CUPRINS

MOTIVATIA LUCRARII/3 INTRODUCERE /4 CAPITOLUL I

1.URECHEA / 5 1.1.URECHEA EXTERNA / 5 1.2.URECHEA MEDIE / 6 1.3.URECHEA INTERNA / 9

CAPITOLUL II
FIZIOLOGIA SI FIZIOPATOLOGIA URECHII / 13

CAPITOLUL III
SEMIOLOGIA SI SINDROAMELE APARATULUI ACUSTICOVESTIBULAR / 2

CAPITOLUL IV
OTITELE MEDII ACUTE / 26

CAPITOLUL V
EXPLORAREA RADIO-IMAGISTICA IN AFECTIUNILE OTOLOGICE /36

CAPITOLUL VI
EDUCATIA PENTRU SANATATE IN VEDEREA PREVENIRII BOLILOR DIN SFERA ORL / !2

CAPITOLUL VII
PROCESUL DE NURSING / !3

CAPITOLUL VIII
PLANURI DE INGRI"IRE/!#

CAPITOLUL IX
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRI"IRILE ACORDATE BOLNAVILOR/#$

CONCLUZII/$

BIBLIOGRAFIE / $1

Motivatia lucrrii

M-am nscris la COALA SANITAR POSTLICEAL p ntru a put a n! l " c#t $ $ part pot $uc %&ari r l vi !ii% ' %M $icina st o art car vin$ c un ori ( u)ur * a$ s a )i consol a* ntot$ auna%'

INTRODUCERE
Otologia este una din ramurile Otorinolaringologiei si Chirurgiei cervicofaciale care se ocup cu studiul si explorarea analizatorului acustico-vestibular, precum si cu diagnosticarea si tratamentul bolilor regiunii auriculotemporopetroase. mportanta practic a studiului otologiei rezult din urmtoarele!

urechea, prin functia ei auditiv are un rol foarte important "n viata social fiind un canal de comunicare informational de prim rang, iar prin functia sa vestibular contribuie la mentinerea echilibrului static si dinamic alturi de proprioceptie si vedere urechea, prin plasarea sa "n craniobasis, prezint afectiuni deosebit de grave prin complicatiile pe care le pot genera frecventa mare a afectiunilor supurate otice prezint important pentru medicul otorinolaringolog, dar "n acelasi timp constituie si un indice al strii economice si al nivelului de trai al populatiei respective. Otologia necesit un personal calificat, cu experient si aptitudini speciale,

instrumentar operator si de consultatie, aparatur complicat si costisitoare #surs de lumin, microscop, aspirator, frez, laser etc.$ at%t pentru explorare, c%t si pentru terapie. Otologia este acea ramur a medicinei umane care are meritul de a fi introdus prima microchirurgia.&lasarea urechii "n prelungirea craniobasisului, la granita dintre neurocraniu, splanhnocraniu si cervix, explic relatia si evolutia

unor afectiuni cu alte segmente craniocervicale, precum si necesitatea colaborrii interdisciplinare "ntre otologie si neurochirurgie.

'

CAPITOLUL I
1. URECHEA

(in punct de vedere anatomic, urechea este "mprtit "n dou mari componente!

U%&'(&) *&%+,&%ic alctuit din!

). urechea extern #pavilionul si conductul auditiv extern$ *. urechea medie #cutia timpanului, trompa lui +ustachio si mastoida$ 3. urechea intern #labirintul osos si membranos$

U%&'(&) '&-.%)/) formata din caile si centrii acustici si vestibulari. 1.1.U%&'(&) &0.&%-1

a$ &avilionul urechii este situat "ntre apofiza mastoid si articulatia temporomandibular. ,n 4/' superioar prezint o serie de reliefuri caracteristice, care difer de la individ la individ si care sunt determinate de scheletul fibrocartilaginos de
-

sustinere. .ceste reliefuri sunt! helix, antehelix, tragus, antitragus, incizura intertragiana, foseta navicular sau scafoid si conca. +le au semnificatia amprentelor digitale, servind "n medicina legal la identificarea indivizilor. ,n )/' inferioar exist lobul auricular, moale, rotun/it si format din grsime. 0a exterior pavilionul este acoperit de tegumente, care se continu cu cele din /ur #fat, g%t, craniu$. b$ Conductul auditiv extern continu pavilionul, "n profunzime p%n la timpan, "ncep%nd printr-un orificiu numit meat auditiv extern. Conductul auditiv extern este sinuos, turtit antero-posterior si prezint o dubl concavitate, care priveste "n sus si "nainte, la sugar si "n /os si "napoi, la copil si adult. ,n )/3 extern are o structur fibrocartilaginoas si este acoperit cu piele bogat "n glande sebacee, ceruminoase si foliculi pilosi. ,n */3 intern, conductul este osos, "n alctuirea sa intr%nd! scuama temporalului- "n sus, mastoida- "napoi si osul timpanal- "n /os si "nainte. ,ntre cele dou portiuni exist o "ngustare numit istm. Conductul se "nvecineaz cu cutia cranian- "n sus, cu parotida- "n /os, cu mastoida-"napoi si cu articulatia temporo-mandibular - "nainte. 1.2.U%&'(&) 2&3+& 1reche medie este interpus "ntre urechea extern si cea intern, fiind spat "n portiunea petro-mastoidian a osului temporal. a$ Cutia timpanului este o cavitate acrat, de forma unei lentile biconcave, care prezint trei eta/e suprapuse!
o o o

eta/ul superior- atica sau epitimpanul eta/ul mi/lociu- atrium sau mezotimpanul eta/ul inferior- hipotimpanul sau recesul hipotimpanic, care se afl sub nivelul conductului auditiv extern.

+pitimpanul este compartimentat "n mai multe cmrute, numite pungile lui &russac2, 3roeltch si 4retschmann, datorit prezentei la acest nivel a oscioarelor si a ligamentelor lor. (e accea, supuratia aticei #aticita sau epitimpanita$, este mai favorizat la cronicizare si complicatii.
5

C4.+) .+2*)-4/4+ )%& 5)5& *&%&.+6 &eretele extern sau timpanic este reprezentat la nivelul atriumului de pars tensa a timpanului, iar la nivelul aticei de peretele osos al lo/etei si sub el de membrana lui 6chrapnell #pars flaccida a membranei timpanului$7 pars tensa este o membran fibroas, elastic si rezistent, de form rotund si "ndreptat oblic, de sus "n /os si din afar "nuntru #cu at%t mai oblic, cu c%t v%rsta este mai mic$ si care este alcatuit din trei straturi! un strat extern, superficial, epidermic, continuare a pielii conductului7 altul intern, mucos sau epitelial #mucoasa casei timpanului$ si un strat intermediar, fibros, fomat din fibre con/unctive, radiare si circulare.

0a periferie stratul intermediar se "ngroas, form%nd bureletul inelar al lui 8erlach, prin care membrana timpanic se inser pe margiea inferioar a osului timpanal, "ntr-un sant #sulcus timpanicus$. ,n partea antero- superioar, unde osul timpanal lipseste #incizura lui 9ivinius$, bureletul lui 8erlach formeaz ligamentele timpano- maleolare anterioare si posterioare, care se insera pe baza scurtei apofize a ciocanului, deasupra acestora se gseste pars flaccida sau membrana lui 6chrapnell, care este lipsit de stratul fibros, intermediar si deci are o rezistent mai mic. &eretele intern sau labirintic prezint o proeminent central #promontoriu$, care corespunde primului tur de spira al nucleului, deasupra si "napoia promontoriului se afl fereastra ovala, iar sub aceasta, fereastra rotund. (easupra ferestrei ovale se gseste canalul lui :allope, cu nervul facial si deasupra acestuia, canalul semicircular extern. &eretele superior, cerebral sau tegmen timpani este subtire, uneori dehiscent si separ cutia timpanului de endocraniu. &eretele inferior sau /ugular vine "n raport cu golful venei /ugulare, fiind si deseori dehiscent. &eretele anterior sau tuba - carotidian prezint "n partea superioar orificiul tubar, iar deasupra acestuia se afl canalul muschiului ciocanului, iar dedesupt canalul carotidei interne. &eretele posterior sau mastoidian stabileste, "n partea superioar, legtura dintre atice si antrul mastoidian printr-un canal #aditus ad antrum$7 sub acesta exist o proeminent osoas #piramida$, pe care se insera tendonul muschiului scritei.

Continutul cutiei timpanului este format din lantul osicular, ligamentele osiculare si muschii osiculari. 3ot acest ansamblu constituie sistemul timpano osicular cu rol "n transmisia undelor sonore, de la urechea extern la urechea intern. 0antul osicular este alctuit din ciocan, nicoval, scrita si se "ntinde de la timpan la fereastra ovala, fiind acoperit de mucoasa casei. Ciocanul, cel mai extern, este inclus "n pars tensa a membranei timpanice, iar scrita cel mai intern, este inclavat "n fereastra oval, prin palatin si cu a/utorul unui ligament inelar. <icovala este interpus "ntre capul ciocanului si capul scritei. .rticulatiile dintre oscioare se solidarizeaz "ntre ele, permit%nd buna lor functionare. .rticulatiile dintre ciocan si nicoval se anchilozeaz din primii ani de viat, form%nd un bloc unic ciocan - nicovala, "n schimb, articulatia dintre nicoval si scrita ram%ne mobil tot restul vietii, fiind functional. 0igamentele osiculare sunt "n numr de patru! trei pentru ciocan #ligamentul suspensor sau superior, ligamentul extern ce se "ntinde ca un evantai la marginea inferioar a zidului atical si ligamentul anterior fixat pe scurta apofiz a ciocanului$ si unul singur pentru nicoval- posterior. =uschii osiculari sunt! muschiul ciocanului care se prinde pe fata intern a m%nerului, apropiindu-l de peretele intern al casei #este inervat de trigemen$ si muschiul scritei pe care "l trage "napoi si "nafar #este inervat de facial$. b$ 3rompa lui +ustachio sau tuba este un conduct care leag csuta timpanului cu rinofaringele. &rezint dou segmente tronconice, turtite transversal si opuse prin v%rf! un segment postero-extern osos, mai mic #protimpan$ si altul antero-intern, mai mare, sau segment fibrocartilaginos, care se deschide "n timpanul deglutitiei, sub actiunea muschilor peristafilini, care se inser "n /urul su, spre deosebire de trompa fibrocartilaginoas, cu rol fundamental "n patologia urechii medii, trompa osoas sau prototimpanul exercit doar un rol pasiv "n aerarea casei timpanului, av%nd pereti rigizi, nefunctionali. 0ocul de unire al celor dou segmente este mai "ngustat si se numeste istm. 3rompa este cptusit de o mucoas cu epiteliu ciliat, "n continuitate cu mucoasa casei si a rinofaringelui. c$ =astoida este un masiv osos al osului temporal, de forma triunghiular, cu v%rf inferior, situat "napoia conductului auditiv extern. 0a exterior prezint pereti

>

formati din os compact #tablele mastoide$, "ntre care se gsesc celule pneumatice, veritabile funduri de sac aerice ale cutiei timpanice. 6istemul pneumatic mastoidian nu are nici un rol "n fiziologia auzului, mastoidectomia neproduc%nd surditate. (intre celulele mastoidiene, una este constant, mai mare #antrul mastoidian$ si comunic cu casa timanului printr-un mic canal #aditus ad antrum$. 6tructural, mastioda este denumit diferit "n functie de volumul si numrul celulelor pneumatice. C%nd celulele sunt mari si numeroase, mastoida se numeste pneumatic7 atunci c%nd sunt mici este vorba de mastoida diploic, iar c%nd celulele sunt aproape diprute, mastoida este eburnat sau scleroas. ,n peretele anterior al mastiodei se afl portiunea a treia a apeductului lui :allope cu segmentul vertical al nervului facial, iar "n partea posterioar a peretelui intern exist amprenta sinusului venos lateral. &eretele extern situat sub tegumente, este peretele chirurgical de abordare a mastoidei. 1.3.U%&'(&) +-.&%-1 1rechea intern contine aparatul cohlear, destinat auzului si aparatul vestibular, destinat echilibrului, organe senzoriale situate "n cavitti membranoase #labirint membranos$, la r%ndul lor asezate "n cavitti osoase de forme, directii si dimensiuni diferite #labirint osos$. ,n labirintul osos circul perilimfa, lichid care scald spatiul dintre labirintul membranos si cel osos, de unde si denumirea de labirint perilimfatic, iar "n labirintul membranos se gseste un alt lichid endolimfa, care ii d numele de labirint endolimfatic. a$ 0abirintul membranos - endolimfatic este alctuit dintr-un sistem de cavitti "nchise, care comunic "ntre ele prin canale. +xist o cmrut anterioar sau sacula si o alta posterioar sau utricula, ambele fiind situate "n vestibulul osos, anterior acestor dou cmrute se afl melcul membranos sau cohleea, care comunic cu sacula prin canalul ?ensen, iar posterior trei canale semicirculare, care comunic cu utricula. (in sacul si utricul pornesc dou canale, care conflueaz "n canalul endolimfatic care se termin printr-o dilatatie ascuns "ntr-o dedublare a durei mater #sacul endolimfatic$. &eretele labirintului membranos este subtire, fragil si format din dou tunici! o tunic periferic, con/unctiv si o tunic intern epitelial, diferentiat pe alocuri "n portiuni senzoriale. ,n structura stratului epitelial exist celule de

)@

sustinere, celule neurosenzoriale ciliate si o membran extracelular "n raport intim cu cilii celulelor senzoriale. Aonele neuro-senzoriale difer cu fiecare cavitate a labirintului membranos. ,n sacul si utricul sunt petele sau maculele acustice, ale cror celule ciliate sunt acoperite cu membrane otolitice, numite BlapiliB pentru utricul si BsagiteB pentru sacul. ,n extremittile dilatate ale canalelor semicirculare #ampule$ exist crestele acustice sau ampulare, al cror epiteliu senzorial este acoperit cu o formatie gelatinoas numit cupul. Canalele semicirculare sunt orientate "n cele trei planuri ale spatiului. ,n cohlee sau melc, epiteliul senzorial este situat "n organul lui Corti, asezat pe membrana bazilara, "n canalul cohlear delimitat de membrana lui 9eissner si stria vascular. Organul lui Corti este format din celule senzoriale auditive si din celule de sustinere ale (eiters si Claudius. (easupra acestor celule se afl membrana tectoria, care intr "n contact cu celulele auditive, "n momentul trecerii undei sonore. b$ 0abirintul osos - perilimfatic cuprinde! - o cavitate central, vestibular, care comunic cu cutia timpanului prin fereastra oval si cu conductul auditv intern prin mai multe orificii. - trei canale semicirculare #extern, superior si posterior$ situate "n afara si "napoia vestibulului si care comunic cu vestibulul. - un canal cohlear sau melcul, rsucit de dou ori si /umtate "n /urul unui ax central numit columel si care comunic cu partea anterioar a vestibulului si cu casa timpanului prin fereastra rotund. ,ntregul labirint #membranos si osos$ este "ncon/urat de o carcas osoas cu structur special, derivat din cartila/, fr zone periferice de crestere, care nu poate fi "nlocuit prin os cu structur haversian si al crei volum maxim este dob%ndit "n luna a cincea de viata intrauterin #capsula otic$. .ceast capsul rezistent apr organul auzului si echilibrului si se afl situat "n piramida pietroas #st%nca$ a osului temporal. 1rechea intern constituie locul de origine aparent a nervului cranian perechea a C -a, care este format din dou ramuri! nervul vestibular, care provine din maculele otolitice si din crestele acustice ampulare si nervul auditiv, care se formeaz "n organul lui Corti. .mbele ramuri se unesc, strbat conductul

))

auditiv intern, apoi unghiul ponto-cerebelos si ptrund "n bulb prin santul bulboprotuberantial. +le reprezint, de fapt, elemente anatomice ale urechii centrale, cu alte cuvinte, cile si centrii acustici si vestibulari, a cror complexitate depseste cazul unei prezentri sumare. (e retinut c axonii centrali acustici se gsesc "n c%mpurile corticale auditive din lobul insulei si din prima circumvolutie temporal a lui ?enschl si c pentru cile vestibulare exist o serie de nuclei bulboprotuberantiali vestibulari "n str%nse legturi cu mduva spinrii, cu cerebelul, cu nucleii musculaturii globilor oculari, cu nucleii bulbari ai vagului si care explic manifestrile sindromului vestibular. V)5'4/)%+7).+) 4%&'(++ se face diferentiat pentru fiecare segment anatomic. &entru ur c+ a ,t rn, arterele provin din artera auricular posterioar si artera temporal superficial, ramuri din carotida extern, iar venele, satelite ale arterelor, se termin "n venele /ugulare extern si intern. 0imfaticele se vars "n trei grupe ganglionare! ganglionii parotidieni, subauriculari si mastoidieni sau retroauriculari. &entru ur c+ a mi-loci , arterele eman din ramura auricular a arterei maxilare interne, artera stilomastoidian din auriculara posterioar, artera timpanic inferioar din faringiana ascendent, artera timpanic anterioar din maxilara intern, artera timpanic superioar din meningeea mi/locie, toate ramuri din teritoriul carotidei externe si artera caroticotimpanic, ramur din carotida intern. Cenele, analoge ale arterelor, a/ung "n plexul pterigoidian si sinusul pietros superior. &entru ur c+ a int rn, artera auditiv intern, ramur a arterei cerebeloase antero-inferioare, irig "ntregul labirint membranos prin trei ramuri! artera vestibulr, vestibulo-cohlear si cohlear. Cenele sf%rsesc "n sinusul venos lateral. 0imfaticele se "ndreapt spre spatiile subarahnoidiene, "n parte sau dreneaz prin intermediul limfaticelor cutiei timpanului, de-a lungul trompei lui +ustachio, "n ganglionii rinofaringelui. I-&%8).+) 4%&'(++ este si ea diferentiat. <ervii senzitivi ai urechii externe eman din auriculo-temporal #ramur din mandibular$ si din ramura auricular a vagului, care explic reflexul de tuse care apare "n timpul explorrii conductului.

