Marketing Sportiv

POLITICA DE PREȚ

Conf. univ. dr. Mihaela Constantinescu

 Prețul în marketingul sportiv
DEFINIȚIE
Preţul reprezintă rezultatul procesului de evaluare a
bunurilor şi serviciilor, existente pe o piaţă dată, în scopul
satisfacerii intereselor participanţilor la procesul de
schimb.

În domeniul sportiv, produsul de bază reprezintă principala

atracţie pentru consumatori, astfel încât preţul acestuia trebuie să
încurajeze cererea.
De aceea, multe companii nu pun un preţ mare pentru produsul
de bază, ci obţin veniturile necesare din preţul componentelor
auxiliare sau suplimentare.
 Fan Cost Experience
Cost ($)
Componentele
indexului FCI NBA NFL NHL MLB

Preţ mediu bilet 53,98 84,43 62,18 27,93

Bere 7,45 7,53 7,45 6,09

Suc 4,52 4,73 4,46 4,02
Hotdog 5,03 5,38 4,94 4,32
Parcare 17,11 31,49 17,70 15,09
Program 2,95 4,03 2,60 2,84
Şapcă 20,78 23,21 19,75 17,23
FCI 333,58 479,11 363,58 212,46
Factori determinanţi în
stabilirea preţului

Factori interni Factori externi

Produsul Cererea
Promovarea Concurenţa
Distribuţia Legislaţia
Costul Economia
Obiectivele organizaţionale Tehnologia

Stabilirea
preţului
 Evaluarea prețului

Metoda valorii de contingenţă

La baza metodei stă un chestionar aplicat cumpărătorilor şi
vânzătorilor pentru a determina nivelul preţului asociat de fiecare
dintre aceştia obiectului tranzacţiei.

Evaluarea făcută de cumpărător – disponibilitatea de a plăti

(DAP) – suma maximă de bani pe care un consumator ar fi dispus să
o plătească

Evaluarea făcută de vânzător – disponibilitatea de a accepta

compensaţia (DAC) – suma pe care se aşteaptă să o primească
acesta pentru a ceda produsul
Evaluarea prețului
EXEMPLU

J. Drayer şi S.I. Shapiro au realizat o cercetare la nivelul pieţei americane

pentru a vedea care este preţul cu care individul ar cumpăra un bilet la un meci
din NBA şi care este preţul cu care l-ar vinde.

Cercetarea este una foarte interesantă pentru piaţa sportivă din Statele Unite,
unde piaţa secundară a biletelor la meciurile din campionatele importante
(MBA, NFL, MLB, NHL etc.) este una foarte dezvoltată.

cei celor care au fost întrebaţi cu cât l-ar cumpăra au avut un preţ mediu de
55,39$
cei care au jucat rolul vânzătorului au avut un preţ mediu de 105,61$
Etapele
procesului
de
stabilire a
preţului
Strategia de preţ
Gradul de
Gradul de mobilitate
Nivelul preţului diversificare a
a preţului
preţului
a. Strategia preţului a. Strategia unei a. Strategia unei
înalt game de preţuri relative stabilităţi a
echivalentă gamei de preţurilor
b. Strategia preţului produse
mediu b. Strategia unei
b. Strategia unei modificări a preţului
c. Strategia preţului game de preţuri mai
scăzut restrânsă decât gama
de produse
Marketing Sportiv

POLITICA DE
DISTRIBUȚIE
 Elemente definitorii

Conceptul de distribuţie are mai multe înţelesuri,

referindu-se în acelaşi timp la:

-traseul pe care îl parcurg mărfurile până la consumator

-ansamblul operaţiunilor (vânzare, cumpărare) care marchează trecerea

succesivă de la un agent la altul până la consumator

-aparatul tehnic (reţeaua de unităţi, dotări, personal)

 A. Distribuţia serviciilor sportive pentru
spectatori

Politica de distribuţie pentru serviciile sportive adresate spectatorilor reprezintă

o combinaţie de facilităţi, procese şi oameni.

a. Facilităţile se referă la arena sportivă, pentru care organizaţia trebuie să facă

o planificare pe termen mediu şi îndelungat.
 A. Distribuţia serviciilor sportive pentru
spectatori

b. Procesele se referă la activităţile propriu-zise prin intermediul cărora

organizaţia planifică, produce şi prestează serviciul către consumator, folosind
arena sportivă şi toate dotările ei.

c. O componentă foarte importantă în tot sistemul de distribuţie a serviciului este

reprezentată de personal, fie cel cu care consumatorul intră în contact, fie cel din
„spatele scenei” care participă la prestarea unui serviciu de calitate.

Importanţa personalului în marketingul serviciilor a dezvoltat o arie specială a

acestuia denumită marketing intern, în care publicul ţintă este reprezentat de
angajaţi, compania încercând să obţină cel mai bun randament şi nivel de
safisfacţie la locul de muncă.
Harta serviciului pentru un meci de baschet
B. Distribuţia serviciilor sportive pentru
telespectatori. Drepturile de televizare
C. Distribuţia produselor şi serviciilor
sportive pentru practicanţi

Tipuri de retaileri de pe piaţa sportivă

Magazine Magazine
clasice virtuale
Supermarketuri Magazine online
Centre comerciale Canalele şi programele TV de shopping
Magazine speciale de sport Ofertele de pe telefoanele mobile
Cluburi sportive Cataloagele de comandă
Centre de agrement Produse promoţionale prezentate în
cadrul evenimentelor sportive
televizate
Săli de sport  
Magazine de desfacere al fabricii  
Arenele sportive  
 C. Distribuţia produselor şi serviciilor
sportive pentru practicanţi

Comparaţie între distribuţia bunurilor şi cea a serviciilor sportive

Serviciile sportive
Variabila Bunuri sportive
dependente de facilităţi
Lungimea canalului de Lung, de obicei având mulţi Scurt, de obicei conţinând doar
distribuţie intermediari producătorul (prestatorul de
servicii) şi consumatorul
Locul distribuţiei Multiple sedii (cu potenţial Arena sportivă
nelimitat)
Modul în care Consumatorul se deplasează de Consumatorul se deplasează la
consumatorul obicei la cel mai apropiat punct de arenă
accesează distribuţia distribuţie
Interacţiunea dintre Indirectă Directă
producător şi
consumator
Utilizarea tehnologiei Limitată, dar în creştere Intensiv utilizată, mai ales pentru
vânzarea biletelor
 Strategia de distribuţie

Gradul de Gradul de
Dimensiunile Amploarea Gradul de
participare a control al
canalului distribuţiei flexibilitate
firmei firmei
a. Distribuţia a. Distribuţia a. Distribuţia a. Control total a. Flexibilitatea
directă extensivă prin aparat b. Control ridicată
b. Distribuţia b. Distribuţia propriu ridicat b. Flexibilitate
prin canale selectivă b. Distribuţia c. Control medie
scurte c. Distribuţia prin mediu c. Flexibilitate
c. Distribuţia exclusivă intermediari d. Control scăzută
prin canale c. Distribuţia scăzut
lungi prin aparat e. Control
propriu şi inexistent
intermediari