RADIOIMAGISTICA APARATULUI URINAR

PROF.UNIV.DR.IOAN CODOREAN
Dr. Dragos Cuzino

Disciplina de Radiologie,Imagistica Medicala si Medicina Nucleara

Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central
 RADIOIMAGISTICA APARATULUI URINAR

• Elemente de anatomie
• Metode de examinare
• Modificari elementare functionale si morfologice
• Anomalii congenitale
• Litiaza urinara
• Infectii
• Boli vasculare
• Tumorile renale
• Bolile chistice
• Patologie traumatica
• Afectiunile vezicii urinare
• Afectiunile prostatei
 Substanţe de contrast iodate

• Utilizare: UIV, tomografie computerizată,

angiografie
• Ionice (odiston, urografin...)
– încărcătură ionică negativă
– hiperosmolare
– potenţial alergic ridicat
• Non-ionice (omnipaque, ultravist, iopamiro…)
– fără încărcătură ionică
– normoosmolare
– potenţial alergic f. redus
 Reacţii adverse ale subs.de contrast
• minore – greaţă, vărsături, prurit, urticarie moderată,
eritem,cefalee
– 5-15% din totalul injectărilor cu s.
Hiperosmolare(ionice)
• intermediare – anterioarele cu intensitate mare +
bronhospasm, hipotensiune arteriala
– 1-2% din totalul injectărilor cu s.
hiperosmolare
• grave – convulsii, pierderea cunoştinţei, edem
laringian, pulmonar, aritmii cardiace, stop cardio-
respirator
– 0,2-0,06% din totalul injectărilor cu s.
Hiperosmolare

Toate reacţiile au o frecvenţă de aproximativ 10 ori mai mică în cazul

folosirii s. de contrast iodate cu osmolaritate joasă(nonionice).
 Tratamentul reacţiilor imediate
• Profilaxie
• evitarea folosirii s. hiperosmolare mai ales pentru injectări
cu debit mare şi la pacienţi cu antecedente alergice
• corticoizi (prednison 30 mg cu 12h şi 2h înaintea injectării)
• antihistaminice (difenhidramina 50mg cu 1h anterior
injectării)
• Curativ
• perfuzie i.v. ser fiziologic
• produşi cu calciu i.v. (s.contrast iodate sunt chelatoare de
calciu)
• 100 - 500 mg. HHC i.v. (timp mediu de apariţie a efectului:
6h!)
• hipotensiune - ridicarea membrelor inferioare
• adrenalina i.v.(0,5-1 ml concentraţie 1/10.000) sau i.m. (0,5
ml concentraţie 1/1.000) cu controlul pulsului/ECG
• resucitare cardio-respiratorie
 UROGRAFIA INTRAVENOASA

• Preluarea unuei serii de imagini pe film a aparatului urinar,

dupa injectarea intravenoasa a unei cantitati de substanta
de contrast triiodata
• Permite aprecieri de ordin morfologic si functional al
aparatului reno-uretero-vezical

– INDICATII:
• practic toate nefropatiile cu exceptia contraindicatiilor
– CONTRAINDICATII:
– insuficiente viscerale severe -in special insuficienta
renala
– intoleranta la substantele iodate
 UROGRAFIA INTRAVENOASA

Pregătirea bolnavului -
-functie renala- (uree, creatinina), antecedente
alergice
-repaus alimentar(6 ore preexaminare);
-evacuare colon.
Substanţe de contrast - non-ionice (ionice?)
Doză 30-40grame I (1 ml/kg corp
 UROGRAFIA INTRAVENOASA

Tehnică

a) Radiografie standard: abdomen + arie renală în

expir,pre-injectare;
b) se injectează substanţa de contrast si se executa
radiografii/fluorografii:
- la 1 minut - arie renală în expir - apare nefrograma
- la 3- 5 minute - arie renală în expir - apare pielograma
- compresiune ureterala la nivelul promontoriulul sacrat :
(excepţii-sugar, postoperator, suspiciunea de obstrucţie,
traumatism, ATS, etc),apoi radiografie
- la 10 minute - arie renală în expir
- la 15 minute - tot abdomenul fără compresiune
- la 30 minute tot abdomenul fără compresiune
- post micţiune pentru a evalua drenajul tractului urinar
superior + vol.rezidual vezical .
 UROGRAFIA INTRAVENOASA