)*

1rechea medie primeste sensibilitatea din nervul lui Dacobson #ramur din glosofaringian$ si nervul caroticotimpanic #ramur a plexului carotidian$. <ervii motori asigur mobilitatea muschilor urechii externe prin facial si a muschilor oscioarelor prin trigemen #pentru muschiul ciocanului$ si prin facial #pentru muschiul scritei$.

)3

CAPITOLUL II
FIZIOLOGIA I FIZIOPATOLOGIA URECHII 1rechea particip la dou functii importante! auzul si echilibrul, fiind un organ de simt sensibil la excitatii vibratorii #sunet$ si la efectele gravitatiei miscrii #acceleratie-deceleratie$.,n ambele situatii, urechea este mecano-receptor sau un transductor, care traduce sau transform energia mecanic primit #unde sonore sau presiunea accelerarii si decelrii$, "n energie electric. .uzul sau functia auditiv cuprinde dou procese succesive de natur diferit! unul fizic, mecanic, de transmisie vibratorie a undei sonore p%n la organul Corti, unde stimuleaz celulele auditive si altul nervos, de perceptie, care "ncepe cu aparitia influxului nervos la nivelul celulelor ciliate si se termin cu integrarea central a mesa/ului sonor.

C1+/& 5+ '9-34'&%&) 2&')-+'1 ) 8+:%).++/9% 59-9%&

1ndele sonore #vibratii periodice ce variaz "ntre )- si *@.@@@ duble vibratii pe secund$ sunt captate de pavilion si sunt conduse de conductul auditv extern la urechea medie. &avilioanele urechii la om sunt organe putin importante din punct de vedere acustic. :iind asezate pe laturile capului, permit diferentierea intensittii si a timpului de latent a undelor sonore, ceea ce usureaz localizarea spatial a sunetului. &avilioanele umane sunt mobilizate odat cu capul, spre deosebire de animale, unde pavilioanele sunt orientate separat. 1rechea medie este un adaptor de impedant dintre aerul din conductul auditiv extern si lichidele labirintice, cu alte cuvinte permite un transfer maxim de energie, prin multiplicarea presiunii transmis asupra ferestrei ovale, "n raport cu cea exercitat de timpan. 1ndele sonore a/unse la timpan "l pun "n vibratie "mpreun cu lantul osicular. =iscrile lantului timpano-osiculare fac un bloc, "n /urul unui ax, ce trece prin polul superior al timpanului. &rin sistemul timpanoosicular, vibratiile sonore a/ung la urechea intern, "n dreptul ferestrei ovale, unde pun "n vibratie lichidele labirintice. :orta total care se exercit asupra ferestrei ovale este aproape aceeasi cu cea care se exercit pe timpan, cu deosebirea c ea este concentrat pe o suprafat mai mic. ,n acest fel, presiunea exercitat asupra

)4

lichidelor este cu mult mai mare si astfel rolul de adaptor al urechii medii este realizat. 9olul trompei lui +ustachio, pentru buna functionare a sistemului timpanoosicular este capital. 3uba detine dou functii principale! functia echipresiv si functia de drena/. &rima functie asigur mentinerea unor presiuni egale, de o parte si de alta a membranei timpanice, prin trecerea intermitent de aer prin tromp, cu ocazia deschiderii orificiului faringian sau pavilionului tubar, la fiecare "nghitire, sub actiunea muschilor peristafilini. O "nghititur de saliv se produce, "n medie, o dat pe minut, "n stare de veghe si la ' minute "n timpul somnului. .cest mecanism este indispensabil "n cursul variatiilor mari ale presiunii atmosferice, ce au loc la schimbri bruste de altitudine din aviatia supersonic sau "n timpul scufundrilor submarine. :unctia de drena/ a trompei permite eliminarea din urechea medie, ctre rinofaringe, a secretiilor normale sau patologice, prin deschiderea intermitent a tubei din cursul functiei echipresive, dar si datorit miscrilor ciliare ale mucoasei tubare, miscrii orientate de la cas spre rinofaringe. 1ndele sonore, odat a/unse la urechea intern, pun "n vibratie lichidele labirintice #perilimfa si endolimfa$, pentru ca acestea, cuprinse "ntr-o cavitate osoas inextensibil, s poat vibra este necesar sa existe un Espatiu compensatorB al vibratiei. .cest spatiu este creat prin /ocul ferestrelor, adic "n timp ce platina scritei este "mpins "n labirint de unda sonor, membrana ferestrei rotunde bombeaz "n afar, ctre casa timpanului. .stfel, vibratiile sonore, prin intermediul lichidelor labirintice, pun "n vibratie membrana bazilar si membrana tectoria, care actioneaza la r%ndul lor asupra organului Corti. 6tructurile anatomice ale urechii externe, medii, capsulei otice #ferestre$ si ale urechii interne #lichidele labirintice, membrana bazilar si tectoria$ reprezint Eaparatul de transmisieB al vibratiilor sonore p%n la organul Corti.

C1+/& 5+ '9-34'&%&) -&%89)51 ) +-,9%2).+&+ )'45.+'&

0a nivelul organului Corti, miscarea vibratorie sonor #fenomen fizic, mecanic$ este transformat "n energie nervoas printr-un fenomen bioelectric sonora nfluxul nervos parcurge trei relee pentru a a/unge la cortexul temporal. &rimul releu se "ntinde de la baza celulelor auditive ciliate, p%n la nucleii

)'

cohleari bulbari #nucleul dorsal si ventral$ si este reprezentat de nervul cohlear. .l doilea releu este constituit de neuronul bulbo-talamics are un aspect heterogen, prezent%nd fibre scurte sau lungi, directe sau "ncrucisate, care se "ntind de la nucleii bulbari la corpii geniculati interni. 1ltimul releu leag corpii geniculati interni de cortexul temporal. .ria auditiv la om este situat "n partea mi/locie a primei circumvolutiuni temporale, "n lungul versantului su silvian #circumvolutia lui ?enschl$. 0a acest nivel, neuronii corticali sunt asezati "n ordinea frecventelor, realiz%nd o adevrat hart sonor sau localizare fonal, numit tonotipie. 9ezult c urechea contribuie la realizrea auzului prin trei aparate! aparatul de transmisie, format din urechea extern, urechea medie, ferestrele si lichidele labirintice7 aparatul de receptie reprezentat de organul lui Corti, nervul acustic si cile nervoase superioare si aparatul de perceptie, constituit din centrul cortical. A/.&%)%&) ,4-'.+&+ )43+.+8& are loc "n urma lezrii acestor aparate si se traduce prin! scderea auzului, v%/%ituri #acufene$, hiperacuzie si paracuzie.

). S'13&%&) )474/4+ este denumit prin termeni diferiti. &rin hipoacuzie se "ntelege scderea partial, "ntr-un grad oarecare, a auzului iar prin surditate se defineste, ca termen general, orice fel de pierdere de auz, partial sau total. (up sediul leziunilor, care le determin, surdittile se "mpart "n trei categorii! surditate de transmisie, surditate de perceptie si surditate mixt. a$ S4%3+.).&) 3& .%)-52+5+& este hipoacuzie, deoarece leziunea aparatului de transmisie nu produce scderi de auz mai accentuate de -@db pe cale aerian. +a este datorat unor leziuni situate "n urechea extern sau medie, la nivelul timpanului, lantului osicular sau ferestrelor. b$ S4%3+.).&) 3& *&%'&*.+& 5)4 -&%89)51 este determinat de leziuni ale traiectului nervos, "ncep%nd de la cohlee si merg%nd p%n la cortexul temporal. &rin acest traiect pot fi identificate mai multe tipuri de surditti de perceptie! surditti cohleare, surditti radiculare si surditti centrale #bulbare, protuberantiale, pedunculare si corticale$. 3ermenul de surditate de perceptie este impropiu, deoarece "nglobeaz toate aceste tipuri de surditsi si nu doar pe cele corticale cum ar fi normal #cortexul este sediul perceptiei sunetelor$. 6urditatea de perceptie poate prezenta diverse grade, merg%nd p%n la anacuzie#cofoza$.

)-

c$ S4%3+.).&) 2+0.1 prezint caracterele ambelor tipuri precedente si este determinat de leziuni ale urechii medii si ale cohleei. &oate avea grade diferite, a/ung%nd p%n aproape de cofoz, "n functie de extensia leziunilor. *. V;<;+&.4%+/& 5)4 )'4,&-&/& =.+-+.45> sunt zgomote auriculare sau senzatii sonore, care nu "si au originea "n vreun sunet exterior. +le sunt percepute de bolnav "n mod diferit, sub form de fluierturi, tiuituri, suierturi, zgomote de motor, /et de abur. +xist acufene obiective auzite si de antura/ sau de examinator si care au ca origine, fie cauze musculare #spasme ale muschilor peristafilini, spasme ale musculaturii periauriculare$, fie cauze vasculare #anevrisme sau malformatii arterio-venoase, tumori de glomus /ugular$, fie cauze articulare #cracmente "n articulatia temporo-mandibular$. .cufenele subiective sunt zgomote auzite numai de pacient si sunt cele mai frecvente, fiind "nt%lnite "n toate afectiunile auriculare. .cufenele din bolile urechii externe si medii au un caracter grav si monoton, pe c%nd cele din maladiile urechii interne si cele ale nervului acustic- neurinom sunt de tonalitate "nalt, muzical. 3. H+*&%)'47+) semnific un auz mai putenic si poate fi pur sau dureroas. +a poate fi "nsotit de paracuzie. 4. P)%)'47+) semnific un auz mai bun "n zgomot dec%t "n liniste. .mbele perturbri sunt mai rar "nt%lnite, doar "n anumite boli, cum ar fi! otoscleroza, paralizia muschiului scritei, relaxarea ligamentelor osiculare. +chlibrul sau functia vestibular este o functie complex a mezencefalului, la care aparatul vestibular #labirintul posterior$ particip alturi de alte elemente informationale. &rin urmare, este cu totul impropiu ca urechea intern s fie considerat aparat al echilibrului. 0abirintul este doar o component "n cadrul unui mecanism complex, care asigur simtul statochinetic, adic tonusul postural, atitudinea si miscrile corpului, cu alte cuvinte functia de echilibru. 3rei sisteme informationale concur la mentinerea echilibrului! vederea, sensibilitatea proprioceptiv superficial-cutanat, profund #tendoane, muschii, articulatii$ si apartul vestibular. nformatiile culese de aceste trei sisteme sunt integrate, "n mod constient, "n sistemul nervos central, mai precis "n trunchiul cerebral, de unde iau nastere impulsuri centrifuge, sub forma unor rectii motorii, ca miscri, contractii si relaxri musculare. .paratul vestibular, "n acest context, genereaz o activitate permanent, chiar "n repaus, care este modulat dup cea mai mic miscare, prin
)5

interactiunea cu structurile anatomice amintite. 3rebuie subliniat simetria functiei vestibulare "n stare normal. Cele dou labirinte posterioare actioneaz ca dou /umtti separate, care emit potentiale de actiune egale, constante si simetrice si care sunt "nsumate, ca un tot, "n centrul de integrare mezencefalic. 3ocmai aceast simetrie /ustific tonusul postural si echilibrul. Ori de c%te ori potentialele de actiune labirintice sunt modificate numai de o parte, starea de echilibru este alterat. Organele receptoare vestibulare sunt sensibile la schimbri de miscare #acceleratie, deceleratie$, modificri de pozitie ale capului, gravitatie si vibratii. 3oti acesti excitanti mecanici sunt transformati la nivelul maculelor si crestelor acustice, "n potentiale de actiune electrice, care a/ung la sistemul nervos central, unde alturi de celelalte potentiale vizuale, proprioceptive si senzitive, iau parte la mentinerea orientrii spatiale. Cerebelul contribuie la mentinerea posturii si echilibrului prin folosirea acestor informatii "n vederea coordonrii miscrilor. 6timulii fiziologici ai aparatului vestibular, reprezentati de acceleratia si deceleratia unghiular si linear, exist canalele semicirculare, pe de o parte si sacula si utricula, pe de alt parte. Canalele semicirculare "ndeplinesc functia cinetic, adic "nregistreaz miscrile corpului si capului "n spatiu, av%nd sub dependenta lor miscrile rotatorii. +xcitantul lor fiziologic este acceleratia unghiular, exprimat "n grade/secund, care impresioneaz crestele ampulare prin curentii endolimfatici pe care "i genereaz. ,ntruc%t cele trei canale semicirculare din fiecare ureche, sunt situate "n cele trei planuri ale spatiului, se "ntelege c sunt astfel percepute toate miscrile, din toate sensurile. ,n acest fel, canalele semicirculare particip la miscrile corpului si mai cu seam ale capului, "n stare normal si contribuie la efectuarea anumitor gesturi sau atitudini. 0a baza fiziologiei canalelor semicirculare st miscarea curentilor endolimfatici, care ascult de legile lui +Fald si :lourens, conform crora miscarea excitatorie este dat de curentul ampulipet, pentru canalele semicirculare orizontale, si de cel ampulifug, pentru canalele verticale, iar mistagmusul se produce "ntotdeauna "n planul canalului excitat. 1tricula si sacula exercit functia static, prima av%nd sub dependent sa "nclinarea "n plan sagital a capului si tonusul muschilor extensori si flexori, pe c%nd sacula are sub dependenta ei miscrile laterale ale capului si tonusul muschilor abductori si adductori. +xcitantul lor fiziologic este acceleratia liniar, exprimat "n m/sec si care este imprimat de pozitia capului "n spatiu. .cceleratia liniar sau gravitational stimuleaz otolitele, care actioneaz asupra celulelor senzoriale de la nivelul maculelor. &rin greutatea lor, otolitele

