, lungl dc 3 - -5 cm gi lati
de 2 - 3cm. Aceastl grupl este situat[ la nivelul unghiului mandibulei, Ia marginea
ventrall a venci lingno-faciale. Marginea caudal[ a acestei grupe vine in raport cu
glanda mandibulari. Fa[a mediali a acestorlimfonoduri vinein contact cu muqchiul
sterno-hioidian, iar faEa lateralr este acoperitd de rnugchiul cutanat al gdtului qi,
par[ial, de glanda parotidl.
Limfonodurile mandibulare accesorii, in num[r de trei sau patru, sunt dispuse la
marginea ventral[ a venei lingno-faciale, in apropierea conllu[rii acesteia cu vena

5
24 6

I 8

Fig. 5.3. Limfonodurile superficiale la suine

1-limfonodurile rnandibulare;2-limfonodurile parotidiene;3-lirnfonodurile
retrofaringierre laterale; 4-limfonodurile cervicale superficiale dorsale; 5-limfonodurile
subiliace; 6-lirnfonodurile scrotale ( rnamare la fernelS); 7-limfonodurile poplitee
suoperficiale; 8-limfonodurile cervicale ventrale.
A n atomi a an i nt al cl or dom esti ce 165

jugularl externl. Sunt acoperite de glanda parotidl. FalI de glanda mandibularl

sunt situate ventro-caudal. Nu sunt palpabile. Se eviden[iaz[ pe sec[iunea realizati
tangent la nivelul unghiului mandibular.

5.4.2. Limfocentru ! parotid ian

Limlbnodurile parotidiene, inabordabile transcutanat, sunt in general in numir
de doui
sau trei, in cazuri rare numai unul singur, iar uneori $apte sau opt. Sunt
reduse gi formeazr o grupr limfonodularr voluminoasr, lungi de 2 - 3 cm qi latr de
aproximaiv 2 cm. Culoarea lor mai inchis[ contrasteazd cu csa albicioas[ a glandei
parotide. Gruparea limlbnodular[ este uneori acoperitl in totalitate de rnarginea
rostrald a acestei glande, dar in general apare parfial acoperitl, pe marginea caudali
a mugchiului maseter.

5.4.3. Limfonodurile retrofaringiene laterale

Cel mai adesea suntin numrr de doux, avdnd o lungime de I - 3 cm. Uneori apar
trei limfonoduri, iar in cazuri rare numai unul singur. Sunt situate pe suprafaga
muqchiului cleido-rnastoidian, la marginea aborall a venei auriculare caudale qi
sunt acoperite parlial sau complet dc marginea caudall a glandei parotide. Nu sunt
palpabile.

5.4.4. Limfocentrul cervical superficial

Mai bine reprezentat dec0t la alte ongulate, este constituit din: l)limfondurile
dorsale, din care se detaqeazi un mic grup accesoriu (ultimele considerate
limfonoduri cervicale superficiale mijlocii); 2)limfonodurile ventrale, bine
reprezentate.
Limfonodurile cervicale superficiale dorsale sunt reprezentate de un lirnfonod
principal, constant, gi unul sau doui grupuri accesorii, adesea absente. primul este
lung de 2 - 5 cm,de aspect lobulat, situat la marginea cranialI a mugchiului pectoral
prescapular, pe faga laterall a mugchiului dinfat ventral cervical. Extremitatea dorsall
a grupului este acoperitl de muqchiul trapez, iar extremitatea ventrall de muqchiul
omo-transversal.
Limfonodurile cervicale superficiale mijlocii, reduse ca numrr qi ca volum, sunt
plasate la marginea dorsali a veneijugulare externe, in apropierea Iocului de alluire
al venei cervicale superficiale. Sunt acoperite de mugchiul cleido-cefalic. Nu sunt
palpabile.
Limfonodurile cervicale superficiale vcntrale formeazi un qir pe suprafata
marginii ventrale a muqchiului cleido-cefalic din vecin[tatea limfonodurilor
retrofaringiene laterale pAn[ in apropierea articula[iei scapulo-humerale. in num[r
de 5- 10, ele sunt cu atdt mai voluminoase, cu cdt sunt dispuse mai caudal. Ultimele
pot atinge 3 - 4 cm lungime. Acest lan[ limfonodular este aproape in intregime
acoperit de marginea caudal[ a glandei parotide.
t66 Gabriel Predoi - Cristian Belu

5.4.5. Limfocentrul inghino-femural

Este constituit din limfonodurile scrotale, malnare gi subiliace.
Limlbnodurile scrotale formeazl un grup lung de 5 - 6 cm gi cu o grosime de
aproximativ 2 cm, lateral de cordonul testicular qi dorso-lateral de penis, cranial
faE[ de flexura sigmoidl. Cranial de aceasti grupare, uneori se mai pot ohserva
cdteva limlbnoduri accesorii.
Limfonodurile mamare, in nunrlr de 2 - 6, formeazl la femell un grup similar
cu precedentele, la partea dorsall a ultirnei mamele, pe traiectul vaselor pudende
externe. Un mic grup de limfonoduri acccsorii poate fi observate in partea dorsall
a penultimei mamcle.
Limfonodurile subiliace formcazl un grup compact, alcltuit din 2 - 6 elemcnte,
lungde 3 - 5 crn r;i lat de I - 2cm, situatpetraiectul ramurii superficiale a arterei
circumllexe iliace profunde, la marginea craniald a coapsei, la egall distanl[ dintrc
unghiul cxtern al iliurnului qi patel[. Nu sunt palpabile.

5.4.6. Limfonodul popliteu superficial

Apzrline limloccntrului popliteu qi are o lungime de pAnI la 3 cm, uneori tlind
acompaniat de un limfonod mult mai mic. Se glseqte inclus in lesutul adipos
subcutanat, pe gan[ul de demarca[ie dintre muqchii biceps r;i sernitendinos, la
marginea caudall a muqchilor gastrocnemieni. Se evidentiaz[ pe sec[iune cutanati.

5.5. CANIDE
La cdine, limfonodurile lbrrneazd grupe mai compacte, dar mai pu[in numeroasc
decit la speciile precedento, datoritl abscn[ei grupelor mici accesorii.

5.5.1 . Limfocentrul mandibular

Limfonodurile mandibularc constituie o grupi unici, formatd in mod obiqnuit

de 2 - 3, uneori 4 qi foarte rar 5 unitlgi. Sunt situa[i caudo-ventral de proccsul
angular al rnandibulei, de o partc qi alta a vcnei laciale. Acoperit[ numai dc platisma
qi piele, grupa este ursor de palapat la animalul viu.

5.5.2.Limfocentrul parotidian
Limfonodul parotidian, in mod obiqnuit unic, poate fi uneori acompaniat de unul
sau doui limlbnoduri mai reduse. Are o lungime de I - 2 cm, o llgime de 0,5 cm qi
este situat ventro-caudal de articula[ia temporo-mandibulard. Glanda parotidl ii
acoper[ jumltatea caudali. Partea sa rostralI acoperl marginea caudall a muqchiului
mascter. Aceastl topogratie ii permite s[ lie palpat la animalul viu.

,t
Anatomi a ani mal el or domestice 167

3
4

5 _=:
tl

Fig. 5.4. Limfonodurile superficiale la canide

1-lirnfonodurile mandibulare; 2-lirnfonodurile parotidiene; 3-lirnfonodurile
tettofaringiene laterale; 4-limfonodurile ceruicale superficiale; 5-limfonodurile axilare;
6-limfonodurile axilare accesorii; 7-lirnfonodurile scrotale (rnarnare la ferneli); 8-
li rnfonoduri le poplitee superficiale.

5.5.3. Limfonodul retrofaringian lateral

Apare aproximativ la 3OVo din cazuri. Uneori dublu sau triplu, are o lungime
medie de 6 - 7 mm. Se gisegte la marginea ventral[ a aripii atlasului, 1a marginea
dorsalI a glandei rnandibulare, sub baza urechii, pe suprafaEa muqchiului sterno-
celalic gi la marginea caudall a glandei parotide. Cfind exist[, poate fi palpat.

5.5.4. Limfocentrul cervical superficial

Este reprezentat doar de grupa limfonodurilor cervicale superficiale ventrale qi
sunt in mod ohiqnuit dou[. Uneori existl unul singur voluminos, iar rar 3 - 4. Ei pot
atinge I - 7 cm lungime qi 2 - 3 cm ld[ime. Se g[sesc anterior fa[I de muqchiul
supraspinos, intre muqchii dinlat ventral cervical qi scalen pe de o parte qi trapcz,
olno-transversar qi brahio-ccfalic pc dc alt[ parte. Sunt uqor de palpat prin transversul
pielii.

5.5.5. Limfocentrul axilar

Este lbnnat din unul sau doui limfonoduri axilare proprii gi un lirnfonod axilar
accesoriu, adesea absent.
Limfonodul axilar propriu este discoidal, lat de 0,-5 - 2 cm. La257o din cazuri pe
o parte sau ambele este acoperit de un limfonod suplimentar. Este plasat in partea
distall a rnuqchiului marele rotund, ventral de originea arterei toraco-dorsale. Este
palpabil atunci cdnd membrul estc in abduc[ie forEati.
168 Gahriel Predoi - Cristian Belu

Limfonodul axilar accesoriu, prezent in 25 - 307o din cazui, este redus (0,5 - |
cm). Se glseqte la marginea dorsali a muqchiului pectoral ascendent, intre acesta qi
mugchiul marele dorsal, la nivclul olecranului. Nu este separat de piele decdt prin
muqchiul cutanatul trunchiului.

5.5.6. Limfocentrul inghino-femural

Este reprezentat doar prin limfonodurile scrotale sau mamare.
Lirnfonodurile scrotale suntin numlr de doul sau trei, numai uneori unul singur,
avdnd o lungime de 2 - 3 cm. Sunt palpabili pe marginea dorso-laterall a penisului,
la aproximativ I cm inaintea cordonului testicular, in [esutul conjunctiv din
vecindtatea por[iunii caudale a prepu[ului.
Limfonodurile mamare, cel mai adesea unul sau dou[, rar trei, au I - 2 cm fiecare.
Sunt plasate la marginea dorso-lateralI a ultimei mamele, la 3-4 cm de marginea
craniall a pubisului.

5.5.7 . Limfocentrul popliteu

Este reprezentat prin lirnfonodul popliteu superficial, aproape in toate cazurile

unic, ovoidal gi cu o lungime medie de aprox 3 cm (cu varia[ii intre I 5 cm). Este
Ei
uqor palpabil la marginea caudali a muqchiului gastrocnemian, in adipos
Eesutul
subcutanat care ocupl interstiliul dintre muqchii biceps femural qi semitendinos.

5.6. FELINE

5.6.1 . Limfocentrul mandibular

Limlbnodurile mandibulare sunt, in general, in num[r de doui, situate de o parte

qi de alta a venei faciale. cel dorso-lateral este mai voluminos (6 - l6 mm/ 4 - g
mm), fiind uneori acompaniat caudal de unul sau doul limfonoduri minuscule; cel
medial este mai redus (5 - 6 mm/ 4 - 6 mm). Au o culoare gri, mai mult sau mai
pu[in inchisr gi sunt plasate la marginea rostral[ a glandei mandibulare, la fa[a
ventro-laterald a mugchiului digastric, separafi de piele doar prin platisma. Sunt
uqor palpabili. La 50Vo din cazuri, pe traiectul venei faciale, in apropierea arcului
venos hioidian sau chiar inapoia lui se mai pot glsi cAteva limfonoduri reduse, fiind
considerate un rudiment al grupei mandibulare accesorii.

5.6.2. Limfocentrul parotidian

Este reprezentat de limfonodul parotidian, unic, discoidal sau valar, lungde2-7
mm qi lat de 2-3 mm. in mod excep[ional, poate fi dublu sau poate lipsi. Este plasat
pe suprafafa venei temporale superficiale, iar tenta sa gri-rozi. il face dificil de
distins de glanda parotidr, a clrei margine rostralr tinde s[ il acopere.
A natomi a an i mal el or domestice t69
7
3 s.6.3.
Limfonodurile
4 retrofaringiene
8 laterale
Foarte rar pot
1 lipsi. Cel mai adesea
6 sunt prezente sub
I formiunitarl, alungi-
tI (l-2 cm), sau
5 10 fragmentate, inclu-
zAnd doul sau trci
7 I grupdri mai mici.
Acest ansamblu iqi
meritidenumireamai
veche de limfonod
Fig. 5.5. Limfonodurile superficiale la feline paroridian caudal,
1-limfonodurile mandibu lare; 2-lirnfonodurile palotidiene;.3- i"o**. are rap,orturi
limfonodurile retrofaringiene laterale; 4-limfonod.urile cu caud,li
cervicale superficiale; 5- lirnfonodurilecervicale superficiale -_;-*gin"u
parotloe ql
ventrale; 6- lirnfonodurile axilare proprii; 7- lirnfonodurile 1,:''no"'
cu cea dorsalr a
axilare accesorii; 8-limfonodurilemamare f*.,"i"'i" .r*rii glandei mandibulare'
9- limfonodurile epigasrrice caudale; r o-tirnfonoJu] i; ,;;lii#
I I '.'-- pe venei
superficiale. .traiectul
auriculare caudale.
Este ugor de palpat la animalul viu, intre aripa atlasului qi baza urechii.

5.6.4. Limfocentrul cervical superficial

Limfonodurile cervicale superficiale dorsale sunt in numlr de doui, adesea trei
qi rar apar sub forma unui singur pachet. Cel mai constant qi mai bine reprezentat
este pachetul limfonodular dorsal, ce mlsoarl lO - 25 mm lungime / 4-5 mm l51ime.
Este situat in dreptul jumlt[tii marginii craniale a muqchiului suplaspinos fiind
acoperit de mugchiul trapez gi omo-transvers. Celelalte sunt plasate sub mugchiul
omo-transvers qi cleido-cefalic gi sunt mai variabile. Ansamblul este palpabil cu
oarecare dificultate.
Limfonodul cervical superficial ventral, practic constant, este mic (4 - 8 mm),
ovalar, rar dublu. Este plasat pe partea lateral[ a venei jugulare externe, in apropierea
locului de afluire a venei cervicale superficiale, fiind acoperit de mugchiul brahio-
cefalic in apropierea claviculei.

5.6.5. Limfonodul axilar propriu

Este ovalar, lung in medie de I cm qi 2 - 6 mm lrlime. Uneori este acompaniat de un mic
nodglobulosde 2- 3 mm diametru. Esteplasatintreextrcmitateadistaldamugchiului marele
rotund qi muphiului pectoral ascendent, in unghiul dintrc vena toracicl laterald gi axilar5.
170 Gabriel Predoi - Cristian Belu

5.6.6. Limfonodurile axilare accesorii

Sunt ccle mai volumioase limfonoduri din cele aparlinind limlbcentrului axilar.
Exist[ doul Iimlbnoduri principale, unul cranial la nivelul coastei a III-a qi altul
caudal, in vecinltatea coastei a V-a, mlsurind fiscare -5 - 7 mm lungime qi 3 - -5 mm
llgime. Adcsca sunt acompaniatc de doul sau tlci limlbnoduri mult mai rcduse.
Ansamblul este plasat pe traiectul vasclor toraco-dorsale, sub marginea ventrall a
muqchiului marcle dorsal ;i este palpabil prin transversul pielii qi al muqchilor
supcrficiali.

5.6.7 . Limfonodul scrotal

in mod obignuit mare gi voluminos (-5 - l-5 mm), este uneori dublu. Este situat in
lesutul adipos al pliului inghinal, lateral de cordonul testicular gi zona de confluare
a venei epigastrice caudale superficiale cu vena pudendi externi. Se poate palpa
u$or.

5.6.8. Limfonodul mamar

Analog precedentului, este diticil de observat datoritl culorii roz pal gi lesutului
adipos situat la lala dorsall a mamelei inghinale.

5.6.9. Limfonodurile epigastrice caudale

Pot tl considerate in complotarea limfonodului scrotal sau rnarnar qi incadratc in
acceaqi grupl. Cel rnai adesea in numir de doul, pot cxista chiar trei, sau sub ltrrma
unei singure gruprri, lbarte rar fiind abscnts. Se grscsc la 2-3 cm cranial de
preci:dontcle, cu care se asearndnr ca formi r;i mlrirne. Satetite venei epigastricc
caudale superficialc, sunt explorabile la mascul prin Lransversul pielii, pe cAnd la
femeli sunt incluse in lesutul adipos al celor dou[ percchi de mamele abdominate.

5.7. LEPORIDE
Sisternul limlatic al leporidelor prezintl o oarecafl) analogic cu cel al carnivorelor,
mai ales prin numlrul relativ redus de noduri limfatice qi de grup[ri limfonodulare.
AvAnd o nuanlI gri-roz sau roz pal, chiar albiciogi uneori, nodurile limthtice sunt
ditrcil de observat in masa lesutului adipos care, cel mai adesea, le inconjoar[.

5.7 .1 . Limfocentrul mandibular

Include in gcneral trei gruplri lirnfonodulare: lirnlonodul bucal, limfonodurilc
mandibulare gi Iirntbnodurile mandibulare accesorii.
Limfonodul bucal ( l0 mm/2 - 3 mrn), constant, este situat pe supralala muqchiului
buccinator, rostral de mugchiul masctcr, la rnargineadorsali a rnuqchiului zigomatic.
A natomi a ani mal cl or domest i ce t7t

3
I
4

2
9
5

8
7
Fig. 5.6. Limfonodurile superficiale la leporide
.l-lirnfonodurile
bucale; 2- limfonodurile mandibulare; 3-lirnfonodurile parotidiene;
4-lirnfonodurile retrofaringiene; 5-lirnfonodurile cervicale superficiale ventrale; 6:
lirnfonodurile axilare proprii; 7-limfonodurile axilare accesorii; 8-lirnfonodurile
subi I iace; 9- I i mfonod uri le popl itee superficiale.

Limfbnodurile rnandibulare sunt ccl mai frecvent in numir dc douI, ccl mai
voluminos fiind cel caudal. Uneori poate fi rcprezentat printr-o singurl grupare ( l0
mm/3 - 4 mm). Sunt plasate in unghiul fonnat de rirdlcinile venei linguo-laciale,
intrc extrernitatea rostrald a glandei rnandibularc qi rnarginea vcntrall a rnuqchiului
pterigoidian medial, intr-un lesut conjunctiv lax cc Ie imprim[ o mare rnobilitate
sub piele.
Limlbnodurile mandibulare accesorii sunt in general doui. Au forml ovoidall
(4 - -5 rnm/ 2 - 3 mm) gi o culoare gri-roz. Sunt plasate la marginea dorsalI a vcnei
linguo-faciale gi au raporturi cu marginea ventralI a glandei parotide, cu muqchiul
sterno-cefalic gi cu marginea caudall a muqchiului pterigoidian medial.

5.7 .2. Limfocentrul parotidian

Lirnfonodurile parotidiene fbrmeaz[ un grup lung de l0 - l2 mm qi lat dc 4 - 5
mm. Poate li mai rar un singur lirnlbnod, dar cel mai frecvent se observi doui sau
trei. Sunt plasate rostral de baza conchiei auriculare, la mirginea caudall a nrugchiului
mascter. Sunt acoperite parlial de prelungirea rostrali a glandei parotide.

5.7.3. Limfonodul retrofaringian !ateral

Se rnai nume$te qi retro-auricular fiind, in general, unic gi redus (4--5 rnm). Este
plasat pe supra{a1a mugchiului cleido-mastoidian, lateral de baza conchiei auriculare,
rostral de nervul auricular mare gi sub marginea caudalI a glandei parotidc.
t72 Gabiel Predoi - Cristian Belu

5.7 .4. Limfocentrul cervical superficial

Este, in general, redus gi reprszentat de limfonodurile cervicale superficiale
craniale, situate dorsal de alluenga venei Iinguo-faciale in vena jugulari externl
care se glsegte la jumltatea traiectului vcnei jugulare externe r;i limfonodul cervical
superlicial ventral.

5.7 .5. Limfonodurile axilare proprii

Sunt reprezentate fie de un singur limfonod (8 - 9 mm r 5 - 6 mm), fie cel mai
adesea prin doud limfonoduri, chiar 3 sau 4 mai reduse. De culoare gri-rogiatic[,
sunt situa[i la partea distall a muqchiului marele rotund, medio-caudal cle plexul
brahial qi dc vasele axilare, aproape de punctul uncle acesteaincrucigeazd nrarginea
dorsali a muqchiului pectoral ascendent.

5,7 .6. Limfonodurile axilare accesorii

Constituie doul grupe distincte. Prima, constanti, este situat[ dorsal, adcsca
fiind calificatd drept superlicialh. Este lbrmat[ clin doui sau trei limlonoduri mici,
uneori unul singur. Sunt incluse intr-o masl adipoasl redusi gi sunt plasate pc
traiectul venei toraco-dorsale, pe suprafa[a muqchiului marele dorsal, in apropierea
unghiului caudal al spetei.
Grupa ventral[ este costituiti din I - 3 limfonoduri mici, eqalonate de-a lungul
traiectului venei toracice laterale, la marginea dorsald a muqchiului pectoral
ascendent, in dreptul coastelor 4 - 5 - 6.

5.7.7 . Limfonodurile scrotale

Sunt cel mai adesea in numdr de douI, rotunjite sau ovalare. Cel mai voluminos,
este situat caudal, avind in medie I cm diametru. Uneori se pot observa 3 sau 4.
Topogralia lor este variatl. in general, cele mai caudale sunt sub-pubiene, in contact
cu mugchiul gra[ios. Uneori acestea sunt deplasate cranial in contact cu mugchiul
drept al abdomenului.

5.7 .8. Limfonodurile mamare

Au o dispoziEie analoagr celor precedente, gisindu-se la marginea dorso-laterald
a ultimei mamele.

5.7 .9. Limfonodurile subiliace

Dispuse in plan superficial, sunt u$or de desprins cu pielea qi muqchiul cutanat
al lrunchiului. ExistI un limfonod sau doui, foarte rar trei. Sunt plasate asem[ndtor
cu cele de la ecvine.
A natom i a an i mal el or domesti ce t73

5.7.1 0. Limfonodul popliteu superficial

Este singurul reprezentant al limfocentrului popliteu, unic qi voluminos, ovalar,

cu axul mare orientat vertical (12 - l6 mml4 - 6 mm). Uneori este acompaniat la
extremitatea sa proximal5 de un limfonod suplimentar. Este plasat intr-un [esut
adipos, in interstigiul dintre muqchii biceps femural qi semitendinos, la nivelul unde
muqchiul gastrocnemian devine superticial. Vena safenl lateral[ are raporturi cu
marginea sa caudal[.
6. ABORDAREA TRANSCUTANATA A FORMATIUNILOR
VASCULARE, UMFATTCE tt NERVOASE
Formafiunile morfologice superficiale (vasculare,
nervoase, limfatice, funduri de sac sinoviale) pot fi
abordate pc animalul viu in vederea examinirii, recoltlrii
prin punclic sau apliclrii de mijloace terapeutice. Din I
acesto moLive prezentlm punctele de reper qi locul de )r
eleclie a acestor forrnaliuni.