Suspiciunea de obstrucţie a joncţiunii pielo-

ureterale:
- după radiografia la 15 min.în UIV standard se injecteaza
20mg furosemid; apoi radiografie la 15 min.post furosemid.
- pacient normal - se elimină tot contrastul;
- distensia sistemului pielo-calicial - indică obstrucţie.
.Nefrotomografie: vizualizare mai bună a conturului
renal, utilă în traumatismele renale şi cînd concentraţia
contrastului este mică.
Insuficienţă renală - UIV = contraindicata
 UROGRAFIA INTRAVENOASA

• Indicaţii
• sindrom obstructiv
– sindr. de masă tumorală renală/urotelială
– traumatisme aparat urinar
• Limite
– insuficienţa renală( uree>0,80mg/%0)
– colica renală
– tumori de dimensiuni mici
– pneumatizare intestinală
RRVS Nefrograma normală
 UROGRAFIE I.V. NORMALA

compresiune

UIV, 5 min, UIV, 10 min, compresiune

vizualizarea sistemului pielo-caliceal
 Tomografia computerizată (TC)
• Secţiuni axiale+ reconstrucţii
• Densităţi specifice (fluid, grăsime, aer, calciu)
• Vizualizarea structurilor vasculare postcontrast
i.v. (achiziţie spirală, multislice) - angioscan
• Utilă în insuficienţa renală
• Indicaţii
– sindr. de masă tumorală renală
– sindr. obstructiv
– absenţa de vizualizare a rinichilor pe UIV
 UROGRAFIA INTRAVENOASA

- modificări elementare funcţionale

• Secreţie (perfuzie) – nefrogramă întârziată, asimetrică
– nefrogramă persistentă
• Excreţie – urogramă
– întârziată – contrast absent în căile excretorii la 5 min.
– asimetrică – opacifiere mai redusă a unui SPC (excreţie tardivă)
– rinichi mut urografic – contrast absent în căile excretorii a unui
SPC după eliminarea substanţei de contrast prin rinichiul normal
(30min.)
• Cauze
– prerenale: ischemie funcţională/organică
– renale: inflamaţii acute/cronice
– postrenale: sindrom obstructiv
 UROGRAFIA INTRAVENOASA
-modificări elementare morfologice
Rinichi- modificari de pozitie
• Cauze
– congenitale – ectopii
– fuzionări
– distopii(rotaţie anterioară/posterioară)
– ptoza – uni/bilateral
– deplasări prin hipertrofia organelor vecine
 Modificări elementare morfologice

Rinichi- modificari de contur

• ancoşa: depresiune ascuţită, (incizură)

Cauze – lobulaţia fetală
– cicatriceale – inflamaţii cronice
– post infarct renal
• atrofia: depresiune largă
Cauze – cicatriceale

• boselura – depăşirea conturului rinichiului pe o zonă limitată

• Cauze – sindromul masă tumorală renală

 Modificări elementare morfologice

Rinichi- modificari dimensionale

• Crescute unilateral global (fără modificări de

contur) - cauze
– compensator
– sindr. obstructiv
– inflamaţie acută
– ischemie acută
– infiltraţie renală
• Crescute unilateral focal (asociază boselura)
• – cauze
– sindromul de masă tumorală renală
 Crescute unilateral global

Hipertrofie compensatorie RSTG.

Crescute unilateral focal -boselura
 Modificări elementare morfologice
Rinichi- modificari dimensionale

• Crescute bilateral, fără modificări de contur -

cauze
– obstructie bilaterală
– sindr.nefrotic
– inflamatie acută
– amiloidoza renală
– limfoame
• Crescute bilateral focal (asociază boseluri) –
cauze
– boala polichistică a adultului
– tumori renale bilaterale
Modificări elementare morfologice
Rinichi- modificari dimensionale

• Reduse unilateral (< 8 cm) – cauze

– congenitale – hipoplazie
-
– agenezie
– dobândite – ischemie cronică
– inflamaţie cronică (tuberculoza reno-
urinară)
• Reduse bilateral – cauze
– rinichi senil (fiziologic)
– ischemie cronică
– inflamaţie cronică
 Modificări elementare morfologice
Căi excretorii modificari dimensionale
• Stenoza – reducerea calibrului, inextensibilă la
compresie
– asociază dilataţie supraiacentă –
localizare:
tije caliceale,
uretere - uretră
Cauze
– inflamaţii
– compresie extrinsecă
– traumatisme
 Modificări elementare morfologice
Căi excretorii modificari dimensionale
• Dilataţia – creştere de diametru/volum
• SPC – dilataţie globală = hidronefroză
– calice: contur extern drept/convex
– tije caliceale: diametru crescut
– bazinet: contur inferior convex