);

produc o tractiune asupra cililor receptori din macule, la fiecare schimbare de pozitie a capului. :unctia aparatului otolitic permite, deci, identificarea pozitiei individului "n orice moment, indiferent dac este vertical sau orizontal, si redresarea capului dup schimbarea pozitiei corpului #reflex de redresare labirintic$, precum si asigurarea unui tonus muscular al corpului, "n functie de pozitia capului #reflexe tonice labirintice$. 6istemul vestibular are un rol important "n controlul posturii, care se realizeaz prin integrarea complex a informatiilor exteroceptive, vizuale si vestibulare. =iscrile capului, prin contractiile muschilor membrelor si g%tului, pe care le genereaz, readuc capul la pozitia anterioar sau la cea normal. .paratul otolitic restabileste pozitia normal a capului "n raport cu verticala. (ereglarea analizatorului vestibular sau a unor elemente ale complexului functional legat de echilibru, declanseaz bolnavului o suferint caracterictic, denumit sindrom vestibular. 1n asemenea sindrom produce! veri/ sau ameteal #fals senzatie de deplasare$, tulburri de echilibru si fenomene vegetative #greturi, vrsturi, transpiratii$. Certi/ul apare fie prin informatii senzoriale anormale vizuale, proprioceptive sau vestibulare, deci prin leziuni ale cilor aferente, centripete, fie prin defectiuni de integrare central. 3ulburrile de echilibru reflect dezordini neuro-musculare secundare unor leziuni ale cilor aferente, centrifuge, motorii. +le pot exista si separat, fr verti/. .ceste tulburri subiective sunt "nsotite de urmtoarele manifestri obiective! nistagmus orizontalrotator, care bate de partea bolnav, c%nd labirintul este iritat, sau de partea sntoas, c%nd labirintul este distrus7 devierii segmentare ale membrelor superioare si inferioare si instabilitatea bolnavului #proba 9omberg$. (up sediul leziunilor de-a lungul cilor vestibulare se vorbeste de! sindroame vestibulare periferice, c%nd este alterat labirintul posterior din urechea intern "n urma unor infectii #otite labirintice$, intoxicatii endo sau exogene ale labirintului, traumatisme #fracturi de st%nc, tulburri vasculare si vasomotorii ale urechii interne #rul de mare, de avion, de transport$, modificri ale lichidelor labirintic #hidropsul labirintic din maladia lui =eniere$, sindroame vestibulare radiculare sau tronculare, unde nervul vestibular este lezat prin inflamatii #nevrita sau neuronita vestibular$, intoxicatii, fracturi de st%nc si tumori ale unghiului ponto-cerebelos #neurinom acustic$, sindroame vestibulare centrale, c%nd sunt

)>

afectate structurile creierului, nucleii vestibulari si conexiunile lor prin leziuni degenerative, vasculare, de scleroz sau prin prezenta unor tumori. ,n ceea ce priveste mecanismele de producere ale leziunilor aparatului vestibular, predomin modificrile lichidelor endolabirintice, pe de o parte si tulburri de irigatie ale labirintului membranos, pe de alt parte. ?idropsul labirintic st la baza fiziopatologiei bolii =eniere si st "n ectazia labirintului membranos prin hipersecretie de endolimf si ruperea echilibrului tensional dintre endolimf si perilimf. Cresterea tensiunilor lichidelor labirintice, produce atrofia vaselor sangvine, subtierea striei vasculare si a membranei tectoria, precum si modificri degenerative ale elementelor senzoriale. Cauza hidropsiziei nu este perfect elucidat. +a ar fi atribuit unor perturbri ale metabolismului sodiului si potasiului, unui dezechilibru vasomotor, cresterii permeabilittii capilare sau unei toxiinfectii labirintice. 3ulburrile vasculare produc, "n ultim instant, asupra celulelor neuro-senzoriale labirintice, leziuni ischemice, prin anoxie. schemia urechii interne poate fi realizat pe multiple ci. ,ngustarea vaselor labirintice si a trunchiului vertebro-bazilar #din care eman aceste vase$ este "nt%lnit la hipertensivi si arteroscleroz prin procese de ateromatoz. nsuficienta cardiac este o alt cauz de ischemie labirintic, la fel ca si anomaliile si bolile s%ngelui. .nomaliile arteriale ale vaselor de la g%t si craniu, ca si compresiunile extrinseci ale acestora, prin variatii anatomice congenitale sau prin leziuni osoase ale coloanei cervicale vertebrale #spondiloz, osteofitoz$ contribuie la instalarea insuficientei vertebro-bazilare, surs de ischemizare a labirintelor. 1n alt mecanism este spasmul vascular al arterei auditive sau al ramurilor ei.

*@

CAPITOLUL III
SEMIOLOGIA I SINDROAMELE APARATULUI ACUSTICOVESTIBULAR .uditia este functia urechii de a percepe sunetele de anumite frecvente si intensitti. &ragul minim al unui auz normal G pentru conducerea aerian G este situat audiometric "ntre @ si 3@ dH. 1n sunet poate fi receptat pe cale fiziologic #meato-miringo-osiculocohlear$ numit si cale aerian, dar poate fi receptat si pe alte ci, cum ar fi calea otic osoas #mastoid-cohlee$ G cale parafiziologic la omul normal, numit si conducerea osoas. .ceast cale devine fiziopatologic atunci c%nd este blocat complet sistemul de transmisie. S+-3%924/ 9.9%&+'. Otoreea #scurgerea secretiilor auriculare$ poate avea aspecte clinice diferite si anume poate fi seroas #otoleea tubar, otolicvoreea$, seromucoas #purulent$, piosangviolent #otoragia$. Otoreea purulent poate fi "nt%lnit "n urmtoarele circumstante clinice! otita extern supurat, parotida supurat sau adenita parotic fistulizat "n C.+, adenita retroauricular fistulizat "n C.+, otita medie supurat acut, otoreea tubar, otit medie supurat cronic, otomastoidita supurat acut si cronic, otita 3HC, otita luetic, etc. O.+.) 2&3+& 54*4%).1 '%9-+'1 *%9*%+4-7+51 Otita medie supurat cronic propriu-zis este forma osteitic de otit supurat, denumit de .ubrI otoreea purulent. .re o evolutie insidioas, cu simptomatologie putin caracteristic, pe fondul creia apar brusc complicatii grave ce pun serios "n pericol viata pacientului. +ste o form clinic ce necesit pentru rezolvare tratament chirurgical. E.+9*).9?&-+'@ elementul principal este obstructia tubar, dar factorul BterenB este decisiv "n declansarea bolii.
*)

Cu totul exceptional otita acut necrozant din cursul bolilor infectocontagioase trece direct "n otit supurat cronic. ,n mod obisnuit exist o lung perioad otoreic, cu alte simptome schitate, de otit subacut, latent, negli/at. (ebutul nu este usor de recunoscut, deoarece aspectul acut, dureros, nu este "nt%lnit "ntotdeauna. :ondul de afectiune cronic general, precum insuficienta hepatorenal, tuberculoza, diabetul, distrofia proteincaloric la copil sunt de retinut ca factor de cronicizare. Otita croinc osteitic poate aprea dup o interventie chirurgical incomplet ce a negli/at un numr de celule mastoidiene. (in punct de vedere anatomopatologic, leziunile principale sunt cele de osteit parietal si osiculara a cavum-ului tImpani. 0a nivelul zonelor de osteit, epiteliul mucoasei dispare, iar stratul subepitelial, remaniat, se transform "n tesut de granulatie. esutul de granulatie, tesut con/unctiv de neoformatie, este alctuit dintr-o tram con/unctiv si elemente celulare inflamatorii. 8ranulatiile, uneori conglomerate, alctuiesc muguri inflamatori situati pe peretele medial al casei sau interosicular. &olipul auricular este alctuit tot din tesut de granulatie, dar este pediculat fiind inserat pe o zon osteitic #care induce producerea sa si fr de care nu ar fi aprut$, fixat parietal sau pe osisoare. +xterioriz%ndu-se prin perforatia timpanal el apare "n conductul auditiv extern si "mpiedic drena/ul agrav%nd leziunile de osteit ale casei. 6ub neoformatiile inflamatorii descrise, tesutul osos este denudat cu pierderea suprafetei netede, este rugos, spat de mici anfractuozitti neregulate, pline de tesut de granulatie uneori de consistent moale. M+'%95'9*+' apar cavitti medulare deschise, umplute cu tesut con/unctiv inflamator, care a luat locul mduvei7 exist zone de osteit condensat, caracterizat prin prezenta osteoblastilor.

**

&ierderea de substant osoas este deseori foarte important7 osteita rarefiant sap "n mastoid caverne pline de fongozitti si secretii purulente. Osul necrozat ia uneori o tenta murdar, verzuie sau "nchis la culoare, sub actiunea germenilor anaerobi. 6e "nt%lnesc uneori sechestre osoase. 0eziunile descrise pot fi localizate la nivelul peretilor casei timpanului, "n special atical, determin%nd disparitia complet a zidului extern atical #portiunea numit mur de la logette$ si comunicarea liber a casei "n conductul auditiv extern #"n formele colesteatomatoase$. Concomitent, exist si leziuni osiculare! bratul descendent al nicovalei, capul si colul ciocanului. 6crita este "n general respectat "n afara unor exceptii. Osteita osicular este variabil! ea poate realiza o stare de os poros acoperit de tesut de granulatie sau pe care se fixeaz mici polipi, sau poate exista o carie profund cu disparitia unei piese osoase, "n general, ramul descendent al nicovalei sau "ntregul osisor. .lteori lantul osicular este transformat treptat "ntr-un conglomerat neregulat din care cu greu se mai pot distinge resturi osiculare. 0eziunile inflamatorii ale urechii medii apar "nc din copilrie. &neumatizarea mastoidian este mai activ "ntre ' si )@ ani, dar acest proces de aparitie si dezvoltare celular este oprit si "nlocuit cu unul de condensare. (ac infectia cronic persist, leziunile condensate continu reduc%nd dimensiunile mastoidiene, antrul rm%ne mic, pneumatizarea fiind limitat la c%teva celule de mici dimensiuni "n vecintatea antrului. 9adiografia arat aceste modifici astfel! mastoida este dens, dar uneori apar si alte leziuni proprii otitelor cronice osteitice, ca geodele sau sechestratia osoas. S+2*.92).9/9?+) general a acestei forme clinice este frust cu stare general bun, elemente care determin "nt%rzierea prezentrii la medic. .ceasta explic instalarea treptat a unei surditti importante si aparitia complicatiilor endocraniene grave. 6ubiectiv, local, bolnavul poate prezenta o senzatie vag de tensiune local, "n special "n timpul noptii, dar simptomatologia devine zgomotoas "n momentul acutizrii otitei cronice, ce coincide cu aparitia unei rinofaringite acute.

*3

E0)2&-4/ 9:+&'.+8 /9')/ evidentiaz "n primul r%nd otoreea "n conduct. &oate fi "n cantitate variabil, este purulent, puroi seros sau consistent #cremos$, uneori sanguinolent, fr ca acest lucru s constituie un semn de gravitate7 este intens fetid #"n special "n lipsa efecturii unei toalete corespunztoare a conductului auditiv extern$. Otoreea "n cantitate mic poate ascunde forme clinice grave, osteitice, ca aticita ce necesit rezolvare chirurgical. :lora depistat "n secretie este polimicrobian, predomin%nd "n general stafilococul. &rezenta anaeroilor mreste fetiditatea. ,n pusele de acutizare apare un germen dominant, de obicei streptococul. E0)2&-4/ 9.95'9*+' va fi efectuat foarte atent, dup aspiratia secretiilor, eventual dup instilatia apei oxigenate si aspitatia acesteia7 din c%nd "n c%nd se va examina timpanul la microscop. 6e va observa aspectul general al timpanului, locul perforatiei, dimensiunile sale, aspectul mucoasei din cas, prezenta polipilor sau a colesteatomului. 1neori perforatia este greu de depistat, deoarece este acoperit de secretii, de cruste #"n special de mica perforatie epitimpanal$, iar polipul poate obstrua totalitatea lumenului conductului si atunci trebuie extras. ,n alte cazuri, perforatia este recunoscut imediat si pare uscat, dar nu putem afirma aceasta fr controlul efectuat cu a/utorul unei mese lsate "n contact cu perforatia timp de )-* zile. 3rebuie s ne asigurm de la "nceput c nu este o fistul a peretelui posterior al conductului #fistula masivului 8ellJ, masiv ce reprezint masa osoas ce acoper portiunea a treia, descendent, mastoidian, a nervului facial$7 aceasta poate exista cu un timpan intact. ,n alte cazuri, perforatia nu este evident imediat, datorit lipsei aproape totale a timpanului si a faptului c m%nerul ciocanului este distrus de osteit sau mult "nclinat medial, orizontalizat, prin retractia cicatriceal. 6uprafata gri-roz care se consider a fi timpanul este de fapt mucoasa peretelui medial al casei care se observ prin perforatie. 6e exploreaz cu stiletul aceast suprafat, ea este dur si corespunde promontoriului. .poi, recurb%nd stiletul, acesta se orienteaz cu mult delicatete cranial si posterior si uneori ptrunde "ntr-o mas moale care este colesteatomul.

*4

P&%,9%).+) este de obicei marginal, deci a/unge p%na la nivelul insertiei timpanului pe cadrul timpanal, expresia leziunilor de osteit parietal. &lasarea perforatiei se face "n functie de "mprtirea clasic a timpanului "n cadrane, "n raport cu m%nerul ciocanului, cu ligamentele timpanomaleare, anterior si posterior si "n raport de cadrul timpanal. &erforata membranei 6chrapnell corespunde leziunilor de aticit. +ste o perforatie mic, iar hipoacuzia este ne"nsemnat #mobilitatea lantului osicular este pstrat$. &erforatia anterosuperioar ne face s presupunem existenta leziunilor aticale. +ste erodat capul ciocanului. &erforatia posterosuperioar este cea mai frecvent localizare ca rezultat al leziunilor de osteit si se datoreste leziunilor "ntinse ale aticei si antrului G antroaticit. Caria nicovalei este aproape constant. &erforatia este "ntotdeauna marginal. (istructia subtotal a timpanului este o perforatie marginal, reniform sau semilunar, cuprinz%nd mezotimpanul. =%nerul ciocanului dispare sau este redus la un mic bont denudat "n Blimb de clopotB. :undul casei prezint leziuni importante, iar posterior stiletul vine "n contact cu masele moi de fongozitti, colesteatom sau os denudat. &erforatiile duble sunt asocieri de perforatii epitimpanale cu perforatii posterosuperioare, sau asocierea unei perforatii dintre cele dou variante mentionate cu una central. .socierea unei perforatii epitimpanale cu una de otoree mucoas, deoarece otoreea mucoas poate persista unei leziuni osoase, dup interventie. 6e poate identifica un polip de dimensiuni variabile, provenind din casa cu leziuni osteitice, "mpiedic%nd drena/ul prin perforatie, favoriz%nd acutizrile. Colesteatomul se prezint sub forma unor lame sidefii, strlucitoare, ce apar "n secretia otic sau poate tapeta peretii casei #"n special cel atical$ si s fie vizibil microscopic.

*'

(eficitul auditiv este variabil. mportanta sa este "n functie de sediul leziunii! deficit mic "n formele cu perforatii epitimpanale, deficit mai important "n formele cu peforatii mari, reniforme sau "n cele cu perforatii postero-superioare. Ca regul general, surditatea este de transmisie cu prelungirea perceptiei sunetului pe os. 3otusi, chiar "n afara formelor complicate labirintic, "n vechile otorei, se noteaz existenta unei componente de perceptie. 6e adaug si crize vertiginoase #sindrom labirintic prin fistula labirintic$. 6indromul labirintic G verti/, nistagmus, apare "n cazul probei pneumatice #insuflare de intensitate moderat de aer "n conduct$ sau prin simpla manevr de aspiratie a urechii, "n cazul existentei unei fistule prin osteit localizat la nivelul canalului semicircular orizontal. E0)2&-4/ %)3+9/9?+' efectuat "n incidente speciale indic leziunile, "ntinderea lor, uneori prezenta colesteatomului ca o geod osoas provenit din mrirea antrului prin eroziunea osoas, prezenta unei fistule labirintice si raportul sinusului lateral si a meningelor cu antrul mastoidian.