6.1. ZONA CEFALICA

*4
in regiunea extrcrnitilii orale a capului se abordeazi: 2
Trun ch iu I in cisiv. Punc te d e re pc r: qanlul gingi vol abial
maxilar, spa[iul dintre clegtii superiori. Loc de elaclic:in
Fig. 5.1. Locuri de
lundul qanfului gingivolabial maxilar, pe o linie sagitall
electie pentru:
ce trece prin spaliul dintre clegtii supcriori.
1-trunchiul incisiv, 2-
Plexul mental. Puncle dc rcpcr'. gaura mentall, plexul rnentonier.
cornisura labiald.Loc de elcclie: o linic dc 2 - 3 cm, palalell
cu marginea ventrali a nr. coborAtor al buzei inferioare,
prelungitl oral de la nivelul gdurii rnentale.
A. palatini mare. Puncte de reper: spaliul
interdentar maxi I ar (diastcma), cresl.ele palatine, primul
molar maxilar. Loc de elecgie: o linie ce trccc la I cm
medial dc diasteml qi paralel cu ea, de la a 3-a creastl
palatinl Ia primul molar.
Pe la[a dorsali a capului sr: abordeazl:
A. V. N. supraorbitar. Punctede tcsterbazaarcadei
orbitarc a osului frontal, gaura supraorbitari. Loc dc
eleclia:o linie de 2 - 3 cm, oricntati sagito-nTedial de la Fig' 6'2' tocuri de elec,tie
gaura supraorDrtara.
" roentru: I -afierJ oalatin.i
,

tnare' 2- plexul mentonier'

N. infratrochtear. puncre de reper unghiul nazal
al ochiului, pleoapa inferioari, incizura nervului
inli'atrochlear. Loc de eleclic: o linic de 2 - 3 cm oricntat[ oro-medial dc unghiul
nazal al ochiului.
Pe feqele Iaterale ale capului se pot aborda:
in regi unea parictotemporali:
N. auriculopalpebral. Puncte de rcper cartilajul scutular, marginca dorsall a
arcadei zigomatice. Lr:c de eleclic: o linie vcrticalI de 2 - 3 cm ce prelungegte
dorsal marginea caudalI a ramurii recurbate a mandibulei, pinl intretaie marginea
dorsall a arcadei zigomatice, trccdnd tangent la cartilajul scutular.
A natomi a an i ntal el or dornesti ce 175

N. zigomatotemporal. Puncte de reper: rnarginea aborall a arcadci orbitare,

marginea dorsali a arcadei zigomatice. L oc de electie: o linie de2 - 3 cm ce unnlregte
marginea medial[ (dorsall) a arcadei zigomatice, pornind de la convergenla acesteia
cu marginea aborall a arcadei zigomatice.
in regiunea maxilarl:
Plexul infraorbitar. Punctede rcpat: spina maxilari, gaura infraorbitar[, unghiul
na'zal al ochiului. Loc de cleclie: o linie sagitali de 3 cm ce continui oral gaura
inliaorbitar[, situatl la nivclul intcrsecliei dintrs perpendiculara ridicatl din spina
maxilari pe linia ce unegte unghiul nazal al ochiului cu comisura dorsall a narinci.
in regiunea inliaorbitar[;
A. V. angulari palpebralt. Puncte de rcpcr: unghiul nazal al ochiului, spina
faciali. Loc dc elcctie: o linie oblicl de 2 - 3 cm ce une$te spina faciali cu unghiul
nazal al ochiului.
in rcgiunca buccinatoric:
V. reflexi (la nivelul conflu[rii sale in vena faciald). Punctc dc reper creasta
faciall, marginea orali a mugchiului maseter. Loc de eleclie: o linic de 2 - 3 cm,
parelelS cu creasta maxilarl (faciall), situati la 2 cm ventral tzr[[ de accasta qi trecind
pe sub m. maseter.
V. buccinatorie (la nivelul conflulrii in vena taciall). Prrrrcte clc tcpcr: incizura
mandibularl (sigmoidiand), un punct situat pe marginea orall a rn. maseter, la2 - 3
cm dorsal de incizura vaselor tacialc. Loc dc eleclic: o linie ce une\ste aceste doui
pur"lctc, trecdnd pe sub m. masctcr.
In regiunea mandibulard:
A. V. faciali, canalul parotidian. Puncle dc rcper marginea orall a nrugchi u Iui
maseter, incizura vascularl a mandibulei, marginea ventrall a rnuqchiului cobordtor
al buzei inferioare. Loc de cleclic: o Iinie cc ullc$te marginea orall a mugchiului
maseter, unind marginea ventrall a nruqchiului coborAtor al buzei inl'erioare cu
incizura vaselor faciale, raportul tiind in sens oro-aboral A.V.C.
A. labiali mandibulari. Puncte de rcper: rnarginea orald a m. mascLer, marginea
ventrall a m. coborAtor al buzei inferioare. Loc de eleclie: o linie de 3 - 5 cm ce
urmlrc$te marginea ventrall a m. cobordtor al buzei inferioare, pornind de la
marginea orall a m. masetor.
in regiunea maseterinl:
Plexulsubzigomatic, a. v. subzigomatici, a. faciali, n. auriculotemporal.
Puncte de rcper condilul mandibulei, creasta faciall, marginea aboralI a ramurii
rccurbate a rnandibulei. Loc de elec{ie: o linie de 3 - 4 cm ce porneqte oral de gitul
condilului mandibular, paralell cu creasta faciall, darla2 - 4 cm ventral de ca. N.
auriculotemporal (n. temporal superficial) se abordeazl pe gdtul condilului
mandibular, la I - 2 cm sub articulalia temporomandibulard. N. facial, situat ventral
de precedentul,la 1,5 - 2 crn, Ei v. subzigornatich sunt paralele cu creasta faciald,
dar situate la I - 2 cm ventral de ea.
176 Gabriel Predoi - Cistian Belu

N. maseterin. Puncte dc
reyx:r incizura mandibulard
(sigmoidiani), incizura
vascularl a mandibulei. Loc
de eleclie: o linie oblici ce
uneqte aceste puncte trec0nd t3
t
pri n profunzimea muqchiului
t5
maseter.
A. ti v. maseterini h
aborali. Puncte de reper'.
marginea aborall a m.
maseter, inserlia
sternomandibular, unghiul
m. 5
I
I

,i
0
$
mandibular. Loc de elecSie:
oliniede2-3cmce 6
';,,ir
urmlregte marginea aborall
1
a m. maseter, pornind oblic
ventro-oral de Ia nivelul
inser[iilor mandibulare ale
mm. sternomandibulari gi
Fig. 6.3. Regiuni le felei laterale a 'caprlui gi locul de etectie
occipitomandibulari. pentru descoperirea unor formafiuni vasculo-netvoase.
in regiunea palpebro- .1.
reg. vir{ului nasului; 2. reg. buzelor; 3. reg. rnentali;
orbitarl: 4. rcg. narinelor;5. reg. dosului nasului;6. reg. rnaxilari;
Gl. lacrimali. Puncte de 7. reg. buccinatorie; 8. reg. mandibular5; 9. reg.
reper apofiza orbitarl a infraorbitari; 10. reg. maseterintr; 11. reg. frunlii; 12.
osului frontal, pleoapa reg. palpebro-orbitartr; 13. reg. parietotemporali; 14.
superioarl, unghiul temporal reg. auriculari; 15. reg. parotidiani: a) plexul rnentonier;
b) a. v. facialtr gi canalul parotidian; c) plexul infraorbitar;
al ochiului. Loc de elecsie: o
linie de 2 - 3 cm ce urmlregte
d) a. v. maseterintr aboraltr; e) n. rnaseterin; fl v.
buccinatorie; g) v. profundl a felei (v. reflextr); h) a. v.
qangul orbitopalpebral tnnwersi a felei; i) plexul subzigomatic; j) n. supraofuitar;
superior, pornind medial de k) n.
la unghiul temporal al auriculopalpebral;
ochiului.
N. zigomatic. Puncte de reper: unghiul
temporal al ochiului. Loc de elec[ie: o linie ce
prelungegte latcral cu 2 - 3 cm acest unghi.
ru
In regiunea subhioidi an[:
Limfocentrul mandibular. Puncte de rcper
unghiul mandibular, incizura vasculari a
ry I
mandibulei. Loc de elcclie: in jgheabul
Fig. 6.a. Locu! de elecfie pentru neruulauricular
mare (1).
A n at ont i a ani mal el or d om esti ce t77

intennandibular, o linie de 3 - 5 cm ce porne$te oral de la

unghiul mandibular spre incizura vaselor faciale, paralel
v/il qi in apropierea fe[ei mediale a ramurii orizontale a
mandibulei.
A. gi v. faciali. Puncte de reper: unghiul mandibular,
jghcabul intermandibular, incizura vasculari a
2
3 mandibulei. Loc dc eleclie: in jgheabul intermandibular,
1
t o linie de 2 - 3 cm lungime, orientati aboral, pornind de
la incizura vasclor aborale spre unghiul mandibular, in
raport cu laEa mediall a mandibulei.
\ Pe extremitatea posterioari a capului se pot aborda:

|,tt in regiunea auricular[:

N. auricular profund (mijlociu sau intern). Puncte
de reper. baza cartilajului concal, unghiul mandibular.
Loc de elecsie: o linie verticall de 2 - 3 cm ce coboard dc
Fig. G.5. Locurile de Ia infundibulul concal la unghiul mandibular, pini la
eliqie pentru: 1-lirnfo- nivelul unei depresiuni care marcheazi orificiul de
centrul nrandibular, 2_ pdtrundere in conchie.
aftera gi vena faciali, 3- In regiunea parotidian6:
canalul parotidian, Limfocentrul parotidian. Puncte de rcpcr: condilul
mandibular, baza urechii, marginea aborall a mandibulei.
Loc de eleclie: o linie de 2 - 3 crn peqpendicularl pe mzuginea aborali a mandibulei,
dusi la nivelul gitului condilului mandibular, avansdnd in prol'unzimea glandei
parotidc.
N. auricular mare (ansa atloidianl). Punct de rcper'. marginea libcrr a aripii
atlasului. Loc de elecgie: o linie curbi de 2 - 4 cn ce urmdreqte marginea latcralr a
aripii atlasului.
V. Iinguofaciali (maxilari externl), n. jgheabului (r. cranialI a n. transvcrs al
gdtului). Puncte de reper: unghiul mandibular, tendonul m. sternomandibular,
extremitatea caudalS a aripii atlasului. Loc de elecgie: o linie de 3 - 4 cm ce porne$te
oblic dorso-aboral de la unghiul rnandibular spre extremitatea caudal[ a aripii
atlasului, pinl intilnc$te tendonul m. sternomandibular.

6.2. ZONA CERVICALA

in qanlul jugular se abordeazi:
V. f ugulari . PLtncte de tepr:r: jgheabul jugular. l, oc de elcclie: in rremea rnijlocie
ajgheabului o linie de 3 - 5 cm pe direc[iajgheabului (dupr o evenrualr srazi).
A. carotidi comuni, cordonulvagosimpatic, n. recurent, conductut limfatic
traheal. Puncte de reper gangul jugular, treimea sa mijlocie ,si caudald. Loc de
elcclie: in treimea mijlocie;i caudali a jghcabului jugular o linie rle 5 - 7 cm pe
dircc[ia jghcabului, in profunzime ajungind pani Ia inelele traheale. Cordonul
178 Gabriel Predoi - Cristian Belu

vagosimatic este situat dorsal de artera carotidi

comuni, iar nervul recurent gi conductul
limfatic traheal sunt situate ventral de artera
carotidd comund.
Limfocentrul cervical superficial
(prescapular). Puncte de reper: qan[ul
cervicoscapular, articul a1i a scapulohumerali.
Loc de electrie: o linie de l0 cm pc direc[ia
3
gan[ului cervicoscapular, dusipAni Ia l0 - l5 I
cm dorsal de articulalie, intretlind linia ce
une;te olecranul cu aripa atlasului.
Traheea. Punct de reper: marginea 2

cervical5 ventrald. Loc de elecSie: o linie de -5 Fig. 5.6. Locuri de elecfie in

- 7 cmin axul longitudinal al treimii craniale regiunea cerryicali
a marginii cervicale ventrale, pornind de Ia 1-vena jugulari; 2-afiera carotidi
originea traheei. comuni, cordonul vago-simpatic,
nervul recurent; 3-limfocentrul
6.3. ZONA TRUNCHIULUI prescapular.

Pe regiuniletrunchiului se pot aborda:

in regiunea costali:
A. V. N. intercostal. Puncte de rcper marginile caudale ale coastelor. Loc de
eleclie: in treimea sau jumltatea proximall a llec[rui spaliu intercostal, prin linii de
-5 - 7 cm ce urmiresc marginca caudald a lleclrei coaste.

i(
ur

I
{
t
11\u'
I

\ \
Fig. 6.7. Locuri de elec[ie a unor formafiuni vasculo-newoase din regiunea peretelui
toracal:
1-vena subcutanati toracici, nervul toracal lateral; 2-afiera,vena 9i nervul intarcostal.
A n atomi a ani ntal el o r d otnest i c e t79

V. pintenului (subcutanati toracici sau toracici superficiali), n. toracic

lateral. Puncte de rcpe'r apendicele xifoidian, olecranul. Loc de clecli e: o Iinie de -5
- 7 cm care urm[reqte marginca dorsall a m. pectoral ascendent, unind tuberozitatea
olecranului cu apendicele xifoidian.
Ramurile cutanate dorsale ale nervilor toracali. Puncte de reper: tuberculul
coxal, apotizele transvcrse lombare, tuberozitatea spinei scapulare. Loc de eleclie:
linia ce marcheazi marginea ventral[ a muqchiului marele lung dorsolombar, unind
in sens cranial tuberculul coxal cu apofizele transverse lombare qi tuberozitatea
spinei scapulare, nivel la care acestea perforeazl fascia trunchiului.
Ramurile cutanate laterale (sau perforante proximale) ale nervilor
intercostall. Puncte de rctrter: tuberculul coxal, rotula. Loc de elecyie: o linie
orizontall paraleli cu solul, dusl la nivelul jumltelii distan[ei dintre tuberculul coxal
gi rotuli, marcind cu aproximagie limita dintre treimea mijlocie qi distali a spa[iilor
intercostale.
Ramurile cutanate ventrale (sau perforante distale) ale nervilor intercostali.
Puncle de reper olecranul, rotula. Loc de eleclie: la nivelul unei Iinii ce une;te
tuberozitatea olecranianl cu rotula.
in regiunea presternal[ (prepectoral[):
V. cefalici brahiali, ramura deltoidiani a a. cervicale superficiale, Punct
de rcpen $anlul pectoral lateral (deltopectoral). Loc de eleclie: o linie de .5 - 7 cm
pe direc[ia qi in profunzimea qan[ului deltopectoral.
In regiunea fl ancului (subabdominall
laterall):
Ramura descendenti a a. circum-
t_ flexe iliace profunde, n. cutanat femu-
ral lateral. Puncte de rcper tuberculul
I coxal , rotula, marginea craniali a m.
2 tensor al fasciei lata. Loc de eleclie: olinie
verticali de 5 -7 cmce coboard pe direcfia
tuberculului coxal-rotul[, la marginea cra-
nial[ a m. tensor al fasciei lata, pornind
de la tuberculul cranio-ventral al unghiului
extern al iliumului.
Limfonodurile subiliace (precrura-
Fig. 5.8. Locuri de elecfie pentru: le\. Puncte de reper tuberculul coxal,
1-artera pi vena circumflexi iliaci rotula, marginea craniali a m. tensor al
profundi, nervulculanal femural lateral, fascieilata,pliul iei.Loc.deelecpe:inpliul
2- limfonodurile subiliace' iei, o linie de -5 - 6 cm, dus[ pe direcgia
tuberculului coxal - rotul[, la marginea
craniall a m. tensor al fasciei lata, pornind in sens ventral de la un punct situat la
egalI distan[[intre fuberculul coxal gi rotul[.
I80 Gabricl Predoi - Cristian Belu

Ramurile ventrale ale nn. lombari. Puncte dc reper unghiul costolombar,

v0rful apofizelor transverse lombarc. Loc de eleclic: o linie paralell cu linia spinali
dorsali dusI paramedian la 5 - 7 cm (dupi MAcDA) sau prin locurilc de intcrsecgie
ale acestor linii cu perpendicularele ridicate pe linia spinall din bazele marginilor
posterioare ale apofizelor lransverse L, qi L" (dupl Farquharson) sau din unghiurile
anterocxtcrne ale apofizelor lransverse L",
L., q^i Lo ( dupd Schreiber). I
In rcgiunea inghinal[:
2
Limfocentrul inghinal superficial
(inghinofemural). Puncte de reper:
penisul, inclul inghinal superfi cial. Loc de 3
eleclie: o linie de 3 - 5 cm paralell cu
penisul, ce pornelste in scns cranial dc la
comisura caudo-mediali a inelului
inghinal supertrcial.
A. ruginoasi externi (pudenti
externi), v. pudenti accesorie. Puncte
de reper'. comisura caudo-mediali a Fig. G.10. Locurite de etecfie pentru:
inelului inghinal superlicial, penis.Locde l-irtera, verra gi nervul coccigian lateral
elecsie: o linie de 3 - -5 cm paraleli cu dorsal, 2- afiera, vena gi nervul coccigian
penisul, ce pornefte cranial de la nivelul ventral, 3-attera 9i vena coccigiani medie.
comisurii caudo-mediale a inelului
inghinal superficial.
In regiunea cozii:
A.V.N. coccigian lateral dorsal.
Punctc de rcper: apofizcle transversc alc
primelor vertebre caudale. Loc de elcclie:
o linie de 3 - 4 cm, dorsal dc apofizele
transverse coccigiene, urmlrind ganlul ,
dintrc muqchiul sacrococcigian dorsal
lateral qi mm. intertransversari dorsali ai 1
cozii.
A.V.N. coccigian lateral ventral. l,
I
Puncte de rcper: apofizele transverse
/
coccigiene. Loc de elecSie: o linie de 3 - 4
il 3
cm situatl vcntral de apofizelc transvcrse
coccigiene, urmlrind qanlul dint"re m.
sacrococcigian ventral lateral qi mm.
intertransversari ai cozii.
fr,r t-
A.V. coccigiani mediani. puncte de
reper: ltnia medianl a fe[ci ventrale a Fig. 6.11. Locuri de eleclie pentru:
regiunii coccigiene. Loc de claclie: o linie
l-nervul pudend, 2-nervul rectal, 3-
I irnfocentru I popl
iteu.
A natonti a ani malel or domcsti ce 18t

medianl ventrall de 3 - -5 cm ce urm[regte depresiunea dintre mm. sacrococcigieni

venlrali mediali.
in rcgiunea anal[:
A.V.N. rectali (hemoroidali), Puncte dc reper: orificiul anal, dcpresiunea
perianali. Loc de eleclie: o linie dc 2 - 3 cm ce urmlreqte depresiunea perianali, la
nivelul plrgii laterodorsale a regiunii anale.
in regiunea perineall:
N. pudend. Punctc de reper tuberozitatea ischiatic[, arcada ischiaticl. Loc de
electie: o linie verticall de 3 - -5 cm pc direclia depresiunii ce desparte regiunea
pcrineali de regiunea coapsei sub nivelul tuberozitl(ii ischiatice, dar dorsal de arcada
ischiatici ( de rXdlcina penisului la mascul sau pe partea Iateral[ a regiunii vulvare).

6.4. ZONA MEMBRULUI TORACIC

in regiunea bra[ului:
N. cutanat cranial al antebrafului,Punctde reper
{ creasta deltoidian[. Loc de elec[ie: o linie verticall de

I
l b 3 - -5 cm ce porne$te ventral de insergia muqchiului
deltoid pe creasta deltoidianl.
In regiunile cotului qi antebraEului:
N. cutanat medial al antebrafului. Punct de rcpr
2
lacertul fibros (brida) al m. biceps brahial. Loc de
3 eleclie: o linie verticall de 3 - 5 cm urmlrind marginea
Iaterall a lacertului fibros bicipital.
N. cutanat lateral al antebrafului (ramura
Fig. 6.12. Locuri de cutanati a n. radial), Puncte de repcr: marginea
electie pentru: ventrall a por[iunii laterale a m. triceps brahial,
'l-nervul cutanat cranial al
$anlurile craniolateral qi medio-lateral al antebra[ului.
antebralu ui; 2-nervu I cutanat
I
Loc dc eleclie: o linie verticali de 5 - 7 cm pornind in
medial al antebralului; 3-
sens ventral de la jumltatea marginii ventrale a
nervul culanat lateral al
por[iunii laterale a m. triceps brahial qi urmdrind qangul
antebl a1ului; 4nelvuI cutanat
caudal al antebralului.
cranio-lateral ( dintre m. extensor carporadial qi m.
exl-ensor digital comun), pentru llletul cranial qi gan[ul
lateral mijlociu (dintre m. extensor digital comun gi m. ext.ensor digital
lateral), pentru filetul caudal.
N. cutanat caudal al antebrafului, Puncte de reper: olecranul,
depresiunea mediani caudall (dintre m. extensor carpoulnar qi m.
llexor carpoulnar). Loc de eleclie: o linie verticali de 5 - 7 cm ce
pleacl ventral de tuberozitatea olecraniand, urmlrind pe partea laterali
la 3 - -5 cm de depresiunea medianl caudal[.

Fig. 5.13. Loculde elecfie pentru neruululrrar (1)

182 Gabriel Predoi - Cistian Belu

A.V.N. ulnar. Puncte de rcper olecranul, pisiformul. Loc de eleclie: in treimea

mijlocie a marginii caudale a antebralului, o linie de 3 - 5 cm dusi pe direclia ce
une$te olecranul cu pisiformul, in profunzimea qangului dintre m. llexor carpoulnar
gi m. extensor carpoulnar.
A.V.N. median. Puncte de reper: qanlul caudo-medial al antebragului, delimitat
intre marginea mediall a radiusului gi m. llexor carporadial. Loc de clecSie: o linie
verticald de 3 - 5 cm, pornind de Ia extremitatea proximald a regiunii antebralului,
pe direclia qi in planul qan[ului caudo-medial.
A. interosoasi craniali a antebrafului.
Punct de reper: qanlul antebrahial lateral
mijlociu. Loc de elecgie: in treimea distal[ a
regiunii antebrahiale, o linie de 3 - 5 cm pe
direcgia gangului lateral mijlociu sub inserlia m.
abductor lung al policelui.
,( I
i
V. cefalici antebrahialt. Puncte de rcper. I
brida bicepsului, castana, pisiformul. Loc de
elec[ie: in treimea mijlocie a fe[ci mediale a
\
antebra[ului, la nivelul castanei, pe o linie
oblic[ de 3 - 5 crn ce uneqte lacertul fibros al
bicepsului cu pisiforrnul. 2
V. cefalici accesorie. Puncte de rcper.
brida bicepsului, tendonul m. extensor
carporadial. Loc de elec[ie: in treimea
proximald a antebralului pe fa[a medialtr o linie Fig. 5.14. Locut de electie pentru:
de 3 - cm dusl pe direc[ia tendonului m. 1-anerainterosoasicraniali;2-vena
-5
extensor carporadial pinl la brida bicepsului. cefalici accesorie; 3-afiera, vena gi
in regiunea carpianl: nervul median; 4-vena cefalici
N. dorsal at miinii. Puncte de reper: antebrahiali'
pisiformul, bifurcalia distalI a tendonului m.
extensor carpoulnar. Loc de elecSie: o linie verticald de 2
- 3 cm dusl in prelungirea tendonului m. extensor
carpoulnar, de la nivelul insergiei acestuia pe pisiform. I
N. palmar profund. Puncte de rcper. pisiformul,
ligamentul pisimetacarpian. Loc de eleclie: o linie oblicl
de 2 - 3 cm dusl la marginea caudo-ventral[ a
ligamentului pi simetacalpian.
in regiunea metacarpianl:
3

Fig. 6.15. Locul de elecfie pentrur

4
1-neruul dorsal al rniinii; 2-neryul palrnar profund; 3-nervul palmar
lateral; 4-nervul digital posterior.
A n atomi a ani m al el or d ome sti ce 183

