Sunteți pe pagina 1din 3

www.referat.

ro

www.referat.ro

Poluarea in industria alimentara


Poluarea este fenomenul prin care aerul se incarca cu substante straine daunatoare
vietii . Acestea isi modifica compozitia sa naturala, atunci cand este patruns de elemente
straine ce au efect daunator asupra plantelor si animalelor.
Microorganismele sunt raspandite pretutindeni in natura unde joaca un rol biologic
essential in desfasurarea a numeroase fenomene. Astfel microorganismele sunt cele care
realizeaza amelioararea fertilitatii solului ca si in transformarea solului, ca si
transformarea materialelor organice vegetale sau animale prin procese de putrefractie sau
de fermentatie.
Numeroasa specii de microorganisme sunt utilizate in diverse procese industriale ca
cele de fabricare a vinului si a berii, a antibioticelor, a unor produse alimentare s.a.
Dar existenta in natura a microorganismelor este de cele mai multe ori
nedorita.Unele desi nu se pot dezvolta in alimente, pot supravietui un timp si sunt doar
transmise pe aceasta cale; altele gasind conditii favorabile de dezvoltare, chiar si in cazul
unui numar initial redus, se inmultesc si provoaca degradarea produsului in care au
proliferat.
Pentru acest motiv, fenomenul alterarii alimentelor constitue principala cauza a unor
pagube determinate de dezvoltarea microorganismelor. Alimentele pot fi insa contaminate
si cu germeni patogeni si in aceasta situatie ele devin agentii transmitatori sau cauzator a
unor boli.
In functie de intenstatea actiunii, agenti fizico-chimici ( temperature, tensiune de
oxgen, umiditate, presiune osmotica, concentratie de ioni de hidrogen (pH)etc.), pot avea
asupra metabolismului bacteriei efecte favorabile sau daunatoare.In afara unor limite
maxima si minima, intre care dezvoltarea este posibila, actiunea unui agent fizico-chimic
este nociva. Intre aceste limite exista o zona optima in care efectele favorabile sunt
maxime, asigurand dezvoltarea si viata normala a celulelor bacteriene. Actiunea nociva
are ca rezultat oprirea dezvoltarii bacteriilor, care pot fi reversibila (inhibare) sau
ireversibila (omorare), dupa cum componentele celulare indispensabile au suferit sau nu
modificari incompatibile cu viata.
In industria alimentara se utilizeaza, prin dirijare corespunzatoare, atat efectele
favorabile cat si cele nocive ale agentiilor fizico-chimici, dupa cum microorganismele
sunt folosite in scopul tehnologiei sau sunt daunatoare, ar dezvoltarea lor trebuie oprita.
Sursele de contamnare a microorgansmelor de alterare si potogena a alimentelor:
Alimentele in momentul punerii in consum, atat cele obtinute direct din natura prn
recoltare, cat s cele care au fost supuse unui process de prelucrare industriala sau
culinara, trebuie sa contina un numar cat mai redus de microorganisme pentru a-si pastra
cat mai indelungat calitatile organoleptice si nutritive si pentru a nu prezenta risc de
imbolnavire pentru consumator.
Materile prime alimentare, vegetale si animale, poseda din sursele naturale (plante,
animale, ape uzate, sol, apa, aer) un grad initial de contaminare microbiana, care pana in
momentul consumatorului, indifferent daca mai trece sau nu prin alte prelucrari, sufera
diverse variatii de amplificare sau de micsorare, in functie de caracterul favorabil sau
nefavorabil pentru dezvoltarea si supravieturea microbiana a operatiilor, contactelor si
manipularilor la care sunt supuse.
Prin alimente se pot raspandi o serie de paraziti care pot fi de exemplu in carne ca:
trichnella si cisticercii sau dibotriocephalul din carnea de peste si icre. Infectarea cu
paraziti se poate produce si prin legume si fructe nespalate, manipulate de personae
purtatoare de paraziti, sub diverse forme.
Poluarea cu substante toxice. Sursele poluarii sunt multiple. Dintre aceastea cele
mai raspandite sunt pesticidele, care pot ajunge in alimente fie direct prin poluarea unor
alimente de origine vegetala, fie indirect prin produse rezultate de la animale care au
consumat furaje contaminate. La acestea se mai adauga o sere de substante adjuvante
foloste la prepararea conservarea sau stabilizarea produselor alimentare, care in cantitati
peste limite admise sunt toxice.
Alterarea alimentelor este un process fizico-chimic complex care modifica in
special mirosul , gustul si aspectul. Cauza principala a alterarii o constituie nerespectarea
conditiilor de igiena, incat in produse se dezvolta microorganisme-bacterii, mucegaiuri
sau drojdii- care descompun produsele. Alerarea ea un character diferit dupa substanta
proponderata din aliment.
Poluarea agricola se realizeaza prin pesticide, ingrasaminte chimice si dejectii
zootehnice .
Pesticidele sunt folosite in scopul de a distruge activitatea insectelor daunatoare,a
rozatoarelor, ciupercilor. Ele au adus servicii imense, distrugand insecte care transmit
microbi sau care consumau pana la 50% din recolte . Cu toate acestea folosirea lor
masiva a dus la otravirea unor ape. Unele din aceste substante se degradeaza lent,
acumulandu-se in unele plante sau animale consumate de om. Apa fiind principalul
vehicul al pesticidelor, ele distrug sau ameninta echilibrul biologic al unitatilor
acvatice .Si unele ingrasaminte chimice pot fi daunatoare : de exemplu azotati in surplus
se pot uni cu materiile organice in fermentatie dind azotati care distrug fauna acvatica.
Unitatile din industria alimentara se vor amplasa de preferinta n zona rezervata
dezvoltarii ramurilor economice prevazute in detaliile de sistematizare ale centralelor
populate.
Abatoarele consuma o medie zilnica de 500 l apa pentru fiecare animal sacrificat,care
apoi e deversata poluata. In tarile dezvoltate, industria alimentara provoaca 20-25 % din
intreaga poluare, iar industria chimica 30 % deversand cele mai diferite substante toxice,
uneori producand poluari deosebit de grave,daca apele nu sunt epurate inainte de
deversare
Daca una dn unitati elimina nocivitati, se va rezerva o zona verde pentru reducerea
sau anhilarea ariei de raspandire a nocivitatii.
In ce priveste protectia unitatiilor de industrie alimentara impotriva poluarii produse
de industrii care emana noxe este necesar sa se asigure o zona de protectie sanitara cu
respectarea urmatoarelor distante minime:
1 000 m- fabrici de ciment, fabrici de ingrasaminte chimice, fabrici de sticla,
fabrici de coloranti si detergenti, fabrici de protan (ecarisaj), rampe de gunoi neacoperite,
statii de epurare a apelor de la fermele de porci;
500 m – bazine deshise pentru fermentarea namolului;
300 m – statii de epurarea apelor uzate orasenesti, paturi de secarea namolurilor,
rampe de gunoi acoperite;
200 m – statii de epurare a apelor uzate industriale, autobaza serviciilor de
salubritate.
Concentratiile maxime de substante poluante admisibile in zonele de industrie
alimentara sunt stabilite prn acte normative, datele respective putandu-se obtine de la
organele sanitare competente.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate

S-ar putea să vă placă și