*-

CAPITOLUL IV
OTITELE MEDII ACUTE Otita medie acut se defineste ca fiind o inflamtie acut cu sau fr supuratie a mucoasei cavittilor urechii medii, produs de o agresiune viral, bacterian sau asociat. nflamatiile acute ale urechii medii au suferit mari modificri fat de trecut, "n urma introducerii "n terepeutic a antibioticelor. (iagnosticul pozitiv al otitelor medii acute depinde de prezenta sau absenta scurgerii auriculare, cu alte cuvinte starea de integritate a timpanului. (in acest punct de vedere otitele pot fi privite ca otite acute cu timpan "nchis si otite acute cu timpan deschis. Otita medie acut supurat cu timpan "nchis G stadiul perforativ, predomin la v%rsta prescolar, fiind o consecinta direct a infectiilor rinofaringiene, care sunt frecvente la aceast v%rst. ncidenta scade dup sapte ani, odat cu involutia tesutului limfatic din rinofaringe. +ste deci o otit bacterian, care poate succeda unei otite medii acute virale, prin infectie secundar. ,n trecut, flora microbian era reprezentat de streptococul K hemolitic #>@L$, streptococul viridans, pneumococul si stafilococul. :olosirea pe scar larg a antibioticelor a schimbat radical aceast flor microbian, "n sensul diminurii streptococului hemolitic "n dauna stafilococului aureu. 0a copiii sub cinci ani predomin pneumococul si ?aemophilus influenzae, iar la cei care au primit anterior antibiotice a crescut incidenta bacilului piocianic. =ecanismul supuratiei din otitele medii acute bacteriene este similar cu cel din otitele virale, calea infectiei fiind reprezentat de trompa lui +ustachio. 6upuratia mai poate aprea "ns si pe cale hematogen, "n cursul unor infectii generale sau dup traumatismul ruptura timpanului, pe cale extern.

Otita medie acut supurat evolueaz "n patru faze succesive! inflamatie, supuratie, complicatie si rezolutie. 6tadiul de inflamatie este caracterizat prin hiperemie si edem al mucoperiostului din urechea medie #csuta timpanului si mastoida$, cu constituirea exudatului serofibrinos, similar otitelor acute virale. +xudatul se constituie "n 3-5 zile, se acumuleaz "n cavitatea timpanic p%n ce o umple "n "ntregime si apas pe timpan care bombeaz ctre conduct.
*5

.cumularea exudatului "n cavittile urechii medii determin atodinie violent, cu iradiere "n t%mpl, mastoid, orbit, maxilarul superior si ceaf. 6tadiul de supuratie "nsemn transformarea exudatului "n mucopuroi sau puroi franc, adic se formeaz un abces al casei timpanului. ,n aceast faz, mucoasa casei timpanului si a mastoidei se "ngroas, blocheaz celulele mastoidiene si aditus ad antrum si "n acest fel, este "mpiedicat drena/ul mastoidei. (urerile devin de acum pulsatile, mai intense noaptea, determin insomnie, starea general se altereaz si apare febr 3;-4@MC. 6e instaleaz surditate accentuat, ameteli si verti/uri puternice. 0a otoscopie timpanul arat congestionat, difuz, cu disparitia reperelor anatomice, infiltrat si bombat, mai mult "n cadranul posterosuperior sau "n /umtatea posterioar. =astioda este dureroas la palpare, nu numai la nivelul v%rfului, ci si pe antru si marginea posterioar. Ctre a patra, a cincea zi de evolutie spontan, puroiul colectat, se va elimina printr-o perforatie la locul de maxim bombare. ,n acest faz perforativ a otitei acute supurate #otit supurat "nchis$ este bine s nu se astepte evolutia spontan ctre perforatie si s se practice miringotomia de "ndat ce semnele de colectare sunt evidente. 6ub influenta antibioticelor si "n lipsa paracentezei, evolutia spontan ctre perforare poate fi /ugular, cu riscul de a favoriza instalarea unei otite adezive, cu scdere permanent de auz sau aparitia complicatiilor. Otitele medii acute cu timpan deschis sunt reprezentate de otitele supurate perforate spontan sau paracentezate si de otitele acute necrozante.

Otita supurat acut simpl "n faza ei de supuratie, "nspre a patra, a cincea zi puroiul colectat se va elimina printr-o perforatie spontan, cel mai frecvent "n canalul antero-inferior, punctiform, sub efectul presiunii puroiului din casa timpanului. Odat cu constituirea perforatiei si a aparitiei scurgerii auriculare "n conduct, dispar durerea, febra si starea toxicoseptic, precum si sensibilitatea dureroas a mastoidei la palpare, prezent "nainte de perforare. (ac durerea mastoidian se mentine si dup constituirea perforatiei "nseamn c exist retentie de puroi "n celulele mastoidiene, semn de avertizare pentru aparitia osteitei mastoidiene #mastoidit$. 0a otoscopie se observ prezenta secretiei mucopurulente pulsatile la nivelul perforatiei, unde "n unele cazuri poate prolaba o mucoas rosie, edemantiat #perforatie "n Et%t de vacB$. 9adiografiile mastoidiene efectuate "n primele dou faze ale otitei acute banale arat valoarea sistemului celular de partea bolnav, datorit edemului de mucoas si acumulrii de secretii "n celule7 nu se remarc "ns distrugerea septurilor celulare, acesta

*;

fiind prezent "n caz de mastoidit #complicatie$. 1neori purulent, din otita supurat simpl poate fi localizat "n pungile 3roeltch si &russa2 #aticit acut sau otita medie "nchistat$, situatie care este exprimat otoscopic prin limitarea infiltratiei si bombrii timpanului la nivelul membranei 6chrapnell. 6tadiul de complicatii al otitei supurate acute banale nu este obligatoriu. +l apare atunci c%nd mastoida se umple cu granulatii ale mucoasei si cu puroi sub presiune, prin lips de drena/ la nivelul aditus ad antrum. 6tadiul de rezolutie este caracterizat este diminuarea treptat a secretiei, cedarea edemului de mucoas, revenirea auzului si vindecarea, de obicei fr cicatrice rezidual, a perforatiei timpanice. Cindecarea dureaz "n medie sapte zile si a fost influentat favorabil prin antibioterapie, care a modificat evolutia si prognosticul, reduc%nd simtitor aparitia complicatiilor redutabile de altdat, "n special a mastoidei. 3otusi, dac "n faza de rezolutie si sub influenta antibioticelor reapare durerea si febra, si dac timpanul se mentine infiltrat, trebuie s ne g%ndim fie la o retentie de puroi prin drena/ insuficient, fie la instalarea complicatiei mastoidiene. .ntibioterapia, fat de trecut, a modificat evolutia si desfsurarea fazei de rezolutie "n sensul favorizrii trecerii la cronicizare a otitei supurate acute banale. 6ub influenta antibioticelor semnele functionale si generale dispar rapid si pacientul, familia si chiar medicul consider otita vindecat, fr s mai tin seam dac scurgerea mai persist, dac si-a constituit o perforatie permanent, cu alte cuvinte dac otita acut s-a transformat "ntr-o otit supurat cronic. (e aici decurge obligatia de a se controla starea timpanului p%na la disparitia complet a scurgerii auriculare "n cursul unei otite acute, mai ales dac a fost tratat cu antibiotice si eventual de a verifica starea mastoidei prin radiografii repetate, atunci c%nd se constat tendinta de persistent a scurgerii auriculare. Otita supurat acut necrozant difer de cea banal sau simpl print-o evolutie supraacut, cu distrugeri largi ale structurilor urechii medii #timpan, oscioare$. +a apare la copii, ca o complicatie a po/arului, scarlatinei si gripei. (in fericire, "n epoca noastr, fat de trecut, prezenta ei este mai rar semnalat. nfectia este provocat de streptococul K hemolitic, care produce o distrugere precoce a pars tensa a timpanului si necroze ale mucoperiostului casei si lantului osicular. &rocese rapide trombotice determin sechestre osoase "n mastoid si leziuni de osteomielit a septurilor celulare si a tablei interne mastoidiene. +xtinderea procesului de necroz depinde de rezistenta organismului si de virulenta infectiei. Cazurile mai putin virulente sunt limitate numai la distrugerea

*>

timpanului. 6imptomatologia este identic cu ce a otitei supurate simple, numai c manifestrile sunt mai severe si mai rapide. ,ntruc%t ruptura spontan a timpanului este precoce, primul simptom va fi aparitia unei scurgeri auriculare timpurii, net purulente. Otoscopic se constat de la "nceput o perforatie central larg, care se extinde rapid p%n la disparitia total a pars tensa a timpanului. &rin perforatie se vede mucoasa casei cu granulatii, acoperit de secretii purulente murdare. (in punct de vedere evolutiv, otita acut necrozant are tendinta rapid de cronicizare, sau dac se vindec, las sechele cicatriceale postotitice cu important deficit auditiv. D+)?-95.+'4/ 3+,&%&-.+)/ al otitelor medii acute, practic nu se pune, pentru c diagnosticul pozitiv este usor. 6imptomatologia dureroas, reactia mastoidian, semnele generale, elementele etiologice, aspectul otoscopic sunt suficiente pentru a afirma prezenta unei otite supurate acute. ,n stadiul de inflamatie si cel incipient de supuratie, aspectul timpanului poate crea confuzie cu o miringit. ,n acest caz exist semnele de otit extern subiectiv si modificrile obiective ale conductului. (e asemenea, nu trebuie fcut eroarea de a lua drept otodinie o durere iradiant, lipsa modificrilor timpanice si prezenta focarelor vecine rspunztoare #artrit temporo-mandibular, accident al molarului de minte, carie dentar, angin$ lmuresc diagnosticul. O problem particular a diagnosticului diferential este aspectul local "nt%lnit "n otita extern flictenular sau miringita buloas hemoragic de origine gripal, care este etichetat de unii autori ca o afectiune a urechii medii. (iagnosticul nu este deloc usor! "n favoarea localizrii leziunilor pe conduct sunt bulele si veziculele evidente pe pielea conductului si timpan, si disparitia lor c%nd sunt "ntepate, "n plus dac se "ncearc o paracentez se obtine senzatia de rezistent pe care o d stratul fibros al timpanului, cu proba vacuittii casei7 pentru localizarea infectiei "n urechea medie pledeaz otodinia fr caracterele durerii de otit extern si surditatea de transmisie, care nu este suficient /ustificat prin prezenta bulelor7 evolutia leziunilor decide diagnosticul. ,nainte de perforatie mai trebuie fcut diagnosticul diferential cu otitele medii cu timpan "nchis. ,n spri/inul otitei seroase ori mucoase pledeaz hipoacuzia de transmisie si timpanul putin modificat7 constatarea nivelului de lichid si a bulelor de aer dup politzerizare sunt semne patognomice7 "n unele cazuri "ns, aceste semne nu sunt vizibile din cauza opacittii timpanului. ,n asemenea situatii, diagnosticul de otit seroas trebuie diferentiat de toate afectiunile urechii cu timpan aproape normal si
3@

cu hipoacuzie de transmisie si "ndeseobi de otospongioz si aplaziile minore ale urechii medii. ,n cazurile neclare, diagnosticul este hotr%t prin impendantmetrie, care arat scderea complicatiei "n caz de otite seroase, precum si prin paracenteza aseptic exploratorie. 3impanul albastru idiopatic este o alt afectiune care intr "n discutie, pentru c se confund cu otita seroas prin surditatea de transmisie #care este unilateral$, prin prezenta "n casa timpanului a unui lichid ciocolatiu steril, cu sau fr granulatii de colesterin si prin aspectul timpanului care este albastru "nchis, aproape violet. ,n spri/inul diagnosticului de timpan albastru idiopatic, st pe primul loc aspectul otoscopic al timpanului, miringotomia exploratorie, care nu trebuie omis "n cazuri de dubiu si examenul radiologic al mastoidelor, la nivelul crora poate exista un epansament sero-hemoragic cu sau fr leziuni osoase. (up aspectul otoscopic, timpanul albastru idiopatic poate fi la r%ndul lui confundat cu! hemotimpanul post traumatic care se elimin prin interogatoriu #prezenta traumatismului cranian, a unei interventii otologice recente sau a unui tamponament posterior$7 hemotimpanul spontan "n cursul tratamentelor anticoagulante7 procidenta golfului /ugularei interne #lipseste surditatea, aspectul albastru este limitat la partea inferioar a timpanului si "n plus examenul radiologic si /ugulografia precizeaz diagnosticul$7 tumorile glomice ale casei diagnosticate prin aceleasi mi/loace. ,n cazul otitelor medii cu timpan deschis #otita supurat dup perforatie$, aceasta nu trebuie confundat cu otita cronic re"nclzit sau acutizat, mai ales dac otita acut este necrozant. 6e pune deci "ntrebarea dac este vorba de o otit acut simpl sau de un puseu acut al unei otite cronice. <u este "ntotdeauna usor de dat un rspuns corect la o asemenea "ntrebare, desi interogatoriul, examenul otoscopic si cel radiologic "nlesnesc diagnosticul. +xist totusi circumstante clinice si tablouri otoscopice la limit, c%nd decizia este dificil. E+9*).9?&-+', elementul principal este si aici obstructia tubar, dar factorul EterenB este decisiv "n declansarea bolii. Cu totul exceptional otita acut necrozant din cursul bolilor infectocontagioase trece direct "n otit supurat cronic.

3)

,n mod obisnuit exist o lung perioad otoreic, cu alte simptome schitate, de otit subacut, latent, negli/at. (ebutul nu este usor de recunoscut, deoarece aspectul acut, dureros, nu este "nt%lnit "ntotdeauna. :ondul de afectiune cronic general, precum insuficienta hepatorenal, tuberculoza, diabetul, distrofia proteincaloric la copil sunt de retinut ca factor decisiv "n cronicizare. 3ot at%ta atentie va fi acordat maladiilor rinofaringiene, nazale si sinuzale, tumorilor endonazale si rinofaringiene toate intervenind prin intermediul obstructiei tubare. (in punct de vedere )-).929*).9/9?+', leziunile principale sunt cele de osteit parietal si osicular a cavum-ului tympani. nsistm asupra leziunilor generale din otita medie cronic propriu-zis ls%nd la momentul potrivit descrierea leziunilor colesteatomatoase si pe cele din aticita cronic. 0a nivelul zonelor de osteit, epiteliul mucoasei dispare iar stratul subepitelial, remaniat, se transform "n tesut de granulatie. esutul de granulatie, tesut con/unctiv de neoformatie, este alctuit dintr-o tram con/unctiv si elemente celulare inflamatorii. 8ranulatiile, uneori conglomerate, alctuiesc mugurii inflamatori situati pe peretele medial al casei sau interosicular. .sa numit Etesut fongosB #EfongozittileB$, este de fapt un tesut de granulatie cu inflamatie intens si importante dilatatii vasculare. 6e dispune "n mase vegetante. 6unt caracteristice leziunilor de osteit. &olipul auricular este alctuit tot din tesut de granulatie, dar este pediculat, iar "n forma clinic pe care o discutm, el este inserat pe o zon osteitic #care induce producerea sa si fr de care nu ar fi aprut$, fixat parietal sau pe osisoare. +xterioriz%ndu-se prin perforatia timpanal el apare "n conductul auditiv extern si "mpiedic drena/ul agrav%nd leziunile de osteit ale casei. ,n literatur exist descris posibilitatea exteriorizrii prin tub la nivel epifaringian. 6ub neoformatiile inflamatorii descrise, tesutul osos este denudat cu pierderea suprafetei netede, este rugos, spat de mici anfractuozittii neregulate, pline de tesut de granulatie uneori de consistent moale.

3*

M+'%95'9*+' apar cavitti medulare deschise, umplute cu tesut con/unctiv inflamator, care a luat locul mduvei7 exist zone de osteit condensat, caracterizat prin prezenta osteoblastilor. &ierderea de substant osoas este deseori foarte important7 osteita rarefiat sap "n mastoid caverne pline de fongozitti si secretii purulente. Osul necrozat ia uneori o tent murdar, verzuie sau "nchis la culoare, sub actiunea germenilor anaerobi, astzi din ce "n ce mai frecventi. 6e "nt%lnesc uneori sechestre osoase. 0eziunile descrise pot fi localizate la nivelul peretilor casei timpanului, "n special atical, determin%nd disparitia complet a zidului extern atical #portiunea numit mur de la logette$ si comunicarea liber a casei "n conductul auditiv extern #"n formele colesteatomatoase$. Concomitent, exist si leziuni osiculare! bratul descendent al nicovalei, capul si colul ciocanului. 6crita este "n general respectat "n afara unor exceptii. Osteita osicular este variabil! ea poate realiza o stare de os poros acoperit de tesut de granulatie sau pe care se fixeaz mici polipi, sau poate exista o carie profund cu disparitia unei piese osoase, "n general, ramul descendent al nicovalei sau "ntregul osisor. .lteori lantul osicular este transformat treptat "ntr-un conglomerat neregulat din care cu greu se mai pot distinge resturi osiculare. ,n ceea ce priveste structura si organizarea colesteatomului vom aduce precizri corespunztoare la prezentarea acelei forme clinice de otit cronic. <u trebuie uitate modificrile anatomopatologice ce apar "n apofiza mastoid. 0eziunile inflamatorii ale urechii medii apar "n copilrie. &neumatizarea mastoidian este mai activ "ntre ' si )@ ani, dar acest proces de aparitie si dezvoltare celular este oprit si "nlocuit cu unul de condensare. (ac infectia cronic persist, leziunile condensate continu reduc%nd dimensiunile mastoidiene, antrul rm%ne mic, pneumatizarea fiind limitat la c%teva celule de mici dimensiuni "n vecintatea antrului. 9adiografia va arta aceste modificri! mastoida este dens, dar uneori apar si alte leziuni proprii otitelor cronice osteitice, ca geodele sau sechestratia osoas. A5*&'.4/ ?&-&%)/ '/+-+' al otitelor cronice osteitice este important de retinut pentru polimorfismul su. 9m%ne ca unele aspecte deosebite s fie prezentate "n

33

cadrul formelor clinice particulare #polipoase, colesteatomatoase si "n cazul aticitei$ S+2*.92).9/9?+) general a acestei forme clinice este frust cu stare general bun, elemente care determin "nt%rzierea prezentrii la medic. .ceasta explic instalarea treptat a unei surdittii importante si aparitia complicatiilor endocraniene grave. 6ubiectiv, local, bolnavul poate prezenta o senzatie vag de tensiune local, "n special "n timpul noptii, dar simptomatologia devine zgomotoas "n momentul acutizrii otitei cronice, ce coincide cu aparitia unei rinofaringite acute. E0)2&-4/ 9:+&'.+8 /9')/ evidentiaz "n primul r%nd otoreea "n conduct. &oate fi "n cantitate variabil, este purulent, puroi seros sau consistent #cremos$, uneori sanguinolent, fr ca acest lucru s constituie un semn de gravitate7 este intens fetid #"n special "n lipsa efecturii unei toalete corespunztoare a conductului auditiv extern$. <u exist o corelatie "ntre cantitatea otoreii si gravitatea otitei. Otoreea "n cantitate mic poate ascunde forme clinice grave, osteitice, ca aticita ce necesit rezolvarea chirurgical. :lora depistat "n secretie este polimicrobian, pedomin%nd "n general stafilococul. &rezenta anaerobilor mreste fetiditatea. ,n puseele de acutizare apare un germen dominant, de obicei streptococul. E0)2&-4/ 9.95'9*+' va fi efectuat foarte atent, dup aspiratia secretiilor, eventual dup instilatia apei oxigenate si aspiratia acesteia7 din c%nd "n c%nd se va examina timpanul la microscop. 6e va observa aspectul general al timpanului, locul perforatiei, dimensiunile sale, aspectul mucoasei din cas, prezenta polipilor sau a colesteatomului. 1neori perforatia este greu de depistat, deoarece este acoperit de secretii, de cruste #"n special "n mica perforatie epitimpanal$, iar polipul poate obstrua totalitatea lumenului conductului si atunci trebuie extras. ,n alte cazuri, perforatia este recunoscut imediat si pare uscat, dar nu putem afirma aceasta fr controlul efectuat cu a/utorul unei mese lsate "n contact cu perforatia timp de )-* zile.

34

3rebuie s ne asigurm de la "nceput c nu este o fistul a peretelui posterior al conductului #fistula masivului 8elle, masiv ce reprezint masa osoas ce acoper portiunea a treia, descendent, mastoidian, a nervului facial$7 aceasta poate exista cu un timpan intact. ,n alte cazuri, perforatia nu este evident imediat, datorit lipsei aproape totale a timpanului si a faptului c m%nerul ciocanului este distrus de osteit sau mult "nclinat medial, orizontalizat, prin retractia cicatriceal. 6uprafata gri-roz care se consider a fi timpanul este de fapt mucoasa peretelui medial al casei care se observ prin perforatie. 6e exploreaz cu stiletul aceast suprafat7 ea este dur si corespunde promontoriului. .poi, recurb%nd stiletul, acesta se orienteaz cu mult delicatete cranial si posterior si uneori el ptrunde "ntr-o mas moale care este colesteatomul. P&%,9%).+) este de obicei marginal, deci a/unge p%n la nivelul insertiei timpanului pe cadrul timpanal, expresia leziunilor de osteit parietal. &lasarea perforatiei se face "n functie de "mprtirea clasic a timpanului "n cadrane, "n raport cu m%nerul ciocanului, "n raport cu ligamentele timpanomaleare, anterior si posterior si "n raport cu cadrul timpanal. &erforatia membranei 6chrapnell corespunde leziunilor de aticit. +ste o perforatie mic, iar hipoacuzia este ne"nsemnat #mobilitatea lantului oticular este pstrat$. &erforatia anterosuperioar ne face s presupunem existenta leziunilor aticale. +ste erodat capul ciocanului. &erforatia posterosuperioar este cea mai frecvent localizare ca rezultat al leziunilor de osteit si se datoreste leziunilor "ntinse ale aticei si antrului #antroaticit$. Caria nicovalei este aproape constant. &erforatia este "ntotdeauna marginal. (istructia subtotal a timpanului este o perforatie marginal, reniform sau semilunar, cuprinz%nd mezotimpanul. =%nerul ciocanului dispare sau este redus la un mic bont denudat "n Elimb de clopotB. :undul casei prezint leziuni importante, iar posterior stiletul vine "n contact cu masele noi de fongozitti, colesteatom sau os denudat.
3'

&erforatiile duble sunt asocieri de perforatii epitimpanale cu perforatii posterosuperioare, sau asocierea unei perforatii dintre cele dou variante mentionate cu una central. (e retinut asocierea unei perforatii epitimpanale cu una de otoree mucoas, deoarece otoreea mucoas poate persista unei leziuni osoase, dup interventie. 1neori putem identifica un polip de dimensiuni variabile, provenind din casa de leziuni osteitice, "mpiedic%nd drena/ul prin perforatie, favoriz%nd acutizrile.

3-

CAPITOLUL V
EXPLORAREA RADIO-IMAGISTICA BN AFECIUNILE OTOLOGICE Osul temporal este unic "n corpul uman prin structura sa ce concentreaz "ntr-un volum mic un numr mare de structuri vitale osoase si membranoase, unele de dimensiuni foarte reduse. (e aceea evaluarea sa radioimagistic a reprezentat din totdeauna o provocare pentru medicul radiolog. ,n prezent, principalele tehnici folosite pentru studiul osului temporal si al structurilor neurovasculare adiacente sunt radiologia conventional, tomografia computerizat #3C$, rezonanta magnetic #9=$ si angiografia. R)3+9/9?+) '9-8&-.+9-)/1 &rezint avanta/ele unei investigatii simple si necostisitoare ce se poate realiza cu aparatur radiologic standard disponibil "n ma/oritatea spitalelor. (ezavanta/ul ma/or al imaginii rezultate este reprezentat de sumatia "ntr-un singur plan a multiplelor structuri situate "n planuri diferite, ceea ce determin dificultatea interpretrii imaginii. Com descrie c%teva incidente care prezint interes practic "n prezent. I-'+3&-.) .&2*9%9.+2*)-+'1 S'(4//&% este o imagine lateral a mastoidei obtinut cu planul sagital al craniului paralel cu filmul si cu o angulare de *'-3@ grade craniocaudal a razei incidente, ce permite o excelent vizualizare a gradului si extensiei pneumatizrii mastoidiene, a structurii trabeculelor osoase si a raporturilor cu portiunea vertical a sinusului lateral. maginea prezint dou segmente #fig.)$ !
o o

anterior G format din articulatia temporomandibular, cu cavitatea glenoid si condilul mandibulei #fig.).a$ posterior G mastoida cu urmtoarele repere #fig.).b$!

conductul auditiv extern si casa timpanului, a cror proiectie suprapus delimiteaz o zon circular de transparent crescut situat imediat posterior de articulatia temporomandibular 2 conductul auditiv intern si vestibulul se proiecteaz ca transparente suprapuse tot la nivelul acestei zone circulare, "n partea superioar
35

nucleul labirintic G intens opac, situat posterosuperior de proiectia conductului auditiv extern 5 celulele pneumatice mastoidiene 3 care "n functie de pozitia fat de sinusul lateral pot fi presinusale #dispuse anterior$ sau retrosinusale #dispuse posterior$ marginea superioar si marginea posterioar a st%ncii, prin unirea crora se delimiteaz unghiul petros #sinodural$ Citelli sinusul venos lateral 4, ce apare ca o band de transparent crescut, dispus paralel cu marginea posterioar a st%ncii la o distant de )@-)' mm de peretele posterior al conductului auditiv extern7 c%nd aceast distant este mai mic de )@ mm exist riscul lezrii sinusului lateral "n cursul interventiilor chirurgicale la nivelul mastoidei.

I-'+3&-.) )-.%9.+2*)-)/1 =C()455& III> se obtine cu pacientul "n decubit dorsal, cu capul "n hiperflexie si "nclinat cu )@-)' grade de partea opus celei radiografiate. <e ofer o imagine de ansamblu asupra urechii medii si interne, evidentiind !
o

antrul mastoidian 7, ce apare ca o zon hipertransparent, adesea de forma unui triunghi cu baza reprezentat de tegmen antri orientat "n sus, "n contact cu fosa cerebral mi/locie7 dimensiunile sale medii sunt de ;-)@mm/'-5mm, o crestere a acestora de peste )*-)4mm fiind interpretat ca prezent de colesteatom aditus ad antrum, band de transparent ce face legtura "ntre v%rful imaginii triunghiulare a antrului si partea superioar a casei timpanului casa timpanului #dificil de vizualizat$ lantul de oscioare din care se vd doar ciocanul si nicovala care prin sumatie dau o imagine opac, relativ triunghiular, proiectat "n partea superioar a casei timpanului vestibulul 1, vizualizat sub forma unei zone de hipertransparent rotund sau ovalar proiectat "ntre fata superioar a st%ncii si casa timpanului7 de a nivelul vestibulului pornesc canalele semicirculare!

o o

superior 6, orientat vertical, cu bucla "n raport cu eminenta arcuat lateral 5, cu bucla orientat spre exterior, "n raport cu antrul mastoidian posterior, orientat paralel cu axul stncii, se poate vedea foarte rar "n aceast incident, numai atunci c%nd fasciculul de raze este tangent la bucla sa.

3;

o o

cohleea 2 cu promontoriul 4, prima tur de spir osoas a melcului situat sub vestibul conductul auditiv intern 3.

ncidenta Chausse prezint o mare important "n evaluarea postoperatorie a pozitiei implantului cohlear, obtin%ndu-se o imagine desfsurat a dispunerii electrozilor la nivelul cohleei . I-'+3&-.) 9''+*+.97+?92).+'1 =S.&-8&%5> se realizeaz prin rotarea capului pacientului cu 4' grade spre partea opus celei de examinat iar fascicolul de raze trebuie angulat cu )' grade caudal. .stfel axul lung al st%ncii temporale devine paralel cu planul filmului si se poate vedea "ntreaga st%nc, inclusiv apexul, dar incidenta este utilizat de electie pentru evaluarea conductului auditiv intern. 6e disting
o

marginea superioar a st%ncii temporale 7 cu diferitele accidente osoase prezente la acest nivel!

eminenta arcuat, situat la unirea a o treime extern cu dou treimi interne ale marginii st%ncii, corespunde canalului semicircular vertical fosa subarcuat foseta ganglionului 8asser, situat aproape de v%rful st%ncii
o o

regiunea extern, mastoidian a stncii regiunea medie, labirintic, cu urmtoarele repere!

labirintul 5, hipertransparent, rotund-ovalar, de la nivelul cruia se desprind canalele semicirculare superior 1 si lateral 6 prima portiune a canalului facial 2 cohleea 4 conductul auditiv intern 3 care apare ca o band hipertransparent orientat de obicei paralel cu marginea superioar a st%ncii v%rful st%ncii.

&rin toate aceste incidente, denumite fundamentale, se obtin separat imaginea fiecrei regiuni petromastoidiene. (e aceea se execut "ntotdeauna dou radiografii simetrice, pentru comparatie. (intre incidentele prin care se obtine imaginea de ansamblu a ambelor mastoide pe aceeasi radiografie, retinem!
3>

o o

incidenta frontosuboccipital Norms #st%ncile se proiecteaz la nivelul orbitelor$ incidenta axial ?irtz #baza de craniu$ care ne ofer "ns mai putine detalii de structur dec%t cele unilaterale, fiind foarte rar utilizate "n practic din aceast cauz.

Conduita medicului radiolog "n alegerea incidentelor pentru explorarea st%ncii temporale trebuie s respecte urmtoarea succesiune!
o

examinarea radiologic "ncepe "ntotdeauna cu radiografii comparative "n incidenta temporo-timpanic 6chuller, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra regiunii petromastoidiene urmtoarea incident se alege "n functie de semnele clinice si de formatiunile anatomice pe care dorim s le examinm!

"n afectiunile inflamatorii G incidenta antrotimpanal Chausse G pentru antrul mastoidian si regiunea aditotimpanal "n traumatisme, tumori si malformatii auriculare, pe l%ng cele dou incidente mentionate anterior este necesar si incidenta occipitozigomatic 6tenvers.

(e asemenea, se pot executa tomografii simple liniare "n cele trei incidente fundamentale descrise. +xplorarea modern presupune "ns executarea tomografiei computerizate care aduce informatiile necesare "n ma/oritatea afectiunilor otologice. T929?%),+) '92*4.&%+7).1 3omografia computerizat #3C$ a "nlocuit cu succes tomografia conventional "n studiul osului temporal prin multiplele avanta/e pe care le aduce. .stfel, pe l%ng contrastul crescut al imaginilor obtinute, ultimele generatii de tomografe computerizate permit detectarea structurilor anatomice de dimensiuni reduse precum si a patologiei lor. ,n plus, tomografia helicoidal permite explorarea complet a regiunii si ofer posibilitatea de reconstructii tridimensionale fidele, adevrate endoscopii virtuale. &entru evaluarea imagistic prin 3C a osului temporal sunt necesare trei conditii! "nalt definitie, sectiuni subtiri si proiectii multiple. &rincipalele proiectii pentru osul temporal sunt!

4@

o o

axial, care aduce informatii despre urechea extern, medie si intern cu exceptia structurilor paralele cu planul sectiunii, cum ar fi tegmenul coronal, care este indispensabil pentru completarea imaginilor obtinute "n proiectia axial coronal oblic la *@ grade, care este o modificare a incidentei coronale utilizat pentru studiul peretelui medial al cavittii timpanice, "n special pentru fereastra oval, promontoriu si segmentul timpanic al canalului facialului sagital #lateral$, care este extrem de dificil sau chiar imposibil de obtinut direct, realizat, de obicei, prin reconstructia tridimensional a imaginilor obtinute "n alte incidente, prezint interes pentru segmentul mastoidian al canalului facialului si pentru apeductul vestibular.