• Ureter – asociază dilataţiei SPC = ureterohidronefoză

• Vezică urinară – apreciată prin rezidiul postmicţional

– obstrucţie acută – contururi neregulate (“vezica de luptă”)
– obstrucţie cronică – volum > 500 ml

• Cauze – sindromul obstructiv

 Modificări elementare morfologice
Căi excretorii modificari de contur

• imagini aditionale: cavităţi comunicante cu căile excretorii,

opacifiate cu s.de contrast (plusuri de umplere )

1. parenchimatoase = in afara liniei Hodson

- congenitale - diverticul caliceal
- ectazia tubulara precaliceala (b. Cacci-Ricci)
- dobândite - necroza papilara
- caverna (tuberculoză)
- chiste fistulizate
2. vezica urinara - diverticuli
- fistule
3. varia - extravazări posttraumatice sau iatrogene
cavitati comunicante cu căile excretorii
 Modificări elementare morfologice – căi excretorii

Lacuna – transparenţă în interiorul căii excretorii

opacifiate
contur – regulat, net ~ benign
- neregulat- şters ~ malign

• Cauze
– litiaza radiotransparentă
– tumori uroteliale maligne/benigne
– cheaguri sanguine
 Modificări elementare morfologice
– căi excretorii
• Dezorganizarea – modificarea configuraţiei
normale a SPC
– Cauze – tumori benigne (boala polichistică
renală, chiste parapielice)
– tumori maligne

• Amputaţia – absenţa opacifierii unui segment

periferic al SPC
– Cauze – tumori maligne renale
– tuberculoza
 ANOMALII CONGENITALE
DE NUMĂR
1. Agenezia renală - poate fi:
- bilaterală - incompatibilă cu viaţa.
- unilaterală - rinichiul controlateral este hipertrofic, eventual
malrotat sau chiar ectopic .
Dg.pozitiv: echo CT+ angiografie.
2. Rinichiul supranumerar :
- exista un al treilea rinichi (sau chiar al patrulea in caz de
bilateralitate), mic, rudimentar, situat in loja renala sau ectopic.
- rinichiul are parenchim si capsula proprie, sistem excretor si
vascularizatie separata.
 Malformaţiile renoureterale

Agenezia renală stângă unilaterală Rinichi supranumerar stâng

 ANOMALII CONGENITALE
DE MĂRIME
1.Rinichiul hiperplazic – rinichi marit de volum, la care se
exclude orice cauza dobandita de hipertrofie
• talia renala si cavitatilor excretorii sunt marite, cu forma,
topografie si functie normala
• hiperplazia congenitala trebuie diferentiata de hiperplazia
compensatorie ce insoteste agenezia sau hipoplazia renala.
2.Rinichiul hipoplazic:
• - scădere a masei parenchimatoase dar cu arbore pielo-
calicial si functie renala normale
• artera renală este mică,
• ureterul este normal.
Diagnostic diferential:- rinichiul atrofic secundar - de cauza
vasculara sau inflamatorie (post-nefritic).
 Malformaţii renale

Rinichi stg. hipoplazic

.
CT,- RS hipoplazic, RD marit compensator( moderat). Ateromatoza.
 HIPOPLAZIE RENALA
STANGA

UIV, 5 min.
RS – rinichi mic, cu secretie si excretie normala
RD – hipertrofie compensatorie
 Malformaţie/dobândit?
Rinichi stg. hipoplazic

CT: RS hipoplazic –nefroangiosleroză ?

 ANOMALII CONGENITALE
DE POZIŢIE
1.Ectopia renala
- ectopia caudala (lombara,iliaca,sacrata), cea mai frecventa. Artera
renală emergenta din art. iliace, ureterul este scurt.
Dg.diferential: ptoza renală,in care ureterul are lungime normala .

- rinichiul intratoracic mai frecvent pe stânga şi trebuie diferenţiat de o

eventuală poziţie anormală cauzată de o hernie diafragmatică.

- ectopia încrucişată - unul din rinichi migrează în partea controlaterală

şi de obicei se uneşte cu polul inferior al celuilalt rinichi;ureterul se
varsă normal în vezica urinară.

2. Malrotatia
- relaţia anatomică bazinet - parenchim renal este anormală: bazinetul
este rotat anterior,sau lateral.

Dg. dif. cu formatiuni expansive ce produc deplasarea si rotatia

rinichiului.
 Malformaţii renale
Rinichi stâng ectopic pelvin

Fractură cu deplasare ischion drept.