N. palmar medial (n. volar medial), a. giv. digitali palmari comuni ll (a.
gi v. metacarpiani volari superfiqiali\. Puncte de rcper tendoanele flexorilor,
$an[ul metacarpian caudal. Loc de el$cgie: pe fala medial[ a regiunii tendoanelor, o
linie verticali de 3 - 5 cm, in treimea mijlocie a regiunii, la nivelul depresiunii
dintre tendonul m. llexor digital superlicial qi al rn. flexor digital protund (pentru
nerv) sau la nivelul gan[ului metacarpian caudal (pentru a. gi v. digitaltr pahnarl
comuni I[).
N. palmar lateral (n. volar lateral), v.metacarpiani volari superficiali
laterali (v. digitali comuni palmari lll),Punctcderepen tendoanele mm. flexori,
qanlul metacarpian caudal lateral. Loc de eleclie: in trcimea mijlocie a felei laterale
a metacarpului, o linie verticali de 3 - 5 cm pe direclia qan[ului mctacarpian caudal
lateral, intre tendonul m. intersos median gi tedonul m. flexor profund al degetelor,
vena fiind situatd cranial de arterl.
in regiunea buletului:
A.V.N. digitali palmari proprii lll (laterali sau mediali), Puncte de rcper.
fe[ele excentrice ale marilor sesamoizi. Loc de elec[ie: o linie vertical[ de 2 - 3 cm
la nivelul fe[elor excentrice ale marilor sesamoizi, ordinea forma[iunilor in sens
cranio-caudal fi ind V.A.N.
Fundul de sac palmar al art.metacarposesamofalagiene. Puncte de rcper.
extremitateadistall a metacarpului principal, marii sesamoizi, tendonul m. interosos
median. Loc de elec[ie: in centrul depresiunii
delimitatc de fa[a caudalI a metacarpului principal,
extremitatea distal[ a metacarpului secundar gi de
inserlia pe rnarii sesamoizi a m. interosos median.
Fundul de sac proximal al sinovialei marii
I teci sesamoidiene. Puncte de reper; marii
2
sesamoizi, tendonul m. interosos median,
tendoanele mugchilor flexori. Loc de eleclie: in
centrul depresiunii delimitate cranial de m. interosos
3 cranial de m. interosos median, caudal de tendoanele
mm. flexori qi distal de marii sesamoizi.
4
in regiunea chiqilei:
N. digital palmar propriu lll caudal (lateral
sau median). Puncte de reper felele laterale ale
Fig. 5.15. Locuri de eleclie chiqigei, marginea dorsalI a fibrocartilajelor
pentru: complementare, ligamentele pintenului (lateral
1-fundul de sac proximal al sino- medial). Loc de eleclie: o linie de 3 cm pe direc[ia
vialei marii teci sesarrrcidiene; 2- ce uneqte butonul metacarpienilor rudimentare cu
fundul de sc palmar al articula- brida dc intlrire a fasciei cuzinetului palmar, dorsal
|iei buletului; 3- sinoviala arlicu- de marginea liberl a fibrocartilajului complementar.
laliei interfalangiani proximali; 4-
sinoviala articulaliei inter{alangia-
ntr distali.
 184 Gabriel Predoi - Cistian Belu

6.5. ZONA MEMBRULUI PELVIN

in regiunea femurali:
N. cutanat sura! lateral.Punctede reper
ganlul care desparte cele doul por[iuni
posterioare ale mugchiului biceps femural,
marginea ventrall a m. biceps f'emural.Ioc 1
de eleclie: o linie de 5 cm dusl pe direc(ia
qangului dintre cele doul por[iuni caudale ale
m. biceps, dorsal de marginea ventrali a m. 7
biceps l'emural.
A.V.N. femural, limfocentrul inghinal
profund. Puncte de reper marginea craniall
a pubisului, marginea caudali a m. croitor,
4
marginea craniall a m. grafios. L oc de eleclie:
o linie de -5 - 7 cm ce pornegte de la marginea
anterioarl a pubisului, urmlrind depresiunea
dintre m. croitor qi m. gra[ios.
A.V.N. safen. Puncte de reper marginea
Il
cranial6 a pubisului, condilul medial al Fig. 6.17. Locurile de eleclie pentru:
l'emurului. Loc de elec[ie: o linie de 5 - 7 cm 1-lirnfonodurile subiliace; 2-nervul
dusl pe direclia: marginea craniali a cutanatsu.ral lateral;3-nervul culanat
pubisului, condiiul medial femural pornind sural caudal;4-netvultibial;S-nervul
distal de la marginea cranial[ a m. gratios. tibular' 6-nervul fibular superficial; 7-
lirnfocentrul popliteu'
In regiunea grasetului:
Limfocentrul popliteu . Puncte de rcper originea corzii jaretului, extremitatea
distalr a Ean[ului dintre m. biceps qi m. semitendinos. Loc de eleclie: o linie de 7 -
l0 cm pe direc[ia depresiunii dintre m. biceps qi rn. semitendinos, situat[ dorsal de
originea corzii jaretului.
In regiunea gambierl:
N. fibular comun. Punct de reper tuberozitatea dorso-laterali a tibiei. Loc de
elec[ie: o linie oblicr de 5 - 7 cm, orientat[ cranio-ventral, situat[ la circa 3 cm
ventral de tuberozitatea proximo-lateral[ a tibiei, la originea insergiei proximale a
m. extensor digital lateral.
Nn. fibular superficial gi profund. puncte de repr: tuberozitatea proximo-
laterald a tibiei, depresiunea dintre m. extensor lung al degetelor m. extensor
Ei
digital lateral. Loc de elec[ie: o linie de 3 - 5 cm, dus[ la l0 cm ventral de tuberozitatea
proximolaterall a tibiei, pe direcgia depresiunii dintre m. extensor lung al degetelor
qi m. extensor digital lateral. N. fibular profund poate fi abordat in treimea proiimald
a depresiunii dintre m. extensor lung al degetelor qi m. extensor digital lateral.
A natomi a ani mal el or domest i ce t 8-s

A. tibiali craniali. Puncte de rcpen marginea mediali a tibiei, $anlul antero-

medial. Loc de eleclie: o linie de 5 - 7 cm, in treimea mijlocic a gambei, in qangul
antero-medial, dintre tibie qi rn. tibial cranial.
V. safeni mare, ramura craniali: Puncte de rcper malginea mediall a tibiei.
Loc de eleclie: treimea mijlocic a l'e[ci mediale a tibiei, o linie paralel[ cu axul
Iongitudinal al osului, urrnlrind qanEul dintrc tibie qi m. extensorul lung al degetelor.
V. safeni mare, ramura caudali. Puncte da reper: coarda jarctului, qan(ul
caudo-rnedi al. Loc de clcclie: in treimea mijlocie a f'e1ei mediale a gambei, in qangul
caudo-medial, delimitat intre m. flexor lung al halucelui qi coarda jaretului.
A. gi v. tibiali caudali. Puncte de rcper: qanlul vertical rnijlociu gi vertical
caudal de pe fala mediali a gambei.loc de eleclie: faEa mediali a gambei, o linie de
5 - 7 cm dusi in treimea distali a qangului verrical mijlociu.
N. tibial, a. femurali caudali - ramura descendent5.. Puncte de repen ganful
caudo-medial,scobiturajareLului. Locdeeleclie:oliniedc-5-Tcm,dusiinscobitura
jaretului, la jumitatea distanqei dintre tendonul calcancan colnun qi st.ratul profund,
pe o direclie paraleli cu tendonul.
V. safeni mici, lt. cutanat sural plantar. Puncte de repr:r: fa[a lateralI acorzii
jaretului, bazacorziijaretului, qan[ul interrnuscular dintrc m. biceps I'emural qi m.
semitendinos. Loc de eleclie: faEa Iaterali a corzit jarctului, o
linie de 5 - 7 cm, paralcll cu tendonul calcanean colnun, pe partea
lateralI a originii lui, pornind in sens distal din qanEul dintre m.
tI semitendinos qi rn. biccps l'emural.
In regiunea tarsianl:
A. tarsici perforanti. Puncte de rcper: extremitatea distali
a buzei laterale a trochleei astragalului. Loc de eleclie: o linie de
I Z - 3 cm, dusl venLral de buza laterald a trochleci astragaliene, in
unghiul format de tendoanele m. cxtensor lung al degetelor gi rn.
extensor digital lateral.
in regi unea metatarsi and:
A. metatarsici dorso-laterali (a. metatarsici dorsali ltl).
Puncte de rcpcr: marginea Iaterald a metatarsienelor, qan[ul
3 metatarsian dorso-lateral. Loc da elec[ie: o linie de 3 - -5 cm ce
urm[regte gan[ul dorso-lateral al metatarsului qi, in continuare,
qanlul intermetat arsian dorsal.
V. metatarsiani dorso-mediali (v. metatarsiani dorsali
Fig. 5.18. Locul ll). Puncte de rcper. marginea medialI a metatarsienelor, ganEul
de etecfie pentru: internretatarsian medial. Loc de elec[ie: in treimea mijtocie a
1-artera metatar- regiunii metatarsiene rncdiale, o linie de 3 - -5 cm urmdrind ganlul
sici dorso-latera- intermetatarsian medial, dintre metatarsul rudimentar II qi
li; 2-nervul plan- metatarsul principal IIL
tar lateral, 3-ner-
vul digital poste- N. plantar medial, a. pi v. digitali plantari comuni ll.
rior. Puncto de rcpet:' tendoanele muqchilor II exori. Loc de eleclie: pe
186 Gabriel Predoi - Cristian Belu

fa[a medial[ a metapodiului, in treimea mijlocie, o linie verticali de 3 - 5 cm,dusl

la nivelul depresiunii dintre tendoanele celor doi muqchi flexori, raportul fiind in
sens cranio-caudal V.A.N.
N. plantar Iateral, a. gi v. digitali plantari comuni lll. Puncre de reper:
tendoanele mugchilor fl exori. Loc de elcclie: pe fata laterali a regiunii metapodiului,
in treimea mijlocie, o linie verticali de 3 - 5 cm, dusd la nivelul depresiunii dintre
tendoanele muqchilor f'lexori, raportul forma[iunilor in sens cranio-caudal liind
v.A.N.
Formafiunile nervoase din regiunile buletului gi chigifei pot fi abordatc
transcutanat folosind aceleagi puncte de reper qi locuri de elec[ie ca qi la membrul
toracal.
 7. TOPOGRAFIA ZONETOR SENZITIVE

AvAnd in vedere strdnsele relalii intre intricarea dinLre ramurile diverrsilor nervi,
zonele senzitive cutanate nu pot li strict delimitate, ci doar cu aproxima[ie, prezentand
adesea variante de intindere

7.1. ECVINE

7 .1 .'l . Zonele cefaltce

Abstrac[ie lacind de nervii senzoriali qi sensibilitllii spcciale (n. olfactiv, n.

optic, n. vestibulocochlear qi pargial n. glosofaringic), inervalia senzitivii a capului
se realizeazl prin n. trigemen gi par[ial prin ramura ventrald a perechii a II - a
cervicale qi ramuri dorsale din perechea I cervicall.
N. liontal (r. oftalmicl), conl'erl sensibilitate pielii din regiunea frun1ii qi pleoapei
superioare.
Zona senzitivl cutanal"l a n. frontal se delimiteazl aproximativ printr-o linie
care pleacd de la creasta sagital[ externl, unnare$te linia temporall qi nrarginea
caudalI a apofizei orbitare pAn[ la comisura temporali a pleoapelor, de unde se
indreapt[ pe marginea liberi a pleoapei superioare pAn[ la comisura nazali. a
pleoapelor, cobordnd pe o curhi cu cavitatea orientatd dorsal, pentru a ajunge la
comisura nazali a pleoapei din partea opus[, de unde urci simetric p0n[ Ia creasta
sagital[. De asemenea, n. frontal conferi sensibilitate qi sinusului frontal.
N. lacrimal (r. oftalmic[) preia sensibilitateapielii din regiuneaparieto-temporal[
qi glandei lacrimale.
Zona senziliv[ cutanatd, redusi, este localizat[ in unghiul de articulare dintre
apofiza zigomatici a frontalului (arcada orbitar[) cu arcada zigornaticl qi linia
temporal[.
N. zigomatotemporal (din lacrimal) culege sensibilitatea pielii cuprinse intre
baza urechii, linia temporall, creasta frontoparietali gi arcada zigomaticl.
N. nazociliar inerveazi o zona cutanati mai redus[ decdt a celorlalte doul ramuri
ale r. oftalmice
Zonacutanati senzitivldependentd de ramura infratrochleari a "nazociliarului"
corespunde jurnltdtii mediale a pleoapei inferioare, precum gi unei zonc cuprinse
intre comisurile nazale ale pleoapelor, qi o linie aproximativ paralell cu aceasta,
situati la aproximativ 3 - 5 cm rostral de acest[ lirnitl. Prin ramura sa infratrochlcarl,
n.nazociliar inerveazl: sacul gi canalcle lacrimale, pleoapa a III-a, o porliune din
mucoasa sinusului frontal qi porEiunea sinusall a cornetului nazal dorsal.
De remarcat, deci, cI ramura oftalmici a trigcmenului rlspunde dominant dc
sensibilitatea porfiunii aborale a t'elei dorsale a capului qi unor forma[iuni qi organe
dinjurul neurocraniului (in special anexe oculare).
N. zigomatic (r. maxilarl) inerveaz.I qi el o zon[ cutanati redus[.
188 Gabriel Predoi - Cristian Belu

Zona senzitiv[ cutanati cores-

pundejum[ti1ii laterale a plcoapei I
8
inlbrioare, comisurii tenrporale a
pleoapelor qi unei por[iuni deli- I
mitate de o linie ce pleacl de la
unghiul Lemporal al pleoapelor la
6
jumltatea zonei de unire dintre 5
arcada orbitari gi arcada zigoma-
tic[, de unde se indreaptfl spre ina-
inte, paralel qi la un centimotru dea-
supra crestei zigornatice pinI int.ll-
ne$te o linie perpendicularl cobo-
ritl de la jurnltatea pleoapei infe-
rioare.
in plus, n. zigornatic (prin intre-
[esere cu fihrc din n. lacrimal) se
distribuie qi glandei lacrimale.
N. inliaorbitar (r. maxilari) Fig.7.1. Zonete senzitive are capurui
incrvcazrointinsdzonrdinregi- |. zona n. infraorbitar;2. zona n. temporal
unea laciall. superficial; 3. zona n. frontal; 4. zona n.
Zona senzitivi cutanatl depen- zigomaticotemporal; 5. zona n. infratrochlear;
dentlin special deplexul infiaor- 6. zona n. zigomatic;7. zona n. lransvers al
bitar cuprinde regiunea nazalI, gitului (n. jgheabului); 8. zona n. auricular
regiunea maxilarl, regiunile nzri- mare..9. zol'la n. auricular mijlociu (ramuri din
nclor, virlul nasului, buzei superi- ttervul vag).
oare qi o redus[ portiune din regi-
unea buccinatorie, limitele fiind reprezent.ate de o linie care pleacl de la jumXtatea
pleoapei superioarc Ia creasta laciall, apoi la comisura buzelor, limita superioar[
corespunzAnd limitei rostrale a zonei inervate de n. infratrochlear.
Concomitcnt, n.inliaorbitar conl'eri sensibilitate dentigiei superionre Ei sinusurilor
maxilare.
N. auriculotemporal (n. temporal superficial) preia sensibilitatea tegumentului
temporal, regiunii buccinatorii gi a treimii superioare qi mijlocii a regiuni maseterine.
Zona senzitivl cutanatl este relativ intinsd:
- prin ramura auricularl rostrall inerveazd,zona temporall, cuprinzind pielea
ce acoperl arcada zigomaticl de la unghiul de unire cu arcada orbitari la
baza urechii;
-prin ramura zigomatotenrporalr, zona arcadei zigornatice de ra unghiul de
articulare cu arcada orbitari pdnr la sutura zigomatotemporali (5 6 cm
-
inapoia spinei maxilare);
-prin ratnura transversd a l'egei gi ramura comunicantl cu ncrvul fhcial, care
concuril la lbrmarea plexului subzigomatic o intins[ zon[ maseterinX gi
buccinatorie;
Anatomi a an i nal el or d oncsti ce 189

-prin ramurile bucale ventrale incrvcazl pieleacuprins[intre o linie ce pleacl

de la un punct situat pe creasta laciall la 5 cm inapoia spinei maxilare, de
undc se indreaptl la comisura buzclor, de unde coboar[ perpendicular la
marginea venl.rall a mandibulci pin[ intilneqte marginea ventralI a m.
cobor0tor al buzei inl'erioare, la marginea rostrall a maseterului, urmirind o
curbl ce traverseazi lala maseterului in trcimea lui inferioarl, pentru a ajunge
la nivelul articula[iei temporolnalrdibulare;
-prin ramurile bucale dorsale conl"ribuic irnpreunl cu plexul inliaorbital la
inervarea unei zone triunghiulare cuprinse ?nl.re o linie ce pleacl de la un
punct situat inapoia spinci rnaxilarc (la -5 - 6 cm) phnl Ia comisura dorsali a
narinelor qi o linie ce pleacl din acelaqi punct la comisura buzelor, tilctele
terminale distribuindu-se buzei superioarc gi aripilor narinelor.
Dcasetnenea, n. auriculotcmporal inerveazl glanda parotidir(fibrc parasimpatice,
de distribulie din ggl. otic) qi punga gurural[.
N. alvcornandibular cont'eri prin plexul mentonier sensibilitate unei rcdusc
por[iuni din pielea capului.
Zona senzitivl cutanati, de pendc'ntfl dc plexul mental, corspunde buzei inl'erioarc
qi regiunii molului blrbiei, llind limitatl aboral de linia ce une$te comisurile buzclor.
ln plus, inervcazr molarii mandibulari, incisivii mandibulari qi gingia
mandibularl.
zonele de inervare viscerali ale lrigcmenului sunt insr mult mai intinsc:
- n. palatin rnare se dislribuie mucoasci antcrioare a vilului palatin, mucoasci
palatului dur qi fc[ei bucale a gingiilor;
- n. nazal aboral inerveazr mucoasa nazali de pe perefi qi de pe cornetul
ventral;
- n.bucal(buccinator)inervcazlmucoasavcstibululuibucallateralqiglandclc
molare (fibre efectoare parasimparice din ggl. otic);
- n. lingual distribuie firc nervoase la mucoasa care acoperl por[iunea liberl
a limbii gi aproximativ jumltate din corpul lingual;
- ramura ventrall a perechii a II-a cervicall sc redistribuie porliunii caudo-
ventrale qi parlial pavilionuli urechii.
- n. auricular mare (ansa atloidian[) sc distribuie pielii de pe 1a[a externl a
conchiei auriculare qi cventual unei porliuni de pe fa[a intcrni a pavilionului
urcchii externe;
- rflmura craniall a nervului transvers al gAtului (n. jgheabului) se distribuie
pielii jghcabului intermandibulztr, treimii ventrale a regiunii masctericc qi
regiunii mandibularc, limita dorsali tiind marcatl de o linic ce pleaci de la
nivelul glurii mentalc, urmlrcqtc marginea ventrall a m. coboritor al buzei
rnandibulare, apoi de la marginea rostrall a maseterului printr-o linie curbl
cu concavitatca oricntatl ventral, traverseazd treimea inferioarl a regiunii
masetcrine, pentru a ajunge la nivclul articulaliei temporomandibulare.
Ramura dorsalI a perechii I cervicall distribuie fibre regiunii celei
(retroauricular[) qi fefei extcrne a conchiei auriculare.
r90 Gahriel Predoi - Cristian Belu

Nervul glosofaringian, pe ldngd baza

limbii, inerveazl faringele, iar nervul vag,
faringelc, laringele, originea traheci qi
originea csofagului.

7.1 .2. Zonele cervicale

Zonele inervate de nervii cervicali

deplqesc regiunea cervicali, perechca I
contribuind Ia inervalia capului, ramurile
ventrale de la pcrochilc VI - VIII
contribuie la formarca plcxului brahial,
iar ncrvul supraclavicular se distribuie
zonei pectorale, brahiale craniale qi
cervico-scapulare.
In regiunea cervicalir propriu-zis[ se
disting doua teritorii senzitivc: zona
ranrurilor dorsalc qi zona ramurilor Fig.7,2, Zonele senzitive ale gitului
ventralc. 1. zona rr. cervicale dorsale; 2. zona rr.
Zona senzitivi a ramurilor dorsale cervicale ventrale; 3. zona nervului
cervicale. Ramurile dorsale supraclavicular (ramuri ventrale din
cervicale conferl sensibilitate trei,rii perechea a Vl-a cervicali).
dorsale a gdtului, limita ventrali este
marcatl de linia ce unefte punctele reprezentate debaza urechii cu tuberozitatea
spinei scapulare.
Zona senzitivl a ramurilor ventrale. Ramurile ventrale cervicale conferl
sensibilitate pielii cuprinse intrc linia care unefte baza urechii cu tuberozitatea spinei
scapulare qi marginea ventralI a gitului.
- Organele cervicale (eso{agul qi traheea) sunt inervate senzitiv de nervul
pneumogastric (vag).

7 .1 .3. Zonele trunchiului

Zonele senzitive cutanate apar extrem de diferen[iate gi dependente de: ramuri
dorsale toracale, ramuri ventrale toracale, nervul supraclavicular, nervii cluniali, n.
iliohipogastric, n. ilioinghinal, n. hemoroidal (anal) qi n. pudend.
Zona senzitivlaramurilordorsaletoracale. Ramuriletoracaledonaleconferdsensibilitate
unei zone cutanate aproximativ cuprinsi intre o linie perpendiculard pe linia grebXnului
coborAnd launghiul cervical al spetei urmhreqte margineacartilajului scapular, apoi coboari
pe rrurginea caudald a tricepsului brahial pAnI intilneqte o linie oblicd ventro-caudal care
urmireqte tuberozitatea spinei scapulare de unde se indreaptl oblic ventro-caudal pdnd la
rotul[, de unde urcl pe linia spinlrii, trecdnd prin unghiul cranial al fosei paralombare.
Zonasenzitiv[ a ramurilor toracale ventrale. Ramurile toracale ventrale conferl
sensibilitate pielii trunchiului cuprins[ intre o linie ce urci de la olecran pind
intilnegte linia ce unette tuberozitatea spinei scapulare cu patela.
A n atomi a ani mal el o r domest i ce l9r

N. supraclavicular
conferl sensibilitate pielii
din regiunea prepectorali
(presternali), zona fiind
delimitatl lateral de o linie
ce une$te apcndicelc
traqelian cu pliul cotului, de
unde coboard pe qanlul
pectoral lateral pAnI la
nivelul sternului pentru a
trece pe partea opusi.
De remarcat c[ prin
Fig.T.3,Zonelesenzitivealetrunchiului
, , , ^ zona [r. Ioracale
. , ..--r-^r^. ramuradorsalx,n.supracla-
. ZOna rr. toracale oorsale; l.
I venlrale;
3. zona plexului intercostobrahial; 4. zona nervilor vlcular lnerveaza o zona
cluniali craniali; 5. zona nn. cluniali rnijlocii; 6. zona redus[ de la baza gitului,
nrr. cluniali caudali; 7. zonan. iliohipogastric; 8. zona inaintea qangului cervico-
n. ilioinghinal 9i a n. cutanat femural l-ateral;9. zona scapular,iarprinramuralui
nn. cocc-igieni. mijlocieozonicutanatldin
regiunea scapulohumerall.
Zonade inervalie a nervilor cluniali (craniali gi mijlocii) in porfiunea trunchiu-
lui corespunde, cu aproximagie, regiunii lombare qi regiunii crupei, limita anterioarl
corespunzAnd unei linii care urcl oblic dorso-cranial de la unghiul cranial al fosei
paralombare spre linia spinlrii, iar limita caudalI corespunzAnd marginii caudale a
insergiei proximale a muqchiului semitendinos (restul zonei cluniale prelungindu-
se in regiunea coapsei). Limita dintre zona nervilor cluniali craniali qi mijlocii
cuprinde marginea craniald a m. biceps femural.
Zonade inervare cutanatd a nervului hemoroidal cuprinde o redus[ por[iune de
la baza cozi i corespunzAnd i nser[iei proxi mal e a muqchiul ui semi membranos.
Zona de inervafie cutanatl a nervului iliohipogastric corespunde unei benzi dc
10 - 15 cm ldfime care coboar[ de la marginea ventral[ a fosei paralombare spre
pliul iei.
Zona de inervalie cutanatl a ncrvului ilioinghinal cuprinde, la trunchi, o redusl
bandl de 8 - l0 cm ce coboar[ oblic ventro-caudal de la marginea ventrall a fosei
paralombare spre marginea craniall a m. tensor al fasciei lata (restul zonei
prelungindu-se in regiunea coapsei qi in zona pungilor testiculare.
Zona cutanati a nervului pudend corespunde regiunii perineale pdn[ la nivelul
pungilor testiculare. De asemenea, nervul pudend inerveaz[ penisul, zona vulvar[
gi clitorisul.
Viscerele din cavitatea toracici qi abdominall au inervalie vegetativi diversificat6.
Viscerele din cavitatea toracic[ sunt inervate holosimpatic de nervul vag gi ggl.
cervical caudal.
Viscerele din cavitatea abdominall sunt inervate diferenliat:
192 Gahriel Prcdoi - Cristian Belu

- ficatul, pancreasul, stomacul gi intestinul (pfini la colonul transvers inclusiv)

primesc fibre din plexul sol:r (vag-librc parasimpatice qi ggl. ccliomezenteric-
ti bre ortosi nrpatice) ;
- rinichiul, glandclc supruenale qi porliunca inilialr a urcLcrelor primesc fibre
din plexul renosupriuenal (din vag gi ganglionul renosuprarenalian);
- colonul descendent prirncgte fibre ortosimpatice din ggl. mezenteric caudal
qi parasimpaticc din parasimpaticul sacrat prin intermcdiul nervului hipogastric
- rectul primcqte fibre ortoparasimpatice din plcxul hipogastric;
-testiculele qi ovarcle primesc libre vcgetative din plcxul renosuprarcnal gi
din plexul lnezcnteric caudal;
- por[iunea pelvinr a canalclor de fercntc gi glandele anexe mascule, oviductele,
ul"erul, vaginul qi vestibulul vaginal suut incrvate de fibre din plcxul
hipogastric.