Com ilustra "n continuare radioanatomia normal a st%ncii temporale "n sectiuni de tomografie computerizat executate "n plan axial, paralele cu planul orbitomeatal, de la partea inferioar a conductului auditiv extern p%n la marginea superioar a st%ncii. &rin 3C se pot diagnostica ma/oritatea afectiunilor malformative, traumatice, inflamatorii sau tumorale ce afecteaz diferitele structuri ale st%ncii temporale precum si extensiile lor intra sau extratemporale. :olosirea de substante de contrast creste valoarea diagnostic a 3C, fiind util anomaliilor vasculare, abcceselor cerebrale otogene si "n toate tumorile cu exceptia osteoamelor. ,n plus, 3C prezint o important deosebit "n evaluarea otologic postoperatorie. (up mastoidectomii si timpanoplastii, reperele osoase sunt frecvent absente sau discontinue si de aceea recidivele nu pot fi diferentiate de modificrile postoperatorii dec%t cu a/utorul 3C. +xist "ns entitti patologice dificil sau chiar imposibil de detectat prin 3C, cum ar fi neurinoamele de acustic #de fapt schFanoame de nerv vestibular$ de dimensiuni reduse situate "n conductul auditiv intern sau "n unghiul cerebelopontin precum si patologia labirintului membranos #din care se pot vedea doar calcificrile si aerul posttraumatic, labirintele si tumorile rm%n%nd invizibile$. (e asemenea, nu se pot decela nevrita de nerv facial sau cohloevestibular, "ns mici neurinoame de nerv facial "n portiunile - sau "n ganglionul geniculat sunt vizibile datorit modificrilor peretilor ososi ai

4)

canalului facialului. .ceste dezavanta/e ale explorrii st%ncii temporale cu a/utorul 3C sunt "ns compensate de evaluarea prin rezonant magnetic. R&79-)-.) 2)?-&.+'1 9ezonanta magnetic #9=$ este o modalitate imagistic ce produce imagini sectionale ca si 3C folosind "ns interactiunea dintre nucleii de hidrogen #protoni$, c%mpuri magnetice statice si frecvente de unde radio, fr s expun pacientul la raze ionizante. ,n plus fat de 3C, se pot obtine sectiuni "n orice plan dorit iar imaginile obtinute au o rezolutie de contrast mai "nalt si nu sunt artefacte de tesut osos "ncon/urtor. &uterea semnalului de rezonant magnetic convertit "n imagini depinde de concentratia de nuclei de hidrogen liberi si de cei doi timpi de relaxare magnertic 3) si 3*, care sunt caracteristice fiecrui tesut. .erul, osul cortical si calcificrile contin putini protoni liberi si de aceea apar "n imagini ca arii "ntunecate, fr semnal. 9ezonanta magnetic este o excelent metod de diagnostic a neurinoamelor de dimensiuni reduse situate "n conductul auditiv intern sau "n unghiul cerebelopontin, administrarea de substant de contrast #8adolinium$ determin%nd o crestere a sensibilittii metodei ce-si gseste aplicatii si "n evaluarea nervilor "n conductul auditiv intern, a ganglionului geniculat si a segmentelor si ale facialului "n nevrite. &atologia labirintului membranos poate fi diagnosticat tot cu a/utorul substantei de contrast "n asociere cu utilizarea de sectiuni fine. A-?+9?%),+) 6e utilizeaz "n diagnosticul anomaliilor sau tumorilor vasculare intratemporale cu sau fr extensie extratemporal. Arteriografia este util "n identificarea vascularizatiei leziunii, frecvent o tumor glomic, atunci c%nd se preconizeaz o embolizare sau o ligatur chirurgical. &entru a delimita masa vascular de celelalte structuri temporale se practic substractia imaginii. n/ectarea se practic, de obicei, "n artera carotid comun pentru a vizualiza at%t circulatia prin carotida extern c%t si prin carotida intern. Flebografia /ugular retrograd se practi rar, pentru diagnosticarea tumorilor glomice sau pentru procidenta golfului /ugularei.
4*

CAPITOLUL VI
EDUCACIA PENTRU SANATATE BN VEDEREA PREVENIRII BOLILOR DIN SFERA ORL 1.

M154%+ 3& *%9,+/)0+& *%+2)%16 msuri pentru fortificarea organismului prin sport Oi activitPi "n aer liber asigurarea unui mediu curat nepoluat cu praf, substanPe chimice "n oraOe Oi la locul de munc umezirea aerului din "ncperi, saloane Oi locuinPe asigurarea unei temperaturi constante de )--); grade "n "ncperi evitarea substantelor iritante ale cilor respiratorii superioare! alcool, tutun, condimente folosirea aspiratoarelor de praf, ventilatoarelor Oi mOtilor de protecPie la locurile de munc, cu praf Oi pulberi folosirea de cOti pentru amortizarea zgomotelor puternice si trepidaPiilor #cazangii, lctuOi, telefoniste$ efectuarea de controale periodice ale auzului M154%+ 3& *%9,+/)0+& 5&'4-3)%&

2.

depistarea tuturor "mbolnvirilor acute ale nasului, g%tului, urechii Oi tratarea lor corect pentru prevenirea cronicizrii si a unor infirmitPi! surditate, tulburri de fonaPie Oi respiratorii. tratarea corect a rinofaringitelor sugarului pentru prevenirea otitelor reeducarea vorbirii, auzului la persoanele cu suferinPe ale urechii M154%+ 3& *%9,+/)0+& .&%D+)%1

3.

"ndrumarea persoanelor cu surditate medie pentru protezare auditiv educarea pacienPilor purttori de protez cum s o utilizeze pentru a se adapta progrsiv la mediul sonor educarea antura/ului pentru a susPine psihic pacientul cu hipoacuzie examinarea periodic a hipoacuzicului pentru a aprecia din timp accidentele surditPii Oi necesitatea schimbrii protezei

43

CAPITOLUL VII
PROCESUL DE NURSING - P%&7&-.)%& ?&-&%)/1 &rocesul sau demersul de "ngri/ire este o metod organizat Oi sistematic care permite acordarea de "ngri/iri individualizate. +ste centrat pe reacPiile particulare ale fiecrui individ la o modificare real sau potenPial de sntate. (emersul mai poate fi definit ca un proces intelectual compus din diverse etape, logic ordonate, care au ca scop obPinerea unei bune stri de sntate a pacientului. (up 8enevieve (echanoz, procesul de "ngri/ire reprezint aplicarea modului OtiinPific de rezolvare a problemelor, a analizei situaPiei, a "ngri/irilor pentru a rspunde nevoilor fizice, psiho-sociale ale persoanei, pentru a renunPa la administrarea "ngri/irilor stereotipe Oi de rutin, bazate pe necesitPi presupuse, "n favoarea unor "ngri/iri individuale, adaptate fiecrui pacient. .plicarea cadrului conceput de Cirginia ?enderson "n procesul de "ngri/ire uOureaz identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural Oi spiritual Oi gsirea surselor de dificultate care "mpiedic satisfacerea nevoilor. (e asemenea permite stabilirea intervenPiilor capabile s reduc influenPa acelor surse de dificultate, "n scopul de a a/uta persoana s-Oi recapete autonomia pe c%t posibil. E.)*&/& *%9'&54/4+ 3& -4%5+-?6 ). *. 3. 4. '. Culegerea de date .naliza Oi interpretarea datelor &lanificarea "ngri/irilor 9ealizarea intervenPiilor +valuarea

44

1. C4/&?&%&) 3& 3).&

<e permite s facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul "n globalitatea sa <e informeaz asupra a ceea ce este pacientul, asupra suferinPei, obiceiurile sale de viaP Oi strile de satisfacere a nevoilor fundamentale +ste faza iniPial, debutul procesului de nursing de la care "ncepe derularea acestui proces Culegerea informaPiilor este un proces continuu, "n sensul c pe tot parcursul muncii sale asistenta nu "nceteaz de a observa, de a "ntreba, de a nota date despre fiecare pacient. 3ipuri de informaPii culese!

date obiective #observate de asistent despre pacient$ date subiective date conPin%nd informaPii trecute Oi actuale date legate de viaPa pacientului, obiceiurile sale, antura/ul su cu mediul "ncon/urtor.

2. A-)/+7) E+ +-.&%*%&.)%&) 3).&/9% (atele culese trebuie analizate Oi interpretate

.naliza datelor se face prin! examinarea datelor clasificarea datelor #care sunt independente, permit satisfacerea autonom a nevoilor$ date de dependenP stabilirea problemelor de "ngri/ire recunoaOterea problemelor prioritare nterpretarea datelor "nseamn a da un sens, a explica originea sau cauza problemelor de dependenP, adic a defini sursele de dificultate.

4'

.naliza Oi interpretarea datelor vor conduce asistentul la stabilirea diagnosticului de "ngri/ire. (ificultPile "n clasificarea datelor dup prioritPi provin din! numrul mare de date culese, varietatea surselor de informaPie, caracterul schimbrilor unui mare numr de date, subiectivitatea persoanei care culege datele, caracterul adesea urgent Oi grav al situaPiei.

(iagnosticul de "ngri/ire - definirea lui a "nceput prin anii );'4-);'' de ctre :lorence <eithingel (iagnosticul de "ngri/ire este o form simpl Oi precis care descrie rspunsul sau reacPia persoanei sau grupului la o problem de sntate, el constituie o /udecat practic bazat pe colectarea Oi analiza datelor Oi serveOte de pivot la planificarea "ngri/irilor (iagnosticul de "ngri/ire este un enunP concis actual sau parPial al manifestrilor de dependenP ale persoanei, grupate sau nu Oi legate de o surs de dificultate.

3. P/)-+,+')%&) F-?%+<+%+/9% 9eprezint stabilirea unui plan de intervenPie, prevederea etapelor, a mi/loacelor de desfOurare Oi a precauPiilor care trebuie luate. &lanul de intervenPie sau de afecPiune are loc dup formularea diagnosticului de "ngri/ire, trebuie s influenPeze pozitiv starea fizic Oi psihic, s reduc problemele de dependenP si s Pin cont de prescripPiile medicale. &rezint dou componente!

Obiective de "ngri/ire care pot fi definite ca un rezultat pe care dorim s-l obPinem "n urma intervenPiilor sau descrierea unui comportament pe care "l aOteptm de la pacient. ntervenPiile sunt a doua component, alegerea intervenPiei permite determinarea modului de a acPiona pentru a corecta problema de dependenP a pacientului7 ele trebuie s fie msurabile, evaluabile.

!. R&)/+7)%&) E+ )*/+')%&) +-.&%8&-D++/9%

4-

Constituie momentul realizrii conOtiente Oi voluntare a intervenPiilor planificate pentru a obPine rezultatul aOteptat.

5. E8)/4)%&) F-?%+<+%+/9%

Const "ntr-o apreciere asupra progresului pacientului "n raport cu intervenPiile asistentei. +valuarea este o condiPie absolut a calitPii "ngri/irilor, ea trebuie s se fac cu regularitate pe tot parcursul procesului de "ngri/ire. Avantajele procesului de ngrijire

(emersul se spri/in pe date furnizate de pacient sau din surse sigure, deci constituie un instrument de individualizare, de personalizare a "ngri/irilor. O alt calitate a demersului const "n faptul c informarea constituie o surs foarte util pentru controlul calitPii de "ngri/ire. &une la dispoziPia "ntregii echipe de "ngri/ire detaliile planificrii "ngri/irilor fc%nd posibil raPionalizarea "ngri/irilor, coordonarea Oi stabilirea prioritPiilor.

45

CAPITOLUL VIII
PLAN DE INGRI"IRE - CAZ 1-

<ume! ? &renume! + (ata nasterii! )-.@*.)>-; (omiciliul! Calafat, str. 8heorghe (o/a, nr.*5, /ud.(ol/ 9eligie! crestin-ortodox 6tare civil! cstorit (ata internrii! 3@.@3.*@)3 (iagnostic de trimitere! otit medie acuta supurat (iagnostic la internare! otit medie supurat 16 (iagnostic la 5* de ore! otit medie supurat 16 (iagnostic la externare! otit medie supurat 16 =otivele internrii! otoree 16 .ntecedente heredo-colaterale
o

fr important

.ntecedente personale, fiziologice si patologice

otit medie acuta 16 menarha la )* ani menstruaPii regulate cu dismenoree

4;

Conditii de viat si munc

o

corespunztoare

Comportamente #fumat, alcool, etc.$

o

cafea )/zi

I5.9%+'4/ :9/++ &acienta de 4' de ani se interneaz prezent%nd otoree 16, cu debut insidios, de aproximativ 4 zile, "n vederea investigatiilor si tratamentului de specialitate. Evaluar a c lor ./ n voi 0un$am ntal ). <evoia de a respira si a avea o bun circulatie

puls! 5@ b/min. respiraPie! )5 resp./min. 3.! )*@/5@ mm ?g torace normal conformat ampliaPii toracice normale sonoritate pulmonar prezent bilateral suflu tubar fiziologic otoree

*. <evoia de a m%nca si a se hidrata

"nlPime! ) ,'5m greutate! -'2g orarul meselor este regulat nu prezint aversiuni faP de unele medicamente sau alimente abdomen mobil cu miscri respiratorii, nedureros la palpare tranzit intestinal prezent

3. <evoia de a elimina

micPiuni spontane fiziologice #4-' micPiuni/zi$ materii fecale de culoare Oi aspect normal lo/e renale libere menestre spontane fiziologice

4>

transpiraPii "n limite normale

4. <evoia de a se misca si a avea o bun postur

sistem osteo-articular integru, mobil sistem con/unctivo-adipos bine reprezentat sistem muscular normotor, normo2inetic amplitudinea miOcrilor! mers, tonus, forP muscular corespunztoare

'. <evoia de a dormi Oi a te odihni doarme "n medie '-- ore pe noapte "n ultimul timp prezint o uOoar insomnie legat de starea de boal pacienta cunoaOte necesitPile de somn ale organismului -. <evoia de a te "mbrca Oi a te dezbrca

pacienta se "mbrac Oi se dezbrac singur, fr a/utor prezint interes pentru o Pinut curat Oi adecvat alege vestimentaPia "n funcPie de circumstanPe

5. <evoia de a menPine temperatura corpului "n limite normale

temperatura! 3-,' grade Celsius la temperaturi sczute bea lichide calde, se "mbrac corespunztor la temperaturi ridicate se hidrateaz adecvat Oi caut refugiu "n locuri rcoroase

;. <evoia de a menPine tegumentele curate

pacienta poate s-Oi efectueze singur igiena corporal tegumente G normal colorate fanere fr modificri de troficitate, calde mucoase G normal colorate sistem ganglionar G nepalpabil prul este curat, "ngri/it

>. <evoia de a evita pericolele

uOoar labilitate fizic Oi psihic datorit anxietPii faP de boal Oi evoluPia bolii

'@

nu prezint tulburri vizuale, olfactive, tactile nu prezint tentative de suicid

)@.<evoia de a comunica

pacientul nu prezint dificultPi de comunicare limba vorbit Oi scris este rom%na este "n relaPii bune cu familia

)).<evoia de a acPiona conform propriilor credinPe Oi valori

este de religie ortodox nu percepe boala ca pe o pedeaps nu este "mpotriva altor religii

)*.<evoia de a fi ocupat Oi realizat

pacienta este preocupat s fie c%t mai util, at%t "n cadrul familiei c%t Oi profesional solicit Oi accept a/utor se consider mulPumit de sine

)3.<evoia de a se recrea

"n timpul liber, pacienta se ocup de activittile casnice sau "Oi viziteaz prietenii urmreOte emisiunile preferate

)4.<evoia de a "nvPa s-Oi pstreze sntatea

este preocupat Oi interesat s afle c%t mai multe despre starea sa de sntate este dispus s coopereze la toate tehnicile la care este supus Oi "nPelege necesitatea acestora este preocupat de consecinPele acestei boli asupra organismului N&89+ ,4-3)2&-.)/& )/.&%).& /) +-.&%-)%&

