UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

CAROL DAVILA
BUCURESTI

CURS
DE
NEUROLOGIE

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

TULBURARI DE LIMBAJ
Vorbirea = act motor al exprimarii prin cuvinte a informatiilor
Limbaj = capacitatea de a intelege de a utiliza si exprima
informatii prin cuvinte in scopul comunicarii gandurilor,
simturilor si impresiilor in mod original.
Limbaj perceptie auditiv + vizual
- expresie scris + citit + vorbit
Vorbirea cuprinde articularea cuvintelor care e
precedata de fonatie = emisia de sunete
Aer expirat + vibrarea corzilor vocale = sunete
Articularea prin dinti, limba, mandibula
E necesara sincronizarea !
O tulburare lezionala poate perturba actul vorbirii - exemplu
-daca afecteaza structurile fonatiei (neurologic sau nu
insuficienta respiratorie, boli respiratorii, paralizie N laringeu) =>
. disfonie,
- tulburari de sincronizare a unor muschi val palatin =>
disartrie,
- anartrie stie ceConf.
semnifica
cuvintele, le cunoaste, nu poate sa
Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
le pronunte

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

LIMBAJUL are trasaturi specifice:

- creativitate,
- forma,
- continut,
- mod de utilizare
la nivel cortical exista:
1.- nivel de organizare fonematic = comun pentru toti
oamenii, caracteristic fiecarei limbi, care da forma
limbajului
2.- nivel de organizare lexical si semantic = totalitatea
cuvintelor pe care un individ le intelege, le spune si
care au o semnificatie. Limbajul nu e o simpla repetare de
propozitii prealabil invatate. E un proces in care
imaginatia bazata pe cultura generala se manifesta
adecvat cu problemele comunicarii interumane. Da
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
creativitatea limbajului.

3.- nivel sintactic de organizare = fonemele se

combina cuvintele care se organizeaza in
propozitii, fraze.
Dau continutul limbajului ce confera posibilitatea
inductiei si deductiei logice, elaborarea de
interferente, a accentuarii importantei cuvintelor
prin ton, ritm, volum, mimica, postura.
Continutul e specific fiecarei limbi.
Modul de utilizare este esential comunicarii
interumane.
Prin comunicare ne exprimam gandurile, trairile
si asteptarile.
Limbajul vorbit si scris are si un obiectiv social.
nivel de melodicitate a limbajului = intonatia
(prosodie) emisfer nedominant

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Limbajul scris = informatia vizuala primara ajunge in

cortexul vizual, de aici se transmite in arii asociative
ce inteleg informatia, apoi spre aria de limbaj =>
integrare. Aria integrativa In lobul frontal .
La intersectia dintre santul central si cel lateral,
predominant in emisfera stanga lob frontal se afla aria
Broca. In aceiasi emisfer in girul supramarginal - aria
Wernicke.
La om exista dominanta emisferica (asimetrie
cerebrala) care la majoritatea oamenilor e emisferul
stang (dreptaci = preferinta de utilizare a mainii,
piciorului, ochiului dr.)
La unii stangaci exista dominanta emisferului dr. dar
nu toti cu dominanta emisferica dr. sunt stangaci. La
ei nu se stie sigur care emisfer e predominant !

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Se considera ca utilizarea preferentiala a

partii dr. este determinata genetic (nefiind
dependenta de dominanta) pentru unii
indivizi.
Uneori secundar unei suferinte cerebrale
stg in timpul dezvoltarii precoce, apare
mutarea centrilor in celalalt emisfer
Din punct de vedere al limbajului in
majoritatea cazurilor, dominat este
emisferul stang

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

DISFAZIE = TULBURARE AFAZICA

Afazia = afectiune neurologica manifestata prin pierderea
capacitatii de exprimare sau de comprehensiune determinata de
leziuni cerebrale.
Achizitia limbajului implica cert invatarea, dar studiile pe copii au
demonstrat ca mare parte a acestui proces este inascut.
-

Dovezi:
-Diferente anatomice dr/stg planum temporale (arie
specializata pentru limbaj) e mai mare in emisferul stg la
dreptaci inca din a 31 saptamana de sarcina, deci nu e
consecinta a experientei.
-susceptibilitatea la sunetele din mediu inca de la nastere.

-o tulburare de limbaj de tip afazic in primii 6-7 ani de viata duce

la intreruperea achizitiei limbajului cu efecte de lunga durata.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Elementar afazia se clasifica in:

- afazie motorie de tip Broca (arii 44, 45) = intelege,
dar nu este inteles, reducerea fluentei verbale =
afazie nonfluenta,
disabilitate de a se exprima cu voce tare
tulburari de articulare anartrie apraxie
bucolinguala,
lipsa severa de cuvintestereotipii,
stil laconic, telegrafic
pierderea relatiei sintactice agramatisme,
afectarea limbajului scris.