7.1.4. Zonele membrului toracic

Pielca carc acopcrit fonna[iunilc componente alc nrcmbrclor toracice este inervatl
dc fibre provcniLc din: ramuri dorsalc alc nervilor spinali toracali, ramuri vonLrale
ale nervilor loracali, ramuri din nervul supraclavicular, din n. musculocutanat, n.
axilar, n. radial, n. ulnar gi n. median.
Ramurilc dorsale ale nervilor spinali toracali inerveazd o redusl prlr[iune situatl
la lirnita dorsall a regiunii scapulare, putind li delimitati cranial printr-o linie ce
urcl la unghiul ccrvical al spetci, urrnlreqtc marginea cartilajului scapular, apoi de
la unghiul toracal al spctci coboarL pe marginca tricepsului brahial plnl intirlnegte
o linie oblic[ care une$to tuberozitatea spinci scapularc cu patela, cle undc trece
peste tuberozitatea spinci scapulare pentru a ajunge la unghiul cervical al spctei.
I{arnurilc vcntralc alc nervilor spinali toracali confcri sensibilitate pielii care
acoperi in gencral porliunea lungi a nrugchiului triceps brahial, zona rcspectivi
putand fi delimitatir printr-o linie ce urcd dc la olecran la tuherculul marc al
humcrusului, apoi la tubcrozitatea spinei scapulare, de unde se indreapta spre rotull
pAnI ajunge la marginea posterioarl a tricepsului brahial, coborind apoi pc acctrstl
nrargine pinl la olccran.
Zona nervului supraclavicular corcspunde unei porliuni din pielea regiunii
scapulohumerale puttnd fi delin-ritatl aproximativ printr-o liuie care coboarl de la
jumltatea qanlului cervico-scapular, apoi pc qanlul pcctoral lateral (deltopectoral)
inconjurlind pliul cotului pentru a mcrge prin qan[ul axilar, de unde urcl pe creasta
humerall plnI la creasta dcltoidiani, peste tuberculul marc caudal al humerusului,
spre spina scapularl gi tuberozitatea accstcia, indrcptiindu-se sprc unghiul cervical
al spctei.
Zona dc inervaEie cutanatir a ncrvului musculocutanat, dcnumit gi nerv cutanat
mcdial al antcbrafului, cstc situatd pc partea rncdialI a mernbrului corespunzitor
muqchiului flexor carporadial, l'c1ei medialc a radiusului, I'elei anterioare a carpului
A n atomi a ani mal el or d ome sti ce 193

qi extremitatea dorsalI a metacarpului, putind fi delimitatl printr-o linie ce pleaci

de la un punct situat Ia 5 cm sub extremitatea proximall a radiusului, urmlrind
qanlul cranio-medial (dintre radius qi m. extensor carporadial), pdn[ la nivelul
articula[iei antebrahiocarpometacarpiene, apoi marginea mediald a tendonului
mugchiului extensor digital comun p0nI la nivelul buletului, de unde urcl urmlrind
qan[ul metacarpian cranio-medial (intre mctacarp Ei mugchiul interosos median),
apoi marginea craniali a tendonului m. llexor carporadial, trecdnd prin castanl, gi
prelungindu-se distal pdnd la un punct aflat sub qan[ul axilar, de unde se indreaptl
cranial spre punctul de pornire.
Zona de inervaEie cutanatl a nervului axilar cuprinde dou[ porliuni distincte:
a) N. cutanat lateral cranial al bralului inerveazfl pielea de pe lala anterioarl a
bra[ului, corespunzatoare m. biceps gi parlial m. cleidobrahial, zona rcspectiv[ putdnd
fi delimitat[ printr-o linie care, coboarid sub tuberculul mare caudal al humerusului,
trecc prin creasta deltoidianl, pinl la originea qan[ului antebrahial cranio-lateral
(in partea laterall a pliului cotului) pentru a ajunge la tuberozitatea proximo-mediall
a radiusului, de unde urci pentru a ajunge la
tuberculul mare caudal al humerusului.
'7 b) N. cutanat cranial al antebra[ului conferi
sensibilitate pielii care acoperd corpul muscular al
m. extensor carpo-radial, zona putdnd fi delimitatl
printr-o linie care coboar[ de Ia creasta
epicondilului lateral, urmlregte qan[ul antebrahial
cranio-medial (dintre m. extensor carpo-radial gi
radius) pAn[ deasupra articula[iei
antebrahiocarpometacarpiene, de unde urci
urmirind $an[ul antebrahial cranio-lateral (dintre
m. extensor carpo-radial qi m. extensor digital
comun) pln[ la nivelul qanlului brahio-antebrahial
7 pe care il urmdreqte pAn[ la creasta deltoidiani.
Zona de inerva[ie cutanati a ncrvului radial
Fig, 7,a. Zonele senzitive ale cuprinde qi ea doul por[iuni distincte:
membrului toracic a) N. cutanat lateral caudal al brafului conferd
1. zona n. cutanatcranial al ante- sensibilitate pielii care acoperd porliunea lateralI a
bralului (din n. axilar); 2. zorra n. m. triceps brahial. Zona poate fi delimitati cu
cutanat lateral al antebralului (din
aproximalie printr-o linie care pleacl de sub
n. radial); 3. zona n. cutanat rne-
(din tuberculul rnare caudal al humerusului pentru a
dial al antebrafului n. rnuscu-
locutanat); 4. zona n. culanat ajunge la olecran, apoi urmireqte gangul
caudal al antebrafului (din n. brahioantebrahial pdn[ la creasta deltoidiana de
ulnar); 5. zona n. dorsal al miinii unde urcd spre punctul inilial.
(din n. ulnar);6. zona n. digital an- b) N. cutanat lateral al antebra[ului confer[
terior; 7. zona n. digital mijlociu; sensibilitate pielii care acoper[ po4iunea muscularl
B. zona n. digital posterior. a m. extensor digital comun qi m. extensor digital
194 Gabriel Predoi - Cristian llelu

lateral. Zona poate fi delimitatl printr-o linie care pleacl de la nivelul tuberozitiEii
proximo-laterale a radiusului, coboard urmlrind qangul antebrahial carnio-lateral
pin[ intAnle$te fan[ul brahioantebrahial pe care-l urmlre$te apoi pAn[ la punctul
inilial.
Zona<le inerva[ie cutanatl a nervului ulnar poate fi sistematizatlin trei por[iuni:
a) N. cutanat caudal al antcbralului conferd scnsibilitate pielii care invelegte
muqchii caudali ai antebra[ului (exceptdnd zona de proiec[ie a m. flexor carporadial),
respectiv al m. extensor carpoulnar qi m. flexor carpoulnar. Zona se delimiteazi
printr-o Iinie care, pornind dc la tuberozitatea proximo-laterali aradiusului, coboarl
urm[rind Eanful antebrahial caudolateral p0n[ deasupra pisiformului, nivel la carc
inconjoard caudal tendonul de inserlie pe pisiform, pentru a urc[ vertical, trecind
prin castanl pentru a ajunge sub olecran pe care il inconjoarl pentru a ajunge la
punctul inigial.
b) Ramura dorsali a ulnarului (N. dorsal al mdinii) conferl sensibilitate pielii de
pe partea latero-caudali a regiunii carpiene $i metacarpiene. Zona poate fi
aproximativ delimitatl printr-o linie care cobor0nd de la punctul situat la 3 - 4 cm
deasupra pisiformului urmlrind la[a posl"erioar[ a tendoanelor muqchilor flexori
digitali, ajunge deasupra regiunii buletului, de unde trece lateral la nivelul extremi[I!ii
distale a metacarpului principal pdnI la marginea medial[ a tendonului m. extensor
digital comun pe care o urmlregte pand Ia nivelul articulagiei
antebrahiocarpometacarpiene, de unde urci oblic inapoi qi in sus spre punctul inilial.
c) Ramura dorsald a nervului palmar lateral (n. digital anterior gi n. digital mijlociu
cuprinzind flbre atdt din n. ulnar, cdt qi din n. median) conferd sensibilitate pielii de
pe faga anLeroJaterali a buletului, chiqigei, coroanei, bureletului cutidural gi podofilul
din zona frungii'copitei (n. digital anterior), pielii de pe faga larerali a buletului,
chiqilei gi coroanei, precum qi plexul cartilaginos lateral, bureletului cutidural qi
podolilul de la nivelul sfertului lareral (n. digital mijlociu).
Zonade inervalie cutanatl a nervului median poate fi gi ea sistematizatd,in trci
po4iuni:
a) Por[iunea principali de inerva[ie exclusiv[ a nervului median cuprinde pielea
de pe partea caudo-mediald a regiunii metacarpiene digitare. Zona poate fi
aproximativ delimitat[ printr-o linie ce coboarr de la pisiform pe marginea
posterioari a tendoanelor muqchilor flexori p0ni la nivelul bulbilor cllcdielor, {e
unde trece pe fala laterali pinl deasupra bulbului. Urmiregte linia coroanei, apoi
urci oblic de la nivelul acesLui punct situat pe coroan[ la limita dintre pensa qi
sfertul lateral anterior, spre fafa anterioard a buletului qi urmlrind pe partea mediali
qanlul dintre inerososul median qi tendoane, pini la punctul inilial.
b) A doua por[iune de inervagie, cornun[ nervului median qi nervutui
musculocutanat (respectiv n. cutanat medial al antebraEului), corespunde unei benzi
situate pe partea medial[ a rcgiunii metacarpiene. zona poate fi aproximativ
delimitat[ printr-o Iinie care, pornind de la nivelul carpului, urmrreqte gangul
metacarpian, dintre interososul median qi tendoanele flexorilor p0ni la nivelul
An atomi a an i ntal el or domesti ce l9-s

buletului, urmlrind marginea caudall a bridei pAnI Ia unirea cu tendonul flexorului

digital comun, pdn[ la fa[a anterioari a buletului, de unde se intoarce pentru a urca
urmlrind qanful dintre metacarp qi intcrososul median pdn[ la punctul inilial.
c) A treia zoni, de aselnenea redus[, comuntr nervului mcdian qi nervului ulnar,
corespunde fetei laterale a buletului qi chiqigei (zona ramurii dorsale a nervului
palmar lateral, respectiv a nervului digital anterior qi digital mijlociu).
Fonnafiunile complexe ale membrului sunt inervate in mod dil'crcnqiat:
- articulagia scapulohumerall cu sinoviala, inervate de n. axilar;
- articula[ia humcroradioulnarl cu sinoviala, cu dubll inerval,ie, porliunea
anterioarl prime$te llbre din n. median, in timp ce por[iunea postcrioari
prime$te fibre din n. ulnar; t
- articula[ia carpianl are sinoviala inervat[ de n. ulnar (n. dorsal al mdinii);
- articula[ia metacarposesamolalangianl, interlalangianl qi interfalangose-
samoidian[ are sinoviala cu dublI inervaqie: pe partea mediald prin fibre
provenite din n. rnedian, in timp ce pe partea lateral[ prin fibre provenite atdt
din n. median, cit qi din n. ulnar;
- sinovialele tecilor precarpiene primesc fibrc din nervii in a ciror zoni se
glsesc. in principiu, cea a extensorului carporadial qi cea a abductorului lung
al policelui, primesc fibre din n. musculocutanat, cea a extensorului digital
comun gi cea a extensorului digital lateral primesc fibre at0t din n. cutanat
lateral al antebralului, cdt qi din n. dorsal al mAinii (ulnar);
- sinoviala marii teci postcarpiene, tendoanele {lexorilor falangieni, sinoviala
marii teci sesamoidiene primesc fibre din n. ulnar qi n. median, in timp ce
sinoviala marii teci primegte fibre predorninant din median qi secundar din
ulnar;
- [esuturile vii alc copitei sunt inervato de fibre provenite atat din median
(predominant), cAt gi din ulnar (n. digital posterior).

7.1.5. Zonele membrului pelvin

Pielea carc acoper[ fbrma[iunile componente ale membrelor pelvine este inervatl
de fibre provenite din: n. cluniali, n. cutanat femural caudal, n. ilioinghinal, n.
iliohipogastric, n. cutanat femural lateral, n. safen, n. cutanat sural lateral, n. cutanat
sural caudal, n. fibular profund, n. libular superficial gi n. tibial.
Zona nervilor cluniali apare in continuarea zonei inervate de acciaEi nervi din
regiunea crupei, in regiunea coapsei ea cuprinz0nd zone de piele care acoperl m.
gluteu superlicial, m. gluteu mijlociu qi cea mai mare parte din m. biceps l'emural qi
o porliune din rn. semitendinos. Zona respectivfl din regiunea coapsei poate fi
delimitati aproximativ printr-o linie care pleac[ de la tuberculul coxal, coborind
oblic caudo-ventral spre condilul lateral al femurului (situat la I0 - I 2 cm deasupra
tuberozitlgii proximoJaterale a tibiei) de unde urcl pe un traiect curb cu concavitatea
anterioarl spre extremitatea superioari a liniei de mizerie pAni la limita caudal[ a
r96 Gabiel Predoi - Cristian Belu

inser[iei proximale a m. semitendinos. Dorsal se confundd cu zona cluniall a crupei,

o limita convenlionalX corespunzhnd unei linii ce une$te tuberozitatea ischiatici cu
tuberculul coxal. Lirnita dintre zona nervilor cluniali craniali (r. dorsale lombare) qi
zonan. cluniali mijlocii (r. dorsale sacrate) corespunde unei linii ce coboarl de la
punctul articular coxofemural la condilul lateral al femurului.
Zona nervului cutanat femural caudal (n. clunial caudal) cuprinde, in special,
pielea regiunii culmii fesei qi regiunea poplitee. Delimitarea aproximativi se poate
lace printr-o linie care, plecdnd de la un punct, situat la intcrsec[ia "liniei de mizcrie"
cu linia ce une$te tuberozitatea ischiatici cu tuberculul coxal, coboar[ pe un traiect
curb, cu concavitatea anterioar[ Ia condilul lateral al femurului, apoi la tuberozitatea
proximall a tibiei, de unde spre extremitatea proximalI a qanfului caudo-lateral al
gambei, urci oblic in sus qi apoi pdn[ la scobitura fcsei, apoi trece pe [aEa mediall
a coapsei, urmirind marginea caudalI a rnuqchiului gra[ios pAni la qanlul perineal,
pe care urci pentru a ajunge Ia Luberozitatea ischiaticl.
Zona nervului ilioinghinal in regiunea coapsei este situat in prclungirea zonei
respectivului nerv din rcgiunea abdominall, cuprinz0nd o redusl por[iune latcro-
inferioarl a coapsei, putAnd fi delirnitati printr-o linie care, plecAnd dc la tuberculul
coxal, ajunge la condilul lateral al femurului, apoi la extremitatea proximo-latcrali
a tibiei, de unde urci peste trochleea femurall, pentru a ajunge la marginea craniall
a m. tensor al fasciei lata pflrrd la tuberculul coxal.
Zona nervului iliohipogastric la nivelul membrului pelvin este situatl in
prelungirea zonei respectivului nerv din regiunea abdominald, cuprinzdnd o redusi
porliune pe partea lateralI a grasetului. Zona poate fi clelimitat[ printr-o linie care
urcr de Ia tuberozitateaproximo-lateralr a tibiei, peste rotul[, pentru a ajunge la
marginea anterioari a m. tensor al fasciei lata, de unde coboar[ la tuberozitatea
tibiali, apoi la punctul iniqial.
Zona nervului femural lateral este situatl pe partea rncdiall a regiunii grasetului
gi parlial a gambei, putind fi delimitat[ aproximativ printr-o linie care coborAnd din
depresiunea inghinalI paralel cu marginea anterioarr a muqchiului croitor, ajunge
la creasta tibiala de unde urcl, trecind tangent la unghiul rnedial al patelei pdnl sub
pliul iei.
Zona mixti a nervului iliohipogastric qi nervului inghinal (ramura genitofemurali
a nervului spermatic extern) inerveazl fa[a mediall a coapsei(umltatea proximal[)
inclusiv pungile testiculare Ia mascul) sau pielea mamelei (la femel[), zona putind
fi delimitat[ aproximativ printr-o linie care coboarl din depresiunea inghinali
urmlrind marginea craniall a mugchiului croitor pAnd la nivelul ligamentului tibio-
patelar medial de unde urci la condilul medial al femurului, indreptAnclu-se apoi
spre scobitura fesei, pdnl la marginea caudald a muqchiului gra[ios de unde urcl
pentru a ajunge in regiunea perineald.
Zona nervului safen, situati pe partea medialr a gambei qi par[ial pe partea mediald
a regiunii tarsiene gi metatarsiene, poate fi delimitatl aproximativ printr-o linie
care, plec6nd de la nivelul scobiturii I'esei, trece pe partea meclial[, indreptdndu-se
A n atomi a ani mal el or d om esti ce 197

spre rotuld, pinl Ia nivelul condilului medial al femurului de unde coboarl la creasta
tibial[, apoi pe ta[a anterioari a gambei pAnI pe fafa anterioar[ ajaretului, trecdnd
oblic in jos pentru a ajunge la fa[a medialI a articula[iei metacarposesamofalangiene,
dc unde urcl pe fa[a mediall a metacarpului principal, apoi peste maleola mediald
a tibiei pentru a ajunge la scobitura fesei.
Zona nervului cutanat sural latcral (dorsal), situatl pe partea laterali a treimii
mijlocii ajumit[tii distalc a coapsei qi trcimca proximal[ a fe[ei laterale a gambei,
sc delimitcazi aproximativ printr-o linie care une$te emergenta por[iunii bicipitale
a m. biceps femural cu tubcrozitatea proximo-lateral[ a tibiei, creasta tibial[,
extremitatea proximall a qan[ului caudo-lateral al gambei, bazacorziijaretului,
pentru a ajunge la punctul ini[ial.
Zona nervului cutanat sural caudal cuprinde doua porqiuni:
a)Zonaproprie corespunde pielii de pe partea caudolaterall a gambei, jaretului
qi regiunii metatarsiene (postero-lateral). Zona poate fi aproximativ dclimitati printr-
o linie ce porne$te de la baza corzii jaretului, trece pe partea lateral[, pe linia ce
une$te tuherozitatea proximolateralI a tibiei cu baza corziijaretului, pin[ la qanful
caudo-lateral al gambei, pe care coboar[ pAn[ la scobiturajaretului, de unde urcl
pe lala laterali a metacarpului, pAn[ deasupra buletului, pentru a trece caudal la
nivelul marilor sesamoizi, nivel de la care se angajeazl pe margine caudal[ a
tendoanelor flexorilor pAnI la locul de pornire.
b) Zona mixt[ a nervului cutanat sural caudal qi nervului tibial cuprinde o redusl
por[iune caudo-laterali a jaretului $i metatarsului, putend h delimitat[ aproximativ
printr-o linie ce coboarl de la jurnltatca corzii jaretului, peste tuberozttatea
calcaneului, pentru a ajunge lajumltatea qanlului metatarsian caudo-lateral pe care-
I urmiregte p0n[ deasupra sesamoizilor, de unde urci pe partea lateral6 a metatarsului,
peste maleola laterali a tibiei pentru a ajunge prin scobitura jaretului la jumltatqa
corzii jaretului.
Zona nervului fibular profund poate fi sistematizatl in doufl porfiuni:
a)Zonaproprie a f ibularului prolund, intinsi pe o redus[ porfiunc antero-medial[
a jumltlgii distale metatarsiene, putind fi aproximativ delimitati printr-o linie ce
coboar[ de la fontanelcle jarctului la fafa anterioari a falangei I, de unde trece pe
partea mediall Ia extremitatea distall a metatarsului principal, urcdnd apoi oblic
spre inainte la fontanelele jaretului.
b)Zona mixti a nervului fibular profund qi nervului tibial cuprinde porliunea de
piele din regiunea chiqitei qi coroanei, putind fi aproximativ delimitat[ proximal
printr-o linie care pornind de la marii sesamoizi, coboarl la fafa dorsalI a articula[iei
metatarsosesamofalangian[, pentru a ajunge la sesamoizi pe partea opusi, distal
corespunzAnd coroanei.
Zona nervului fibular superlicial, situatl pe partea anterolateral[ a gambei,
jaretului gi metatarsului, poate fi aproximativ delimitat[ printr-o linie care, pornind
de la creasta tibiall, coboarl pe fala anterioari a gambei, jaretului qi metatarsului
pdni la la[a anterioard a articulagiei buletului de unde trece lateral Ia extremitatea
198 Gabriel Predoi - Cristian IJelu

distalI a metatarsului principal, urcfind apoi vertical

pind Ia scobiturajaretului pentr a ajunge la creasta
tibiall.
Zona nervului tibial cuprinde trei por[iuni:
a)Zonaproprie a nervului tibial cste situatl pe
partea mediali a jaretului Ei metatarsului, putdnd
fi delirnitatl printr-o linie care, pornind de la
extremitatea proximal[ a scobiturii jaretului,
coboarl peste fontanela jaretului, apoi pe part"ea
mediall a metatarsului principal, pinl la nivelul
articulagiei buletului, de unde urcI pe partea
rncdiald a tendoanelor flexorilor falangieni, trecAnd
pe dinapoia maleolei tibiale mediale, pentru a
ajunge la punctul de pornirc.
b) Zona rnixti a nervului tibial gi nervului
It
cutanat sural caudal de pe partea rnediali a
metatarsului a fost descrisi.
c)Zonarnixtia nervului tibial gi nervului fibular Fig. 2.5. Zonele senzitive ale
profund a fost, de asemene, delimitat[. membrului pelvin
Formaliunile complexe alc mcmbrului pelvin 1. zona nn. cluniali craniali; 2.
suntinervatediferen[iat. zona nn. cluniali mijlocii;3.
- articula[ia coxolbmurall are sinoviala zona nn' cluniali caudali; 4.
inervat[ de n. ischiatic; zona nn' coccigieni; 5' zona n'
- arricula[ia femuroribiopatelarr are il::l:ng::ltic; 6' zona nrl'
sinoviala cu dubtx inervagie: rin*iuiu il;';ga?'i:11,tr,,'rl' ;;li"l:
femuropatelar[ primeqte fibre din n. safen, cutanat sural lateral; g. zona nn.
in timp ce sinovialele t'emurotibiale sunt cutanat sural plantar; 9. zona n.
inervate de n. tibial; safen; 'lO zona n. fibular; 1 l.
- complexul articular al jaretului primeqte zona n. digital anterior; 12.
fibre pe partea anterioar[ din n. fibular zona n. digital rnijlociu; 13.
profund, tundul de sac posterior primind zona n. digital posterior.
Iibre din n. tibial;
- sirtovialele tecilor pretarsiene sunt inervate atdt de n. fibular profund,
sinoviala tecii posttarsiene primeqte llbre din tibial;
- sinoviala marii teci sesamoidiene qi a rnicii teci sesamoidiene sunt inervate
de n. tibial;
- lesuturile vii ale copitei sunt inervate in principal de n. tibial (prin n. digital
posterior) gi parlial de n. fibular profund (bureletul perioplic Ai cutidural).
A natomi a ani mal el or domest i ce 199

7.2. BOVINE

7.2.1. Zonele cefalice

Sensibilitatea cutanati a capului la taurine poate fi sistematizat[ in 9 mari zone
- relativ diferite ca delimitare cu zonele descrise la ecvine.
Zona nervului infraorbitar cuprinde o suprafall mai intinsl decAt la ecvine, dar
localizati tot in regiunile nasului ,si I'e[ei, putlnd li delimitatl printr-o linie ce pleacd
dc la comisura buzelor la extremitatea rostraltr a crestei faciale (zigomatice), de
unde urcl la comisura nazald a pleoapelor, pentru a trece la comisura nazalL a
pleoapelor din partea opus[ punctului de pornire.
Zona ncrvului infratrochlear apare mult rnai intins[ decAt la ecvine, ocupind
intreaga regiune frontall, putand fi delirnitat[ aproximativ printr-o linie care, plecdnd
de la comisura nazalI a pleoapelor dintr-o parte, trece la rldlcina apotizei zigomatice
a tiontalului, urnrireqte marginea superioar[ a arcadei supraorbitare (orbitarl) pinl
la jumltatea ei, de unde se indreapt[ sprc partea mediall a cornului, pentru a intAlni
o linie ce une$te baza conchei auriculare dintr-o parte cu cea din partea opusI, pe
care o urmdreqte pdn[ cdnd intAlneqte o linie ce une;te baza medial[ a cornului din
partea opusi, cu jum[tatea arcului, linie pe care o urm[reqte pdnl la pleoapa
superioari, pentru a ajunge la comisura nazalI a pleoapei opuse, de unde revine la
punctul de pornire.
Zona nervului zigomatic este localizati, ca Ei la ecvine, intre pleoapa inferioar[
qi creasta facial[, putAnd fi delimitati printr-o linie care, pornind de la unghiul
nazal al pleoapelor, trece la extremitatea rostralS a crestei faciale (zigomatice), apoi
unnlreqte creasta zigomaticl pdndintilncqtc o linie ce coboarl perpendicular de pe
creasta Iaciali, coborAnd la comisura tcmporall a pleoapelor.
Zona nervului liontal apare total diferit[ de cea de la ecvine, conferind sensibilitate
pielii din regiunea parietotemporal[, distribuind pu[ine fibre in regiunea frontal[.
Zona poate fi aproximativ delimitatl printr-o linie ce pleac[ de la jumltatea pleoapei
superioare, indreptindu-se spre limita medialI a cornului p0n[ int0lneqte o linie
transvesali ce uneqte baza pavilioanelor auriculare simetrice, linie pe care o urmireqte
pAnd la baza urechii, de unde trece pe marginea dorsall a arcadei zigomatice, pentru
a ajunge la comisura temporali a pleoapelor. Citeva firigoare trec gi in zona nervului
intiatrochlear.
Zona nervului Iacrimal (ramura cutanatl = nervul zigomatotemporal) este, de
asemenea, complet diferit[ de cea de la ecvine fiind localizati la pielea regiunii
intercornuale 6i coarnelor, putind fi aproximativ delimitat[ rostral printr-o Iinie
transversali, ce une$te baza pavilionului urechii dintr-o parte cu simetrica ei, iar
caudal printr-o linie paralell cu precedenta, care une$te baza pavilioanelor auriculare,
trcc6nd, insl, pe dinapoia bazei coarnelor. Cdteva filete trec gi in zona nervului
frontal-
200 Gabriel Predoi - Cistian Belu

Zona ramurii auriculopalpebrale din n.

auricolotemporal (nervul temporal
superficial) corespunde arcadei zigomatice
qi porgiunii latero-rostrale a bazei urechii, t0
putdnd Ii delimitata aproximativ printr-o
linie ce pleac[ din unghiul rostral al fosei
temporale (punctul de articulare dintre
apofiza zigomaticl a frontalului cu arcada 1
zigomatici) urmireqte marginea dorsal[ a
arcadei zigomatice pAnI la baza urochii, de
unde coboarl la condilul rnandibular, apoi
urmdreqte marginea ventralI a arcadei, pdnl
intilneqte linia ce coboarl de la comisura
temporalI a pleopelor, perpendicular pe
arcada zigomatici. Fig, 7.6. Zonele senzitive ale capului
'f
. zona n. infraorbital;2. zona n. frontal;
Zona nervul transvers al fefei gi ramurii
3. zona n. zigomatotemporal;4. zona n.
comunicante cu n. facial (impreunl zigomatic; 5. zona n . infratrochlear; 6.
realizeazil plexul subzigomatic sau bucal) zona ramurilor auriculopalpebrale din n.
poate fi delimitatl aproximativ printr-o linie lemporal super{icial; 7. zona n. temporal
ce pleacl de la extremitatea rostrall a crestci superficial; 8. zona n. mental; 9. n.
faciale la comisura buzelor, urmlreqte jgheabului (ramuri cutanati din perechea
a ll-a cervicali); 10. zona n. auricular intern
marginea ventral[ a muqchiului cobordtor
(filete din n. vag).
al buzei inferioare pdn[ la marginea rostrall
a maseterului, apoi formdnd o curbl aproximativ paraleli cu marginea recurbatfl a
mandibulei, aj unge inapoi a gAtului condi I ului mandibular.
Zona nervului mental (ramura cutanati a nervului alveolomandibular) corespunde
buzei inferioare, zona putAnd fi delimitat[ aproximativ printr-o linie care, pornind
de la cornisura buzelor, trece prin unghiul genean, pentru a ajunge la comisura
buzelor din partea opusI. Ca gi la ecvine, zonele de inervare organicl ale trigemenului
includ cavitatea bucalr (n. palatin rnare gi n. bucal), cavitatea nazalil (n. nazal) qi
limba (n. lingual).
Zona nervului lransvers al g0tului (din ramura ventralI a perechii a II - a cervicale)
corespunde pielii ce acoperr jgheabul intermandibular, regiunea mandibular[ qi
treimea ventrall a regiunii maseterine, putAnd li aproximativ delimitat[ printr-o
linie ce pleaci de la comisura buzelor, urmlregte marginea ventrali a m. coborAtor
al buzei inferioare, pAnd la marginea rostral[ a maseterului, de unde urcd pe o direc[ie
curbl Ei aproximativ paraleli cu marginea recurbatl a mandibulei, pan[ la baza
gitului condilului mandibular.
A n atonti a an i m al el or domest i ce 20t

Ramura ventrall a perechii a II - a cervicale se distribuic, ca qi la ecvine, prin n.

auricular mare (ansa atloidian[) qi culege sensibilitatea de la pielea conchiei
auriculare.
Ramura dorsali a pcrechii I cervicalc (n. suboccipital) se distribuie pielii din
regiunea ccl'ci gi fala caudornedial[ a cclnchiei
in plus, inervagia organicd a faringelui estc tributard nervilor glosofaringic Ai
vag, iar laringele qi originea traheei qi a esofagului, nervului vag ( pneumogastric).

7 .2.2. Zonele cervicale

Ca qi la ecvine, ramurile nervilor
cervicali depdgesc regiunilc cervicale,
contribind la inervarea atAt a unor
,fr regiuni ale capului (perechea I), cAt gi
a unor regiuni ale trunchiului gi
membrului toracic (perechile VI -
-/. VIII), pielea rcgiunii cervicale fiind
inervat[, in schimb, exclusiv, de rarmuri
cervicale, distingflndu-se douI zone, ca
qi la ecvine.
Zona senzitizd a ramurilor dorsale
corsepunde regiunii cervicale dorsale,
regiunii cervicale laterale, parlial
regiunii brahiocefalice qi jumdtilii
distale a regiunii prescapulare, putAnd
Fig. 7.7. Zonele senzitive ceruicale
fi delimitat[ aproximativ printr-o linie
l. zona rr. cervicale dorsale;2. zona rr. care, plecAnd de Ia aripa atlasului,
cervicale ventrale. urmireqte linia apol'izelor transverse
pAnI in treimea rnijlocie a gAtului, de
unde se indreaptl spre un punct situat aproximativ la jumitatea qan[ului
cervicoscapular, pe care urcl la marginea dorsalI a gdtului, trecAnd tangent cu unghiul
cervical al spetei.
Zona senzitivl a ramurilor cuLanate ventrale corespunde pielii din regiunea
parotidian[, laringianl, traheal[, sternocefalicl, presternalI gi par[ial regiunii
brahiocefalice, precum qi jum[t51ii inferioare a regiunii prescapulare. Zona
resepectiva poate fi delimitat[ aproximativ printr-o linie care, plecAnd de la baza
urechii, unndreqte linia apofizelor transverse cervicale, din treimea mijlocie a gitului,
indrepthndu-se spre un punct situat la jumltatea qanfului cervicoscapular, pe care
coboari la ganlul pectoral lateral pdni la marginea ventrali a gAtului.
Esofagul qi traheea, ca qi la ecvine, sunt inervate de n. vag.
202 Gabriel Predoi - Cristian Bclu

7 .2.3. Zonele irunchiului

Incrvalia senzitivi a piclii trunchiului estc cxtrem dc divcrsificati qi relativ diferitl
de cea de la ecvinc.
Ramurile dorsale toracalo inerveazi piclca regiunii inl.erscapularc, dorso-dorso-
costale, lombare, a cartilajului scapular qi parlial, pielea rcgiunii supraspinate,
infraspinate, tricipitale, costale qi abdominalc craniale. Zona poatc fi aproximativ
delimitati printr-o linie care, cobordnd vertical de la marginca dorsall a gAtului la
unghiul cervical al spetci, trece lajurnitatea spinci scapulare, de unde se indrcaptl
orizontal spre un punct situat la jumitatea unci linii perpendiculare pe linia spinlrii
qi tangentl Ia gcnunchiul ultimei coaste, pe care urc[ piinl la linia spindrii.
I{arnurile toracale ventrale cont'erd sensibilitatc pielii din rcgiunea costall,
xilbidian[ qi, parlial, pielii fosei paralombare, pielii regiunii ombilicale qi, parlial,
regiunii tricipitalc, infraspinate qi articula[iei scapulo-humerale, putand fi delimitat[
printr-o linie care urcl de la olecran sprc unghiul toracal al spetei, urmind marginea
triccpsului brahial, pinl intilncgtc o linie orizontall ce une$te jurnltatea spinei
scapularc cu un punct situat la jumltatea unei linii perpendicularc pe coloana
vertebrall qi tangent[ Ia ultima coastl, coborAnd pe aceastl linie pdnl la linia albI.

Ramurilc ccrvicale ventrale (VI - VII). N. supraclavicular conferi sensibilitate,

ca qi la ccvinc, piclii regiunii prcsternale , zona rcspcctiv[ put0nd fi aproximativ
delimitati printr-o linic ce unc$te apcndiccle traqelian cu pliul cotului, coborind pe
qantul pectoral lateral (deltopectoral) pinl Ia stern.
I{arnurilc dorsale lombare (nn. clunialii craniali) I-III conl'er[ scnsibilitate pielii
din rcgiunea lomharl, fosci paralombare gi, par[ial, din regiunea abdominali,
glutcanl, tuberculului coxal gi
regiunii femurale. Porliunea
din pielea trunchiului inervatl
I I
de rarnurilc dorsalc L I -L2-L3 I I
I

poate fi aproximativ I i
delimitatI de o linie \ I

pcrpendicularl pe coloana
vert.ebrald ce coboari tangent
la ultima coasl.a, de la nivelul
hipocondrului, printr-un
traiect uDor sinuos,
indreptdndu-se spre condilul
lateral al femurului, de unde
ajunge la tuberculul coxal,
apoi la unghiul sacrat al Fig. 7,8. Zonele senzitive ale trurrchiului
iliun'rului. l. zona rr. toracale dorsale; 2. zona rr. toracale
ventrale; 3. zona plexului intercostobrahial (rr.
perforante intercostale + rr. din n. toracic lateral).
Anatomi a animal el or domesti ce 203

Ramurile dorsale lombare (nn. cluniali craniali) (IV - V - VI) conferir sensibilitate
pielii din regiunea sacratl, par1ial a regiunii gluteene qi femurale laterale in po4iunea
bazinului, zona putdnd fi dclimitatl printr-o linie care pleacl de Ia unghiul sacral al
iliumului la tuberculul coxal, dc unde se indreaptl spre proeminenla trochanterului
mare, de la care trece la unghiul sacral al iliumului.
Rarnurile dorsale sacrate (Sl - 52) conl'cri sensibilitate pielii din jumitatea
caudall a regiunii gluteene qi din regiunea sacrat[, putind Ii delirnitatl aproximativ
printr-o Iinie care coboarl de la unghiul sacrat al iliumului la trochantcrul mare, de
unde se indreaptl spre baza cozii.
Zona de inerva[ie a nervului anal este localizatl in partea superioarl a regiunii
perineale, in jurul anusului.
Zona de inerva[ie a nervului iliohipogastric corespunde unei reduse f0r;ii din
regiunea mezogastricl (ventrolaterall), putind fi aproxirnativ delimital.I printr-o
linie vertical[ ce coboarl de sub genunchiul ultimei coaste qi o linie aproximativ
paralell, situatl la l-5 - 20 cm inapoia precedcntei.
Zonade inervalie a nervului ilioinghinal cuprindc o fdqie cutanatl latd tot de l5
- 20 cm situatl ?napoia zonei precedcnte.
Zona de inerva[ie cutanatl a ncrvului pudend corespunde rcgiunii perinealc
cuprinzdnd o zona de l0 - I 2 cm pe linia medianl, dc sub anus, pAnd inapoia pungilor
testiculare sau mamelei.
Zonade inerva[ie cutanatl a nervului cutanat I'crnural lateral in zona trunchiului
corespunde unei reduse porliuni situatc la pliul iei.

7.2.4. Zonele membrului toracic

Scnsibilitatea pielii care acoperl formaliunile membrului toracic la taurine este
tributarl, ca gi la ecvine, ramurilor dorsale toracale, vcntrale toracale, ncrvului
supraclavicular, musculocutanat, radial, axilar, ulnar gi median, dar zonele apar cu
totul diferite.
I{arnurile dorsalc ale nervilor spinali toracali incrveazl pielearegiunii cartilajului
scapular qi o redus[ po4iune din cea a regiunii supraspinatc, inltaspinate $i tricipitale,
putlnd fi aproximativ delimitati printr-o linie ce coboarl de Ia unghiul cervical al
spetei pe gan[ul cervicoscapular, p0nl lajurnltatea lui, apoi sc indrcapti sprc inapoi,
pentru a ajunge Ia jumltatea spinei scapulare, de unde urmireqte o linie cc pleacl
spre punctul situat la jumltatea distangei dintre tuberculul coxal qi rotull, la marginca
tricepsului brahial, urc[ spre unghiul toracal al spetei, urmlrind, apoi, marginea
liberl a cartilajului respectiv pini la unghiul cervical al spetei.
Ramurile ventrale ale nervilor spinali toracali confer[ sensiblitate pielii de pe o
intinsi por[iune aregiunii tricipitale qi, par[ial, pe cfite o redusl por[iune din regiuncir
infraspinatl gi a articula[iei scapulo-humcrale. Zona poate fi aproximativ delimitatl
printr-o linie care, plec6nd de la jurnltatea spinci scapulare, coboari la tuberculul
mare humeral, de unde se indreaptl spre olccran, urcdnd apoi pe marginea caudali
204 Gabriel Predoi - Cristian Belu

a tricepsuIui brahial, pAniintilnegte linia

care unegte jumltatea spinei scapulare
cu un punct situat la jumltatea distan[ei
dintre tuberculul coxal qi rotull, linie pe
care o insoqeqte cranial pdnl la spina
scapularl.
Zona nervului supraclavicular apare
localizati in partea cranio-vcntrall a
regiunii prescapulare qi regiunii spetei, D

putAnd fi aproxirnativ delimitatl printr- E

o linie ce pleac[ de la jumltatea spinei

scapulare la tuberculul mare al 7
humerusului, de unde coboarl la creasta
deltoidian[, apoi la stern, pentru a ajunge
la gan[ul pcctoral lateral, pdni la I
apendicele tragelian, de unde urcl pe
qan[ul cervicoscapular, pin[ la jumltatea Fig. 7.9. Zonele senzitive ale membrului
lui,indreptdndu-so apoi, spre punctul de toracic
pornire. l. zorra n. culanat cranial al antebralului;
Zona nervului musculocutanat (n. 2' zona n' cutanat lateral al antebrafului;
..; -. -,-: , -cstc
cutanat mcolal al, antcDralulul)
'.-' 3. zorra n. cutanat caudal al antebralului;
4. zona n. cutanat rnedial al antebralului;
situati pe partea mediall a membrului, 5. neryii metatarsieni
dorsali (din n. cutanat
fiind mult mai intins[ decat la ecvine. lateral al antebra]ului); 6, zona n. dorsal
Zona poate fi aproximativ delimitati al rniinii (din ulnar); 7. zona n. digiral
printr-oliniecepleac[depe fagamediali palmar V; 8. zona nn. meracarpieni
a pliului cotului, orientdndu-se oblic palmari (din n. cutanat medial al
ventro-cranial, pentru a ajunge la antebralului); 9. zona nn. digitali dorsali.
jumltatea fe[ei dorsale a antebralului, pe
culmea m. extensor carporadial, cobordnd pe partea medial5 a tendonului
respectivului muqchi, apoi pe lala dorsali a metacarpului, pdn[ deasupra buletului,
de unde trece pe partea mediall a degetului III, urmlregte marginea cutiei de corn a
onglonului pinl la cilcdiul degetului II, de unde urcl pe qantul metacarpian cranio-
medial, trec0nd pe fala palmar[ a carpului, pentru a urmdri depresiunea dintrc m.
llexor carporadial qi m. llexor carpoulnar, pAni Ia regiunea axilard.
Zonade inervalie cutanatd a nervului axilar apare mult mai redusl decdt la ecvine,
nervul cutanat cranial al antebra[ului aplrind scurt, conferind sensibilitate unei reduse
suprafe[e cutanate din zona pliului cotului, putend fi aproximativ delimitatfi printr-
o linie care, pecdnd de la creasta deltoidianA, coboarl la creasta epicondilului lateral,
apoi pe proeminen[a pliului cotului, pdni la extremitatea distal[ a pliului, de unde
trece orizontal spre inapoi, p0nI la gan[ul cranio-medial al antebrafului, pe care
urc[ pAni in depresiunea axilari la ganlul pectoral lateral, pe care il piriseqte la
jumitatea lui, pentru a ajunge la creasta deltoidiani.
A n al o mi a ani mal el or domesti ce 20-5

Zona de inerva[ie cutanat[ a nervului radial este qi ea ceva mai redus[ decAt la
ecvine, nervul cutanat lateral al bragului fiind extrem de redus qi neajungtnd in
regiunea tricipitall (care este inervat[exclusiv de nervul intercostobrahial), iar nervul
cutanat lateral al antebrafului nedetaqdnd ramuri pentru intreaga suprafagd de proiec[ie
a m. carporadial.
Zona respectivd poate fi aproximativ delimitat[ printr-o linie care, pornind de la
tuberozitatea proximo-laterali a radiusului (sub ganlul brahioantebrahial), coboar[
pc qanful antebrahial caudolateral, pinl la nivelul carpului, trece pe fa[a anterioari
pdnd la extremitatea metacarpului principal de unde urcX pe tendonul muqchiului
extensor carporadial qi pe lafa anterioarl a porliunii lui cdrnoase, pdnl in treimea
superioarfl, de unde urc[ oblic pentru a ajunge la qan[ul cranio-medial al antebra[ului.
Clteva filete comunicantc cu nervul cutanat medial al antebragului ajung impreunl
cu acesta pe partea laterali a antebra[ului, carpului, metacarpului qi digitali.
Respectiva zona mixli de inervare (a nervului cutanat lateral al antebralului gi cutanat
medial al antebragului) poatc fi aproximativ delimitatX printr-o linie care, pornind
de la fafa dorsali a articulaliei carpometacarpiene, coboarl pe fa[a anterioarl a
metacarpului pfinlin treimea lui distall, pentru a trece oblic pe partea axiali (mediall)
a degetului III, urmireqte coroana ongloanelor ptnl pe partea Iaterald a degetului
IV, de unde urcl pe gan[ul metacarpian cranio-lateral, p0niin treimea lui proximali
pentru a ajunge oblic in sus qi medial la punctul de plecare.
Zona de inerva[ie cutanatl a nervului ulnar cuprinde la bovine trei zone:
a) N. cutanat caudal al antebra[ului conferl sensibilitate pielii care invelegte m.
caudali ai antebralului, zona respectivl putdnd fi aproximativ delimitat[ printr-o
linie care, pornind de la tuberozitatea proximo-lateralI a radiusului, coboar[ pe
qanlul antebrahial caudo-lateral pinl la pisiform, inconjoarl caudal tendonul de
inser[ie pe pisiform pentru a ajunge pe partca palmar[, de unde urc[ pe tendonul m.
flexor carporadial, apoi pe qan[ul dintre acest mugchi qi m. flexor carpoulnar, pentru
a ajunge in depresiunea axilari gi, trecind pe sub tuberozitatea olecranului, ajunge
la punctul de pornire.
b) Ramura dorsall superlicial[ a nervului ulnar (n. dorsal al mAinii) confcri
sensibilitate pielii de pe partea caudo-lateral[ a regiunii metacarpiene, zona respectivl
pumnd fi delimitatl aproximativ printr-o linie care, plecAnd de la pisiform, coboar[
pe partea caudall urmlrind proeminen[a tendoanelor flexoare ale degetelor pdnl
deasupra marilor sesamoizi, de unde trece pe partea abaxial6 (laterali) a onglonului
rudimentar lateral (V) pdn[ la coroan[, de la jumltatea felei laterale a coroanei,
urcdnd pe qan[ul metacarpian cranio-lateral p0n[ in treimea proximal[, de unde se
indreapti dorso-medial spre tuberozitateaproximo-craniali a metacarpului, pentru
a ajunge apoi la extremitatea distalI a gan[ului caudo-lateral al antebralului, de unde
trece la pisiform.
c) Ilamurile digitale (dorsall qi pahnarl) se distribuio lesuturilor vii ale degetelor
IV gi V.
206 Gabriel Predoi - Cristian Belu

Zona de inervalie cutanati a nervului median, ca qi la ecvine, poatc fi sistematizat[

in trei por[iuni:
a)Zonade inervagie exclusivi a nervului median corcspunde fe[ei caudo-mediale
a regiunii tendoanelor, putand fi aproxirnativ delimitatd printr-o linie care, pornind
de Ia pisiform, coboari pe fa[a palmarl a proeminenlei tendoanelor llexoare pdnl
deasupra sesamizilor mici, unde trece pe partea lateralI (abaxiall a onglonului
sccundar, pe care o inconjoar[ pentru a trece in regiunea chigigei), pe sub onglonul
rudimentar medial, de la baza ciruia urc[ pe qanlul metacarpian cranio-medial,
pin[ pe lala palmarir a carpului, apoi urmlrind oblic in sus ,si lateral marginea
ventraltr a retinaculului flexorilor, ajunge la pisiform
b) Zona mixtl comuni a n. median qi ulnar (dorsal al mlinii) este rcprczentatl
de o fdqie redusl, situati pe partea laterall a chiqigei qi jumltatea caudali a fe[ei
abaxiale a dcgetului IV.
c)Zona comund n. median qi n. nervului cutanat medial al antebra(ului este
reprezentatl de o fiqic redusl, situati pe partea abaxiall a degetului III.
- Sinovialele carpiene au tripll inervafie : din n. tnedian, n. ulnar gi n. cutanat
medial al antebralului.
- Sinovialele articulatiilor metacarpofalangiene qi inter-falangiene primesc
ramuri din n. median qi ulnar qi cutanat lateral al antebragului qi n. cutanat
medial al antebra[ului.
- Sinoviala articulaliei interfalangosesamoidiene este inervat[ de n. mcdian
qi n. ulnar.
- Sinoviala marii teci postcarpiene pimeqte ramuri din n. median .
- Sinoviala tecilor precarpiene este inervatf, de fibre din n. ulnar, n. cutanat
lateral al antebra[ului qi n. cutanat medial al antebra[ului.
- Sinoviala marii teci sesamoidiene primeqte libre din n. median gi ulnar.
- Sinoviala micii teci sesamoidiene primegte fibrc predominant din n. median
qi par[ial din n. ulnar.
- Jesuturile vii ale ongloanelor primesc librc prcdominant din n. median gi
parlial din n. ulnar, n. cutanat medial al antcbralului qi cutanat lateral al
antebralului.

7.2.5.Zonele membrutui pelvin

Pielea care acoperi formagiunile membrului pelvin este inervati de fibre provenite
din: ramuri dorsale lombare, ramuri dorsale sacrate, din n. cutanat femural lateral,
n. pudend, n. cutanat sural caudal, n. cutanal sural lateral qi n. safen.
Zona ramurilor dorsale ale nervilor lombari poate fi sistematizatl in doul porliuni:
a)Zonaramurilor dorsale - nn. cluniali craniali (Lz - L.,) este localizatiin regiunea
femurala cranialfl. putdnd fi aproximativ delimitatl printr-o linie care pornind dc la
tuberculul coxal, coboarl pe marginca craniall a rnugchiului tensor al fasciei lata pAnI
deasupra patelei, de unde trecc la buza latcrall a trochlcei femurale, de unde urc[ spre
Anatomi a ani mal el or domesti ce 207

unghiul sacrat al iliumului

pdn[ intdlne$te o linie ce
une$te tuberculul coxal cu
tuberozitatea i schiaticl, lini e
3
3 pc care o urmlregte cranial
pdnl la tuberculul coxal.
2 b) Zona ramurilor dorsale -
a
nn. cluniali craniali (L. - L.)
t 2
oclrpir jumitatea craniall a
rcgiunii t'emurale laterale,
o' putind fi aproximativ deli-
mi tatfl prinrc linie care pleacl
de la nivelul trochanterului
marc, coboarl pe o linie apro-
ximativ paraleli cu marginea
anlerioar[ a glutcobiccpsului,
t
pinl la condilul lateral al lb-
murului, de unde se indreapti
spre huza I aterali a trochl eei fe-
murului. ami urcl snre unshiul
Fig. 7.10. Zonele senzitive ale membrului pelvin ,i liir-Jiri, iarl
,o.rui
1. zona a nn. cluniali crarriali 9i mijlocii;2. zona nn.
i;,al;A" -: o' linie ce uneqte
.":"": .:' ;
cluniali caudali; 3. zona plexului sacrat caudal; 4. zona -
" dofsal tuberculul coxerl cu tubcrozita-
n. culanal Iemurat taleral; 5. zona n. cutanal sulal
';'
l-'--, tea ischiaticS.linie oc care o ur-
(ramun proxtmate,; 5'. zona n. cutanat sural dot'sal
(ramuri distale); 6. zona rr. cutanate pro*i*rle ate mrregte,caudal, panl la tro-
nervului tibial; 6'. zona n. cutanat sural plantar ;7. zona chanterul mare'
n. safen;8. zona nn. metatarsienidorsali(din n. fibular); Ramurile dorsale ale
9, 9'. zonele nn. tretatat'sieni plantari. nervilor sacra[i (nn.cluniali
mijlocii) inerveaz[ o zonl
redus[, corespunzAnd
jumItllii dorsale regiunii articulaliei coxofcmurale, putind Ii delirnitatiin unghiul
a
de inttlnire articulari, punctul articular coxofemural cu unghiul sacrat al iliumului,
cu o linie ce unc$te punctul articular coxol'emural cu baza cozii.
Zona nervului cutanat femural lateral este localizatiin jurul articulagiei grasetului
(femurotibiopatelarl), putdnd fi delimitatl printr-o linie care, pornind de la un punct
situat la jumltatea rnarginii anterioare a tensorului tasciei lata,la nivelul patclei,
trece la condilul lateral al f'emurului, dcr unde coboarl Ia creasta tibiall, urcind pe
ligamentul tibiopatelar mcdial pdni la rotull, apoi uneqte pe fa[a cranio-mediall a
coapsei, pAn[ la marginea antcrioarl a pubisului.
Zona nervului pudend este localizatiinjurul punctului fesei, deplqind limitele regiunii
tuberculului ischiatic. Abstraclie lIcAnd de po4iunea inervati in regiunile trunchiului,
nervul pudend inerveazdo destul de intinsi suprala[i din pielea membrului pelvin, de o
parte qi de alta a punctului fesei, depigind mult rcgiunea tuberozitilii ischiatice. Zona
corespunzitoare membrului pelvin poate Ii aproximaLiv dclimitati printr-o linie care
208 Gabiel Predoi - Cistian Belu

pleacl de la trochanterul mare, coboarl caudoventral, pdnl la un punct situatintre treimea

superioar[ gi treimeamijlocie aculmei fesei, de undc seindreaptdorizontal pin[intf,lneqte
o linie ce unegte extremitatea proximall a scobiturii jaretului cu un punct situat inaintea
limfonodurilor mamare, linie pe care o urmlreqte pAnlin qan[ul perineal supramamar gi
pe care urcl pAni la nivelul tuberozit{ii ischiatice.
Zona nervului cutanat I'emural caudal (n. clunial caudal) este agezat[ distal de
zona precedent[ de o parte gi de alta a culmei fesei, putdnd fi delimitatl printr-o
linie care, pornind de Ia trochanterul mare, coboard oblic inapoi qi in jos, spre un
punct situat la limita dintre treimea proximall qi treimea mijlocie a culmei fesei, de
unde se indreapt[ orizontal spre inainte, pe fa[a medial[ a coapsei, pdn[ intdlneqte o
linie ce une$te un punct situatinaintea limfonodurilor mamare qi scobitura jarctului.
Coboard pe aceast[ linie, pdnl la o linie orizontald, ce trece tangent la tuberozitatea
tibiei, de unde urc[ spre un punct situat pe culmea fesei, intre treimea mijlocie qi
distal[, apoi pe fala lateral[, prelungindu-se oblic in sus qi inainte, spre un punct
situat la limita dintre treimea superioarfl qi treimea mijlocie a unei Iinii ce une$te
condilul lateral al femurului cu trochanterul mare, linie pe care o urmlreqte in sus
phnl la respectivul trochanter.
Zona cutanat[ senzitivd a nervului tibial poate fi sisternatizatl in doud porliuni:
a) Zona ramurii cutanate a nervului tibial cuprinde o ffigie oblicd situati pe partea
caudo-lateralI a coapsei qi regiunii poplitee, putind fi delimitatl printr-o linie care,
plecdnd de la un punct situat intre treimca superioar[ qi cea rnijocie a dreptei ce
une$te trochanterul cu condilul lateral al femurului, coboar[ pe respectiva dreaptl,
pdn[ la un punct situat intre treimea mijlocie qi inferioar[ a aceleeaqi drepte, de
unde se indreapt6 spre un punct situat la extremitatea proximall a ganfului caudo-
lateral al gambei, de unde urcl oblic dorso-caudal spre un punct situat intre treimea
rnijlocie qi cea inferioar[ a culmei fesei, de unde urcl la un punct ini[ial de plecare.
b)Zonapropriu-zisI a nervului tibial este situatl pe partea medial[ a gambei gi
tarsului qi plantari a autopodiului, putdnd fi aproximativ delimitatl printr-o linie ce
pleaci dintr-un punct situat la intorsec[ia liniei ce une$te scobiturajaretului cu punctul
dinapoia limfonodurilor retromamare, cu linia orizontall tangentd cu tuberozitatea
tibiei. De la acest punct coboar[ paralel cu fa[a caudall a tibiei, peste maleola tibiala
mediali, apoi pe paflea mediall a metatarsului III, inconjurAnd degetele prin bulbii
calcAielor, apoi urci pe qanlul metatarsian caudo-lateral, pdnl in treimea mijlocie a
respectivului qanl, de unde trece pe partea mediall a calcaneului, spre scobitura
jaretului, p0nl la punctul inigial de pornire.
Zona culanatl a nervului fibular corespunde unei por[iuni de piele inervate de
ramura cuLanatl. Zona este situat[ pe partea lateralI a regiunii poplitee qi femurale,
putdnd fi aproximativ delimitate printr-o linie ce pleacl de la nivelul condilului
lateral al I'emurului spre extremitatea proximall a qanlului caudo-lateral al gambei,
de unde urcd spre un punct situat intre treimea mijlocie gi treimea inferioarl a dreptei
ce une$te condilul lateral t'emural cu trochanterul mare. Ajuns[ la respectiva linie, o
urm[reqte in jos, phnd la condilul lateral al femurului.
Zona nervului fibular superhcial corespunde unei porgiuni situate pe partea cranio-
laterald a gambei Ei dorsali a autopodiului. Zona poate fi aproximativ delimitati
A natomi a ani mal el or domesti ce 209

printr-o linie care pleacl de la fafa rnediall a tarsului, coboarX pe marginea medialI
a metatarsului III, pdn[ la jumitatea marginii coronare abaxiale a degetului III,
trece pdnI la jumrtatea abaxialr a marginii coronare a degetului IV, de unde urc[ pe
$an[ul metatarsian caudo-lateral, peste malcola lateralI a tibiei, apoi pe $an[ul cranio-
lateral al gambei pdn[ in treimea mijlocie, de unde coboar[ pe fa[a anterioarr a
gambei, pdnl la extremitatea proximald a metatarsului, pentru a ajunge la punctul
initial.
Zona nervului cutanat sural pantar (caudal) conferl scnsibilitate pielii din regiunea
poplitee mijlocie qi de pe partea plantarl tarsomctatarsianl, put"And Ii aproximativ
delirnitati printr-o linie care, plec1nd de la un punct situat intre treimea mijlocie qi
cea inl'erioari a culmei fesei, coboar[ oblic inainte qi in jos pentru a ajunge la
extrcmitatca proximall a qanfului caudo-latcral al gambei, pe care-l urmlreqte,
trecand apoi peste maleola tibialr laterall, ajunge pan[ la jumitatea regiunii
metatarsiene, de unde urci pe fafa caudalX a tendoanelor llexorilor pinl sub tars,
pentru a trece pe partea mediall a calcaneului, apoi la scobitura jaretului, pe care o
urmdreqte plnl intdlne$te un punct situat pe orizontala ce trece prin tuberozitatea
tibialS, punct de la care se iindreapti, apoi, dorso-caudal, pentru a ajunge la punctul
inigial.
Zona nervului cutanat sural Iateral este localizatl pe fafa lateral[ a gambei, putind
li aproximativ delimitatl printr-o linie care, plecdnd de Ia tuberozitatea proximo-
laterall a tibiei, spre extremitatea proximall a gan[ului caudo-lateral al gambei,
coborl pe acest qan[, p0n[ la extremitatea proximald a metatarsului IV, de unde
urcl pe qan[ul cranio-lateral al gambei, pAni in treimea mijlocie, pentru a ajunge,
apoi, la punctul de pornire.
Zona cutanat[ a nervului salen este cxtrem de intinsd, putdnd fi aproximativ
delirnitat[ printr-o linie care pleacl de la un punct situat inaintea limfonodurilor
mamare (la jumltatea inserqiei proximalc a rnugchilor graliogi), urmlreqte un traiect
vertical, p0ni intdlne$te orizontala ce trece prin tuberozitatea tibiei, de la acest punct
cobordnd paralel cu fa[a caudall a tibiei, apoi peste maleola tibiall mediald, pdni la
extremitatea proximall a metatarsului, de unde urcl pe fa[a anterioard a gambei,
pdnd in treimea mijlocie, apoi trecind pe partea laterall, ajunge la condilul lateral
femural, coboard p0ni sub patel[, de unde trece, din nou, pe partea mediali, pentru
a ajunge sub marginea anterioar[ a pubisului.
Zona nervului pudcnd, dep[gind regiunea perineall, respectiv retromatnari,
cuprinde qi o redusl por[iune din pielea regiunii femurale mediale.
Formagiunile complexe ale membrului pelvin sunt inervate in mod diferit:
- sinoviala articulaliei coxofemurale este inervatl de n. ischiatic;
- sinoviala articulaqiei l'emurotibiopatelare primeqte fibre in special din n.
safen;
- sinovialele complexului articular al jaretului sunt inervate de fibre din n.
salbn qi n. tibial;
210 Gabiel Predoi - Cristian Belu

- sinovialele tecilor pretarsiene sunt inervate de n. safen qi n. fibular profund,

n. tibial, iar cele posttarsiene de n. tibial;
- sinovialele marii teci sesamoidiene qi micii teci sesamoidiene primesc fibre
din n. tibial.
Jesuturile vii ale ongloanelor secundare sunt inervate de n. tibial, in timp ce
[esuturile vii ale ongloanelor principale sunt inervate de n. tibial qi, par[ial' de n.
fibular profund

7.3. OVTNE

7 .3.'l . Zonele cefalice

Inerva[ia cutanat[ a capului este efectuati in cea mai mare parte de cltrc
componenta senzitiv[ apar[indnd perechii a V- a de nervi cranieni, ajuta[i de o zona
destul de restrAns[ de filetele senzitive componente ale vagului qi de nervii aparlinAnd
segmentului C2, zond. care va fi descris[ la distribu[ia ramurilor cervicale.
Zonan. temporal superficial este delimitat[ caudo-ventral de marginea cranial6
a zonei ramurilor ventrale cervicale, dorsal de linia care trece pe sub creasta zigomato-
maxilarfl, iar oral de o linie ce une$te tuberculul maxilar cu marginea ventrald a
por[iunii orizontale a mandibulei qi care trece inapoia comisurii buzelor. Sub
dependen[a acestui nerv cade qi jumitatea orali a jgheabului mandibular.
Zona n. mentonier, care culege sensibilitatea de la pielea buzei inferioare, este
limitata caudal de marginea anterioarl a zonei n. temporal superficial.
Zona n. infraorbitar. Perfordnd fascia epicraniani imediat ce a ieqit prin gaura
suborbitarl, hletele acestui nerv culeg sensibilitatea de la toatfl pielea situat[ inaintea
unei linii ridicate din tuberculul rnaxilar spre linia medianl.
Zona ramurii oftalmice a trigemenului. Excepthnd o suprafafi foarte redusl (3 -
4cm2),cuprins[intre unghiul extern al ochiului gi creastazigomatic[, care apar[ine
filetelor n. zigomatic, tot spaliul din pe care facialul o face cu jurul ochiului limitat
oral de zona n. infraorbitar, aboral debaza conchiei qi zona nn. auriculari, ventral
dezonan. temporal superficial qi dorsal de liniamedian[, apar[ine ramurii ollalmice
a trigemenului.
Zona ramurilor cutanate ale nn. auriculari. Fibrele senzitive ale nervilor auriculari
(provenite din "anastomoza" cu n. vag), vin s[ culeag[ sensibilitatea din zona
preauriculari gi de la fafa interioarl a pavilionului

7 .3.2. Zonele cervicale

Pielea din regiunea gdtului cade sub dependenqa nervilor spinali cervicali care
se intind par[ial, atAt la pielea din regiunea caudo-ventrali a capului, cit qi in jumdtatea
craniall a regiunii spetei qi brafului.
A natomi a ani nal elor domest i ce 2n

Zona ramurilor cutanate dorsale ale nn. cervicali, exceptdnd segmentele Cl -

C8, fibrele senzitive ale nervilor C2 - C7 str[bat fascia superficial[ a g0tului in
apropierea coardei li gamentului cervical.
Limitele zonei ramurilor dorsale sunt date: dorsal de coarda ligamentului cervical,
caudal de o linie ce pleacl de la vdrful apofizelor spinoase ale vertebrelor 2 - 3
toracale spre tuberozitatea spinei scapulare, trecAnd peste marginea anterioarl a
spetei, iar ventral de o linie ce unegte marginea medialI abazei conchiei auriculare
cu tuberozitatea spinei scapulare. Mult ingustati cranial, lirnita anterioarl ajunge la
o linie ce une$te protuberan[a occipitall extern[ cu baza conchiei. Aici, vine in
contact cu zona ramurii oftalmice a trigemcnului qi cu zona nervului auricular
mare (ansa atloidi anl;.
Zona ramurilor cutanatc ventrale ale nn. cervicali. Apar[inind ramurilor senzitive
detagate din segmenteleC2 - C5, aceastl zoni se intide cranial prin ariile n.auricular
mare qi n. transvers al gdtului (ramura caudal[) gi aproape pe toatd fa[a exterioari a
pavilionului urechii gi pe jumltatea caudo-ventrall aregiunii parotidiene. in direcgie
cranio-ventrall, ocupl jumitatea aborall a spaliului intermandibular.
Limita dorsall este dati de linia dus[ de la conchie la tuberozitatea spinei
scapulare, iar cea ventral6 corespunde liniei mediane unde apar interferenle cu
ramurile regiunii opuse.
Lirnita caudal6, corespunzitoare ariei nn. supraclaviculari, este dat[ de o linie
ce une$te acromionul cu marginea anterioarl a epicondilului lateral al humerusului,
zona ocupdnd qanful cervico-scapular, articulalia scapulo-humerald, regiunea
anterioard a bra[ului pAn[ la qan[ul pectoral lateral (delto-pectoral) qi regiunea
prepectoral[. in direc[ie caudo-ventro-medialI, ajunge pAnI Ia marginea caudali a
portiunii claviculare a m. pectoral superficial.

7 .3.3. Zonele trunchiului

Pielea din regiunea spetei, a jumltIgii caudale a bralului qi intregului trunchi,
cade sub dependen[a nervilor toracali qi a primelor trei segmente lombare.
Zona ramurilor cutanate dorsale ale nn. toracali. Ramurile dorsale ale segmentelor
T I - T5 perlbreaz[ fascia superficiall pe o linie paralell qi la distang[ de I - 2 cm de
vArful apofizelor spinoase ale greablnului, iar cele ale nervilor T6 - T I 3 de-a lungul
unei linii care une$te unghiul toracal al spetei cu marginea liberl a primei apofize
transverse lombare.
Limitele acestei zone sunt date: cranial de linia ce pleacl din vdrful apofizei
spinoase a celei de-a doua vertebre toracale spre tuberozitatea spinei scapulare,
dorsal de linia apofizelor spinoase ale vertebrelor toracale, caudal de o linie oblicl
dus[ din virful apofizei spinoase a primei vertebre lombare spre patel[, iar ventral
de o linie ce pleac[ de Ia tuberozitatea spinei scapulare la punctul ce marcheazfl
jum[tatea distangei dintre unghiul extern al iliumului qi pateld.
2t2 Gahiel Predoi - Cristian Belu

Zona ramurilor cutanate ventrale ale nn. toracali. Ramurile vent"rale ale nn. toracali
prezinti o mare diversilicare a locurilor de perforare a fasciei.
Limitatl dorsal de marginea ventrali a zonelor dorsalc, ventro-medial de linia
medianX a trunchiulut,zonaramurilor ventrale toracale se intinde caudal, mult mai
pu[in, pin[ inaintea pliului iei, iar cranial ajunge pdni la o linie ce une$te tuberozitatea
spinei scapulare cu acromionul qi acesta cu olecranul. Cranio-medial, aceast[ zonl
ocupl gi suprafala por[iunii sterno-costale a m. pectoral supcr{icial.

7.3.4. Zonele membrului toracic

Din punct de vedere anatomotopogratic, suprafa[a extremitl[ilor Loracice poatc

fi impflrlitl in trei zone de inervarc senzitiv[: proximall, mijlocie qi distalL
a)Zona proximall, care [ine de la greabln pAnI deasupra acromionului, aparline
ramurilor dorsale ale nn. spinali ce se detaqeazi din segmentele C6 - C7,Tl - T5.
b) Zona mijlocie, dispusl distal de precedenta, se intinde plnd la o linie orizontali,
arcuitl, ce trece prin olecran qi este sensibilizatl in jum[tatca craniall dc nervul
supraclavicular, iar in jumitatea caudali de plexul intercosto-brahial.
c)Zona distalS, care se intinde de Ia nivelul qan[ului brahioantebrahial pAni la
acropodiu, este aprovizionatd, de nervii plexului brahial, care in ordinea
aranjamentului segmentar sunt: n. axilar, n.musculocutanat, n.radial, n.median qi
n.ulnar.
Zona ramurilor cutanate ale nervului axilar (n. cutanat cranial al antebraqului).
I{amura cutanat[ a n. axilar apare subcutan intre porliunile (acromianfl qi scapularl)
m. deltoid, pentru a se dirija ventro-medial peste burta clrnoasl a m. extensor
carporadia[, pAn[ la jum[tatea antebragului. Zona controlatl de acest nerv, destul de
redusd, are forma unui triunghiingust, asculit distal, care se afli deasupra muqchilor
biceps brahial qi extensor carpo-radial.
Zona ramurilor cutanate ale u. rnusculocutanat. (n. cutanat medial al antebralului).
Ramura cutanati, foarte redusiin comp4ra[ie cu cea de la alte specii, apare epilzrscial,
intre extremitatea distali a m. brahial r;i m. biceps brahial, ocoleqte din afari inluntru
brida m. biceps, pentru a se dirija s5 culeag[ sensibilitatea din treimea mijlocie a
f'eqei mediale a m. extensor carporadial qi a radiusului.
Zona ramurilor cutanate ale n. radial (n. cutanat lateral al antebraqului), destul de
intinsd, ocupi pe fala antero-externl a antebragului, suprafa[a muqchilor extensor
comun al degetelor III qi IV, extensorul degetului IV gi jumltatea distald a m. extensor
carporadial. Pe fa[a rnediall a membrului toracic, ocup[jum[tatea anterioar[ a treimii
distale a antebra[ului qi a fe[ei mediale a carpului. Tot sub dependen[a Iui cade ,si
pielea de pe fegele: dorso-lateral[ qi dorso-medial5 a autopodiului.
Zona ramurilor cutanate ale n. median. Ramurilc senzitive ale n. median apar
subfascial ca nerv plantar medial pe partea mediall a metacarpului.Zonacutanat[
a n. median cuprinde, deci, por[iunea medio-palmarl a metaczrpului, fa[a mediali ri
degetului III, jumltatea palmar[ a fe[elor axiale ale degetelor III qi IV, cAt gi fafa
palmarl lateral[ a degetelor IV gi V.
A natomi a ani mal el or domesti ce 213

Zona ramurilor cutanate ale n. ulnar. Cele doul ramificagii proximale (craniall
gi caudal[) ale n. ulnar, impreunl cu ramura cutanatd distal[ - n. dorsal al mdinii qi
cu nervul palmar lateral culeg scnsibilitatea de la o zon[ destul de intinsi, ce ocupd
1a[a mediall a antcbralului pAni la marginea posterioarl a radiusului, jumltatea
laterali a l'egei posterioare a carpului, metacarpului qi in comun cu medianul, pe fala
lateralI a degetului IV.