). <evoia de a auzi Oi a avea o bun circulaPie 1ia"nostic nursin"2

')

anxietate cauzat de scderea capacittii auditive scderea capacittii auditive dat de otoree otodinie O3i ctiv

"mbuntPirea auzului "nlturarea factorilor care "ngreuneaz auzul secretii mucopurulente la nivelul C.+ st%ng, cu perforatie mezotimpanal Int rv n!ii

aspirarea secrePiilor mucopurulente Evaluar

diminuarea anxietPii legat de scderea capacittii auditive ameliorarea secretiilor si a otodiniei

*. <evoia de a m%nca Oi a se hidrata 1ia"nostic nursin"

alimentaPia este facilitat de prezenta integral a danturii, dar procesul masticatiei este "ngreunat de otodinie O3i ctiv

pacienta s cunoasc necesitatea unei alimentatii adecvate "nlturarea durerii Int rv n!ii2

administrarea medicamentelor prescrise de medic! antialgice se supravegheaz pacienta cum se alimenteaz se urmreOte cantitatea Oi calitatea alimentelor ingerate Evaluar

pacienta se alimenteaz adecvat pacienta cunoaOte necesitatea rezolvrii problemelor auriculare

'*

pacienta nu mai prezint durere

3. <evoia de dormi Oi a se odihni 1ia"nostic nursin"

uOoar insomnie legat de cefalee, otodinie anxietate legat de starea de boal O3i ctiv

diminuarea anxietPii "nlturarea insomniei, pacienta s aib un somn liniOtit cu durat medie de --5 ore Int rv n!ii

se informeaz pacienta despre boala sa se explic necesitatea intervenPiilor se administreaz medicaPia prescris de medic! anxiolitice Evaluar

diminuarea anxietPii pacienta este mai liniOtit, se odihneOte mai bine pacienta cunoaOte boala sa Oi "ntelege necesitatea tehnicilor aplicate

4. <evoia de a menPine temperatura "n limite normale 1ia"nostic nursin"!

discomfort legat de temperatura crescut uOoar deshidratare O3i ctiv 2

pacienta s aib temperatura "n limite normale s fie hidratat corect Int rv n!ii

administrarea medicamentelor prescrise de medic! antitermice

'3

hidratarea corect prin administrarea de lichide per os schimbarea mai des a len/eriei de corp din cauza transpiraPiei. Evaluar

pacienta are temperatura "n limite nonnale este hidratat adecvat are tegumente curate Oi integre '. <evoia de a se recreea 1ia"nostic nursin"

alterarea nevoii legate de durere, stare de boal O3i ctiv

relaxarea pacientei diminuarea durerii lnt rv n!ii

administrarea medicamentelor prescrise de medic "nvParea pacientei a tehnicilor de relaxare accesul pacientei la programe de relaxri, "not, plimbri, vizionarea emisiunilor preferate. Evaluar

ameliorarea durerii pacienta este liniOtit, relaxat, bine dispus

A/.& +-.&%8&-.++ F- 5'9*4/ 3& ) )5+?4%) '9-,9%.4/ *)'+&-.4/4+ ,nc de la internarea "n secPia O90 i-am fcut cunoscute!

sala de tratament sala de mese grupul sanitar am condus-o "n salon unde i-am fcut cunoOtinP cu celelalte paciente

'4

i-am msurat, urmrit Oi notat "n foaia de temperatur valorile funcPiilor vitale! o &Q5@ b/min o 3.Q)*@/5@ mm?g o 3Q3-,' grade Celsius o 9Q)5 resp./min

:oaie de evolutie si tratament

(ata

+volutie

9egim

3ratament (<:

nternare O90! 3@.@3.*@)3

Ciprocin cps * supl. plan &aracetamol sinus tb 3 3ranxene cps * Otis3 local 3ertensif cps ) (<:

"ntocmire :O stabilire terapeutic

3).@3.*@)3

continuare tratament pansament local evolutie bun afebril

Ciprocin cps * com. &aracetamol sinus tb 3 3ranxene cps * Otis3 local 3ertensif cps )

@).@4.*@)3

continuare tratament pansament local evolutie bun

(<: Ciprocin cps * &aracetamol sinus tb 3

''

3ranxene cps * Otis3 local 3ertensif cps ) com. Hetaserc cps *

afebril

(<: Ciprocin cps * continuare tratament pansament local evolutie bun afebril &aracetamol sinus tb 3 com. 3ranxene cps * Otis3 local 3ertensif cps ) Hetaserc cps * @3.@4.*@)3

@*.@4.*@)3

continuare tratament pansament local evolutie bun afebril

com.

(<: Ciprocin cps * &aracetamol sinus tb 3 3ranxene cps * Otis3 local

'-

3ertensif cps ) Hetaserc cps * (<: Ciprocin cps *

@4.@4.*@)3

continuare tratament pansament local evolutie bun afebril

&aracetamol sinus tb 3 com. 3ranxene cps * Otis3 local 3ertensif cps ) Hetaserc cps * (<: Ciprocin cps *

@'.@4.*@)3

continuare tratament evolutie bun afebril

&aracetamol sinus tb 3 com. 3ranxene cps * Otis3 local 3ertensif cps ) Hetaserc cps *

@-.@4.*@)3

continuare tratament pansament local evolutie bun afebril

com.

(<: Ciprocin cps * &aracetamol sinus tb 3 3ranxene cps *

'5

Otis3 local 3ertensif cps ) Hetaserc cps * (<: Ciprocin cps *

@5.@4.*@)3

continuare tratament pansament local evolutie bun afebril

&aracetamol sinus tb 3 com. 3ranxene cps * Otis3 local 3ertensif cps ) Hetaserc cps * (<: Ciprocin cps * &aracetamol sinus tb 3

@;.@4.*@)3

continuare tratament pansament local evolutie bun afebril

3ranxene cps * com. Otis3 local 3ertensif cps ) Hetaserc cps * <ospa tb ) .lgifen ) fiola

E*+'%+7)

';

&acienta de 4'de ani se interneaz prezent%nd otoree 16 +xamen clinic O90! 6ecretii mucopurulente la nivelul C.+ st%ng, =3 st%ng cu perforatie la nivelul R inferioare. Consult psihiatric! 6indrom anxios depresiv mixt 9p! 3ranxene * cp/zi Citalopram * cp/zi - control peste o lun 6e instituie tratament antibiotic antiinflamator local si sedativ, cu evolutie clinic bun, pacienta extern%ndu-se cu recomandamente!

evitarea ptrunderii apei "n C.+ st%ng control O90 "n ambulator

- CAZ 2 -

'>

<ume! 9 &renume! (ata nasterii! )-.@).)>4@ (omiciliul!Hasarabi, str. (ecebal, <r.);, /ud. (ol/. 9eligie! crestin-ortodox 6tare civil! cstorit (ata internrii! )@.@*.*@)3 (iagnostic de trimitere! otit medie acuta supurat 16 (iagnostic la internare! otit medie acuta tubotimpanic supurat (iagnostic la 5* de ore! otit medie acuta tubotimpanic supurat (iagnostic principal la externare! otit medie acuta tubotipanic supurat =otivele internrii!
o o o

obstructie nazal cronic hipoacuzie otoree purulent

.ntecedente heredo-colaterale

neag

.ntecedente peronale, fiziologice si patologice

fr important

Conditii de viat si munc

corespunztoare

-@

I5.9%+'4/ :9/++ &acient "n v%rst de -3 de ani se prezint "n serviciul O90 pentru hipoacuzie ureche st%ng, otoree purulent simptomatologic cu debut insidios, aprut "n urm cu c%teva sptm%ni. 6e interneaz "n serviciul O90 pentru investigatii si tratament de specialitate. E8)/4%&) '&/9% 1! -&89+ ,4-3)2&-.)/& ).<evoia de a respira si a avea o bun circulatie puls! 5- b/min. respiraPie! )- resp./min. 3.! )3@/;@ mm ?g torace normal conformat ampliaPii toracice normale sonoritate pulmonar prezent bilateral =C fiziologic prezent bilateral respiraPie "ngreunat datorit obstrucPiei rinoree obstrucPie nazal secrePii "n fosa nazal *.<evoia de a m%nca si a se hidrata

"nlPime! ) ,5@m greutate! 5'2g orarul meselor este regulat nu prezint aversiuni faP de unele medicamente sau alimente abdomen suplu, elastic, nedureros la palpare dentitie cu lipsuri

3.<evoia de a elimina

micPiuni spontane fiziologice #4-' micPiuni/zi$ materii fecale de culoare Oi aspect normal transpiraPii "n limite normale

4.<evoia de a se misca si a avea o bun postur

-)

sistem osteo-articular - aparat integru, mobil, nedureros sistem con/unctivo-adipos normal reprezentat sistem muscular normotor, normo2inetic amplitudinea miOcrilor! mers, tonus, forP muscular corespunztoare '.<evoia de a dormi Oi a te odihni

doarme "n medie --5 ore pe noapte "n ultimul timp prezint o uOoar insomnie Oi anxietate legate de starea de boal pacientul cunoaOte necesitPile de somn ale organismului -.<evoia de a se "mbrca Oi a se dezbrca

pacientul se "mbrac Oi se dezbrac singur, fr a/utor prezint interes pentru o Pinut curat Oi adecvat alege vestimentaPia "n funcPie de circumstanPe

5.<evoia de a menPine temperatura corpului "n limite normale

temperatura! 35,' grade Celsius la temperaturi sczute bea lichide calde, se "mbrac corespunztor la temperaturi ridicate se hidrateaz adecvat

;. <evoia de a menPine tegumentele curate

pacientul poate s-Oi efectueze singur igiena corporal precum Oi pe cea buco-dentar prezint tegumente normal colorate, fanere normal colorate, calde prul este curat, "ngri/it sistem ganglionar G superficial si este palpabil, nedureros "Oi rade barba regulat

>.<evoia de a evita pericolele

anxietate faP de boal Oi evoluPia bolii nu prezint tulburri vizuale, olfactive, tactile nu prezint tentative de suicid

)@.<evoia de a comunica

-*

pacientul nu prezint dificultPi de comunicare limba vorbit Oi scris este rom%na este "n relaPii bune cu familia

)).<evoia de a acPiona conform propriilor credinPe Oi valori

este de religie ortodox nu percepe boala ca pe o pedeaps nu este "mpotriva altor religii

)*.<evoia de a fi ocupat Oi realizat

pacientul este preocupat s fie c%t mai util, at%t "n cadrul familiei c%t Oi profesional solicit Oi accept a/utor se consider mulPumit de sine

)3.<evoia de a se recrea "n timpul liber pacientul face plimbri prin parc, citeOte, "Oi viziteaz prietenii urmreOte emisiunile preferate! Otiri, emisiuni sportive )4.<evoia de a "nvPa s-Oi pstreze sntatea

este preocupat Oi interesat s afle c%t mai multe despre starea sa de sntate este dispus s coopereze la toate tehnicile la care este supus Oi "nPelege necesitatea acestora este preocupat de consecinPele acestei boli asupra organismului

N&89+ ,4-3)2&-.)/& )/.&%).& /) +-.&%-)%& ). 1ia"nostic nursin"2

<evoia de a respira, a auzi Oi a avea o bun circulaPie

anxietate cauzat de respiraPie dificil respiraPie dificil cauzat de obstrucPia nazal cronic, otoree purulent O3i ctiv

"mbuntPirea respiraPiei
-3

"nlturarea factorilor care "ngreuneaz respiraPia Int rv n!ii

aspirarea secrePiilor nazale aspirarea secretiilor otoreice umidificarea aerului respirat Evaluar

(iminuarea anxietPii legat de respiraPia dificil *. <evoia de a manca si a se hidrata 1ia"nostic nursin"

alimentaPie dificil legat de durere, dentiPie cu lipsuri. O3i ctiv

pacientul s cunoasc necesitatea unei alimentatii adecvate "nlturarea durerii pacientul s "nPeleag necesitatea rezolvrii problemelor dentare Int rv n!ii2

administrarea medicamentelor prescrise de medic! antialgice se supravegheaz pacientul cum se alimenteaz se urmreOte cantitatea Oi calitatea alimentelor ingerate se "nsoPeOte pacientul "n cabinetul de stomatologie Evaluar

pacientul se alimenteaz adecvat pacientul cunoaOte necesitatea rezolvrii problemelor dentare pacientul nu mai prezint durere

3. <evoia de a dormi si a se odihni 1ia"nostic nursin"

uOoar insomnie legat de cefalee, otoree, obstrucPie nazal cronic

-4

anxietate legat de starea de boal O3i ctiv

diminuarea anxietPii "nlturarea insomniei, pacientul s aib un somn liniOtit cu durat medie de --5 ore Int rv n!ii

se informeaz pacientul despre boala sa se explic necesitatea intervenPiilor se administreaz medicaPia prescris de medic! anxiolitice Evaluar

diminuarea anxietPii pacientul este mai liniOtit, se odihneOte mai bine pacientul cunoaOte boala sa Oi "ntelege necesitatea tehnicilor aplicate.

4. <evoia de a mentine temperatura in limite normale

disconfort legat de temperatura crescut uOoar deshidratare O3i ctiv 2

pacientul s aib temperatura "n limite normale s fie hidratat corect Int rv n!ii

administrarea medicamentelor prescrise de medic! antitermice hidratarea corect prin administrarea de lichide per os schimbarea mai des a len/eriei de corp din cauza transpiraPiei. Evaluar

pacientul are temperatura "n limite nonnale este hidratat adecvat are tegumente curate Oi integre

-'

'. <evoia de a se recrea 1ia"nostic nursin"

alterarea nevoii legate de durere, stare de boal O3i ctiv

relaxarea pacientului diminuarea durerii lnt rv n!ii

administrarea medicamentelor prescrise de medic "nvParea pacientului a tehnicilor de relaxare accesul pacientului la programe de relaxri, "not, plimbri, vizionarea emisiunilor preferate.

Evaluar

ameliorarea durerii pacientul este liniOtit, relaxat, bine dispus

A/.& +-.&%8&-.++ F- 5'9*4/ 3& ) )5+?4%) '9-,9%.4/ *)'+&-.4/4+ ,nc de la internarea "n secPia O90 i-am fcut cunoscute!

sala de tratament sala de mese grupul sanitar l-am condus "n salon unde i-am fcut cunoOtinP cu ceilalPi pacienPi i-am msurat, urmrit Oi notat "n foaia de temperatur valorile funcPiilor vitale! o &Q5- b/min o 3.Q)3@/;@ mm?g o 3Q3 5,' grade Celsius o 9Q)- resp./min

--

:oaie de evolutie si tratament

(ata

+volutie

9egim

3ratament (<: Ciprocin cps *

)@.@*. *@)3

nternare O90!

&aracetamol sinus tb 3 plan supl. :lonidan cps ) :luocinolon local 3ertensif cps ) .spenter cps ) (<: Ciprocin cps *

stabilire terapeutic

)).@*. *@)3

stare general bun apetent afebril

com.

&aracetamol sinus tb 3 :loridon cps ) 3ertensif cps ) .spenter cps )

)*.@*. *@)3

stare general bun apetent afebril

com.

(<: Ciprocin cps * &aracetamol sinus tb 3 :loridon cps ) 3ertensif cps )

-5

.spenter cps ) (<: Ciprocin cps * )3.@*. *@)3

stare general bun apetent afebril

com.

&aracetamol sinus tb 3 :loridon cps ) 3ertensif cps ) .spenter cps ) (<: Ciprocin cps *

)4.@*. *@)3

stare general bun apetent afebril

com.

&aracetamol sinus tb 3 :loridon cps ) 3ertensif cps ) .spenter cps )

)'.@*. *@)3 E*+'%+7)

externare

:=

&acientul "n v%rst de -3 de ani se prezint "n serviciul O90 pentru obstructie nazal cronic, hipoacuzie ureche st%nga, otoree purulent, simptomatologie cu debut insidios aprut "n urm cu c%teva sptm%ni. +xamen clinic O90! hipoacuzie ureche st%ng, otoree purulent, perforatie mezotimpanal, membrana timpanic urechea st%ng, secretii purulente "n C.+.

-;

6e instituie tratament local #mes cu Otist$ si se administreaz terapie antiinflamatoare, antibiotic #liprocin$, antihistaminice, evolutia fiind lent favorabil, pacientul se externeaz cu urmtoarele recomandri! ). evit ptrunderea apei "n C.+ 16 *. control periodic "n ambulator O90

->

- CAZ 3 -

<ume! ( &renume! = (ata nasterii! *-.@>.)>-@ (omiciliul! Com. Ciupercenii Cechi, 6tr. Castanilor, nr.;, /ud. (ol/. 9eligie! crestin-ortodox 6tare civil! cstorit (ata internrii! @>.@4.*@)3 (iagnostic de trimitere! otit medie supurat 16 (iagnostic la internare! otit medie acuta tubotimpanic supurat (iagnostic la 5* de ore! otit medie acuta tubotimpanic supurat (iagnostic principal la externare! otit medie acuta tubotipanic supurat =otivele internrii! obstructie nazal cronic hipoacuzie otoree purulent .ntecedente heredo-colaterale

neag

.ntecedente personale fiziologice! menarha la )) ani un avort menstruaPii regulate

5@

.ntecedente patologice

fr important

Conditii de viat si munc

corespunztoare I5.9%+'4/ :9/++

&acienta "n v%rst de '* de ani se prezint "n serviciul O90 pentru hipoacuzie ureche st%ng, otoree purulent simptomatologic cu debut insidios, aprut "n urm cu c%teva sptm%ni. 6e interneaz "n serviciul O90 pentru investigatii si tratament de specialitate. Evaluar a c lor ./ n voi 0un$am ntal ). <evoia de a respira Oi a avea o bun circulaPie! puls! 5'b/min respiraPie! )- resp/min 3.! l*@/;@mm ?g 3! 35grade C torace normal conformat sonoritate pulmonar prezent bilateral =C fiziologic prezent bilateral nu fumeaz Ooc apexian - sp.' intercostal st%nga zgomote cardiace ritmice obstructie nazal cronic hipoacuzie otoree purulent *. <evoia de a m%nca Oi a se hidrata! "nlPime! ),-@m greutate! -32g orarul meselor este regulat abdomen suplu, elastic/mobil cu respiratia, nedureros la palpare
5)

tranzit intestinal prezent nu prezint aversiuni pentru unele medicamente sau alimente

3. <evoia de a elimina! micPiuni spontane, fiziologice #4-' micPiuni/zi$ materii fecale de culoare Oi aspect normal transpiraPii "n limite normale

4. <evoia de a te miOca Oi a avea o bun postur! sistem ganglionar G superficial si este palpabil, nedureros sistem muscular G normotor, normo2inetic sistem osteoarticular G aparat integru, mobil, nedureros tesut con/unctiv adipos G normal reprezentat amplitudinea miOcrilor este corespunztoare '. <evoia de a dormi Oi a se odihni! uOoar alterare a acestei nevoi cauzat de anxietatea legat de boal doarme "n medie 5 -; ore/zi -. <evoia de a se "mbrca Oi a se dezbrca! prezint interes pentru o Pinut curat Oi adecvat nu necesit a/utor "n satisfacerea acestei nevoi alege vestimentaPia corespunztoare "n funcPie de circumstanPe 5. <evoia de a menPine temperatura "n limite normale! temperatura! 35 grade Celsius se "mbrac corespunztor "n funcPie de temperatura mediului "ncon/urtor la temperaturi ridicate consum lichide ;. <evoia de a menPine tegumente curate Oi integre! prezint tegumente normal colorate, fanere normal colorate prul este curat, "ngri/it Oi pieptnat unghiile sunt curate Oi "ngri/ite pacienta poate s-Oi efectueze singur igiena corporal

5*

>.<evoia de a evita pericolele! uOoar instabilitate psihic datorit anxietPii faP de boal nu prezint tentative de suicid nu prezint tulburri vizuale, olfactive, auditive, tactile )@.<evoia de a comunica! pacienta este comunicativ gesturile sunt "n concordanP cu mesa/ul verbal este "n relaPii bune cu familia, prietenii limba vorbit Oi scris este rom%na. )).<evoia de a acPiona conform propriilor credinPe Oi valori! religia este ortodox particip la slu/bele religioase "n fiecare sptm%na nu percepe boala ca o pedeaps Oi accept a/utorul echipei de "ngri/ire )*.<evoia de a fi ocupat Oi realizat! pacienta este preocupat s fie c%t mai util "n familie Oi vrea s-Oi a/ute foarte mult prinPii este mulPumit de sine )3.<evoia de a se recreea! "n timpul liber face plimbri "n parc, iese cu prietenii "Oi a/ut prinPii urmreOte emisiunile preferate! filme, Otiri si divertisment )4.<evoia de a "nvPa s-Oi pstreze sntatea! este preocupat de consecinPele bolii asupra organismului doreOte s afle c%t mai multe despre starea sa de sntate este dispus s coopereze la toate tehnicile la care este supus N&89+ )/.&%).& /) +-.&%-)%& ). <evoia de a respira Oi a avea o bun circulaPie 1ia"nostic nursin"!
53

anxietate legat de dificultatea de respiraPie si hipoacuzie respiraPie dificil legat de obstrucPia nazal si otoree O3i ctiv "nlturarea anxietPii ameliorarea otodiniei Int rv n!ii informarea pacientei despre boala sa explicarea manoperelor Oi tratamentelor ce vor fi efecuate aspirarea secrePiilor din cavitatea timpanic si din cavitatea nazal "ncura/area exprimrii sentimentelor. Evaluar pacienta respir normal nu mai prezint anxietate *. <evoia de a m%nca Oi a se hidrata 1ia"nostic nursin"! starea de nutritie bun O3i ctiv diminuarea durerii pacienta s cunoasc necesitatea unei alimentaPii corespunztoare Int rv n!ii administrarea medicaPiei antialgice prescris de ctre medic observarea orarului meselor pacientei, cantitatea Oi calitatea alimentelor ingerate Evaluar se alimenteaz corespunztor nu mai prezint dureri 3. <evoia de a dormi Oi a se odihni 1ia"nostic nursin" anxietate legat de starea de boal, uOoar insomnie cauzat de otoree, obstrucPie nazal. O3i ctiv diminuarea anxietPii

54

"nlturarea insomniei pacienta s aib un somn liniOtit cu o durat medie de --5 ore Int rv n!ii identificarea cauzelor #fric, otoree, hipoacuzie$ relaxare "nainte de culcare, activitPi plcute, relaxante Evaluar pacienta este mai liniOtit, mai odihnit are un somn bun cu o durat corespunztoare

4. <evoia de a-Oi menPine temperatura "n limite normale 1ia"nostic nursin" anxietate, disconfort legat de temperatura crescut uOoar deshidratare datorit transpiraPiilor O3i ctiv pacienta s aibe temperatura "n limite normale s fie hidratat corect Int rv n!ii administrarea medicaPiei prescrise de medic hidratare corect prin administrarea de lichide schimbarea mai des a len/eriei Evaluar pacienta are temperatura "n limite normale este hidratat corect prezint tegumente curate Oi integre '. <evoia de a se recreea 1ia"nostic nursin" alterarea nevoii legat de durere, starea de boal O3i ctiv pacienta s fie mai relaxat diminuarea durerii Oi anxietPii Int rv n!ii "ncura/area exprimrii sentimentelor administrarea medicaPiei antialgice prescris de medic
5'

Evaluar pacienta va fi mai relaxat durerea s-a diminuat "n intensitate creOte "ncrederea "n echipa de "ngri/ire

A/.& +-.&%8&-.++ F- 5'9*4/ 3& ) )5+?4%) '9-,9%.4/ *)'+&-.4/4+ ,nc de la internarea "n secPia O90 i-am fcut cunoscute!

sala de tratament sala de mese grupul sanitar am condus-o "n salon unde i-am fcut cunoOtinP cu celelalte paciente. i-am msurat, urmrit Oi notat "n foaia de temperatur valorile funcPiilor vitale! o &Q5' b/min o 3.Q)*@/;@ mm?g o 3Q3 5 grade Celsius o 9Q)- resp./min

:oaie de evolutie si tratament (ata +volutie 9egim 3ratament (<: Ciprocin cps * @>.@4. *@)3 nternare O90!

&aracetamol sinus tb 3 plan supl. :lonidan cps ) :luocinolon local 3ertensif cps ) .spenter cps )

stabilire terapeutic

)@.@4. *@)3

stare general bun apetent

com.

(<: Ciprocin cps *

5-

&aracetamol sinus tb 3

afebril

:loridon cps ) 3ertensif cps ) .spenter cps ) (<: Ciprocin cps *

)).@4. *@)3

stare general bun apetent afebril

com.

&aracetamol sinus tb 3 :loridon cps ) 3ertensif cps ) .spenter cps ) (<: Ciprocin cps *

)*.@4. *@)3

stare general bun apetent afebril

com.

&aracetamol sinus tb 3 :loridon cps ) 3ertensif cps ) .spenter cps )

)3.@4. *@)3

stare general bun apetent afebril

com.

(<: Ciprocin cps * &aracetamol sinus tb 3 :loridon cps )

55

3ertensif cps ) .spenter cps ) (<: Ciprocin cps * )4.@4. *@)3

stare general bun apetent afebril

com.

&aracetamol sinus tb 3 :loridon cps ) 3ertensif cps ) .spenter cps )

)'.@4. *@)3 E*+'%+7)

externare

:=

&acienta "n v%rst de '* de ani se prezint "n serviciul O90 pentru obstructie nazal cronic, hipoacuzie ureche st%nga, otoree purulent, simptomatologie cu debut insidios aprut "n urm cu c%teva sptm%ni. +xamen clinic O90! hipoacuzie ureche st%ng, otoree purulent, perforetie mezotimpanal, membrana timpanic urechea st%ng, secretii purulente "n C.+. 6e instituie tratament local #mes cu Otist$ si se administreaz terapie antiinflamatoare, antibiotic #liprocin$, antihistaminice, evolutia fiind lent favorabil, pacienta se externeaz cu urmtoarele recomandri!

evit ptrunderea apei "n C.+ 16 control periodic "n ambulator O90

5;

CAPITOLUL IX R9/4/ )5+5.&-.&+ 2&3+')/& F- F-?%+<+%+/& )'9%3).& :9/-)8+/9%

<evoile umane reprezint originea "ngri/irilor infirmiere "n toate serviciile de sntate. 3rebuie menPionat c rolul asistentei medicale se schimb de la un deceniu la altul. <u numai rolul ei se schimb, dar Oi situaPiile "n care se gseOte. 9olul asistentei medicale const "n a Sa/uta persoana bolnav sau sntoas s-Oi c%Otige sntatea #sau s o asiste "n ultimele sale clipe$ prin "ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi "ndeplinit singur dac ar fi avut voinPa sau cunoOtinPele necesareS. .sistenta medical trebuie s "ndeplineasc aceste funcPii, a "ngri/i astfel bolnavul s-Oi rec%Otige independenPa c%t mai repede posibil. Ca a/uta bolnavul s respecte prescripPiile terapeutice ale medicului. 1nii pot considera foarte limitat acest rol al asistentei medicale de a suplini la bolnav ceea ce-i lipseOte pentru a fi complet "ntreg sau independent din cauza slbiciunii fizice, a lipsei de voinP sau de cunoOtinP. Cu c%t ne g%ndim mai mult, cu at%t rolul asistentei medicale este mai complex. .sistentele medicale trebuie s "nPeleag foarte bine ceea ce vrea pacientul Oi care sunt nevoile sale pentru a se menPine "n viaP Oi pentru a-Oi c%Otiga existenPa. +a va fi pentru un timp! SconOtiinPa celui lipsit de cunoOtinP, dorinPa de a tri pentru cel ce a g%ndit la suicid, membru pentru cel cruia i-a fost amputat, ochiul pentru cel ce a orbit, mi/locul de locomoPie pentru copil, cunoOtinPe Oi "ncredere pentru mama t%nr, vocea celor prea slabi pentru a se putea exprimaS. 9olul ei este cu totul aparte deoarece fiind "n locul unde este nevoie de ea, poate drui dragoste celor suferinzi. (e mai multe ori, un z%mbet, o vorb bun, o ascultare sunt mult mai benefice dec%t un tratament complex. ,n unitPile sanitare, "n general se trateaz suferinPa fizic, nepun%ndu-se mare preP pe cea sufleteasc. Oamenii sunt niOte fiinPe minunate, de aceea trebuie

5>

trataPi ca atare. +i merit toat atenPia noastr Oi tot efortul nostru, trebuie "ndreptat spre a-i aduce la starea de bine. CiaPa oricrui cetPean poate fi ameninPat la un moment dat, de o suferinP aprut brusc, care-l aduce "ntr-o situaPie critic acut ce trebuie rezolvat de serviciul sanitar cu promptitudine Oi deosebit competenP. .sistenta medico-chirurgical solicit zi Oi noapte corpul sanitar. +ficienPa asistenPei de urgenP impune o munc dus "n echip, pentru a fi eficient, cere din partea fiecruia mult druire, dar "n acelaOi timp mult responsabilitate. 6piritul acestei responsabilitPi cere la r%ndul ei conOtiinP Oi competenP profesional, care s asigure pentru bolnavul de urgenP, a crui viaP este ameninPat a se sf%rOi uneori "n c%teva zile, dar Oi "n c%teva ore sau minute chiar, aplicarea imediat a tuturor msurilor terapeutice care s "nlture cauzele care se opun supraviePuirii. CompetenPa corpului sanitar, pus "n valoare de o bun organizare Oi dotare a asistenPei de urgenP, impune, din partea medicilor Oi a cadrelor medicale, o continu pregtire Oi perfecPionare.

;@

CONCLUZII

(atorit frecventei crescute a afectiunilor supurate otice si a multitudinii de factori cauzatori care le pot declanOa, este necesar cunoaOterea mai aprofundat a acestei patologii punct%ndu-se rolul Oi "nsemntatea asistentei medicale "n "ngri/irea pacienPilor cu aceste afectiuni. 6copul este de a alege corect strategia diagnostic si cea terapeutic a patologiei urechii, a nervului cohlear, a nervului vestibular si a nervului facial, "nsotit totodat de notiuni fundamentale de anatomie, embriologie, fiziopatologie, semiologie, sindroame si metode de explorare ale aparatului acustico-vestibular.

;)

BIBLIOGRAFIE

0exicon al diagnosticului "n otorinolaringologie G vol , +d. (idactic si pedagogic GHucuresti )>>;. 0exicon al diagnosticului "n otorinolaringologie G vol , +d. (idactic si pedagogic GHucuresti )>>;. &an . - 9adiodiagnosticul si radioterapia "n otolaringologie, +d. =edical, Hucuresti )>53. 6chmitzer 8h. G 9adiologie medical G vol.), +d. (idactic si &edagogic, Hucuresti )>-3. Costinescu <., 8%rbea 6t. G Otorinolaringologie, +d. =edical, Hucuresti )>-4. .taman 3., (inescu C., Hurtea :. G Colesteatomul, O90 )>>-. .taman 3., .nghel +lena, 9usu 9odica, (antis 8abriela G Osteita polipoas si colesteatomatoas a osului timpanal, &agini =edicale H%rldene *@@@. Huruian =., =aria vanovici, =usttea < G Otorinolarongologie, +d. .00, Hucuresti )>>;. Clrasu 9., .taman 3., Aainea C., Hogdan C., &ascu .., 0uana .chimescu, =dlina 8eorgescu, .nca liescu, =ihaela <egril G =anual de patologie otorinolaringologic si chirurgie cervicofacial, +d. 1niversitar ECarol (avilaB, Hucuresti *@@@.

;*