 ECTOPIE RENALA CAUDALA

stanga dreapta

Ureter scurt

Ectopie renala
stanga incrucisata:
rinichi “sigmoid” UIV: Ectopie renala pelvina
 Malformaţii renale
Rinichi ectopic

O. M, sex M, 1958 (47 ani)

Dg trimitere Colică renală, hematurie
CT: Rinichi dr. etopic
 Ren stg

Ren dr.

ureter dr
UIV:ECTOPIE
INCRUCISATA CU
ureter stg
FUZIUNE POLARA
 ANOMALII CONGENITALE
ANOMALII DE FUZIUNE
Rinichiul in potcoava:
- rinichii sunt uniţi la polul inferior prin istm parenchimatos
sau fibros.
- UIV - rinichii au poziţie verticală cu axul divergent,
- bazinetul este rotat anterior ( hidronefroză moderată)
- caliciile sunt orientate postero-intern
- ureterele au emergenta atipica

- CT - apreciază istmul: fibroză sau parenchim (capteaza contrast iodat

daca este functional;
- evidentiaza complicatiile - litiaza, infectii, tumori

Vascularizatia provine din ramuri arteriale multiple; istmul este supleat

de ramuri din a. iliaca comuna;harta vasculara preoperatorie este
obligatorie-prin Angio-IRM,angio-CT sau aortografie prin
cateterismSeldinger
 RINICHI IN POTCOAVA

Istm fibros nefunctional

Istm functional

UIV, axele renale converg caudal,

Dilatatie pielo-caliceala bilaterala bazinetele sunt orientate anterior
caliciile sunt orientale posterior
 CT cu contrast:
RINICHI “IN POTCOAVA”
Istm functional,
situat anterior de aorta, cava

VCI Ao

Tumora pe rinichi “ in potcoava”

 Malformaţii renale

Rinichi în potcoavă

C C, sex M, 52 ani. Calcul coraliform renal drept, Rinichi în potcoavă

 ANOMALII CONGENITALE
RINICHIUL POLICHISTIC
TIP INFANTIL – boala autosomal recesiva ce determina dilatatii
chistice ale tubilor colectori;
afecteaza si ficatul – fibroza periportala si dilatatii ale cailor
biliare intrahepatice;boala este agresiva, se manifesta de la
nastere si determina o supravietuire de doar 4-8 ani fara
dializa/transplant renal.
- UIV - rinichi măriţi de volum cu nefrogramă intarziata,
densă, cu aspect striat şi vizualizare slabă a arborelui pielo-
calicial; uretere cu aspect normal.

- US - rinichi măriţi de volum, simetric, bilateral, forma

nemodificată, echogenitatea crescută. Vizualizarea afectarii
hepatice.
 ANOMALII CONGENITALE
RINICHIUL POLICHISTIC

TIP ADULT :boala autosomal dominanta; clinic apare la 30-50 ani prin
HTA, hematurie, durere – nefromegalie;
1/3 cazuri prezinta chisturi hepatice, rar pancreatice, splenice, pulmonare. 10%
pacienti au si anevrisme cerebrale.

- UIV - rinichi măriţi de volum, contururi boselate, calicii dilatate, alungite şi

curbate după dimensiunile chisturilor. Imagini radiotransparente la
nefrotomografie - chisturile nu comunică cu caliciile.

-US - imagini transsonice cu pereţi subţiri şi întărire de ecou posterioară.

- CT - multiple formaţiuni cu densitate apropiată de cea a apei care nu îşi

cresc densitatea post-contrast;depisteaza complicatiile :litiaza, suprainfectii,
hemoragii intrachistice şi degenerare malignă

- IRM:diagnostic de maxima fidelitate,fara contrast;meetoda se aplica si

cazurilor cu uremie secundara,fara riscuri
 RINICHI POLICHISTIC

UIV, 10 min.
Rinichi mariti de volum, cu
suprafata boselata, amprente
arciforme asupra caliciilor si
bazinetului, dilatatii caliceale.
 Chiste renale

Polichistoză hepato-renală

L. A, 1973 Dg trimitere Boală polichistică renală. Rinichi stg. tumoral.

CT: Polichistoză hepato-renală.
 RINICHI POLICHISTIC

US: multiple imagini

transsonice la nivelul rinichiului drept

CT cu contrast: multiple imagini

hipodense, chistice, ce nu-si
cresc densitatea postcontrast
 Chiste renale

Polichistoză hepato-renală

J R, sex F, CT-: Polichistoză hepato-renală.