7.3.5. Zonele membrului pelvin

Dermatomerele extremit[Eilor pelvine la ovine apar[in segmentelor spinale L3 -
L6 gi S I - 53. Tot la acest capitol se descrie gi distribu[ia ramurilor cutanate spinale
Ll -L2, 54 - 55 qi Col - Co7.
Zona ramurilor cutanate dorsale ale nervilor lombari (nn.cluniali craniali). Nervii
cutana[i provenili din ramurile dorsale lombare, dupl ce strabat m. iliospinal qi m.
gluteu mijlociu, perforeazfl fascia pe o linie ce une;te marginea liberi a primelor
apofize transverse lombare cu unghiul medial al iliumului.
Delimitarea acestei zone este dat[ de limita posterioar[ a zonei ramurilor dorsale
toracale, dorsal de linia apofizelor spinoase lombare, caudal de marginea anterioarl
a m. biceps femural, iar ventral de linia orizontali ce marchtlazl jumdtatea coapsei.
Zonaramurilor cutanate dorsale ale nervilor sacrali (nn. cluniali mijlocii). Filetele
cutanate ale ramurilor dorsale sacrale perforeazl fascia imediat sub spina sacral[.
Limitele acestei zone sunt date dorsal de toatl lungimea cuspidului lateral al
tuberozitlgii ischiatice, cranial de limita caudalI a zonei ramurilor lombare dorsale,
iar ventral de o linie orizontalI ce trece prin jumltatea coapsei.
Zona ramurilor cutanate ventrale ale primelor trei perechi lombare. Filetele
cutanate ale ramurilor ventrale provenite de la segmentele Ll (n. iliohipogastric))
qi L2 (n. ilioinghinal), dupl ce perforeazl musculatura flancului, strlbat fascia in
dreptul jumltl[ii coapsei gi se dirijeaz[ caudo-ventral spre pielea pliului iei. O mare
parte din fibrele ramurilor ventrale ale celei de a doua perechi qi un num6r restrdns
de la prima, formeazl nervii inghinali care ies din cavitatea pelvinl prin traiectul
inghinal pentru a culege sensibilitatea de pe pielea scrotumului qi a prepufului la
mascul sau de la pielea mamelei la femeld
Limitele acestei zone sunt date in regiunea flancului - dorsal de Iinia ce marcheazi
marginea inferioari a zonei ramurilor ventrale toracale, caudal de linia ce une$te
tuberozitatea ischiaticl cu patela, iar ventral se intinde pAnd la linia medianl
cuprinzind gi toat[ zona pliului iei, a prepufului, scrotului, sau a pielii mamelei la
femcli.
Ramura lombarl a celui de-al III - lea n. lombar, int[ritI de un filet apar[inAnd
Iui L4, formeazl nervul cutanat femural lateral care, dup[ ce strlbate musculatura
abdominald, trece oblic peste marginea cranial[ a m. tensor al fasciei lata inspre
fa[a lateralI a patelei qi dI radiagii care culeg sensibilitatea de la o zoni redus[ a
fegei mediale gi de la toat[ faga cranio-laterall a regiunii grasetului. Zona cutanatl a
Iui se intinde gi in regiunea insergiei proxirnale a m. extensor digital comun, limita
inferioari venind in contact cu n. safen.
Zona ramurilor cutanate ale ultimelor trei perechi lombare
214 Gabiel Predoi - Cristian Belu

7
B

t5 g

7 20

1E 22

Fig.7,11. Zonele senzitive la ovine

l. zona n. ternporal super{icial; 2. zona n. alveolomandibular (n. mental) ; 3. zona n.
infraorbital; 4. zona n. frontal;5. zona n. zigomatic;6. zona rr. dorsale cervicale; 7.
zona rr. ventrale cervicale; 8. zona rr. dorsale toracale; 9. zona rr. ventrale toracale; 10.
zona nn. lombari (cluniali craniali) ; I l. zona nn. sacrali (cluniali rnijlocii); 12. zona nn.
.l
coccigieni; 3. zona rr. n. iliohipogastric; 14. zona n. cunanat femural caudal; 15. zona
n. cutanat cranial al antebralului; 1 6. zona n. cutanat lateral al antebralului; 17. zona n.
cutanat caudal al antebralului; 18. zona n. cutanal medial al antebralului; .l9. zona n.
cutanat sural dorsal; 20. zona n. culanat femural lateral; 21 .Zona n. cutanat sural plantar;
22. zona n. fibular; 23. zona n. safen; 24. zona n. plantari (din tibial).

Zona cutanat[ a n. safen are forma unui triunghi cu baza in adAncitura dintre
coapsl qi uger sau, Ia mascul, intre coapsd qi prepu[, care ocupi aproape toatl faEa
medialI a coapsei, faga mediall a gambei, excluztnd fafa internl a corzii jarctului Ei
jumltateaposterioariafe[ei mediale aarticula[iei tarsiene. Virful triunghiului amintit
coboari pe fafa mediall a jumltilii proximale a metatarsului intre zonele n. plantar
medial qi n. libular superficial. Prin radiaqii fine ale ramurii craniale, n. safen
colecteazi sensibilitatea qi din regiunea dorsal[ a gambei, de la pielea de deasupra
m. fibularis tertius-
Zona cutanatl a ramurilor venl.rale ale primelor doul perechi de nervi sacrali
Zona cutanati a n. fibulari cuprinde: jumltatca distall a fegei dorso-laterale a
gambei, fa[a dorso-lateralr a tarsului, fafa dorsalr, cdt qi jurndtdgile craniale alc
feEelor invecinate (laterall osi mediali) ale metatarsului. De la bulet in jos, nervii
A n atomi a ani mal el or domesti ce 215

fibulari, continuali cu nn. digitali dorsali, culeg sensibilitatea de pe fa[a anterioar[,

jumltatea dorso-mediald gi laterali a degetelor, c6t qi de pe fala axiall a acestora,
impreuni cu n. tibial.
Zona ramurilor cutanate ale n. tibial. Aplrlnd subfascial la jumltatea coapsei
printre ccle dou[ porgiuni ale rn. biceps, ramurile cutanate ale n. tibial, reprezentate
printr-un fascicul puternic de fibre, se dirijeazd cu cele mai multe radia[ii in direcgie
ventral[ pe suprafa[a m. biceps. Dezvoltarea acestor ramuri apare in detrimentul
llbrelor cutanate ale n. cutanat femural caudal qi n. cutanat sural dorsal care lipsesc
la aceastl specic.
Zona cutanatl a acestor ramuri se intinde pe toati suprafafa por[iunii posterioare
a bicepsului, continudndu-se caudal pe o zon[ restrdnsl qi pe fa[a medial[ a originii
corziijaretului. Cranial, cuprinde o suprafa[a de 3 - 4 cm din porliunea anterioari a
m. biceps, venind in contact cu limita caudald a zonei nervului cutanat femural
lateral. Ventral, se continui cu o zon[ ingustfl in jumtrtatea superioard a gambei, pe
suprafa[a m. fibularis longus qi m. extensor propriu al degetului IV.
Zonan. cutanat sural plantar. ApirAnd sub fascie laorigineatendonului tricepsului
sural, filetele acestui nerv culeg sensibilitatea de la jumltatea caudo-laterali a gambei,
jaretului qi treimii proxirnale a fe[ei laterale a metatarsului. Pe faga medial[ a gambei
se intinde pe o suprafa[d de I - 2 cm2la pielea ce acoper[ coarda jaretului Ei
tuberozitatea calcaneean[.
Zona cutanati a n. tibial, reprezentatfl prin zona senzitiv[ a nn. plantari medial gi
lateral, gi a nn. digitali plantari cornuni gi proprii ai degetelor III gi IV, ocupl pe fa[a
mediald a gambei, suprafa[a m. flexor al degetului mare, in regiunea tarsianl
jumltatea caudall a fe[ei interne a acesteia gi, apoi, pAn[ la vdrful falangei a III-a se
intinde pe fa[a plantar[ qi jumlt[gile caudo-lateral[ qi medial[ a metatarsului Si
degetelor principale. Prin n. digital comun plantar, el culege sensibilitatea qi de la
fa[a axiall a degetelor, impreunl cu nn. tibulari.
Zona ramurilor cutanate ventrale ale ultimelor trei perechi sacrale. Dintre acestea,
perechea cu cea mai intins[ zoni este cea de a treia - n. pudend- care, inapoia
ligamentului sacrotuberos, emite o ramurl cutanat[ proximali destinatd s[ ia sub
dependen[a ei suprafala dispusl proximal zonei n. cutanat femural caudal ( n.clunial
caudal) gi o alta ramuri cutanatl distali trifurcatd gi cu comportiri diferite dup[ sex.
Zona cutanati a n. pudend cuprinde pielea de deasupra porfiunii cfu'noase a m.
semitendinos, de la treimea proximalI qi mijlocie a m. semimembranos, pielea din
treimea proximali a fefei mediale a coapsei 9i, in mod diferit, la mascul, culege
sensibiliiatea din regiunea perineall, prepu! 9i corpul cavernos, iar Ia femell de la
vulvd, perineu qi mamel[. Ata[ la mascul, c0t qi Ia femel[, zona nervului pudend
prezintl interferenlc la nivelul prepulului, scrotului, sau la nivelul pielii ugerului,
iu zonele ramurilor ventrale ale segmentelor L2 qi L3, c0t gi cu marginea dorsal5 a
limitei n. safen.
Zonaramurilorcutanate ale nn. coccigieni. Perfordnd fasciacoccigianlabiain dreptul
celei de-a treia vertebre caudale, atit ramurile dorsale, cdt gi cele ventrale, culeg
sensibilitatea de la pielea regiunii corespondente acestora, excluzind zona de labaza
cozii care cade sub clependen[a ramurilor dorsale ale ultimelor dou[ segmente sacrale.
216 Gabriel Predoi - Cristian Belu

7.4. CANIDE

7 .4.1 . Zonele cefalice

Zona nervului frontal este restrinsi qi corespunde treimii mijlocii a pleoapei

superioare. Nervul poate li blocat pe marginea anterioari a apolizei zigomatice a
osului liontal.
Zona nervului zigomatico-temporal corespunde extremitllii laterale a pleoapei
superioare qi cutisului ce acoperi regiunea parieto-temporall (suprafa[a muqchiului
temporal). Nervul poate fi blocat la marginea caudalr a ligametului orbitar.
Zona nervului zigomatic corespunde cutisului de pe jumltatea Iaterald a pleoapei
inferioare qi de pe suprafala Iateralr a arcadei zigomatice. Are ca loc de emergengl
marginea superioar[ a arcadei zigomatice, imediat inapoia orbitei.
Zona nervului infratrochlear este reprezentat[ de treimea rostrall a pleoapei
superioare, jumltatea rostrali a pleoapei inferioare qi pielea regiunii adiacente
unghiului palpebral nazal (ce acoperl regiunea maxilarX). Blocajul nervului se
realizeazd,pe conturul anterior al orbitei.
Zona nervului infraorbitar este vastI, reprezentatl de pielea regiunii vdrfului
nasului, buzei superioare, regiunii dorsale a nasului gi infraorbitare. Blocajul
trunchiului primar se realizeazi la nivelul glurii intiaorbitare.
Zona nervilor mentonieri corespunde
buzei inferioare, locurilc de elecgie fiind
reprezentate de orificiilc mentoniere (2 sau
3 Ia canide). 9

Zona nervului temporal superficial

2
(auriculo-temporal) este tot o zonl intinsl
-/i
gi corespunde fe[ei laterale a muqchiului 3 {
maseter qi regiunii obrajilor, limitatl ventral
de marginea portiunii orizontale a ramurii 5
1

mandibulei. Locul dc elecgie il constituie

marginea caudalI a treimii superioare a
por[iunii verticale a ramurii mandibulare.
Zona nervilor auriculari interni (din Fig. 7.12. Zonele senzitive cutanate
facial) este reprezentatl de pielea ce acoperl
fafa internl a conchiei auriculare. La canide
exist[ trei nervi auriculari interni (anterior,
mijlociu qi posterior). Locurile de elecfie
sunt reprezentate de baza cornului medial
al antitragusul ui, baza carti IajuI ui auricul ar
(scafei), sub tuberculul antihelixului qi,
respecti v, baza pilierulu i rncdi al al heli xului.
cefalice la canide
'f
-zona nervului frontal; 2-zona
nervului zigomatico-temporal; 3-zona
nervului infratrochlear; 4-zona
nervului zigomatico-facial; S-zona
nervului infraorbitar; 6-zona nervilor
mentonieri; 7 -zona nervului ternporal
superficial; B-zona nervilor auriculari
interni; 9-zona nervului auricular mare;
10- zona nervului occipital mare.
Analom i a ani mal el or d omesti ce 217

Zona nervului occipital mare (ramuri dorsali a perechii a II-a ccrvicale)

corespunde pielii ce acoper[ treimea caudali a muqchiului temporal qi la[a cxternl
gi mediall abazei conchiei auriculare. Locul de elec[ie se g[seqte pe creasta nucali,
Iateral de protuberan[a occiptali cxternfl.
Zona nervului auricular mare (ramuri dorsall a percchii a II-a ccrvicalI ventral[)
corespunde l'egei externe (convexe) a cartilajului auricular. Locul de elccfie se glseqte
la marginea craniall a aripii atlasului, caudal de marginea aborali a glandei parotide.
Zona nervului transvers al gAtului (ramurl vcntrall a perechii a II-a cervicalc
ventrale) corespunde spa[iului intermandibular. Nervul poate fi abordat pe suprafala
venei jugulare, la locul de confluare a venei linguo-laciale (aproximativ la 3 - 4 cm
inapoia procesului angular al mandibulei).

7 .4.2. Zonele cervicale

Zona ramurilor dorsale cervicale este deservitl de fasciculele mediale ale acestor
ramuri. Acest"ea perforeazi muqchii intertransversari, se orienteaz[ dorsal, pentru a
perfora fascia cervicall superliciall pe pirlile latcrale ale ligamentului nucal undc
apar subcutanat gi pot fi blocate.Zona corespunde pIrfii dorso-laterale a gAtului,
delimitati int'erior aproximativ de o linie cc une$te baza urechii cu unghiul cervical
al spetei.

I I
I 6 I
8
2 I
I

I I
, I
I I 7
t t 9
4 , I
5
I
I I
\
t
t

Fig,7.13. Zonele senzitive cutanate cervicale gi ale trunchiului la canide

1-zona ramurilor dorsale cervicale; 2-zona ramurilor ventrale cervicale; 3-zona
ramurilor dorsale toracale; 4-zona ramurii dorsalea celei de-a Vl-a perechi de nervi
cervicali gi a plexului intercosto-brahial; 5-zona ramurilor ventrale toracale; 6-zona
ramurilor dorsale lombare; 8-zona ramurilor dorsale sacrale (S1-52); 9-zona nervului
fernural caudal.
218 Gabriel Predoi - Cristian Belu

Zona ramurilor ventrale cervicals este deservittr de ramurile laterale, cutanate,

ale nervilor cervicali III gi IV Ei cuprinde pielea por[iunii ventro-laterale a g0tului
(ventral de linia proceselor transverse cervicale), inclusiv pielea din regiunea gan[ului
cervico-scapular, regiunea articulalici scapulo-humerale $i prepectoral[. Ramurile
cutanate ale perechii a III-a de nervi cervicali perforeaz[ rnuqchiul cleido-brahial la
jumltatea lui, iar cele ale perechii a IV-a, in qanEul cervico-scapular, la marginea
caudald a mugchiului cleido-cervical.

7 .4.3. Zonele trunchiului

Zona ramurilor dorsale toracale este deservitl de fasciculele Iaterale ale acestor
ramuri qi corespunde cu aproximagie trcimii dorsale a peretelui toracal. Locul de
elec[ie il reprezint[ o linie ce une$te unghiul toracal al spetei cu unghiul cranio-
dorsal al fosei paralombare.
Zona ramurilor ventrale toracale este deserviti de fasciculele cutanate laterale
distale ale nervilor toracali respectivi qi cuprinde jumltatea ventro-laterall aperetelui
toracal. Pot ti blocate pe linia ce une$te spina iliaci ventro-cranianl cu tuberozitatea
deltoidian[.
Zona ramurilor dorsale lombare (nervii cluniali craniali) corespunde cu
aproximaEie regiunii lombare $i jumet[lii craniale a coapsei, fiind deservitl de
fasciculele nervoase laterale ale acestor ramuri. Ele se pot bloca pe linia ce une$te
unghiul cranio-dorsal al lbsei paralombare cu spina iliacl dorso-craniali.
Zona ramurilor ventrale lombare corespunde regiunii flancului, treimii craniale
a regiunii coapsei gi fe[ei mediale a coapsei, fiind deservitl de ramuri cutanate ale
nervilor ilio-hipogastrici, ilio-inghinal qi cutanat I'emural lateral, ramuri care au ca
loc de elecfie aceeaqi linie ca qi ramurile ventrale toracale.

7.4.4. Zonele membrului toracic

Zona ramurii dorsale a celei de-a V[-a perechi de nervi cervicali qi a plexului
intercosto-brahial corespunde pielii ce acoperl la[a laterall a spetei gi regiunea
caudal[ a bra[ului (tricipitall). Filetele dorsale ale celci de-a VI-a perechi de nervi
cervicali pot fi blocate la marginea superioard a spetei, iarcele ale plexului intercosto-
brahial la jumrtatea liniei tricipitale ( ce unegte unghiul toracal al spetei cu
tuberozitatea olecranului).
Zona ramurilor cutanaLe ale nervului axilar acoperl laEa cranio-lateralI a bragului,
locul de eleclie constituindu-l limita inl'erioarl a rnarginii caudale a porliunii caudalc
a muqchiului deltoid. Ramurile cutanate ale ncrvului axilar (nervul cutanat cranial
al braEului) are sub dependen[r qi pielea de pe fa[a anterioari a antebralului, pdnrin
regiunca carpianS.
Zona cutanatfl a nervului musculocutanat (nervul cutanat medial al antebrafului)
corespunde treimii mijlocii a fefci mediale a antebra[ului. Locul de elcclie se glsegte
A n atont i a an i mal el or d omesti ce
32
2 4
3 precum qi regiunii dorso-mediale a carpului
3 qi acropodiului. Ramurile cutanate pot fi
4
1
3
4;
Fig. 7.1 4, Zonele senzitive cutanate
ale membrului toracic
1-zona nervului musculocutanaU 2-
zona neryului axilar; 3-nervul radiar;
4-nervul ulnar; 5-zona nervului
median.
Zona cutanat[ a nervului ulnar
(nervul cutanat caudal al antebra[ului)
corespunde fe[ei caudale a
antebrafului, regiunii palmare a
autopodiului, ultima regiune venind qi
sub dependen[a liletelor cutanate din
nervul median. Locul de eleclie se
giseqte pe fala mediall a olecranului.
2t9
pe partea medial[ a extremitigii proximale a
t antebra[ului, pe faga mediali a insergiei
proxirnale a mugchiului pronator rotund.
Zona cutanatl a nervului radiar (nervul
cutanat lateral al antebra[ului) corespunde
treirnii mijlocii a felei laterale a antebralului,
blocate la extremitatea proximal[ a
muqchiul ui extensor carpo-radi al
1
2 3 I
4
I 5
7
3
4;5
2
2 I
3 5
5 4
Fig. 7.15. Zonele senzitive cutanate ale
membruluipelvin
.l
-zona nervului cutanat femural lateral; 2-
zona nervuluicutanat femural caudal; 3-
zona nefvului safen; 4-zona nervului
cutanat sural lateral; S-zona nervului cutant
sural caudal; 6-zona neruului tibial; 7-zorra
nervului fibular superficial.
220 Gabriel Predoi - Cristian Belu

7.4.5. Zonele membrului pelvin

Zona cutanatl a ramurilor dorsale ale nervilor sacrali I gi II (nervii cluniali
mijlocii) corespunde jumItIlii caudale a crupei. Locul de elec[ic il constituie o linie
ce une$te spina iliacl dorso-craniali cu baza cozii.
Zona cutanatd a nervului cutanat lbmural lateral corespunde treimii anterioare qi
mijlocii a fefei Iaterale a coapsei gi regiunii patelare. Locul de elecgie se glsegte la
limita proximall a rnarginii craniale a coapsci, limiti marcatl de rnurschiul croitor.
Zona cutanatd a nervului cutanat l'emural caudal (nervii cluniali caudali) este
reprezentatl de ariilc cutanate ce inLegreazl,zona tubcrozitllii ischiatice, treimea
postcro-laterali qi marginea caudali a coapsei. Locul de elecgie il constituie partea
latcro-superioard a tuberozitllii ischiatice.
Zona cutanatl a nervului libular superlicial corespunde regiunii craniale a gambei
5i autopodiului . Locul de elec[ie sc giscgte sub tubcrozitatea late rald a tibiei, pe fa[a
laterali a extremitlEii proximalc a mugchiului extensor digital lateral.
Zona cutanatl a nervului cutanaL sural lateral corcspunde regiunii laLerale a
grasetului qi treimii mijlocii a felci laterale a gambei. Blocajul nervului se poatc
realiza la extrcmitatea distall a $anlului ce rnarcheazl limita dintrc cele doul por[iuni
(paramelari gi bicipital[) ale muqchiului biceps femural.
Zona cutanatl a ncrvului cuLanat sural caudal corespunde treimii posteroJateralc
qi fe[ei postcrioare a regiunii gambiere. Locul de eleclie se gisegte la partea caudall
a extremitilii proximale a mugchiului gastrocnemian lateral.
Zona cutanat[ a nervului tibial corespunde jumitlfii caudale (laterali qi mediald)
a autopodiului. Blocajul nervului se poate realizacranial de inser[ia pe calcaneu a
corz.ii jaretului.
Zona cutanatl a ncrvului safen corespunde legei mediale a garnbei gi a
autopodiului. Locul de elecfie il constituic virlul trigonului l'emural, unde nervul
dcvine subcutanat.
 B. REGIUNITE COMERCIALE SI ALE CARCASEI

Regiunile comcrciale sau dc m[cellrie r",t"ti*lt"oz[ pe animalul viu qi cuprind

una sau mai multe rcgiuni de exterior din care se oblin produsc de rnicellric de
acecaqi valoare comercial[.
Regiunile carcase i se delimiteazl pc carcasc qi permit tran$area clrnii. Carcasele
se obgin dupl sacrificarea animalclor, jupuirca acestora, indeplrtarea cIpI[Anii gi
picioarelor, dupl eviscerarea animalelor qi sec[ionarca co4rului in plart sagital
median.
Cipi(ina cuprinde toate regiunile extrcrnitlgii celalice, desprindcrea de glt
realizindu-se prin seclionarca ligamcntelor occil'rito-atloidienc.
Picioarele cuprind regiunile metapodiale qi acropodiale alc membrelor, detaqarea
ficiurdu-se la nivelul articula[iei carpo-metacarpicne qi tarso-metatarsienc.
Atet cdpllana, cit qi picioarele nu intrl in componcn1a carcaselor.