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

- afazie senzoriala de tip Wernicke (arii 41,42,

girul supramarginal) = vorbire fluenta, chiar
logoreica, = afazie fluenta dar nu intelege
nimic vorbit/scris (surditate verbala sau/si
cecitate verbala Wernicke)
disociere automatico-voluntara, parafazie
fonemica,
parafazie semantica jargonafazie,

surditate verbala,
afectarea limbajului scris,

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Elemente ce pot fi depistate la examenul afaziei:

- agramatisme, unele cuvinte nu le foloseste
corect, altele nu le pronunta corect
- anomie = nu stie sa denumeasca un substantiv
- parafazii literale - o litera sau un grup de litere nu
e corect in cadrul unui cuvant
- parafazie verbala inlocuieste un cuvant cu altul
gresit ex. scriu cu ceasul
- perifraze nu stie cuvantul, dar poate sa exprime
mesajul cu alte cuvinte
Nu exista afazie motorie sau senzoriala pura;
afazie predominant motorie / senzoriala;
- totdeauna tulburarea afazica e insotita de o
tulburare de perceptie

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Afazia amnestica (anomica)

uita cuvantul corespunzator unei notiuni, dar
recunoaste obiectul
tulburari prosodice
agramatisme
vorbirea telegrafica
vorbirea prin perifraza
jargon afazie vorbeste intr-o limba de el
inteleasa
Afazie completa

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Limbaj afectiv un bolnav afazic daca e emotionat cand vede pe

cineva incepe sa vorbeasca sau daca e suparat injura
Limbaj automat sa numere de la 1 la 100; sa spuna zilele
saptamanii
Limbaj muzical tine de lobul parietal din emisferul minor
Cu ajutorul lor putem face recuparea limbajului (logopedic)
Tulburari de receptie il punem sa execute ordine- incepem cu
ordine simple, apoi crestem gradul de dificultate
Repetarea primului ordin mereu = afazie
- Il punem sa scrie daca scrie bine disartrie; daca nu afazie

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Afazia primara progresiva

Afazie cu instalare cronica ani

Caracteristic lipsa altor disfunctii cerebrale
Fara tulburari de memorie sau constienta
Modificari anatomopatologice de tip Alzheimer (fascicule
neurofibrilare si disparitii neuronale in stratul 2 cortical

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Afazia trebuie diferentiata de:

afonie
disfonie
apraxie buco-linguala
anartrie
dizartrie

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

ALEXIE
incapacitatea de a intelege ce e scris (de a citi) (diverse forme
stie literele, dar nu intelege cuvintul; nu stie semnificatia
cuvantului)
- pura = alexie agnozica (frecvent leziune occipitala) citeste
litere separat, nu intelege cuvantul
- apartine de afazie
Tulburari afazice

leziuni focale
- degenerescente
- boli inflamatorii
- tumori/ procese expansive intracerebrale

(Tumorile pot creste lent astfel incat simptomele apar foarte

tardiv creierul are o mare capacitate plastica si de adaptare)
Nu exista proportionalitate intre dimensiunea leziunii si
simptomatologie.
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

APRAXIA
Praxia = capacitatea de a elabora actele motorii invatate
Actul motor presupune:
perceptia corecta a mediului inconjurator
si a schemei corporale => informatia
- motivatia
- integrarea informatiei => program motor
Elaborarea actului motor se face posterior la intersectia
lobului parietal cu temporal si occipital aria Lipmann (aria
enpraxiei). De aici informatiile ajung in aria premotorie (lob
frontal) si subcortical
Exista niste conditii obligatorii pentru a dignostica apraxia :
- pacientul trebuie sa fie constient
- caile de perceptie a informatiilor si caile efectorii motorii sa
fie intacte
- sa nu existe tulburari majore de limbaj
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

APRAXIA
(ideatorie, ideomotorie, melokinetica)
DIAGNOSTIC comanda de gesturi
tranzitive cu obiecte
- intranzitive fara obiecte
(mimeaza folosirea unui obiect sau face
gesturi in sine fara obiecte)
Apraxia ideatorie

nu elaboreaza programul motor

- nu mimeaza
- nu-l poate relata
- se agraveaza cand ii dai obiectul si-l pui sa
faca gestul (gest tranzitiv )
Apraxia ideomotorie elaboreaza un program imperfect
(informatiile nu ajung la aria motorie)
- relateaza
- mimeaza cat de cat
- se amelioreaza tulb. motorie la gest
tranzitiv
Apraxia melokinetica (limitata) relateaza
- mimeaza
- realizeaza gesturi automate nu si pe cele
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie
complexe ce utilizeaza extremitatile

LEZIUNI cortex parietal postero-lateral

- structura substantei albe din aceeasi emisfera
- corp calos
Sindrom de disconectie face gesturi cu o parte, nu le face cu
celalalt hemicorp datorita afectarii fibrelor ce trec prin corpul calos
de la emisferul major la cel minor.
Ex. paralizie stg, apraxie dreapta => leziunea corpului calos
Tulburari apraxice pot apare izolat in
- Infarct cerebral
- vasculite : LES, granulomatoza, DZ
- leziuni degenerative
- tumori I, II
Forme particulare apraxie constructiva =>
leziuni parietale uni / bilaterale
- apraxie de imbracare
- apraxie oro-linguala (e afectat cortexul insular
din emisfera dominanta) intelege perfect !
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

AGNOZIA
tulburare de recunoastere senzoriala
in absenta oricarei alterari a aferentelor
1) tactila (astereognozia)
2) vizuala (cecitate psihica)
3) auditiva
4) spatiala
5) corporala (asomatognozia)
- frecvent e unilateral stanga = hemiasomatognozie
Bolnavul nu-si recunoaste membrele stangi, ele fie lipsesc fie
nu sunt ale lor anosodiaforie (indiferenti fata de paralizia
stanga)
- anosognozie (neaga paralizia)
- membre fantoma
Particularitate sindrom Gerstmann agnozie digitala
- dezorintare drepta - stanga
- acalculie
- agrafie
- apraxie constructiva
Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Cursul urmator:
?

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie