Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Echilibrul Acido-Bazic
Echilibrul Acido-Bazic
• Mentinerea unui pH stabil in lichidele corpului uman este
necesara pt o activitate enzimatica normala, distributie ionica
si structura proteica
• pH-ul fluidelor biologice ale organismului reprezinta un
parametru important care intra in definitia homeostaziei
mediului intern deoarece conditioneaza desfasurarea normala
a reactiilor metabolice celulare si a altor activitati extracelulare
Echilibrul Acido-Bazic
• Acidul= o substanța capabila sa cedeze H⁺.
• Baza= o substanța capabila sa accepte H⁺.
• Acidemia= concentrația sangvina a H⁺ este peste 44 nEq/l sau pH<7.36.
• Alcalemia= concentrația sangvina a H⁺ este sub 36 nEq/l sau pH>7.44.
• Acidoza= procesul fiziopatologic care produce acidemie.
• Alcaloza= procesul fiziopatologic care produce alcalemie.
• Sistemele tampon= tamponează (titrează) modificarea [H⁺], limitând variația pH-
ului. Adăugarea unui acid in soluția in care exista un sistem tampon va
determina fixarea H⁺ pe sistemul tampon. Hidrogenul fixat, așa-zisul H⁺ ascuns,
nu determina modificarea de pH sau H⁺, însă produce scăderea cantitativa,
consumarea sistemului tampon.
Echilibrul Acido-Bazic
• Orice modificare de pH este invers legata de modificarile in H+
- O scadere a pH-ului este asociata cu cresterea H+ ( acidoza )
• Plasma ≈ 40 nmol H+/ l ( pH= 7,4)
• Lichidul intracelular ≈ 100 nmol H+ / l ( pH= 7,0)
• pH-ul intracelular se modifica odata cu pH-ul extracelular
• H+ sunt constant adaugati din activitati metabolice ( minim din alimente)
• Sursa majora este acidul carbonic
( CO2 + H2O ↔ H2CO3 ↔ H+ + HCO3 - )
• Alte surse sunt acizii anorganici ( sulfuric si fosforic ) produsi prin metabolismul
proteic
• Metabolismul intermediar produce acizi organici precum : acizii grasi si lactic
Echilibru acido- bazic
• PH-ul este controlat de 3 sisteme :
1)Sistemele tampon din tesuturi si sange : scazand concentratia de
H+
2)CENTRUL RESPIRATOR care regleaza cantitatea de CO2 volatil in
aerul expirat astfel regland si concentratia de bicarbonat (HCO3 – )
prin circulatia pulmonara. Raspunsul apare in minute. Plamanii
elibereaza aprox. 15-20000 mmol H+ pe zi
3)Rinichii care excreta urina acida sau alcalina ajustand pH-ul
sanguin. Raspunsul dureaza ore sau zile fiind un sistem de reglare
mai puternic . Rinichii excreta aprox. 60-80 mmol H+ pe zi
Echilibrul acido - bazic
• Substantele tampon sunt acizi sau baze slabe utilizate pt.
mentinerea pH- ului unei solutii dupa adaugarea unui alt acid sau
baza
• Acizii in solutie apoasa sunt surse de ioni de hidroniu (H3O+)
bazele de ioni de hidroxid (OH-) ; pH-ul solutiei este masura
relativa a concentratiei acestor ioni
• O solutie tampon poate absorbi surplusul de ioni de hidroniu sau
de hidroxid fara modificarea proportiei de H3O+/OH- astfel fara
modificarea pH-ului
SISTEME DE TAMPON PRINCIPALE - LOCALIZARE SIST. TAMPON
OASE Carbonat de Ca
Echilibrul Acido-Bazic
• Sistemele tampon sanguine:
- Bicarbonat si acid carbonic
- Hemoglobina
- Protein plasmatice
- Fosfați
• Sistemele tampon intracelulare:
- Proteine
- Fosfați.
• Cantitatea totala a sistemelor tampon din sânge (Base Buffer= BB) se poate calcula adunând fiecare
componenta a sistemelor tampon din sânge (plasma si eritrocite): bicarbonatul, proteinele, hemoglobin si
fosfatul. Valoarea normala este 48 mEq/. O valoare mai mica apare in acidoza.
• Base exces (BE) reprezintă deviația BB fata de valoarea normal.
• BE= BB măsurat – BB normal. Valoarea normala a BE este ± 2 mEq/l.
• BE cu valoare pozitiva apare in alcaloza.
• BE cu valoare negative apare in acidoza si semnifica scăderea sistemelor tampon consumate prin legarea de H⁺.