 ANOMALII CONGENITALE

MALFORMAŢII ALE CAILOR URINARE

Duplicitatea pielo-caliceala:cea mai frecventa malformatie a
aparatului urinar.
- UIV: vizualizarea a două bazinete şi două grupuri caliciale
în cadrul aceleiaşi mase parenchimatoase. ;ureterele se
pot uni înainte de a ajunge la vezică ( ureter bifid ) sau pot
avea orificii separate
- duplicitate completa -ureterul care drenează partea
superioară a rinichiului se va insera distal şi medial la nivelul
abusarii vezicale de cel ce drenează partea
inferioara;pielonul superior este de regula
hipoplazic,malformat.
 ANOMALII CONGENITALE
MALFORMAŢII ALE CAILOR URINARE
Viciu de jonctiune pielo-ureterala - cauze:
- funcţionale (50%) - diferenţă de calibru între
bazinet şi ureter fără obstacol vizibil.
- organice (50%) - stenoză fibroasă, inserţie înaltă
a ureterului, plicatură, polip fibros
Diagnostic – US (si la fat,in utero) si UIV
US antenatală evidenţiază dilataţia pielo-calicială.
UIV - aspect variabil în funcţie de gradul obstrucţiei -
excreţie tardivă, calicii dilatate şi chiar absenţa
excreţiei în obstrucţiile severe;
dimensiunile rinichiului sunt dependente de gradul
obstrucţiei.
 ANOMALII CONGENITALE
MALFORMAŢII URETERALE
1.Ureterul dublu
2.Ureterul bifid
3.Ureterocelul : prolaps al ureterului distal dilatat în lumenul
vezicii urinare la locul obişnuit de inserţie a ureterului în
trigon
UIV - defect de umplere bine delimitat cu aspect de “cap de
şarpe” şi halou radioopac în jur.
4.Ureterul retrocav : ureterul drept trece posterior de VCI în
dreptul vertebrelor L3-L4.
5.Megaureter congenital : segment fără peristaltică a
ureterului distal cu apariţia obstrucţiei funcţionale şi dilataţie
a ureterului proximal.
 LITIAZA URINARĂ
•Primara
•Secundara

Cauze favorizante: genetice,metabolice,factori de mediu;

compoziţia calculilor determină radiodensitatea
Calculi radioopaci:
- 70%- oxalat şi fosfat de calciu - densitate mare,contururi
precise,mărime şi forme diferite;
- 20% - fosfat amoniaco-magnezian - totdeauna asociaţi cu
infecţii,sunt neomogeni şi mai puţin opaci;
- 1% - cistină
Calculi radiotransparenţi:
- calculi de acid uric - pacienţi cu hiperuricemie primară/sec.;
- calculi de xantină - insuficienta oxidare a purinelor.
 6cm
L-1

4cm

L-2

PATRULATER BAZY-MOIRAND: localizarea calculilor

bazinetali in cazul rinichiului aflat in pozitie normala

RADIOGRAFIA RENALA STANDARD .

 LITIAZA URINARĂ

Radiografia simplă – pentru decelarea calculilor radioopaci

UIV : confirmă poziţia calculilor şi existenta obstrucţiei,tradusa
prin nefrogramă densă, pielogramă tardivă, dilataţia
sistemului pielo-calicial;
US:imagini hiperechogene cu con de umbră posterior;

CT spirala : ideală pentru localizarea calculilor in orice sediu

 CALCULI RADIO-OPACI

Calcul colecistic

Calcul
in
pielon

Caliciali
secundari

Diagn.diferential:calcul Litiaza coraliforma bilaterala

in colecist/calc.renali
Radiografie renala standard:
Litiaza pielo-caliceala
 CALCULI RADIO-TRANSPARENTI

Duplicitate pielo-caliceala
si calcul radiotransparent
in pielonul inferior
UIV:
imagini lacunare rotunde, bine
delimitate situate la nivelul
pielonului rinichiului drept
 CALCULI URETERALI
US

Calculi radiotransparenti Hidronefroza si

calcul -ureter superior

Radiografie renala standard:

opacitate de intensitate calcara
situata in micul bazin in aria de Calcul ureteral inferior
proiectie ureterala
 LITIAZA URETERALA
STANGA: “IMPIETRUIRE”
 INFECŢII

PIELONEFRITA ACUTA
- Factori predispozanţi : reflux vezico-ureteral, obstrucţii
- Cauze :bacteriemie de la infecţii ale tract. digestiv / genital
UIV - rinichi măriţi de volum,
- nefrogramă densă şi striată,
- calicii slab vizibile
Echo - scăderea generalizată a echogenităţii
CT- ştergerea joncţiunii cortico-medulare,
- distorsiuni caliceale,
- multiple zone hipodense care îşi cresc puţin şi tardiv
densitatea
 Tumorile renale
•Maligne
•Benigne
• Dupa origine:
Ale parenchimului renal
Ale cailor de excretie(uroteliale)

Clinic simptomatologie saraca ,nespecifIca

in fazele avansate
hematurie,
durere lombara
subfebrilitate
scadere ponderala
Explorarile imagistice rol esential in detectia ,caracteizarea morfologica
si extensia in structurile adiacente
 Tehnicile imagistice
Obiective:
• Renala sau extrarenala
• Parenchim sau cale excretorie,
• Chistica sau solida
• Caracterizare tisulara
– Componenta grasoasa,tisulara
– Calcificari
– Vascularizatie
• Aprecierea extensiei
 Tehnicile imagistice
• Studiul parenchimului
• Ecografia si CT
• IRM – de a doua intentie (hemoragie
intrachistica)
• Studiul cailor excretorii
• Urografia I.V.
• Ureteropielografia retrograda
• IRM
 Tumorile parenchimului renal
Tumorile benigne
• rare,
• descoperire necroptică
• angiomiolipom
• adenomul
• Oncocitomul
• reninomul
Tumorile maligne
• adenocarcinom la adulţi - tumoră Grawitz, la copil
tumora Wilms.
• topografie:
– periferic (când modifică conturul renal)
– central (modificări ale arborelui pielo-caliceal).
–
Notă: diferenţierea dintre tumorile benigne şi maligne renale nu se
poate face radiologic deoarece cel puţin la început se manifestă
asemănător.
 TUMORI BENIGNE RENALE

ANGIOMIOLIPOM - 3 componente: ţesut adipos matur, fibre

musculare lizate, vase de tip arterial fără fibre elastice
UIV - sindrom tumoral cu deformarea contururilor şi
compresiunea arborelui pielo-caliceal.
US - formaţiune hiperechogenă cu contur net şi regulat,
omogenă; DOPPLER COLOR=vase flux mic;
CT - metoda de elecţie componenta grăsoasa - -20-
120UH fără modificarea densităţii postcontrast;
componenta vasculara - densitate spontană 30-50UH cu
creşterea semnificativă a densităţii post contrast;
componenta musculara - densitate solidă precontrast,
enhancement moderat post contrast.
Angio - neovascularizaţie cu dilataţii pseudoanevrismale
 Tumori benigne
ANGIOMIOLIPOM
Examen CT nativ

Examen CT postcontrast precoce

Examen CT postcontrast tardiv

Pacient Pîrlea Ion, M, 49 ani, Dg. trimitere: tumoră pol superior rinichi stâng
CT:Angiomiolipom renal dr.
 Tumori benigne
ANGIOMIOLIPOM

Raconstrucţie MPR

Pacient P.I., M, 49 ani, Dg. trimitere: tumoră pol superior rinichi stâng CT:Angiomiolipom renal dr.
 Tumori benigne

Angiomiolipom difuz renal bilateral

Pacient V.A., F, 42 ani, Dg trimitere:

Examen CT postcontrast precoce
 Oncocitomul
-formă foarte rară de adenom renal, compusă din celule
eozinofile, granulare

- localizată în corticală, bine circumscrisă şi prezintă frecvent o

cicatrice stelată

- compusă din ţesut fibros

- este hipervascularizată

aspect CT:
-patern tipic al prizei de contrast în “spiţe de roată” cu cicatrice
hipodensă
-leziunile mai mari de 5cm pot să nu prezinte cicatrice centrală

-greu de diferenţiat de carcinomul renal care prezintă cicatrice

centrală

aspect RM:
nativ aceeaşi intensitate a semnalului cu parenchimul
înconjurător, vizibilă
doar prin efectul de masă
 Oncocitomul