8.1. REGIUNILE CARCASEI LA TAURINE

Carcasele oblinutc dc la taurine so pot tron;a in unnltoarelc rcgiuni de mlcelirie
ig. 8.1; fig.8.2):
(f
Gdtul cu junghetura gi salba cuprinde toate regiunilc cervicale, avAnd cabazd
anatomici vertebrelc cervicale. Limita craniald corespunde unui plan perpendicular
pe git ce trece prin articulalia occipito-atloidian[, iar limita caudall se situcazl la

I
I
2 I

4
)--
I
ttlr
I

l0 I
1l
I

13

Fig. 8.1. Regiunile comerciale la tauritre

1-cip51ina; 2-gitul cu jungheturi ;i salbi; 3-grebin; 4-spata; S-arrtricolul; 6-vribioare;
7-rnu;chi;8-pulpa;9-coada; 10-blet firi fafi; ll-blet cu fali; 12-cap de piept cu
mugure de piept; 13-piept; 14-fleica; 1S-rasol din fa15 cu cheie; l6-rasol din spate cu
cheie; 17-picioare.
111
Gabriel Predoi - Cristian tselu

nivelul planului ce uneqte faEa craniall a primei vertebre toracale cu extremitatea

craniall a capului dc piept. Cuprinde musculatura cervicall dorsall qi ventrall.
Grebinul, avand cabazd. anaLomicr primcle patru vertebre toracale, impreuni
cu treimea proximali a coastelor I - IV, sc incadreazl in regiunea de extcrior
omonim[. Limitele craniall gi caudali corespund planurilor perpendiculare pe linia
spin[rii, duse Ia nivclul l-egei terminale a prirnei vcrtcbre dorsale qi felei terminale
caudale a celci de a IV-a vertebrX dorsall. Limitcle ventrale despart treimea proximall
de treimea mijlocie a coastelor. Cuprinde in principal Lreimea craniali a musculaturii
episomei.
Antricotul cuprinde regiunea spinlrii impreunl cu treimea proximali a coastelor
afcrcntc. Limita craniall corcspunde planului dus intre vertebrelc a IV-a qi a v-a
dorsall, iar lirnita caudali corespunde planului dus printre vertebrele XI-X[ dorsale.
Limita laterall estc situatl la nivelul planului ce desparte treimea proximali de
trcitnea mijlocie a coastelor. Cuprind, in principal, treimea mijlocie a musculaturii
cpisomei.
Vribioara are ca bazl anatomicl ultimile doul vertebre toracale qi vertebrelc
lomb:re. Limita craniali corespundc planului ce desparte vertcbra a IX-a de vertebra
a XII-a toracald, iar limita caudali planului ce trcce prin unghiul coxal qi sacrat al
iliumului. Limita laterall se situcazl la nivelul vfirfurilor apofizelor transverse
lombare. Cuprinde treimea caudali a musculaturii episomei.
Muqchiul se gisegte situat pe fala ventrall a regiunii lombare qi cuprinde muqchii
psoaqi pinir la inser[ia lor caudall. Nu are bazl osoasi.
Pulpa grupeazi rcgiunile crupei (sacratr qi gluteani), regiunire femurale qi
regiunea catrdall a grasetului. Are ca baz[ anatomicl sacrumul, coxalul, l'ernurul qi
rotula. Cuprinde musculatura bazinului, musculatura coapsei gi treirnea proximali
a musculaturii gambei. Limita craniall une$te tuberculut coxal cu rotula, lirnita
caudall este marcat[ de punctul Ei panta fesei, iar limita distalI uneqte vdrful rotulei
ctbaza corzii jaretului, l.recAnd
printre extremitatca distall a
femurului qi extremitatea 7
proximali a tibiei.
Coada cuprinde baza cozii qi
regiunile caudale propriu-zise.
Are ca bazd, anatomicl
vertebrele coccigiene cu
musculatura aferenti, planul de
del imi tare trecdnd pri ntre ul tima
vertebrl sacralI qi prima Fig. 8.2. Regiunile carcasei la taurine
vertebr[ coccigiand. I salbi; 2-grebin; 3-blet firi
-gitul cu jungheturl 9i
Bletul fnri fa[5 cuprinde fali; 4-blet cu fa!i; S-antricot; 6-vribioari; Z-
treimea mijlocie
rnugchi; 8-coada; 9-pulpi; 10-cap de piepr cu
a primelor patru
mugure de piept; 1 1-piept; 1 2-fleici; I3-rasol din
coaste impreuni cu muqchii fali cu cheie;
14-rasol din spate cu cheie; 1 5-spati.
A n atom i a an i m al el or d onte st i c e
223

al'erengi. Este acoperit de spatl. Limita cranialfl qi caudall prelungesc ventral limitele
respective ale regiunii grebinului.
Bletul cu tafi cuprinde treimea mijlocie a coastelor V-XI, cu muqchii aferen[i.
Nu este acoperit de spat5. Limita craniall este marcatl de marginea craniall a coastei
a V-a, iar cea caudal[ de marginca caudal[ a coastei a XI-a.
capul de piept cu mugurele de piept are ca bazi anatomicl primele cinci
sternebre impreunl cu treimea ilistall a coastelor respective, ce marcheazl limita
dorsalh a rcgiunii. Limita craniald trece prin apendicele traqelian, iar limita caudall
este rcprczentatl de planul ce desparte sternebra a V-a de a VI-a. Cuprinde in
principal inserlia sternall a mugchilor pectorali qi inserlia caudali a muqchilor sterno-
cefalic qi sterno-tiroidian.
Pieptul are ca bazd anatomicl ultimile doud sternebre qi treimea distli a coastelor
V-XI, limitele craniale qi acudale fiind marcatc de marginile coastelor respective.
Limita dosal[ desparte treimea distall a acestor coaste de trcimea lor mijlocie.
Cuprinde mugchii peretelui costal qi inserfiile craniale ale mugchilor abdominali
inferiori.
Fleica are cabazd anatomicl treimea rnijlocic gi distalI a ultimelor doul coaste
impreun[ cu musculatura abdominal[ inferioari. Corespunde regiunilor flancului
qi ombilicall. Limita craniall se alli la nivelul planului dus printre vertebrele XI qi
XII dorsale, iar limita caudal[ une$te tuberculul coxal cu rotula.
Spata cuprinde regiunile scapulare qi regiunea tricipital[, dupi detaqnrea lor de
carcasl. Are ca baz[ anatomici spata impreunl cu musculatura aferentfl gi
musculatura brahi al i caudall.
Rasolul din fafi cu cheie, inclusiv rasolul nemlesc cuprinde regiunea humeral[,
antebrahial5 qi carpian[. Are ca baz[ anatomic[ humerusul, radius 9i ulna, precum
gi osele carpiene. Limita proximall corespunde articulaliei scapulo-humerale, iar
cea distalI trece prin
articulalia carpo-
metacarpian[.
Cuprinde muscula-
tura cranial[ a bra-
_-t-
I

Eului gi musculatura
9 antebrahill.
Rasolul din spa-
te cu cheie cuprinde
regiunile gambierl
gi tarsianl. Limita
proximalI trece prin
articula[ia femuro-
Fig. 8.3. Regiunire comerciare la suine
1-cdptr|ina; 2-ceafa;3-antricot cu coaste; 4-cotlet (antricot firtr llil'::::]t#tl,.ll
cauoo-ventral spre
.o"ri"); S-mugchiulef; 6-pulpi; 7-piept; 8-fleici; - -r-'-'
--' 9-spati; '-
10-
bazacorziijaretului'
rasol din fali; 1.1-rasol din spate; t2-picioare.
224 Gabdal Predoi - Cristian Belu

iar limita distali trece prin articulalia tarso-mctatarsian5. Cuprinde musculatura

craniali a gambei qi treimea mijlocie ,si distall a musculaturii gambiere distale.
'$ira sau coloana vertebrali rezulLi rlupi clctagarea musculaturii perirahidiene
gi cuprinde apofizele spinoase a vertebrclor din regiunea antricotului qi vrlbioarelor.

8.2. REGIUNILE CARCASEI LA SUINE

I{egiunile carcasci la suine sunt reprczcntatc dc (fig. 8.3; tig. g.4):
Ceafa corcspundc regiunilor ccrvicalc c1orsalc r;i mijlocii gi cuprindc rnasa
musculaturi i cervicalc.
Autricotul cu coasti cuprinde regiunile grcblnLrlui, spinlrii qijumntllii dorsalc
ale coasl"elor. Conline jumrtatea craniali a r,uscul.turii episornci.
Antricotul firi coasti cuprincle rcgiunca lombarl gi con(ine in principal
jumltatea caudall a nrusculaturii cpisonrci.
Mugchiule{ul cuprindc rnuqchii psoaqi. Se intinde pe fala vcntralr a regiunii
lorr-tbarc, prclungindu-se caudo-vcntral spre gCLul iliurnului.
Pieptul cupruindc rcgiunilc prcsternall. stcrnall, xitbidiani qijumltatca craniall
a regiunii ombilicalc, imprcunir cu jum[lr[ilg distalc ale coastelor. con[ine
musculatura ccrvicalI inferioari, rnusculatura pcctorall gi inscr[iilc craniale
ale
muqchi lor abdomi nali vcntral i.
Fleica cuprindc nutnai forrna[iunilc muscularc din rcgiunea l]ancului qijumltatca
caudalir din rcgiunca ombilical[ Limitcle cranialc gi caudale prelungesc vcnlral
limitcle omonime alc rcgiunii cotletului.
Spata corespunde rcgiunilor scapulare, tricipitali, hun-rerall gi a cotului. Cuprinde
tnusculatura scapularl, brahiali gi inscr[ia proximali a rnurschilor aptcSrahiali.
Pulpa (rsunca sau jambonul) grupcazr regiunile crupei, coapsei grasctului.
,si
Cuprindc ntusculatura bazinului, coitpsci gi inscrgia prcximall a nrusculaturii garnbei.
Rasolul din tafi corespunde regiunii antebrahiale, avlirrd limita proximall la
nivelul articulafici cotului, iar cea clistalir la nivclul articula[ici antebrahio-carpianl.
Rasolul din spate corespundc rcgiunii gambiere gi r'cgiunii jaretului. Limitele
proxirnall |i distali sunt situatc la nivolul articulalici graset;lui qi respectiv a
articulagici tarso-mctatarsicnc.

8.3. REGIUNILE CARCASEI LA OVINE

Carcasa la ovine se poatc tran$a in urmflt"oarcle regiuni:
Gitul, lipsit de salbI, cuprinde muculatura cervicali afcrentl vcrtebrelor
cervicalc.
Antricotul I cuprinde regiunea spinlrii qi jurnltatea proxirnalI a coastelor cu
excep[ia ultimci. Cuprinde musculatura episome i.
Antricotul II corespunde rogiunii lombarc gi ultimei coastc. Cuprinde muqchii
episomci' muqchii psoagi qijumltatea dorsall a muqchilor abdominali superi6ri.
 l
A n atomi a an i mal el or domesti ce 225

Pulpa sau jigoul

cuprinde regiunile crupei Ei
coapsei pinI la nivelul
planului ce trece prin
articul a[i a femuro-tibi ald.
l0 Spata se poate tran$a
separat sau impreuni cu
coastele pe care le acoperi
cuprinzAnd muqchii spetei Ei
mugchii bra[ului.
Capul de pieptcuprinde
jum[tatea ventralI a
coastelor sternale impreun[
Fig. 8.4. Regiunile carcasei la suine cu jumltatea craniall a
1-ceafa; 2-antricot cu coaste; 3-cotlet; 4-mugchiule!; sternului.
5-pulptr; 6-spati; 7-piept; 8-fleici; 9-rasol din fa|tr; 10- Pieptul cuprinde
rasol din spate. jumltatea caudald a
sternului impreuni cu
jumltatea ventrall a coastelor asternale.
Fleica cuprinde jumdtatea ventrall a musculaturii abdominale ventro-laterale,
fiind lipsitl de formaEiuni osoase.

4 5

t I

10

t2 TL

Fig. 8.5. Regiunile comerciale la ovine

1-cipilina;2-gau 3-spati;4-antricot l;5- antricot ll;6-jigou (pulpa); 7-capde piept;
fali; 1l-rasol din spate; l2- picioare.
8-piept; 9-fleica; lO-rasol din
226 Gabiel Predoi - Cistian Belu

Fig. 8.6. Regiunile carcasei !a ovine

1-git; 2-spattr; 3-antricot l; 4-antricot ll; S-jigou (pulpa); 6- coada; 7-cap de piept; 8-
piept; 9-fleici; 1O-rasol din faftr; 1 1- rasol din spate.

Rasoalele (din fa[i gi din spate) sunt similare celor de la taurine, degi in m[celdrii
nu sevind separate ci impreunfl cu regiunile proximale lor.
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
l. Barone, R. et col.: Atlas d'anatomie du lapin. Ed. Masson, Paris, 1973.
2. Barone, R.: Anatomie compafie des mammiftrcs domestiques - Tome -5
Angiologie. Ed. Vigot, Paris, 1996.
3. Bourdelle,E.: Anatomie figionale des animaux domestiques, vol. I - [I.,
Ed. J.B. Baillidre et fils, Paris, 1920.
4. Constantinescu, Gh. M.: Curs de anatomie comparativd, vol. I - IV. I.A.,
Timigoara, 1971,1974.
5. Constantinescu, Gh.M., Radu, C., Palicica, R.; Anatomia topograficd a
m ami ferel or d o mesti ce, Ed. Facla, Timi qoara, I 982.
6. Constantinescu, Gh. M.: Clinical Dissection Guide tbr Large Animals,
Mosby Year Book, St. Louis, Missouri, 1991.
7. Colofan, Y.: Anatomia topograficd a animalelor domestice, vol. I - II.
I.A.,IaEi, 1975.
8. Cogofan, V., Palicica, R., Valentina Hri[cu, Encit,Y .: Anatomia animale]or
domestice,Vol. I., Ed. Orizonturi universitare, Timiqoara, 1999.
9. Co[ofan, V., Palicica, R., Valentina Hrigcu, Carmen Gan[[, Enciu, V.:
Anatomia animalelor domestice, Vol. III., Ed. Orizonturi universitare,
Timigoara,2000.
10. Dobberstein, I. Lehbuch der vergeleichenden Anatomie der Hauslierc,
S. Hizel Verlag, Berlin, 1961.
I l. Ellenberger,W.,Baum , A.: Handbuch der vergeleichenden Anatomie der
Haustierc, Springer Verlag, Berlin, 1943.
12. GheEie, V., Paqtea, E., Riga, l.: Atlas de anatomie comparatd, vol. I, Ed.
Agrosilvictr, Bucuregti, 1953.
13. GheEie, V., Pagtea, E., Riga, l.: Anatomia topogralicd a calului,Ed.
Agrosilvic[, BucureEti, I 955.
14. Ghefie, V., Pagtea, E.: Ghid de lucdri practice in anatomia comparativd,
vol. I - [I., Lito. I.A.N.B., 1952.
15. Ghe[ie, V., Pagtea, E.: Atlas de anatomie comparatd, vol. II., Ed'
Agrosilvic[, Bucuregti, 1958.
16. Ghe[ie, V. E.a.: Anatomia anima]elor domestice, Ed. Didactic[ qi
Pedagogic[, Bucuregti, 1967.
17. Ghe[ie,V., Hillebrand, A.: Anatomia animalelor domestice. Aparatul
I ocomotor, Ed. Academiei Romine, BucureEti, I 97 l.
18. Ivanov, S.Y.: Anatomia crupnogo scofa, LM.S.S., Moskva, 1950.
19. Koch, T.: Lehftuch der veteriniiranatomie, Band. I., Ed. Fischer Verlag,
Jena, 1960.
20. Kov6cs Gy ala: H d zi dl I atok an ato mj ii n ate atl as s za, Mez6gazdasdgi Ki ad6,
Budapest, 1965.
228 Gabriel Predoi - Cristian Belu

21. Lesbre, F. X.: Pt€cis d'anatomie compar€e des animaux domestiques,

Tom I - IL, J. B. Baillidre et fils, Paris, 1923.
22. McClaure, Dallman, R., Mark, J., Garret, J., Phillip, D: Cat Anatomy,
Lea Febiger, Philadelphia, 1973.
23. Montan6, L., B ourdelle,E.: A natomi e rcgi on ale d es ani m au x d omesti ques,
vol. I - ilI., J.B. Baillidre et fils, Paris, l97l - 1973.
24. Muregan, E., Duca, C., Coman, I.: Curs de anatomie, histologie,
embiologie - partea I - II., A. M. D. I. A. Cluj-Napoca, 1976.
25. Muregan, E., Georoceanu, P., Miclea, M., popovici, I.: Anatomia
animalelor domestice, vol. I - II. A. M. D. I. A. Cluj-Napoc a, 1976.
26. Navez, O.: Pr€cis d'anatomie topographique du cheval, Imp. G. Bothy,
Buxelles, 1921.
27. Neil, D., May, l.: The Anatomy of the Sheep. Wilke et co., Melbourne,
t964.
28. Nicolescu,V., Opriqescu, P., Bilinescu, Fl., Truici Zamfira: Contibulii
asupra delinitdtii topografrce a zonelor senzitive cutanate la oaie, Lucr. gt.
seria C - X[, I.A.N.B., Bucuregti, 1970.
29. Nickel, R., Schummer, A., Seiferle, E.: Lehtbuch der Anatomie der
Haustiere, Band I - II., Ed. Paul Parey, Berlin, 1960.
30. Nickel, R.,Schummer, A., Seiferle, E.: The Viscera of the Domestic
Mammals (second revised edition), verlag paul pzrey - springer verrag,
Berlin - Hamburg - New York - Heidelberg, 1979.
31. Pagtea, E.: contibutions a l'6tude macro-topographiquedes vaisseaux ct
neftb circumhypophysaircs chez le boeuf, Anatom. Anz., 123il96g.
32. Paqtea, E. g.a.: Les vaisseaux et les nerfs de la zone hypotharamique chez
le boeuf, Arch. d'inatomie, Paris, 1967.
33. Paqtea, E.: Anatomia, histologia gi embriologia animareror domestice,
vol. I - II., Lito. A.M.D. I.A.N.B., Bucuregti, 1971.
34. PaEtea, E., MureEianu,8., Constantinescu, Gh. M., Co[ofan, y .: Anatomia
comparativd si topograficd a animalelor domestice, Ed. Didactic6 gi
Pedagogicd, Bucuregti, I 978.
3-5. Pagtea, E. g.a.: Anatomia comparatd a animalelor domestice, vol. I II,
-
Ed. Didacticl qi Pedagogicl, Bucureqri, 1985.
36. Pagtea, E., Nicolescu, V., CornilX, N., predoi, G.: Variabilitatea
morfol'uncgionald a muschilor stemocelalic Ei hrahiocct'alic la mamitbrele
domestice, Simp. Nagional de Anatomie, USSM, Cluj-Napoca, 30-31 mai
I988.
37. Popescu,P.; Atlas der topographischen Anatomie derHaustiere, vol. I
-
III, Ed. Fischer Verlag, Jena, 1963.
38. Popovici, I, Damian, A., Popovici, N. C. : Anaf omi e cotn paratd S i stemul
-
Nervos, Ed. "Genesis", Cluj - Napoca, 1994.
 -,!

A nat o mi a an i mal el or d omesti ce 229

39. Popovici, I, Damian, A., Papuc, I., Elisabeta Cristea, Popovici, N. C.,
loana Daniela Chirilean: Anatomie comparatd - Osteologia, afirologia,
miologia (enila a III-a), Ed. "Genesis", CIuj - Napoca, 1995.
40. Popovici, I., Popovici, N. C., Damian, A., Papuc, I., loana Chirilean,
Elisabeta Cristea'. Anatomie comparatd -Analizatoii (organele de simp,Ed.
"Genesis", Cluj - Napoca, 1996.
41. Predoi, G. q.a.: Anatomia animalelordomestice, vol. I., Lito. USAMV
Bucureqti, 1997.
42. Predoi, G. q.a.: Anatomia comparald Ei topograficd a animalelordomestice
(Angtologte, neurologie, organe de simp,Lito. AMC - USAMV, Bucureqti,
t999.
43. Predoi, G.: Anatomia comparatd gi topograficd a animalelor domestice
(Anatomia topograticd), Ed. Casa Cdr[ii de $tiin[I, Cluj - Napoca, 1999.
44. Schwarze,E.: Kompendium der Veteindranatomie, Band I - V., Ed.
Gustav Fischer Verlag, Jena, 1960.
45. Schwarze,8., Schroder, L: Kompendium der Gelltigelanatomie, Ed.
Gustav Fischer Verlag, Jena,1972.
46. Sisson, S., Grossman, J. D.: The Anatomy of the Domestic Animals,Ecl.
Saunders Comp., Philadelphia - London, 1954.
47 . T agand, R., B arone, R. : A n ato m i e des d quidd s d o me sti que s,tom III, Lyon,
Ecole Vet., 1964.
48. Zimmermann, A.: Hdzidllatok anatomji4nak, Budapest, 1942.

nnmril
atc.
 a
a
ID
a a
a O a
aa raa a a

D (a a

EDITURILE ALL NU SETIMSREAZA

CORESFONDENTA
RASPUNS
,
t

BD. TIMISOARA NR. 58, SECTOR 6 . BUCURESTI SAU C.P,12.107

TEL.: (01) - 40226 00;402 26 20; FAX: (01) - 402 26 10;
C.R.
SETA)G/AZA
E-mail: comenzi@all.ro; http://www.all.ro LADESTtT{ATrE

v
TALON DE GOMANDA

E X P E D I TO R I uA nuoAu sAcoMpLErATr cAr MAr crrET posrBrL)

Nume gi adresl (persoand frzicd):

Telefon:
Nume gi adresl (pcoala, firma, institufie):

Telefon:
Nume persoanii de contact:
Plata va fi efectuatl de:
l-J 6"rsoandfizic6) l-_-l 1qcoal6, firm6, institutie)

EDITURI LE ALL
BUGURE$TI, O.P. 12, C.P. lO7
PLATA SE VA FACE RAMBURS (LA pRtMtREA COLETULUT PO$TAL).
TAXELE POgTALE DE EXpEDtTtE SUNT SUPORTATE DE EDITURA.
Cod Tltlu / Autor PreI Nr. ex.
com-
MEDICINA VETERINARi

ANIMALE DE LABORATOR
1585 39 000 lel
Elena Ciudin, Dan Marinescu

BAZELE PATOLOGIEI MEDICALE A ANIMALELOR - vol. II

1586 49 000 lel
Sabin Ghergariu

COMPENDIU DE URGENTE MEDICALE,

1587 CHIRURCICALE SI OBSTETRICA-GI NECOLOGIE I-A ANTMALE 129 000 let
Sabin Chergariu, Vladimir Cip61And, Traian Enache

MANUAL DE T"A,BORATOR CLINIC VETERINAR

t955 99 000 let
Sabin Chergariu, Alexandru Pop, Laszlo Kadar, Marina Spinu

MEDICINA LEGALA VETERINARA. VOI. I

1589 Traian Enache, Ioan Paul, Ovidiu Fopescu, 149 000 let
Vasile Stdnescu, Ion Iordache

MEDICINA LEGALA VETERINARA. VOI. II

1590 99 000 lel
Traian Enache, Ovidiu Fopescu

MORFOLOGIA MICROSCOPICA A ANIMALELOR DOMESTICE

2798 (CU ELEMENTE DE EMBRIOLOGIE) - vol. I - Nicolae ComilS 199 000 lel

SEMIOLOGIE MEDICALA VETERINARA

24t8 Viorel-Vasile Popa I l9 000 lel

Cdr(lle Edlturllor ALL pot fl gdslte tn re[eaua

llbrdrlllor de stat gl partlculare.
in BucureEtl, Edlturlle ALL poseia un lan{ proprlu de ltbrdrtt:
Bulevardul Mlhall Kogilnlceanu nr.36-46; Tet.: (01 169
ALL (in lnclnta Unlverslti[ll Bucuregtl,

TOTALL L

REGALLA

ALL (

ALL
DE

ALL
NOU! SEDIUI.UI CENTRAL!
orele 9 gi 17, in Bd. Timigoara nr. 58, sector 6
tel. (01) 40226 14. autobuz: 137 . tramvaie: 8,35,42,47 gi 48
ix.rcre.sr:4. LIBRARIE, oRICE cARTE ALL
cosTA cu 2oo/o Ir,IAr Pr.-rTIN t
Editurile ALL iqi rezervi dreptul de a face modific6ri asupra pre!urilor men[ionate !

&i
Conf. Univ. Dr. Gabriel Predoi este doctor in Medicind Veterinard, membru al Asociafiei Europene a
Anatomigtilor Veterinari; membru al Asociafiei Mondiale a Anatomiqtilor Veterinari; titularul disciplinei
de Anatomia animalelor domestice, Facultatea de Medicinl Veterinarl Bucuregti.
$ef de lucrlri Dr. Cristian Belu este doctor in Medicini Veterinari; disciplina de Anatomia animalelor
domestice, Facultatea de Medicind Veterinarl Bucureqti.
Pomind de la locul, rolul gi importanfa anatomiei, cabazil a gtiinlelor medicale, autorii au realizat, -tt
premieri la noi in |ar6, o lucrare care rispunde atdt cerinfelor formative ale invlfim6ntului veterinar, c6t
gi, mai ales, practicii sanitar-veterinare.
Parcurgdnd structura generalS a c6rfii, capitolele gi succesiunea 1or, se evidenfiazd ordinea logicE,, de [a
elementele anatomice generale Ia cele de stricti importanl[ practici. Planqele ce ilustreazi capitolele,
originale intotalitate, au fostrealizate directdupdpiesele anatomicepreparatein acest scop.

Colectia ALL MEDICLLL

,UIEDICINA UNMUI Speclollfrifi medlccle
gi chirurglcole
Slomntologie
Fnrmocclcgie
Iledlclni olterneitivi
IUIEDIC I NA VTTTNI NAR/T

PROFESI I ASOCIATE'UIEDICINEI Psihologle

Sociologle
tcnogement gl morketlng
ronltcf

rsBN 973-571-332-?

llilxilililllllllLlLl[ill