Echilibrul Acido-Bazic
• Gaura anionica (Anion Gap= AG) reprezintă anionii care de rutina nu se determina, dar care sunt de obicei prezenți in
plasma, adică proteinele plasmatice, fosfații anorganici, sulfații si acizii organici (lactic, acido-acetic, β-hidroxibutiric).
• Calculul AG se bazează pe legea electroneutralitatii care spune ca într-o soluție suma sarcinilor negative este egala cu
suma sarcinilor pozitive.
• AG= (Na⁺+K⁺) – (HCO₃⁻ + Cl⁻)
• AG= (142 + 4) – (25 +105)= 16 mEq/l
• Valorile normale sunt cuprinse intre 12-18 mEq/l
• Se datoreaza proteinelor plasmatice incarcate negativ . O scadere cu 50 % a concentratiei abuminei va rezulta intr-un hiat
anionic de aprox. 6 mmol/l
• Hiatul anionic ajuta la dg diferential intre cauzele acidozei metabolice: acidoza metabolica cu hiat anionic mare sau
normal
• Acidoza metabolica cu hiat anionic mare: cetoacidoza, uremia, acidoza lactica,toxine ( etilenglicol, metanol, paraldehid,
salicilati)
• Acidoza metabolica cu hiat anionic NORMAL: diaree, insuf. Renala precoce, infuzie de ser fiziologic izoton, acidoza renala
tubulara, fistule uretero- intestinale
Echilibrul Acido-Bazic
• Rezerva alcalina reprezintă capacitatea bicarbonatului de a fixa la o
valoare constanta a presiunii parțiale a HCO⁻ substanțe alcaline din
sânge. Volumul de CO₂ constituie rezerva alcalina. Valorile normale sunt
de 55 – 65 volume de CO₂ la 100 ml plasma. Creșterea peste 70 volume%
indica alcaloza, iar scăderea sub 50 volume% indica o acidoza
compensate, iar scăderea sub 30 volume% indica o acidoza
decompensata.
• Hipocloremia evoluează cu alcaloză, iar hipercloremia evoluează cu
acidoză.
SISTEMUL TAMPON DE BICARBONAT
• Cel mai important sistem tampon din LEC este sistemul CO2-
bicarbonat
• Acesta este responsabil de aproximativ 80% din tamponarea
extracelulara
• Este cel mai important sistem tampon pt. acizii metabolici dar nu
poate tampona dezechilibrele aparute in acidoza respiratorie
• Depinde de functionarea corecta a sistemului respirator pt
excretia CO2
SISTEMUL TAMPON DE BICARBONAT
• Anhidraza carbonica este o enzima aflata in eritrocite si celulele epiteliale din tubii renali si
catalizeaza reactia reversibila prin care dioxidul de carbon este combinat cu apa in vederea
formarii acidului carbonic
Este o enzima cu efect catalizator mare chiar daca este prezent in concentratii foarte mici
• Acizii volatili se refera la acidul carbonic sau ionii de bicarbonat care pot fi excretati de plamani in
atmosfera
• Acizii nevolatili : orice alt acid inafara de acidul carbonic sau ionii de bicarbonat , care contribuie la
pH-ul lichidelor in organism si la echilibrul acido-bazic fiziologic. Acesti acizi fiziologici sau metabolici
de obicei organici, nu pot fi eliminati de plamani in atmosfera si sunt excretati renal ( lactat, fosfat,
sulfat, acetoacetat, betahidroxibutirat)
• Sistemul tampon CO2/HCO3 este foarte eficient din cauza cantitatii mari de bicarbonat in organism
si abiitatii de excretie a CO2 prin ventilatie
ALTE SISTEME TAMPON
• SISTEM TAMPON PROTEIC
proteinele pot ceda si prelua H+. Acesta este cel mai important sistem tampon in
lichidul intracelular dar de importanta minora la nivelul lichidului extracelular
• SISTEMUL TAMPON AL HEMOGLOBINEI
Hg preia H+ provenit din CO2 pe parcursul transportului acestuia in sange
• SISTEMUL TAMPON FOSFAT
acest sistem este important in tamponarea urinii si a lichidului intracelular
ALTE SISTEME TAMPON
• Oase: scheletul este un loc important in tamponarea
surplusului de acizi.Aparitia unui surpus de acizi este asociata
cu o asimilare crescuta de ioni de H+ la nivel osos , in schimbul
Na si K de suprafata
• Descompunerea mineralelor osoase rezulta in eliberarea
substantelor de tamponare: NaHCO3 , CaHCO3 si CaHPO4
PLAMANII : a doua linie de reglare a pH-ului
• PCO2 crescut duce la scaderea pH-ului ( capacitatea plamanilor de a elimina CO2 din
sange permite reglarea pH-ului )
• Hiperventiatia creste eliminarea de CO2 astfel creste pH-ul prin ajustarea concentratiei
de ioni de H+
• CO2 este produs de celule in mod constant prin procese metabolice .Astfel este necesara
eliminarea lui permanenta (daca creste prod. metabolica de CO2 , creste CO2 si este
necesara cresterea F R pentru eliminare)
• Hiperventilatia = alcaloza si hipoventilatia = acidoza similar pot compensa acidoza sau
alcaloza non-respiratorie prin normalizarea pH-ului
• Sistemul tampon respirator este limitat : nu poate compensa in totalitate modificarile de
pH ( doar 50- 75%) dar viteza aparitiei acestor modificari de pH il face extrem de eficient
• Tamponeaza modificarile de pH pana la efectul produs de excretia renala
CONTROLUL RENAL AL ECHILIBRULUI ACIDO-
BAZIC
• Rinichii controleaza EAB prin excretia urinii acide sau bazice
• Rinichii filtreaza cantitati semnificative de de bicarbonat, excretia sau reabsorbtia acestuia determina
extragerea bazei din sange
• Rinichii secreta cantitati mari de ioni de H+ in lumenul tubular extragand H+ din sange
• Desi functioneaza relativ lent corectia pH-ului poate fi completa
• Reglarea metabolica sau renala a balantei de H+ sau HCO3- excretat va determina si pH-ul urinii
• Rinichiul regleaza pH-ul LEC prin secretia de H+ reabsorbtie de HCO3- si productie de molecule noi de HCO3 –
• IN ALCALOZA excesul de ioni de HCO3 – nu este legat de H+ : surplusul de HCO3- este eliminat astfel H+
patrund in circulatie si solutioneaza alcaloza
• IN ACIDOZA rinichiul reabsoarbe tot bicarbonatu si produce molecule noi de de bicarbonat care este eliberat
in circulatie
• La nivel renal H+ este secretat si HCO3- este reabsorbit in toate segmentele renale ( exceptand extremitatie
ansei Henle) .
ACIDOZA SI ALCALOZA
• Tipurile diferite de dezechilibre acido-bazice pot fi definite prin valori
normale de pH, pCO2, si HCO3 in LEC
• VALORI NORMALE : pH= 7,35-7,45 PCO2 =36-44 mmHg
HCO3= 22-26 mEq/l
• Acidoza – corespunde excesului de acizi in sange
• Alcaloza – excesului de baze
• Procesele care cauzeaza dezechilibru sunt calificate in functie de
etiologie ( respirator sau metabolic) si directia de schimbare a pH-ului
( acidoza sau alcaloza)
DEZECHILIBRELE ACIDO-BAZICE
• Sunt asociate cu mecanisme defensive numite reactii
compensatorii a carei functii este reducerea efectului unui
dezechilibru asupra pH-ului
• In toate dezechilibrele reactiile compensatorii renale si
respiratorii actioneaza prin reducerea modificarii in conc. H+
prin scaderea modificarii raportului pCO2/HCO3- ( scopu de
baza este mentinerea raportului pCO2/HCO3-
DEZECHILIBRELE ACIDO-BAZICE
• Defectul primar (metabolic sau respirator) se va deplasa in directia pH-ului catre
acidoza daca pH-ul este scazut sau catre alcaoza daca pH-ul este crescut
• Reactiile compensatorii ( respiratorie sau metabolica) se vor deplasa in directie
opusa
• Compensarea va incerca readucerea pH-ului la normal
• De ex: daca acidoza metabolica este prezenta cu alcaloza respiratorie pH-ul va arata
care este primar si care si care este compensator . Daca pH-ul este mic afectiunea
primara este acidoza metabolica cu compensare respiratorie . Daca pH-ul este
crescut deficitul primar este alcaloza respiratorie cu compensare metabolica
DEZECHIIBRELE ACIDO-BAZICE
• Reactiile compensatorii la disfunctiile respiratorii sunt duble :
un raspuns rapid datorita tamponamentului celular si un
raspuns semnificativ mai lent datorat adaptarii renale
• Reactiile compensatorii la disfunctiile metabolice include doar
modificarea ventilatiei alveolare
• Compensarea cronica dureaza ore sau zile
Reactii compensatorii anticipate in cazul
dezechilibrelor acido- bazice
dezechilibru Valori anticipate
Acidoza metabolica ( scade HCO3-) pCO2 scade 1,25 mmHg pt fiecare mmol/ l de scadere a
HCO3
Alcaloza metabolica ( cresterea HCO3) PCO2 creste 0.75 mmHg pt. fiecare mmo/l care creste de
HCO3- pana la ≈ 60 mmHg
Acidoza R. acuta ( cresterea pCO2) HCO3- creste 1 mmol/l pt fiecare 10 mmHg de crestere a
PaCO2 ( pana la 30 mmol/l)
Acidoza R cronica ( crestere pCO2) Creste HCO3 cu 4 mmol/l pt fiecare 10 mmHg de crestere
de PaCO2 ( pana la 36 mmol/l)
Alcaloza respiratorie acuta ( scaderea PaCO2) HCO3- scade2 mmol/l pt fiecare 10 mmHg de scadere a
PaCO2 ( pana la 18 mmHg)
Alcaloza respiratorie cronica ( scaderea Pa CO2) Scade HCO3 cu 4 mmol/l pt. fiecare 10 mmHg de scadere de
PaCO2 ( pana la 18 mmol/l)
Acidoza
•Manifestările clinice și modificările fiziopatologice sunt determinate atât de acidemie în sine
cât și de descărcarea simpatoadrenergică pe care acesta o produce în paralel cu scăderea
răspunsului la catecolamine a receptorilor adrenergici.
•Manifestările cardiovasculare:
-scăderea contractilității miocardice
-arteriolo dilatație
-venoconstricție cu centralizare circulației
-creșterea rezistenței vasculare pulmonare
-scăderea debitului cardiac, a tensiunii arteriale, a debitului de perfuzie hepatic și renal. În
acidoza severă cu pH sub 7.15 predomină efectele depresoare cauzate de scăderea sensibilității
receptorilor adrenergici la catecolamine.
-scăderea pragului fibrilației ventriculare și creșterea frecvenței tulburărilor de ritm prin
mecanism de reintrare
Acidoza
• Manifestări respiratorii:
- Hiperventilație (mecanism compensator, respirație de tip kusmaul)
- Oboseala mușchilor respiratori și depășirea capacității de compensare
• Manifestări metabolice :
- Creșterea necesarului energetic
- Insulinorezistența
- Inhibiția glicolizei anaerobe
- Creșterea proporției calciului ionic (proteinele eliberează Ca2+ pentru a putea lega H+)
- Hiperpotasemie: iese K+ din celulă la schimb cu H+ care intră pentru a fi tamponat intracelular de
către proteinele celulare
• Manifestări cerebrale :
- Inhibarea metabolismului celulei nervoase
- Somnolență și comă
Acidoza - Acidoza respiratorie
• Acidoza respiratorie apare atunci când eliminarea pulmonară a CO 2 este depășită
de producția de CO2, ea poate fi produsă fie de o scădere a ventilației alveolare
(scade eliminarea CO2), fie de o producție crescută de CO2.
• Dioxidul de carbon spre deosebire de hidrogen trece bariera hemato-encefalică
producând așa numita encefalopatie hipercapnică sau narcoza cu CO 2.
• Hipercapnia la nivel cerebral produce acidoza intracelulară severă (CO 2 difuzează
intracelular, unde împreună cu apa, generează H 2CO3), vasodilatație cu edem
cerebral și hipertensiuni intracraniană. Clinic apare confuzia și agitația
pshihomotorie, urmat de somnolență, comă iar în lipsa tratamentului se produce
decesul.
Acidoza - Acidoza respiratorie
• Este o disfunctie clinica caracterizata prin pH arterial scazut (pH<7,35)
PCO2 crescut > 44 mmHg ( hipercapnie) si cresteri compensatorii ae
HCO3- plasmatic > 26 mmo/l
• Apare cand ventilatia este insuficienta si productia de CO2 este mai
mare decat eliminarea sa
• Orice crestere a PaCO2 datorata cresterii de productie de CO2 este
rapid solutionata de cresterea ventiatiei alveoare ( capacitate de
excretie pulmonara excelenta – cresterea PaCO2 se datoreaza
intotdeauna hipoventilatiei si nu productiei crescute de CO2)
Acidoza - Acidoza respiratorie
• Raspunsul compensator la cresterea PaCO2 este datorat in
faza acuta sistemelor tampon bicarbonat iar in faza cronica
rinichiului prin eliminarea ionilor H+
• Aceste procese compensatorii aduc raportu PaCO2/ HCO3-
spre norma dar nu-l normalizeaza niciodata
• In primele 24 de ore de la instalarea hipercapniei cresterea
HCO3- in ser este mica si rapida. HCO3- creste progresiv in
urmatoarele 3-6 zile prin cresterea reabsorbtiei
Acidoza - Acidoza respiratorie
Hipoventilație Depresia sistemului nervos central Medicamentație sedativ, opioid analgetic
alveolară Ischemie cerebrală
Trauma cerebrală
Boli neuromusculare Blocarea conducerii neuromusculare proximal sau distal
Miopatii