TISE Contrast precoce

T2FS

CLINIC: fără acuze

EXAMEN DE LABORATOR: în
limite normale

EXAMEN US: Suspiciune de

tumoră renală dreaptă

EXAMEN CT: Tumoră renală

dreaptă, aspect sugestiv
pentru oncocitom

Contrast tardiv
 TUMORI BENIGNE RENALE
RENINOMUL - Pacienţi tineri, HTA extremă
US : hiperecogenă,
CT : localizare corticală hipodensă,
Angio : hipo sau avasculară
NEFROMUL CHISTIC MULTILOCULAR
UIV - semn evocator:bombarea intrasinusală a tumorii
US - multiple formaţiuni chistice separate prin septuri groase
CT - chisturi, septuri, calcificări
LIPOMUL - CT - diagnostic - densităţi de grăsime
HEMANGIOMUL - Angio - ghem vascular neregulat cu
posibilă fistulă arterio-venoasă şi retur venos precoce.
LIMFANGIOMUL CHISTIC - masă voluminoasă cu
caracteristici similare nefromului chistic.
 TUMORI MALIGNE RENALE
CANCERUL RENAL PARENCHIMATOS (tumora Grawitz)
Este cea mai frecventa tumora a parenchimului renal
UIV - sdr. tumoral: în timpul vascular - deformarea conturului
renal, în timpul tubular - lacună nefrografică; modificări pielo-
caliciale - compresiune, alungire, amputaţie; calcificări -
centrale şi polimorfe
US - masă solidă, hiperechogenă, omogenă sau heterogenă;
Doppler - neovascularizaţie intratumorală, semnale arteriale
cu modulaţie sistolo-diastolică, semnale de tip venos, şunt.
CT - masă solidă, izo sau hipodensă cu creştere precoce a
densităţii apoi încărcare difuză mai mică decât a
parenchimului, limita de separaţie cu parenchimul adiacent -
imprecisă.
 TUMORI MALIGNE RENALE
CANCER RENAL PARENCHIMATOS
Angio - masă hipervascularizată cu vase tortuoase, calibru
neregulat,dilataţii pseudoanevrismale, şunturi AV, timp
venos precoce
BILANŢUL EXTENSIEI TUMORALE
- extensie locală - prezenta sau absenţa distrucţiei
capsulei
- extensie regională - prezenţa sau absenţa invaziei
viscerelor vecine
- extensie venoasă - invazia VR şi VCI
- extensie ganglionară - pedicul renal şi lombo-aortic
- extensie la distanţă - existenţa sau nu a metastazelor
 UIV: CANCER RENAL

UIV:
mase renale ce determina marirea de
volum a rinichiului cu distorsionarea,
compresiunea caliciilor si bazinetului
 Tumori renale maligne

Tumoră renală

Pacient: I. E., 1924, Dg. Trimitere: tumoră renală stângă.

CT: Vlomunioasă masă tumorală heterogenă cu punct de plecare valva renală
anterioară a rinichiului stâng.Trombus / fenomen de flux splălat ? Bilă calcică,
litiază biliară.
 CT: CANCER RENAL
PARENCHIMATOS
(tumora Grawitz)

CT nativ:
T. Grawitz - calcificari tumorale

CT cu contrast:
carcinom renal de mici dimensiuni
 Tumori renale maligne
Tumoră Grawitz

Pacient: C B, 1961. Dg trimitere Tumoră renală stg.

CT:Tumoră Grawitz
 Tumori renale maligne
Tumoră Grawitz

Pacient: C B, 1961. Dg trimitere Tumoră renală stg.

CT:Tumoră Grawitz
 Tumori renale maligne
Tumoră Grawitz

Pacient: I E, 1924, Dg. Trimitere: tumoră renală stângă.

CT: Vlomunioasă masă tumorală heterogenă cu punct de plecare valva renală anterioară a
rinichiului stâng.Trombus / fenomen de flux splălat ? Bilă calcică, litiază biliară.
 Tumorile cailor de excretie(uroteliale)
• Carcinomul urotelial- cea mai frecventa tumora a
cailor de excretie. locul doi între tumorile renale
primare
• Dintre aceste 85-95% sunt carcinoame cu celule
tranzitionale); circa 10% sunt carcinoame
scoamoase si mai pu¡in de 1% sunt
adenocarcinoame.
• Hematuria micro- sau macroscopicå este cel mai
comun semn, alåturi de durere în flancuri si
scådere în greutate.
• . Pentru evaluarea initialå a unei suspiciuni de
tumorå urotelialå de tract urinar superior se
utilizeazå cel mai adesea urografia, ecografia si
pielografia retrograda
 Tumoră urotelială

M V, Dg probabil t. Ureter distal dr

 CHIST HIDATIC RENAL

US: CT cu contrast:
Imagini transonice polul voluminos chist hidatic, cu membrane
superior renal drept plicaturate
 BOLI CHISTICE RENALE
Boala chistică a medularei - rinichi mici, multipli chişti mai
mici de 2 cm în medulară, fără calcificări, fără chisturi
corticale, echogenitatea medularei crescută.
Chist parapelvic - chist parenchimatos cu extensie în sinusul
renal; poate determina compresiune asupra sistemului pielo-
calicial
Chist peripelvic - ia naştere din structurile sinusului, cel mai
frecvent de origine limfatică,
UIV face diferenţa cu hidronefroza
Boala chistică a dializaţilor - apare în 50% din cazuri după 3-
5 ani de dializă şi în mai mult de 90% după 5-10 ani.
CT foarte utilă pentru diagnosticul pozitiv şi al complicaţiilor.
 Chiste renale

Chiste renale drepte

Chist renal drept.

U. C,
CT:Chiste renale bilateral
 Chiste renale

Chiste renale bilaterale

U. C,
CT:Chiste renale bilateral
 Chiste renale

Chiste renale bilaterale

U C.
CT:Chiste renale bilateral
 Chiste renale

Polichistoză hepato-renală

LA
CT: Polichistoză hepato-renală.
 Chiste renale

Polichistoză hepato-renală

J R : Polichistoză hepato-renală.
 Chiste renale

Chiste parapielice

C. ACT:
Chiste parapielice renale bialetral.
Patologie traumatică
 Hematom renal

M.D, 1930, Hematom perirenal stg. după litotripţie

CT Hematom perirenal stg. posterior
 Hematom renal

M. D Hematom perirenal stg. după litotriţie

CT Hematom perirenal stg. posterior
 Hematom renal

M.D Hematom perirenal stg. după litotriţie

CT Hematom perirenal stg. posterior
Hematom renal
Ruptura vezicala
Transplant renal
 Transplant renal

B.G. (46 ani) Transplant renal după 3 ani de dializă

 UIV:
TUMORA VEZICALA
(CARCINOM)

Imagine lacunara imprecis delimitata,

neregulata, cu semiton malign -
tumora vegetanta
 DIVERTICULI VEZICALI
Definitie: hernieri ale mucoasei printre fibrele musculare
Localizare: frecvent - postero-lateral;
Diagnostic: cistografie,US: imagine de aditie, contur net
Complicatii: litiaza, tumori

Cistografie urografica:
imagine de aditie, contur net
 Vezică urinară

Gi G, 1944 (59 ani). Diverticuli giganţi vezicali.

 LITIAZA VEZICALA
Diagnostic:
Radiografia simpla: opacitate de intensitate calcara proiectata
pe aria vezicala;
UIV: lacuna cu contur regulat; este utila pentru aprecierea stazei
vezicale si a gradului de afectare a aparatului urinar superior.
Ultrasonografia: imagine reflectogena cu con de umbra
posterior, mobila la schimbarea pozitiei pacientului;
Computer-tomografia: hiperdensitate intraluminala, decliva
Diagnostic diferential:- tumori, calcificari parietale (tumorale,
infectioase, parazitare), corpi straini, calcificari pelvine extra-
vezicale (vasculare, genitale, intestinale).
CALCUL VEZICAL RADIO-OPAC
 PROSTATA
METODE DE EXPLORARE:
- US - suprapubiana si endocavitara
(intrarectala) este metoda de prima intentie in
explorarea prostatei; favorizeaza punctia-biopsie
ghidata transperi-neala sau trans-rectala;
- Tomografia Computerizată - utila in
stadializarea cancerului de prostata
- Rezonanta Magnetica - utila in diagnosticul si
stadializarea cancerului de prostata;evidentiaza
tumora si extenzia loco-regionala-adenopatiile
regionale.
 ADENOM DE PROSTATA
Sinonim : hiperplazia benigna a prostatei.
- UIV:-amprenta asupra planseului vezical, cu contur neted;
- uretere in “carlig de undita” datorita ascensionarii
trigonului;
- hipertrofia peretelui vezical si eventuali diverticuli;
- prezenta reziduului vezical pe cistografia post
mictionala ;
- aprecierea rasunetului asupra aparatului urinar
superior privind excretia (tardiva) si urererohidronefroza
(bilaterala si simetrica)
- US :- Metoda de electie : nodul hipoechogen sau cu
structura mixta, bine delimitat, poate masura reziduul
vezical si volumul glandei.
- CT: - nu este utila in diagnosticul HBP.
- IRM: - utila cand datele ecografice sunt echivoce
Adenom de prostata
 CANCERUL DE PROSTATA
Diagnostic radio-imagistic:
- UIV - amprenta vezicala cu contur neregulat, uretero
hidronefroza asimetrica
- US - nodul hipoecogen, imprecis delimitat,
hipervascularizat (semnal Doppler)
- CT - utila in diagnosticul nodulilor de mari dimensiuni si
in decelarea extensiei in organele adiacente si pentru
evidentierea metastazelor
- IRM - nodul hipointens in T2; metoda este utila in
aprecierea extensiei periprostatice
 T

MTS os

CT :
Cancer prostatic cu MTS
ganglionare si osoase